Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CONSIDERATII GENERALE
•reprezintã o clasã de substanṭe organice de origine exogenã (alimentarã) cu structuri chimice foarte
variate;
•sunt absolut necesare organismului uman;
•în cantitãṭi foarte mici, asigurã creṣterea, dezvoltarea si funcṭionarea normalã a organismului;sunt
factori curativi pentru organism;
•unele vitamine, B1,B2,B6,acidul lipoic, actioneazã în calitate de coenzime, potențȃnd actiunea
cataliticã a enzimelor (specificitate de acṭiune);
•unele vitamine participã la procesele de oxido-reducere din organism (vitamina C);
•lipsa unor vitamine din alimentaṭie conduce la unele dereglãri biochimice asociate cu disfuncṭii
metabolice, modificãri structurale la nivelul unor ṭesuturi, imbolnãviri severe si infertilitate.
SURSE DE VITAMINE
•ca factori alimentari accesorii,vitaminele sunt de origine exogenã; in general,organismul uman NU
are capacitatea de a sintetiza vitaminele necesare ṣi – in consecintã - este tributar aportului de
vitamine prin hranã;
•sursa – primordialã de vitamine o reprezintã plantele ṣi produsele acestora;
- secundarã: flora bacterianã din intestinul gros care sintetizeazã anumite vitamine pe care le
furnizeazã organismului.
VITAMINE ŞI PROVITAMINE
Organismul uman îṣi procurã vitaminele :
•ca atare,sub formã biologic activã
•sub formã de provitamine care sunt precursori ai unor vitamine care dobândesc atributul de vitamine
biologic active numai dupã o prealabilã transformare chimicã a lor in organism.
De exemplu: retinolii = provitamine ale vitaminii A
colecalciferolii = provitamine ale vitaminelor D
1
La varstnici, deficitul de vitamine C,E si B poate duce la aparitia unor fracturi spontane care
imobilizeaza persoana la pat.
Din exemplele prezentate, se observa necesitatea existentei vitaminelor in organism in cantitati
adecvate desfasurarii activitatilor sale in conditii optime. Administrate irational, ele pot genera
tulburari grave ale starii de sanatate.
CARENȚE VITAMINICE
Pentru buna sa funcṭionare, organismul are nevoie de o anumitã dozã zilnicã de vitamine.Insuficienṭa
sau lipsa uneia sau a mai multor vitamine provoacã dezechilibre în funcṭionarea normalã a
organismului,dezechilibre numite generic carenṭe vitaminice sau boli prin carenṭã.
Carenṭele vitaminice sunt tulburãri fiziologice cauzate de:
•hipovitaminoze=lipsa parṭialã a unor vitamine
•avitaminoze=lipsa totalã a unor vitamine
Ȋn funcṭie de gradul de carenṭã vitaminicã sau de durata ei, la nivelul organismului apar dereglãri
caracterizate prin simptome generale ca:
•încetinirea sau oprirea creṣterii organismului;
•leziuni specifice aparute la nivelul tegumetului sau în alte ṭesuturi;
•receptivitate crescuta faṭa de infecṭii;
•infertilitate;
•scãderea capacitãṭii de efort,obosealã accentuatã,astenie,atonie.
Ȋn practica medicalã, apar carenṭe complexe = policarenṭe care survin in dezechilibre alimentare
(ex.: in regim hiperglucidic, necesitãṭile de vitaminã B1 sunt mult mai mari, în cursul administrãrii unor
medicamente,în infecṭii,etc.)
HIPERVITAMINOZELE
•se datoreazã fie unui exces de vitamine,fie unei utilizãri necorespunzãtoare a acestora
apar rar din cauza unui exces alimentar;
•se pot produce în urma conservãrii unor alimente sau preparate foarte bogate in vitamine sau
provitamine (untura de peṣte,morcovi,ficatul unor peṣti mici) sau in urma unei terapii interne abuzive cu
vitamine;
•excesul unei vitamine are adesea consecinṭe ṣi asupra afectului altor vitamine.
ANTIVITAMINELE
•sunt analogi structurali ai vitaminelor, adica au constituṭie chimicã asemãnatoare acestora;
•acṭioneazã ca antagoniṣti ai vitaminelor, anihilând parṭial sau total acṭiunea vitaminelor ṣi producând
simptome similare carenṭei vitaminice;
2
•ex: antibioticele,unele enzime care inctiveazã unele vitamine.
CLASIFICAREA VITAMINELOR
Dezechilibre cantitative
Insuficienta de B1 face ca acidul lactic si acidul piruvic sã se acumuleze în sânge si tesuturi si sa se
elimine în cantitãti mari prin urinã; rezulta cã, în organism, se instaleazã o stare de acidozã cu efecte negative
deosebite pentru sistemul nervos si cel cardiovascular, pentru cã ele folosesc glucoza ca sursã de energie.
• psiho-nervoase: astenie cu scaderea capacitãtii de efort, insomnie, reducerea atenṭiei, cefalee; in stãrile
mai accentuate, apar semne de nevritã cu parestezii, pareze si paralizii ale membrelor inferioare;
cardiovasculare–palpitatii, tahicardie, aritmie, scãdereatensiunii arteriale, edeme, insuficientã cardiacã;
• digestive: constipatie,dureri abdominale difuze permanente pe fondul unui deficit cronic de HCl;
Deficitul mare de B1 determinã aparitia bolii numite BERI – BERI caracterizatã de dereglãri grave
ale SNC insotide de spasme, convulsii, scãderea rezistentei la infectii, nevralgii, agravarea maladiilor
psihice, cefalee, insomnii, tahicardie,etc
.
Necesarul de vitaminã B1 creste în:
graviditate, alãptare, consum de anticonceptionale;
consumul de medicamente antiacide gastrice;
perioade de boalã ce evolueazã cu stãri febrile;
eforturi fizice intense, stres psihic, traume fizice si psihice;
alimentatia bogata in glucide.
2.VITAMINA B2=RIBOFLAVINA
4
Roluri:
transformatã în FMN ṣi FAD, participa drept coenzime ale unor enzime responsabile cu diverse
procese de oxido-reducere din organism (în special în lanṭul respirator);
are rol determinant în fixarea Fe în hemoglobinã;
stimuleazã creṣterea organismului si funcṭia de reproducere;
participã la metabolismul carbohidraṭilor, grãsimilor, proteinelor;
contribuie la funcṭionarea optima a sistemului imunitar.
Dezechilibre cantitative
Carenṭa în B2 are o incidenṭã mai scãzutã la adulṭi ṣi apare în sarcinã, perioade de
covalescenṭã, in denutriṭie proteicã.Apar modificări la nivelul :
ochiului – invazia corneei
tegumentelor si mucoaselor - dermatitã seboreică, mucoasa lingualã este fisuratã, sângerează, este
infectată, prezintă ulceraṭii, cruste sau edeme;
scheletului – membre scurte, cu oprirea creṣterii la copiii mici;
sistemului imunitar – scãderea rezistenṭei ṣi a capacitãṭii de apărare a organismului faṭã de
microorganismele patogene si faṭă de unele substanṭe toxice;
altor organe – tulburãri renale, cardiace, pancreatice, anemie macrocitară, crampe musculare,
atrofierea testiculelor, alternarea activitãṭii unor glande, tulburãri nervoase.
Distribuṭie – existã în ṭesuturile vegetale ṣi animale (ficatul, rinichiul si muschiul sunt cele mai bogate în
vitamina PP)
- este sintetizatã ṣi de flora bacterianã din intestinul gros. Se metabolizeazã în ficat,NU formeazã depozite ṣi
este secretatã prin urinã
Roluri – intrã în structura unor coenzime ale unor enzime ce catalizeazã reacṭii de oxidoreducere din
organism (NAD+, NADH+H+, NADP+, NADPH+H=
- intervine în glicolizã,în metabolismul aminoacizilor ṣi acizilor graṣi;
- scade nivelul colesterolului si al trigliceridelor;
- este o vitaminã esenṭialã în sinteza hormonilor sexuali,cortizolului,insulinei;
- intervine în metabolismul normal al ṭesutului cardiovascular si nervos;
- atenueazã tulburãrile gastro-intestinale;previne si amelioreazã migrenele;
- intensificã circulaṭia sangvinã ṣi scade tensiunea arterialã în crizele de HTA.
Dezechilibre cantitative
Carenṭele apar – in cadrul populaṭiilor pentru care consumul de porumb este predominant;
- in regimuri vegetariene;
- in carenṭele de B2, B6, în alcoolism;
- in afecṭiuni renale cronice, chimioterapie
Carenta in vitamina PP determina PELAGRA= boala celor “3D” (dermatitã,diaree,demenṭã) + anemie
macrocitara
Simptomele carenṭei pot fi grupate astfel :
•semne generale – astenie,apatie,scãdere in greutate,subfebrilitate;
•manifestãri • cutanate – tegument tumefiat, descuamãri, atrofii ale mucoasei linguale la formele cronice,
intãrirea ṣi uscarea pielii;
•digestive – diaree cronicã, anaclohidrie, hiperclorhidrie;
•nervoase–tulburãri psihice cu stãri delirante, insomnie, depresie, agitaṭie, dezorientare, obosealã, cefalee,
amnezie, tulburãri de comportament.
5
4.VITAMINA B6=PIRIDOXINA
•prezintã o largã rãspândire în organismele vegetale si animale; flora bacterianã din intestinul gros
constituie o sursã de B6 pentru organism;
•sunt bogate in B6 – muṣchiul cardiac,ficatul ṣi muṣchiul scheletic,laptele;
•structurã : denumirea genericã de vitamina B6 include un numãr de 3 compuṣi derivaṭi de la piridoxinã:
piridoxol,piridoxal,piridoxaminã
• rol biochimic: derivatul fosforilat al piridoxalului denumit piridoxal fosfat( PALPO) are rol de
coenzimã a unor enzime care catalizeazã reacṭii importante din metabolismul aminoacizilor: transaminarea,
decarboxilarea, racemizarea.
PALPO intervine în biosinteza hemului ṣi stimuleazã hematopoeza.
Carenṭa de B6 produce:
– dermatite,anemii severe,hipercolesterolemie;
- scãderea concentraṭiei de hemaglobinã;
- diminuarea ritmului de creṣtere;
- convulsii asociate cu tulburãri profunde ale SNC;
- creṣterea in greutate a unor organe(ficat,rinichi,suprarenale)
6
GRUPUL “C”=ACIDUL ASCORBIC.VITAMINA ANTISCORBUTICÃ
Initial, deficitul in acid ascorbic se reflecta doar prin scaderea ascorbinemiei, la care se adauga
scaderea concentratiei vitaminei C din leucocite si reducerea excretiei urinare a ei si a metabolitilor sai.
VITAMINE LIPOSOLUBILE
Vitamina A se formeazã în organism din provitamine denumite carotine care sunt de origine vegetalã.
Plantele NU sintetizeazã retinoli.Carotenii existã în unele legume (ex. morcovii); se gãsesc în ficat, ṭesut
adipos, corp galben, testicule, produse lactate, gãlbenuṣ de ou.
Structurã: atât carotenii cât ṣi retinolii, conṭin în structura lor un ciclu β-IONONÃ, ciclu
indispensabil pentru activitatea vitaminei.
Vitaminele A provenite din caroteni sunt absorbite prin peretele intestinal, trecute în sânge ṣi
depozitate preferenṭial în ficat ṣi retinã. Vitamina A circulã în plasmã legatã de o proteinã transportoare
specificã numitã retinol-binding protein (RBP) sau prealbuminã. Prezenṭa lor în retinã este corelatã cu rolul
esenṭial în biochimia procesului vizual.
Rol biochimic si fiziologic. Carenṭã
• stimuleazã procesul de creṣtere;
• previn apariṭia unor leziuni ale ṭesutului epitelial, keratinizarea epidermei ṣi a mucoaselor; scad riscul de
cancer;
• intervin în biosinteza glicozaminoglicanilor;
•asigurã funcṭionarea normalã a aparatului genital, spermatogeneza ṣi reproducerea normalã, prevenind
avorturile;
• au acṭiune antiinfecṭioasã; conferã rezistenṭã organismului;
• intervin în funcṭionarea normalã a ochiului, respectiv în biochimia procesului vizual.
Carenṭa în retinoli poate fi:
• consecinṭa unei alimentaṭii sãrace în provitamine;
• deficit de absorbṭie a provitaminelor, respectiv a vitaminelor;
• defect de asimilaṭie;
Efecte carenṭiale:
• încetarea creṣterii, pierderea în greutate;
• leziuni si keratinizarea epiteliilor;
• leziuni ale oaselor ṣi epiteliilor gingivale;
• tulburãri gastrointestinale;
• xeroftalmie : modificãri degenerative ale ochiului, uscarea conjunctivitei, sclerozarea corneei, orbire;
• keratomalacie : tumefierea,scleroza ṣi distrucṭia corneei;
• hemeralopie : incapacitatea ochiului de a se adapta ṣi de a percepe la întuneric;
• tulburãri ale aparatului genital : degenerarea epiteliului testicular,avorturi,fecunditate redusã,ciclu prelungit
ṣi fãrã ovulaṭie;
Hipervitaminoza A determina : intoxicaṭii, xantomatoze, hipocalcemie; tulburãri ale sistemului
osos.
8
2. CALCIFEROLII (PROVITAMINELE SI VITAMINELE D). VITAMINA ANTIRAHITICÃ .
Rol biochimic.Carenṭã
•intervin în funcṭia de reproducere, prevenind sterilitatea,de unde ṣi denumirea de vitamine ale sterilitãṭii;
•manifestã o activitate antioxidantã. protejând acizii graṣi nesaturaṭi, retinolii ṣi carotenii contra oxidãrii;
•intervin în controlul vitezei de biosintezã a ADN;
•protejeazã anumite enzime care participã la procesul de respiraṭie celularã;
•participã la reglarea consumului de oxigen în ṭesutul muscular.
Carenṭa în tocoferoli determinã:
•tulburãri ale funcṭiei de reproducere;
•degenerãri testiculare;
•scãderea fecunditãṭii;
•avorturi;
•encefalopatii;
•tulburãri vasculare;
•anemii hemolitrice;
•distrofii musculare acute;
10
5. VITAMINELE F. ACIZII GRAŞI ESENȚIALI (AGE)
•sunt de origine vegetalã;
•vitaminele F includ – acidul linoleic = C18/D9,12
- acidul linolenic = C18/D9,12,15
- acidul arahidonic = C20/D5,8,11,14
AGE sunt componente ale fosfolipidelor ṣi ale altor lipide structurale din membranele ṣi particulele
subcelulare. În carenṭa de AGE, capacitatea organelor ṣi ṭesuturilor de a sintetiza fosfolipidele este mult
scãzutã, cu multiple implicaṭii metabolice.
Rol biochimic.Carenṭã
•asigurã creṣterea ṣi dezvoltarea normalã a organismului;
•previn dermatitele si uscarea pielii;
•sunt precursori ai prostaglandinelor.
Carenṭa în AGE determinã:
•lipsa de vitalitate;
•diminuarea capacitãṭii de reproducere;
•fragilitatea capilarelor.
11