Universitatea Transilvania din Brasov

Facultatea de Sociologie și Comunicare

Specializarea Asistență Socială

Anul II

CERȘETORIA
PRO ȘI CONTRA

- Referat : Strategii antisărăcie i de incluziune socială -

Student:

BRAȘOV
 CER ETORIA
PRO I CONTRA

Definirea conceptului
Conformă dicționaruluiă explicativă ală limbiiă române,ă cer etoria sau ă cer itul ă esteă
strângereaăde pomeni caămijlocădeăexistenț .ăPersoanaăcareăpractic ăînămodăregulatăcer etoriaă
seănume te cer etor.ă(AcademiaăRomân ,ă1996,ă164)i.ă
Putemă definiă cer etoria caă fiindă acțiuneaă sauă activitateaă prină care,ă caă mijlocă deă
existen ,ă oă persoan ă cereă ajutoră materială –ă bani,ă mâncare,ă îmbr c minte,ă sauă alteă bunuriă
necesareăviețiiă–ădeălaăal ii.
PotrivitălegislațieiădinăRomânia,ăcer etoriaăesteădefinit ăcaăfiind fapta persoanei care,
avândă capacitatea de a muncii, apelează, în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor
materialăiiă(CodăPenal,ă1997,164).
Imagineaă actual ă aă societ țiiă esteă unaă dez-ierarhizat ,ă ceeaă ceă presupuneă iă existențaă
unoră extreme.ă Laă unaă dintreă extremeă seă afl ă s racii,ă marginalizații,ă exclu ii,ă inadaptații,ă
handicapații,ă”izolații”,ătoxicomanii,ă omerii,ăpensionarii,ăpersoaneleăf r ăad postă–ăadic ătoțiă
ceiăcare,ăpeălâng ădificult țileămaterialeă iăfinanciareăpeăcareăleăsuport ,ăposed ăînăreprezent riă
doarăatributeănegative.ăNum rulă iăpondereaăacestoraădifer ădeălaăoățar ălaăalta,ădarăeiăexist ă
pesteă totă înă lumeaă actual ă iă alc tuiescă ceeaă ceă seă nume te,ă cuă tendențiozitateă deă altfel,ă
”periferiaăsociet ții”;ăleăputemăspuneă”lumeaăalternativ ”,ămaiăalesăc ăseăafl ,ăînămodăfiresc,ăînă
extremaăopus ăaăceeaăceăseănume teă”zonaăputerii”,ăundeăseăg sescăconcentrațiăoameniiăbogați,ă
deciăputernici.ă(Bocancea,ăC.,ăNeam u,ăG.,ă1999)iiiăPrintreăceiădinăprimaăcategorieăseăreg sescă
cer etorii.ă
Proiectată laă nivelulă macrosociologic,ă fenomenulă cer etorieiă esteă omniprezent,ă îns ă
îmbrac ă diferiteă formeă deă laă oă regiuneă aă lumiiă laă alta.ă Stratificareaă social ,ă distribuțiaă
veniturilor,ă rataă s r ciei,ă chiară iă cultura sărăcie,ă despreă careă vorbe teă Oscară Lewisă (Lewis,ă
1966)iv,ăsuntădoarăcâțivaăfactoriăcareăpotăduceălaăaparițiaă iăpersistențaăfenomenuluiăcer etorieiă
dină întreagaă lumeă (www.iccv.ro).vă Înă general,ă cauzaă cer etorieiă esteă deă natur ă socio-
economic ,ăfiindăasociat ăcuăproblemaăs r ciei,ăceaăaălipseiăunuiălocădeămunc ,ăiarăcer etoriiă
parăaăfiăincapabiliăa- iăconstruiăoăviaț ănormal ădinămotiveăobiectiveăsauăsubiective.ăSinguraă
caleăg sit ădeăeiăesteăaceeaădeăaătr iădeăpeăurmaăaltora.ăă
Conceptulă deă underclassă domin ă discursulă americană iă britanică referitoră laă ”s r ciaă
nou ”.ăPeăscurt,ă underclassăsuntăpersoaneleă careăprefer ăs ătr iasc ădină”milaăpublic ”,ă c ciă
evit ămunc ăprinăoriceămijloace.ă(Stanculescu,ăM.S.,ăBerevoescu,ăI.ă(coord.),ă2004).vi

Cer itul - fenomen național i global

Înă regimulă dictatorială comunistă dină Româniaă cer itulă eraă câtă deă câtă discret,ă fiindă
practicată cuă preponderenț ă înă zoneleă aglomerateă iă laă sate.ă Româniaă aă traversată apoiă oă greaă
perioad ădeătranzițieăsocio-economic ,ăînăcareăconcedierileămasiveă iăinflațiaăauădeterminatăună
procesă deă pauperizareă asupraă uneiă categoriiă largiă deă persoaneă dină populațiaă româneasc .ă Oă
categorieă despreă careă seă spuneă c ă ară fiă ap rută atunciă esteă reprezentat ă deă ceiă careă cer escă
mâncare,ă baniă sauă îmbr c minteă laă u ileă apartamenteloră (Neculau,ă 1999ă apudă
http://www.rasfoiesc.com)vii.
ăDup ă cumă declar ă Neculaiă Loredanaă Mihaelaă înă lucrareaă Reducerea fenomenului
cerșetoriei,ă conformă dateloră Institutuluiă Națională deă Statistic ,ă înă țaraă noastr ,ă înă mediulă
urban,ămajoritateaăcopiilorăcareăcer esc,ăstauă“laămunc ”ămaiămultădeăoptăoreăpeăzi,ăpentruăaă
contribuiă laă supraviețuireaă familiiloră lor.ă Conformă raportuluiă Institutuluiă Na ională deă
Statistic ,ănum rulăminorilorăimplica iăînăformeăgraveădeămunc ăînămediulăurbanăşiăruralăesteă
deăaproximativă70.000.ăSeăestimeaz ăc ăaproximativă5.000ăseăafl ăînăcapital ăşiăînăalteăcâtevaă
oraşeămariă(Iaşi,ăConstan a,ăTimişoara,ăBraşov,ăCraiova,ăGala i,ăBac u,ăPloieşti,ăBr ila);ădintreă
copiiiăcareămuncescăpeăstrad ămaiămultădeăoptăoreăpeăzi,ă44șăcerşescăînăcondi iiădificile,ăceaă
maiămareăparteăaălorăsuferindădeăboliădeăpiele,ăTBC,ăhepatit .ăAproximativă60șădintreăeiăauă
abandonatăşcoala,ă34șăsuntăanalfabe i,ăiară40șăauăcunoştin eăreduseădeăscrisăşiădeăcitit.ăDup ă
ună calculă avemă 4,8ă milioaneă deă româniă careă lucreaz ă pentruă 5,5ă milioaneă deă pensionari şiă
pentruă 100.000ă deă cerşetori.ă Dintreă aceştia,ă 70.000ă suntă copiiă f r ă copil rie.ă ă (apudă
http://teologiesociala2011.wordpress.comă)viii
Înăalteăț riădinăEuropa,ăprecumăarăfiăFranța,ăfenomenulăcer etorieiăîmbrac ăalteăformeă
decâtălaănoiă( iăînainteăs ăajung ăpeăacoloăconaționaliiăno tri),ădiferențeleăfiindăevidenteăprină
patruăcategoriiădeăcaracteristici (Neculau,ă1999ăapudăhttp://www.rasfoiesc.com):
- frecvența cerșetorilor,
- aspectul exterior al cerșetorului,
- forma actului de cerșit,
- vârsta ceșetorului și cauza ori justificarea actului
Aiciăfrecvențaăcer etorilorăesteădestulădeăredus ,ăaspectulăexteriorăalăcer etoruluiăpareăs ă
fieăîngrijit,ăcurat,ădecent.ăFormaăactuluiădeăcer ităesteăoăabordareăindirect ,ăprinăvânzareaăunoră
obiecteă semnificative,ă sauă prină prezentareaă unuiă cvasi-spectacolă artistic.ă Formaă deă cer ită
direct ăesteămaiărarăîntâlnit .ăNuăexist ăcopiiăsubă15ăaniă careă cer esc,ădeă regul ăeiă auăvârsteă
cuprinseăîntreă15ă iă35ădeăani.ă(ibidem)
Celeădou ăstudiiăprivindăfenomenulăcer etorieiădinăFranța,ărespectivăcelădinăRomâniaă
arat ăînămodăevidentăexistențaădiferitelorăformeădeăcer ităpracticateăînădiverseăț ri,ădeădiferiteă
categoriiădeăcer etori,ădinămotiveădiferite.ă
Înă ceeaă ceă prive teă situațiaă fenomenuluiă deă cer it,ă Româniaă nuă aă avută parteă deă oă
multitudineă deă studiiă publicate,ă dedicateă problemeiă cer itului,ă chiară dac ă fenomenulă înă sineă
exist ădeămultă iăpoateăîntr-oăm sur ămultămaiămareădecâtăînăalteăț ri.
Înăurmaăunuiă studiuăefectuatăînă fostaăcolonieăfrancez ăMarocăpeăcer etoriiădină ora ulă
Rabat,ăs-aăconstatatăfaptulăc ădintr-unăe antionădeă1118ădeăsubiecțiăinterogați,ă632ăsuntădeăsexă
feminin,ă ceeaă ceă reprezintaă 57șă dină totalulă cer etorilor.ă Ceeaă ceă aă favorizată recurgereaă laă
cer it,ă caă ultim ă soluțieă eă lipsaă resurseloră iă oportunit ților,ă combinateă cuă s r ciaă extrem ă
existent ă înă Rabat.ă Acestă studiuă efectuată deă Institululă Natională deă Statistic ă iă Economieă
Aplicat ădinăMarocăneămaiăindic ăfaptulăc ăpentruăanumiteăfemei,ătrecereaădeălaăoăsituațieădeă
vulnerabilitateă laă oă situațieă precar ă seă produceă datorit ă unoră evenimenteă socio-economiceă
precumă divorțul,ă pierdereaă loculuiă deă munc ,ă problemeă familiale,ă absențaă sauă decesulă
partenerului.ăÎntr-oămanier ăgeneral ,ădatorit ăfaptuluiăc ămajoritateaăcer etorilorăsuntădeăsexă
feminin,ăstudiulăvorbe teădeă„feminizareaăcer itului”,ăprocesăceăimplic ă iăalteăaspecteăsociale,ă
caădeăexemplu:ăalfabetizarea,ăs r cia,ăexcluziunea,ă omajulăetc.
Unăaspectăimportantărelevatădeăcercetareăînăproblemaăcer ituluiăesteăcelăalăexploat rii.ă
Anchetaă arat ă caă pesteă 18șă dină totalulă cer etoriloră suntă însoțițiă deă diverseă alteă persoane.ă Înă
actulă cer itului,ă acesteaă suntă considerateă persoaneă exploatante.ă Majoritateaă cer etoriloră
acompaniațiăsuntăfemeiă(14,67ș),ăeleăexploatândăînăgeneralăcopiiăcuăvârsteăcuprinseăîntreă1ăsiă
3ăani.ă(ElăHammoumi,ă2006ăapudăhttp://www.rasfoiesc.com)
Cercetareaă efectuat ă asupraă cer etoriloră dină Marocă aă evidențiată câtevaă motiveă aleă
fenomenuluiăcer etoresc:
- 4,5șăcer escădeoareceăsuntătrimi iădeăc treăfamilie;
- 12,32șăcer escădinămotiveădeăs n tate;
- 14,11șăauăcaămotivăalăcer ituluiălipsaăunuiălocădeămunc ;
- 3,3șăauăînceputăs ăcer easc ăimitându-iăpeăalții;
 - 65,77șă declar ă c ă motivulă principală ală cer etorieiă esteă pentruă c ă nuă potă s - iă
satisfac ănevoileădeăbaz .
Spreădeosebireădeăacestăstudiu,ăoăcercetareăaăInstitutuluiădeăCrimiologieădinăAustraliaă
sugereaz ă faptulă c ă cer etoriiă suntă înă modă tipică percepuțiă caă fiindă tineri,ă deă sexă masculină
marginalizațiăsocială(Arnold,ă2008ăapudăhttp://www.rasfoiesc.com).
Potrivităcelorămenționateămaiăsus,ăputemăafirmaăcuăcertitudineăc ăde iăcer etoriaăesteă
ună fenomenă globală careă areă laă baz ă oă gam ă extins ă deă motivații,ă profilulă cer etoruluiă esteă
diferitădeălaăoăzon ălaăalta.

Legislație
Caă toțiă ceilalțiă cet țeniă iă cer etoriiă auă drepturiă garantateă deă Constituțieă iă deă lege.ă
Stateleă i-auădezvoltatămecanismeădeăreglementareăaăunorăcomportamenteăprecumăcer itul.
ÎnăRomania,ăacestăact,ăcareăaăluatăamploareădup ăanulă1989, este considerat unul penal,
f cândă parteă dină gamaă larg ă aă comportamenteloră delincvente.ă Codulă penală sugereaz ă
pedepsirea acestuiăactă cuăpân ălaă3ăluniădeăînchisoare,ăsauă cuăamend ,ădoarăînă cazulă înă careă
cer itulăesteăpracticatăînămodărepetată(MonitorulăOficial,ă2006)ix.
Ast ziănuăvorbimădoarădespreăfenomenulăcer etoriei,ăciă iădeăexploatareaăpersoaneloră
înăvedereaăcer etoriei.ăDinăp cate,ăînăspateleăpersoanelorăaparentăn p stuiteăseăascundăindiviziă
careăprofit ăsauăchiarăre eleăbineăpuseălaăpunctăcare-iăexploateaz ămaiăalesăpeăcopii.ăAce tia,ă
odat ă devenițiă adulți,ă probabilă voră faceă exactă ceă auă înv țată înă copil rie:ă voră cer iă sauă îiă voră
puneăpeăalțiiăs ăcer easc ăpentruăei.ă
Con inutulăjuridicăală infrac iuniiădeăexploatareăaăcerşetorieiă esteăredată deă art.ă214ădină
noulă Codă penală (Monitorulă Oficial,ă 2009).xă Potrivită acestuia,ă faptaă persoaneiă careă determin ă
ună minoră sauă oă persoan ă cuă dizabilit iă fiziceă oriă psihiceă s ă apelezeă înă modă repetată laă milaă
publiculuiă pentruă aă cereă ajutoră materială sauă beneficiaz ă deă foloaseă patrimonialeă deă peă urmaă
acesteiă activit iăseăpedepseşteăcuăînchisoareădeălaă aseăluniălaătreiă aniăsauăcuăamend .ăDac ă
faptaă esteă s vârşit ă prină constrângereă deă p rinte,ă tutore,ă curatoră oriă deă c treă celă careă areă înă
îngrijireăpersoanaăcareăcerşeşte,ăpedeapsaăesteăînchisoareaădeălaă1ălaă5ăani.ă
Con inutulă juridică ală infrac iuniiă deă folosireă aă unuiă minoră înă scopă deă cerşetorieă esteă
redată deă art.ă 215ă dină noulă Codă penal.ă Potrivită acestuia,ă „faptaă majoruluiă care,ă avândă
capacitateaă deă aă munci,ă apeleaz ă înă modă repetată laă milaă publicului,ă cerândă ajutoră material,ă
folosindu-seăînăacestăscopădeăprezen aăunuiăminor,ăseăpedepseşteăcuăînchisoareădeălaă3ăluniălaă2ă
aniăsauăcuăamend . Înă2011,ădeputatul PDL tefanăDanielăPirpiliuăaăînaintatăunăproiectădeălege,ă
prină careă propuneă interzicereaă cer etorieiă i,ă peă lâng ă pedeapsaă cuă închisoareaă pentruă
cer etori,ăamenziăîntreă300ă iă600ădeăleiăpersoanelorăcareădauăbaniăcer etorilor,ăaceast ăfapt ă
fiindă considerat ă oă contravenție.ă Conformă acestuiă proiect,ă cer etorulă este „aceea persoană
care solicită publicului ajutor material”,ăiarăcer etoriaăeste „acțiunea de a cerși, iar în urma
rezultatului acesteia, se obține strângerea de bani ca mijloc de existență”.ăAceast ăinițiativ ă
legislativ ăaăfostăîns ărespins ăîns ădeăc treăCameraăDeputaților.xi
ÎnăMareaăBritanieăcer itulăesteăilegalăsubălegeaădină1824ăcareăinterziceă iăvagabondajul,ă
iă careă i-aă schimbată reglemetareaă deă laă motivareaă membriloră neproduc toriă aiă societ țiiă laă
prevenireaă crimeiă iă m suriă anti-cer it.ă Totu iă cer itulă nuă esteă pedepsită cuă închisoareaă (Tier,ă
1993ăapudăhttp://www.rasfoiesc.com).
Legeaă scoțian ă s-aă dezvoltată înă modă silimară cuă ceaă englez ,ă îns ă aceastaă presupuneaă
limitareaăcer ituluiăpentruătoțiăceiăcareăseăaflauăcuăvârstaăcuprins ăîntreă14ă iă70ădeăani,ăcer itulă
fiindăpermisănumaiădac ăindividulăobțineăunăpermisădeălaăpolițieă(ibidem)
Franceziiăauăîncorporatăunăputernicăsensădeăobligațieăsocial ăînălegislațiaălor.ăAstfel,ăceiă
careănuăcer escăînălocuriăpubliceănuăsuntăsancționațiădeăCodulăPenal.ăCeiăcareăsuntăprin iăc ă
încalc ălegeaăpotăfiăpedepsițiăcuăînchisoareaădeălaă3ălaă6ăluniă iăapoiăluațiădeăcaseleădeăs raci.ă
Franțaăaăfostăprimaățar ăcareăaăstabilităunăcontrolăasupraăcer ituluiăagresiv.ăArticolulă276ădină
CodulăPenalăpedepse teădeălaă6ăluniădeăînchisoareăpân ălaă2ăaniăoriceăcer etoră(inclusivă iăceiă
handicapați)ă careă cer escă peă proprietateaă privat ă f r ă permisiuneaă proprietaruluiă (ibidem).ă
Astfel,ăFranțaăesteăunaădinăț rileăcuăceleămaiămulteăreglemet riăprivindăfenomenulădeăcer itădină
Europa,ăfaptăceăproduceăunăgradămaiămareădeăsecuritateăînărândulăcetațenilorăei.
Înă aniiă ‘90ă înă NewăYork,ă s-auă luată m suriă înă ceeaă ceă prive teă fenomenulă cer etoriei:ă
cer etoriiăauăfostăforțațiăs - iăfac ăunăfelădeăcertificatădeăcer etorăpentruăaăputeaăfiăînregistrațiă
(faptă ceă i-aă descurajată peă mulțiă s ă maiă cersea c ),ă iă auă ap rută legiă noiă privindă interzicereaă
fenomenuluiădeăcer it,ălegiăceăluauăînă calculătimpul,ăspațiulă iămanierele,ăadic ămomentulăînă
careăcer e te,ăundeăoăface,ăcumăseăcomport ă iăcumătrebuieăs ăcer easc ă(Malagna,ă2008ăapudă
http://www.rasfoiesc.com).
Înă multeă ora eă mariă precumă Chicago,ă Illinoisă dină SUA,ă fenomenulă deă cer ită aă fostă
interzis.ă Înă Chicago,ă exist ă câtevaă semneă peă strad ,ă instalateă laă intervaleă regulateă pentruă aă
reamintiăindivizilorăc ăcer itulăesteăinterzis.
InăOrlando,ăFlorida,ăcer itulăesteăconsideratăoăinfracțiuneădac ăesteăpracticatăînăspațiulă
comercială ală ora ului,ă chiară iă laă 15ă metriă deă acesta,ă câtă iă dac ă eă practicată lâng ă b nciă iă
automate.ă Deă acemeneaă esteă considerată aă fiă ună delictă dac ă cer etoriiă seă prefacă sauă mintă
trec torii,ă iă folosescă baniiă înă alteă scopuriă decâtă celeă destinateă cump r riiă deă hran ă
(GovernmentăofăOntario,ă1999ăapudăhttp://www.rasfoiesc.com).
Înă Canada,ă înă provinciaă Ontarioă seă introduceă “Safeă Streetsă Acts”ă înă 1999ă pentruă aă
restricționaădiferiteăfeluriădeăcer it,ăînăparticularăcelăabuzivă iăagresivă(ibidem).
Ora ul-portădinăNordăEstulăChinei,ăDalianăaăfostăprimulăora ăcareăaăinterzisăcer itulăînă
zoneleăpublice.ăElăinterziceăcer etorilorăs ăseăaproprieălaă100ădeămetriădeăcl dirileăGuvernuluiă
iă deă zoneleă militare.ă Deă asemenea,ă cer itulă esteă interzisă înă zoneă apropiateă deă centreleă deă
comunicare,ăautostr zi,ăpiețeăpublice,ăhoteluriădeă3ăsteleă iădeămall-uri.ăAcest ălegeăadoptat ă
deă Guvernulă municipiuluiă Daliană aă devenită ună subiectă foarteă discutată înă pres .ă Uniiă oameniă
argumenteaz ăc ăcer etoriiăauăafectatăviețiileănormaleăaleăoamenilor,ădeciăastfelădeălegeăaăfostă
necesar ăcuăscopulămențineriiăordiniiăpublice;ăalțiiăcontrazicăacesteălucruri,ăspunândăc ăcer itulă
esteă ună dreptă civilă careă ară trebuiă respectată iă c ă legeaă dat ă esteă ună atacă laă drepturileă civileă
pentruă c ă stabile teă limiteă înă libertateaă mi c riiă (Shangyo,ă 2005ă apudă
http://www.rasfoiesc.com).

Pseudo soluții i posibile soluţii pentru rezolvarea problemei cerşetoriei

Situațiaă descris ă în tabloidulă britanică Theă Telegraph ,ă înă articolul:ă “Caruselul
cerșetorilor de profesie”,ăreaduceăînădiscuțieădificult țileăpeăcareăleăîntâmpin ăMareaăBritanieă
înăaățineăînăafaraăț riiăcet țeniiădinăUniuneaăEuropean ăcareăvinăaiciă iăcerăpoman .xiiă(Claireă
Duffin, iăRobertăMendick,ă2013)
Consiliulă Locală dină Londra,ă ora ulă înă careă cer etoriiă româniă opereaz ă cuă prec dere,ă
estimeaz ăc ăanualăcheltuie teămaiămultădeă500.000ădeălireăsterlineăînăaceast ăproblem .
Înălunaăiulie,ăpesteă20ădeărromiăvenițiădinăRomâniaăauăprimităbileteădeăavionăspreăcas ,ă
dup ă ceă auă fostă depistațiă înă urmaă uneiă raziiă f cuteă deă poliție.ă Biletele,ă dară iă alteă cheltuieliă
f cuteăpentruăceiăcareănuăaveauăad postăsauăhran ,ăauăfostăsuportateădinăbuget.ăOăparteădintreă
eiă s-auă reîntorsă înă capitalaă Mariiă Britaniiă dup ă doară oă lun .ă Revenireaă loră i-aă infuriată peă
cosilieri,ă careă i-auă acuzată deă comportamentă antisocial. Nickie Aiken,ă consilier,ă aă declarat:ă
“Trebuie să avem măsuri mai stricte la granițe, în special dacă acești oameni și-au dat
acordul să se întoarcă în țara lor, pe banii plătitorilor noștri de taxe”(ibidem).
Douglas Carswell,ă eurosceptică declarată iă membruă înă Parlamentă dină parteaă
Conservatorilor,ăcredeăc ăsinguraămetod ădeăaărezolvaăproblemaăcer etoriloră(cuăprec dereăaă
celoră rromiă sauă dină alteă stateă aleă Uniuniiă Europene)ă esteă caă Mareaă Britanieă s ă nuă maiă fieă
membr ăînăUniuneaăEuropean ,ăînătermeniiăactuali.ăElăcrede,ă iăpeăbun ădreptate,ăc ăcer etoriiă
rromiăauăfostăpl tițiăs ămearg ăăînăRomânia,ăpentruăoăscurt ăvacanț ădeăvar ,ăpeăbaniiălor.
Niciăamendareaăcer etorilorănuăpareăaăfiăoăsoluțieădeăvremeăceăace tiăcer etori,ăimediată
ceăp r sescăsecțiaădeăpolițieăundeăauăfostăidentificațiă iăliăs-aăaplicatăm suraăcontravențional ,ă
seăintorcăimediatăînăstrad ăundeăî iăreiauăocupațiaă iăstilulădeăviaț .
Pentruărezolvareaăproblemeiăcerşetoriei,ăputemăîncercaăaărecurgeălaăurm toareleăc i:
- eliminareaă uneiaă dintreă formeleă graveă deă exploatareă prină munc ă aă copiilor-
cerşetori;
- aplicareaă m suriloră deă protec ieă social ă înă vedereaă preveniriiă uneiă formeă deă
marginalizareă social ă aă persoaneloră careă practic ă cerşetoriaă şiă laă careă acesteaă suntă
expuse;
- conştientizareaă şiă responsabilizareaă opinieiă publiceă cuă privireă laă consecin eleă
cauzateădeăîncurajareaăcerşetoriei.
Dinăcadrulăacestorăobiective,ăputemăajungeăapoiă şiălaăm suriăprinăcareăputemărezolvaă
problemaăatâtăînăcadrulăcopiilorăcâtăşiăaăcelorlalteăpersoaneăcareăcerşesc.ăAstfelăavem:ădiferiteă
acțiuniăînăstrad ălaăoreădiferite,ăiarălaăfiecareăsfârşitădeăs pt mân ăs ăseăstabileasc ădeăcomună
acord,ă programulă raziiloră peă urm toareaă s pt mân .ăApoi,ă identific mă persoaneloră depistateă
cuă ajutorulă organeloră deă poli ie.ăAplicareaă sanc iuniloră prev zuteă deă legisla iaă înă vigoareă deă
c treăorganeleădeăpoli ie,ăidentificareaănevoilorăşiăluareaăm surilorădeăprotec ieăsocial ăpentruă
persoaneleă şiă copiiă dină cadrulă cerşetoriei,ă minoriiă identifica iiă voră fiă prelua iă deă c treă
DGASPC,ăcareăvorăluaăm surileăprev zuteădeălegisla iaăînăvigoare.

Cât pot aduna din cer it?

“Exist ă oă tendin ă aă cet eniloră deă aă direc ionaă cauzalitateaă acestuiă fenomenă spreă
factoriă deă natur ă socio-economic ,ă astfelă încâtă deseoriă suntă ignorateă inform rileă
reprezentan ilorăM.A.I.ăcareăaten ioneaz ăc ăunăcerşetorăajungeăs ăcâştigeăpân ălaă5000ădeăleiă
lunară sauă faptulă c ă înă spateleă loră func ioneaz ă adev rateă re eleă deă trafican iă (…)ă Conformă
reglement riloră actualeă înă vigoare,ă deşiă cerşetoriaă esteă considerat ă infrac iune,ă practicaă
instan elorăaădovedităc ănum rulăcondamn rilorăînăacestăsensăesteămultămaiăredus,ăprobabilăpeă
considerentulăc ăfaptaădeăcerşetorieănuăreprezint ăpericolăsocial”.ă(http://www.criticatac.ro)xiiiă
Conformăcalculelorăf cuteădeăpoli iştiăşiădeăautorit ileălocale,ăunăcerşetorăcâştig ăîntreă
10ăşiă20ădeăleiăpeăor ăşiăpoateăajungeălaă100ădeăleiăpeăzi.ăDreptăurmare,ăunăcerşetorăcuănorocă
poateăs ăcâştige,ăîntr-oălun ,ă2.000ădeălei,ăadic ămultăpesteăsalariulămediuăpeăeconomie,ăcareăseă
apropieădeă1.500ădeăleiă.ă„Aceştiăbaniăarăfiămaiăbineăfolosi iăpentruăaăcreaăinstitu iiădeăocrotireă
pentruă astfelă deă persoane.ă Deă aceea,ă amă lansată ac iuneaă «Spuneă nuă cerşetoriei!ă Baniiă t iă ină
copiiiă înă strad »",ă aă spusă comisarulă şefă Mirceaă Popa,ă şefulă Poli ieiă Municipiuluiă Braşov.ă
Autorit ileălocaleăşiăpoli iştiiăvorăs ăcombat ăfenomenulăîmp r indăpliante,ăprinăcareăîncearc ă
s ăîiăconving ăpeăbraşoveniăşiăpeăturiştiăs ărefuzeăs ăleămaiădeaăbaniăcerşetorilor.ăAceştiaădină
urm ă suntă amenda iă înă zadară deă poli işti,ă pentuă c ă îşiă achit ă foarteă rară sanc iunile.ă
(http://adevarul.ro)xivă
ÎnăBucure tiăseăcâ tig ăcelămaiăbine. Oă b trân ă cerşetoareă dină CentrulăVechiă vorbeşte,ă
nonşalant,ă despre ă câtă deă uşoră strânge,ă doară dină întinsă mâna,ă 100ă deă leiă peă sear . Aceast ă
cerşetoareă careă d ă ocolulă tututoră teraseloră deă peă Lipscaniă reuşeşteă s ă adune,ă înă fiecareă lun ,ă
pesteă 4.000ă deă leiă invocândă s r ciaă crunt ă înă careă tr ieşte,ă deşiă câştig ă multă pesteă salariulă
mediuădinăRomânia. ăFemeiaăn-areăcopiiăşiăpl teşteăchirieă100ădeăleiăpeălun .ăMaiăsus ineăc ă
restulădeă„b nişori”ăîiăcheltuieăpeămâncare,ăşiăsus ine,ăobsedant,ăc ăesteă„foarteăam rât ”,ădeşiă
îiăr mânăînăbuzunarăaproapeăoămieădeăeuro.ă(http://adevarul.ro)xv
 Oăjurnalist ădeălaăAcademiaăCațavencuăaăie ităînăstrad ălaăcer ită iăaăadunată35ădeăleiăîntr-oă
or .ăÎmbr cat ăcuăunăhalatămurdar,ăsfâşiatăşiăarsălaăunăbuzunar,ăSimonaăTacheăaăplecatălaăcerşită
înăfa aăuneiăb nci.ăAlteăaccesorii:ăunăfesăîntorsăpeădos,ăunăochiăînvine ităcuămachiaj,ăoăperecheă
deă şoseteă g uriteă şiă ună cartonă peă careă scriaă "Deoă saptamanaă manancă decată batae"ă
(http://www.ziare.com)xvi.ă Calculată laă 8ă oreă deă munc ă peă ziă iă 20ă zileă lucr toareă peă lun ,ă
venitulăestimatăesteădeă5600lei/lun .
Unăsondajădeăopinie,ărealizatăînăiunieă2000,ăaăar tatăc ă70șăădintreăbucureşteniădauăbaniă
cerşetorilor,ămajoritateaăavândăvenituriălunareăsubă1.500ădeălei.ăÎns ă88ășădintreăaceştiaăspună
c ă nuă le-ară maiă daă baniă dac ă ară ştiă c ă cerşetoriiă câştig ă zilnică maiă multă decâtă ei.ă
(http://www.mediafax.ro)xvii
ÎnăLondra,ăsuteădeăpersoaneădeăetnieărrom ădinăclanulăRosta ăseăocupauăcuăcer itulă iăcuă
furtulă dină buzunare.ă Ceiă maiă mulțiă dintreă eiă î iă f cuser ă iă dosareă deă asistațiă social,ă uniiă
primindă locuințeă deă laă stată iă sumeă consistenteă înă fiecareă lun ă (1000ă lireă sterlineă peă lun ).ă
Britaniciiă s-aă scandalizată dup ă aflareaă sumeloră primiteă caă ajutoareă socialeă iă dup ă ceă Dailyă
MailăaăpublicatăfotografiiăcuăpalateleălorădinăHuedin,ălâng ăCluj.( http://www.evz.ro)xviii

Contra Cer etoriei

Româniaă zileloră noastreă ascundeă celeă maiă negreă coşmaruriă careă devină realitate.ă Subă
pretextulăs r cieiăiesălaălumin ,ăcuămânaăîntins ăşiăsufletulăuitatăundevaăîntr-oăsticl ăcuăalcool,ă
cerşetoriiă careă suntă angaja iă cuă norm ă întreag ă deă clanurileă interlopeă dină marileă oraşe.ă
Trec torii,ă impresiona iă deă imagineaă unuiă omă s rman,ă lovită deă soart ,ă leă ofer ă câ ivaă b nu iă
celoră"maiăs raciădecâtăei".ăNumaiăc ă,ăpeăînserat,ălucrurileăseăschimb ăradical.ăCerşetoriiăîşiă
termin ă "norma"ă şiă raporteaz ă veniturileă "încasate"ă superiorilor,ă careă îiă recompenseaz ă cuă oă
şaormaăşiăoăpor ieăm ricic ădeăalcoolăsauădroguri,ădup ănevoileăfiec ruia. Cer etoriaănuăesteă
doarăoăafacere,ăesteăoăindustrieăfoarteăbineăorganizat .
V-a iă întrebată vreodat ă deă ceă dormă mereuă sugariiă afla iă înă bra eleă cerşetoarelor?ă Nuă
preaă esteă“înă regul ”ăs ă g seştiăunăcopilăținută deăoăcer etoareăînă brațe,ăpeăpicioareăsauăchiară
l satăpeăjos,ădeădiminea aăpân ăseara.ăNuăplângeăşiănuă ipaăniciodat ;ăesteămereuăadormit,ăcuă
fa aăîngropat ăînăgenunchiulăfemeiiăcareăîiăesteăprobabilămam .ăCâtădeămultădormăpeălaăvârstaă
deă1-2-3ăani?ăOăor ăsauădou ,ămaximătreiă deăsomn.ă Caăs ă in ăcopilulă adormitătoat ăziua,ăîlă
îndopauă cuă vodc ă sauă cuă droguri.ă Dataă viitoare,ă cândă maiă da iă baniă "mameloră cerşetoareă cuă
copiiă înă bra e",ă întreba i-v ă acestă lucru:ă "Deă ceă doarmeă copilulă dină brațeleă lor?" (Deă ceă
DOARMEăcopilulădinăbra eleăcerşetoarei?ăhttp://www.antena3.ro)xix
Mesajulăpropusăpentruăcet țeniădeăPrimariaăGeneral ăaăCapitaleiăesteăc ădac ăaiă tiăc ăună
leuă dată unuiă copilă ală str ziiăînseamn ă pentruă elă oă ziă înă minusă deă laă coal ă iă oăziă înă plusă deă
abuzuriălaăcareăelăpoateăfiăsupus,ăi-aiămaiădaăbani?”ă
Interpretulăroluluiăprincipală înă filmulă„Filantropica“,ăactorulăMirceaăDiaconu,ăesteădeă
p rereăc ăpeliculaăesteămultăsubărealitate.ă„Amădevenităunăfelădeăexpertăînăcerşetorie.ăDup ăceă
amăf cutăfilmulă«Filantropica»,ănuăamămaiădatăniciodat ăbaniăpeăstrad .ăUnăsingurălucruăeădeă
f cut:ăs ănuăd m.”ă(apudăhttp://teologiesociala2011.wordpress.com)xx
ThomasăMalthus,ăpastoră iădemografăenglez,ăscriaăînălucrareaăsaăEseu asupra principiului
populației,ă edițiaă aă doua:”Un om care se naște într-o lume deja ocupată, dacă nu are
posibilitatea să obțină de la părinți mijloace de subzistență și dacă societatea nu are nevoie
de munca lui, el nu are nici un drept să solicite hrană. La marele banchet al naturii el nu are
tacâm. Natura îl poftește afară. Dacă totuși nu pleacă și câtorva dintre invitați li se face milă
și-l primesc la masa lor, alți intruși se vor prezenta imediat pentru a cere aceeași favoare...
Invitații își vor da seama prea târziu de eroarea comisă. (apudăMure an,ă2005,ă71)ăxxi
 Poateă esteă preaă radical ă gândireaă lui,ă cuă atâtă maiă multă cuă câtă elă eraă iă pastor.ă Totu i,ăă
trebuieăținutăcontădeăfaptulăc ădândăunăbanăunuiăcer etor,ăfacemămaiămultădeăcâtăa-lăajuta;ăîlă
încuraj mă iăînt rimăfenomenulăcer etoriei.ăCopiilorăcer etoriă iăcopiiiăcer etorilorăoridecâteoriă
primescă baniă suntă încurajațiă s ă vin ă zilnică laă cerşit,ă înă detrimentulă şcolii,ă apoiă voră înv aă c ă
baniiă seă câştig ă maiă uşoră cerşind,ă iară p rin iiă nuă voră faceă niciă ună efortă pentruă a-şiă între ineă
familia.ăOferindu-leăbani,ătrimitemăindirectăcopiiiălaăcerşitădeoareceăp rin iiănuăsuntămotiva iă
s ă cauteă alteă solu iiă pentruă supravie uire,ă men inândă copiiiă înă aceeaşiă stareă deă degradareă
social ă şiă moral ă careă leă afecteaz ă dramatică copil riaă şi,ă prină abandonulă şcolar,ă leă limiteaz ă
şanseleălaăoăvia ădecent .

Pro cer etorie

Înăcadrulăcerşetoriei,ăpeălâng ăceleăspuseăanterior,ăsuntăşiăcopii,ăcâtăşiăpersoaneăcareăauă
nevoieă deă ajutoră cuă adev rat,ă c ciă ajungă laă cerşită înă strad ,ă înă diferiteă locuri,ă şiă din ă cauzaă
s r cieiă iăaceastaăreprezint ăoăproblem ăsocial ăpentruătoateăcomunit ileăumane.
Amăprezentatăfaptulăc ăînămulteăț riă dină lume,ăpeădiferiteă continente,ăexist ădeămulțiă
aniă legiă meniteă s ă opreasc ă cer etoria.ă Nimică îns ă nuă poateă opriă milaă d t toruluiă iă
caracteristicaăempatic ăaănaturiiăumane.ă
Cuătoateăc ăesteămultămaiău orăs ăd măunăbană(celămaiău orăesteăprobabilăs ănuăd mă
nimic)ă decâtă s ă cercet mă iă s ă împlinimă oă nevoieă peă termenă lung,ă dac ă reu imă s ă facemă
distincțiaăîntreăoănevoieăreal ă iăoăfilozofieădeăviaț ,ăputemă iătrebuieăs ăalegemăs ăajut m.ă
Înămentalitateaăcre tin ăcolectiv ,ăcer etoriaăesteăpus ăînăleg tur ăcu s r cia;ăiarăfaț ădeă
s r cieăcre tinulăreacționeaz ăcu dragoste i mil ,ăpentruăc ă tieăc ăCel ce are milă de sărac Îl
împrumută Domnul şi El îi va răsplăti fapta lui cea bună.ă(Proverbeă19:17,ăp.813)xxii
i
ăAcademiaăRomân .ă(1996).ăDicționarul explicativ al limbii româneă(edițiaăaăII-a).ăBucure ti:ă
EdituraăUniversăEnciclopedic.
ii
Cod Penal cu completările și modificările până la 15 aprilie 1997. Infracțiuni în legi
speciale.ă(1997).ăart.326,ăBucure ti:ăEdituraăLuminaăLex.
iii
ăBocancea,ăC.,ăNeam u,ăG.ă(1999).ăElemente de asistenţă socială.ăIaşi:ăEdituraăPolirom.
iv
ă***ăTheăCultureăofăPoverty.ă
http://www.ignaciodarnaude.com/textos_diversos/Lewis,Oscar,Theș20Cultureș20ofș20Pov
erty.pdf,ăaccesatălaădataădeă13.X.2013.
v
*** Teorii şi perspective asupra sărăciei. http://www.iccv.ro/node/142, accesat la data de
13.X.2013.
vi
ăStanculescu,ăM.S.,ăBerevoescu,ăI.ă(coord.)ă(2004).ăSarac lipit, caut alta viata!ăBucuresti :ă
EdituraăNemira.
vii
ă ***ă Cersitul - fenomen global. http://www.rasfoiesc.com/sanatate/asistenta-
sociala/Cersitul-fenomen-global49.php,ăaccesatălaădataădeă13.X.2013.
viii
ă***ăReducerea fenomenului cerșetoriei.ă
http://teologiesociala2011.wordpress.com/2011/03/28/reducerea-fenomenului-cersetoriei/,ă
accesatălaădataădeă13.X.2013.
ix
ăăMonitorulăOficial.ă(2006).ăănr.601,ăart.ă326.
x
ăăNoulăCodăpenalăalăRomâniei.ă(2009),ăpublicatăînăMonitorulăOficial,ăParteaăI,ănr.ă510ădină24ă
iulieă2009.
xi
ă***ăPropunere legislativă privind interzicerea activității de cerșetorie.ă
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?camţ2&idpţ12477,ăaccesatălaădataădeă
13.X.2013.
xii
ă***ăClaireăDuffin, iăRobertăMendick.ă(2013).ăăHow we are powerless to stop the 'carousel
of career beggars’.ăăhttp://www.telegraph.co.uk/news/uknews/immigration/10341655/How-
we-are-powerless-to-stop-the-carousel-of-career-beggars.html,ăaccesatălaădataădeă15.X.2013.
xiii
ă***ăCodrinăCodrea.ă(2011). Câteva consideraţii asupra noului proiect de lege care
interzice cerşetoria. http://www.criticatac.ro/12617/cateva-consideratii-asupra-noului-
proiect-de-lege-care-interzice-cersetoria/,ăaccesatălaădataădeă16.X.2013.
xiv
ă*** (2011). Cerşetorii braşoveni câştigă de aproape trei ori cât bugetarii.
http://adevarul.ro/locale/brasov/cersetorii-brasoveni-castiga-aproape-trei-bugetariiă
1_50ad2cb37c42d5a663901e88/index.html,ă16.X.2013.
xv
ă***ă(2011). Ce „mofturi” îşi permite o cerşetoare care câştigă peste 1.000 de euro pe lună:
„În fiecare seară merg cu taxiul acasă. Îmi permit”.ăhttp://adevarul.ro/news/bucuresti/video-
exclusiv-mofturi-isi-permite-cersetoare-castiga-1000-euro-luna-In-seara-merg-taxiul-acasa-
Imi-permit-1_50bde92e7c42d5a663cfcb43/index.html,ă16.X.2013.
xvi
*** Viata de cersetor: 4.000 de lei pe luna.
http://www.ziare.com/social/capitala/viata-de-cersetor-4-000-de-lei-pe-luna-351748,ă
16.X.2013.
xvii
ă ***ă Campania împotriva cerşitului continuă. http://www.mediafax.ro/social/campania-
impotriva-cersitului-continua-2815415, 16.X.2013.
xviii
*** Cerșetori în Anglia, proprietari de palate în România. Povestea clanului Rostaș,
stăpânul Londrei. http://www.evz.ro/detalii/stiri/tiganii-din-huedin-977143.html, 16.X.2013.
xix
ă ***ă (2013).ă Deă ceă DOARMEă copilulă dină bra eleă cerşetoarei?ă R spunsulă
CUTREMUR TORădatădeăună IGANăcareăştieăTOTădespreăaceast ăafacere.
ăhttp://www.antena3.ro/romania/de-ce-doarme-copilul-din-bratele-cersetoarei-raspunsul-
cutremurator-dat-de-un-tigan-care-stie-tot-despre-aceasta-afacere-
232770.html?fb_action_idsţ558308980889502&fb_action_typesţog.likes&fb_sourceţother_
multiline&action_object_mapţș7Bș22558308980889502ș22ș3A220926871401922ș7D
&action_type_mapţș7Bș22558308980889502ș22ș3Aș22og.likesș22ș7D&action_ref_
mapţș5Bș5D
xx
ă***ăReducerea fenomenului cerșetoriei.ă
http://teologiesociala2011.wordpress.com/2011/03/28/reducerea-fenomenului-cersetoriei/,ă
accesatălaădataădeă13.X.2013.ă
xxi
ăMure an,ăCornelia.ă(2005).ăIntroducere în demografie, EdituraăPresaăUniversitar ăClijean ,ă
Cluj-Napoca
xxii
ăInternationalăBibleăSociety.ă(2007).ăăBiblia. Noua traducere în limba română, primaăediție.