Scribd

Upload a Document

Top of Form

Search Documents
Bottom of Form

Explore
• mullerheiner

/ 127
Top of Form

Bottom of Form
Download this Document for Free
JEAN
RACI
NE
CL
AS
ICI
I
LIT
ER
AT
UR
 II
UN
IV
ER
SA
LE
.
I
T
EA
TR
U
Pref
aţă
de EL
 ENA
VIANU
CLUJ
EDIT
URA
DE
STAT
PEN
TRU
LITE
RAT
URĂ
SI A
RTA
JEAN
RACI
NE
Sînt
poeţi
a
căror
operă
apare
, cînd
o
comp
arăm
cu
perso
nalita
tea
lor,
asem
enea
jucări
ilor
strălu
citoar
e
agăţa
te de
bradu
l
întun
ecat
al
zilelor
de
sărbă
toare
:
podo
abă,
şi nu
fruct.
Exist
ă
desig
ur
legăt
uri
multi
ple
între
operă
şi
om, r
aport
uri
tainic
e, dar
ele
sînt
greu
de
prins
şi
scapă
adese
ori
celor
mai
subtil
e
analiz
e.
Legăt
ura
dintre
operă
şi
epoc
a ce-
a
produ
s-o
apare
însă
neces
ară :
condi
ţiile
econ
omic
o-
social
e ale
vremi
i
se
oglin
desc
în
opera
de
artă.
Astfel
, în
veacu
l
clasic
franc
ez a
trăit
un
om
pe
care
cu
greu
l-ai fi
putut
bănui
că
este
un
artist.
El
arăta
ca un
burgh
ez
greoi,
se
purta
ca un
negu
stor
zgîrci
t şi
vorbe
a ca
un
geam
baş
norm
and.
Nume
le lui
era
Pierre
Corne
ille ;
din
închip
uirea
sa se
născu
seră
cele
mai
ferme
cătoa
re
făptu
ri :
tineri
plini
de
atîta
drago
ste şi
avînt,
încît
fără
să
şovăi
e şi
fără
să
zăbov
ească
se
hotăr
au să
se
arunc
e,
sărin
d
peste
viaţă
şi
fericir
e,
într-o
moart
e
eroic
ă şi
liber
accep
tată.
Dar
iată
că-n
drum
ul lui
Pierre
Corne
ille se
ivi în
curîn
d un
tînăr
ce
nu-i
semă
na de
fel.
Un
om
din
care
poezi
a
părea
a
izvorî
firesc
; un
poet
ce da
naşte
re
unor
făptu
ri ale
iadul
ui,
seduc
ătoar
e şi
corup
te,
amint
ind
într-
un
chip
tulbur
ător
pe
acela
ce le
fuses
e
părint
e.
Nume
le său
este
Jean
Racin
e şi el
cucer
eşte
dintr-
o
dată,
uşor
şi cu
un
singu
r
gest,
gloria
pe
care
Pierre
Corne
ille o
adun
ase
greu,
ban
cu
ban,
ca
pe-o
como
ară.
Jean '
Racin
e
soseş
te la
Paris
în
1658.
El
împli
nise
tocm
ai
atunc
i
nouăs
preze
ce ani
şi
dorea
să
studi
eze
drept
ul.
Băiat
ul
avuse
se o
copilă
rie
tristă
de
orfan
cresc
ut de
o
bunic
ă
blînd
ă şi
naivă
;
bătrîn
a,
neştii
nd ce
să
facă
cu
copilu
l prea
frumo
s şi
prea
deşte
pt
care-
şi
irose
a
vrem
ea pe
străd
uţele
îngus
te ale
oraşu
lui
său
natal,
La
Ferte-
Milon.
îl
încre
dinţa
se
domn
ilor
de la
Port-
Royal
.
Mănă
stirea
Port-
Royal
avea
vechi
datori
i de
recun
oştinţ
ă faţă
de
famili
a
Racin
e şi
faţă
de
burgh
ezii
urbei
 La
Ferte-
Milon.
Cînd,
pe
vrem
ea
cardi
nalul
ui de
Riche
lieu,
janse
niştiL
eaci
astfel
se
nume
au
mem
brii
sectei
religi
oase
sau ai
partid
ului
politi
c al
cărui
centr
u era
mănă
stirea
de pe
valea
Chevr
euse)
suferi
seră
prigo
ana
regim
ului,
ei
aflase
ră
ospit
alitat
e în
orăşe
lul
din
Valais
. Pe
cînd
erau
ascun
şi
aici,
îşi
cîştig
aseră
noi
discip
oli.
întem
eiat
pe
afirm
aţiile
teolo
gice
alesfî
ntului
Augu
stin,
reluat
eşi
ampli
ficate
de
episc
opul
oland
ez
Janse
nius
în
tratat
ul
săuA
ugusl
inus
(1640
),
janse
nism
ul
cores
pund
ea
unor
tendi
nţe
politi
ce
neces
are
dar
greşit
apăra
te. El
repre
zenta
o
reacţi
ea
unei
părţi
a
clerul
 ui,
susţin
ută
 de
aristo
craţia
funcţi
onăre
ască
şi de
o
parte
 a
burgh
eziei,
împot
riva
regel
ui şi a
marii
aristo
craţii.
Omul,
spuse
se
sfîntu
l
Augu
stin,
şi,
după
el.
anse
nius,
este
o
făptu
ră
corup
tă pe
care
numa
i
harul
divin
o
poate
mîntu
i de
chinu
rile
veşni
ce.
Ivirea
harul
ui în
suflet
ul
omen
esc
trebui
e să
fie
pregă
tită
însă
de o
viaţă
curat
ă şi
auste
ră
;credi
ncios
ul
este
dator
 să-i
cerce
teze
apariţ
ia
printr
 -o
autoa
naliză
neînc
etată
şi
minuţ
ioasă.
Purita
tea,
auste
ritate
a,
cuno
aşter
ea de
sine
erau
reguli
de
viaţă
înjI
nume
le
căror
a
janse
niştii
judec
au cu
aspri
me d
ezmă
ţul
aristo
craţie
işilal
curţii.
 "
Dova
dă ne
stă şi
reacţi
a
regim
ului
mona
rhiefa
ţă de
mişca
rea
janse
nistă.
Dram
a ace
steia
se
joacă
între
aniiifc
y cînd
încep
prime
le
prigo
ane
împot
riva
Port-
Royal
-ului,
şi7ii
cînd,
din
ordin
ul lui
Ludo
vic al
XlV-
lea,
ziduri
le
mănă
stirii
sînt
rase
şi
cimiti
rul
profa
nat. „
Cuibu
l în
care
se
unelt
eşte
împot
riva
regel
ui" (a
 stfel
nume
a
Ludo
vic
Port-
Royal
-ul)
încet
ează
să
mai
existe
.
Spirit
ul lui
rebel
şi
prote
statar
va fi
însă
una
din
apele
subţir
i oare
va
îngro
şa
fluviu
l
năval
nic al
Revol
uţiei.
între
ziduri
le
mănă
stirii
de la
Port-
Royal
,
Racin
e
învaţ
ă de
la
maeş
trii
săi
(Arna
uld,
Nicol
e,
Antoi
ne Le
Maîtr
e,
Lance
lot şi
Hamo
n) nu
numa
i
greac
a şi
latina
,
logka
şi
teolo
gia,
gram
atica
şi
literat
ura,
dar şi
ginga
şa şi
dificil
a artă
de a
se
cuno
aşte
pe
sine.
Cînd
tînăru
l
Racin
e va
sosi
în
1658
la
Paris,
beat
de
prea-
plinul
de
viaţă
al
adole
scenţ
ei,
sătul
de
visăril
e
singu
ratice
tale
dulcei
închis
ori în
care
trăise
,
peste
măsu
ră de
dorni
c să
cuno
ască
viaţa
şi să
cucer
ească
gloria
, el
va
pune
în
slujba
acest
or
dorinţ
e
năval
nice o
cuno
aşter
e
pătru
nzăto
are şi
lucidă
a
suflet
ului
omen
esc,
fruct
al
orelor
sale
de
intros
pecţi
edure
roasă
.
Paris
ul pe
care
Racin
e îl
desco
peră,
uimit
şi
încînt
at,
este
Paris
ul lui
Ludo
vic al
XlV-
lea.
Regel
e are,
în
1658,
două
zeci
de
ani,
un an
mai
mult
JEAN

RACINE
decit
poetu
l.
în166
1,
Maza
rinmo
are
lăsînd
tmăr
ului
suve-
'h
uk
Da,
cum
un
vech
i
priet
en
prea
cred
incio
s
îmi
vine
,
Pres
imt
că-
ntre
aga-
mi v
iaţă
se
va
schi
mba
în
bine
Şi-
mi p
arec
ă şi
soar
ta
cum
plită
s-a-
mblî
nzit
De c
înd
prin
îngri
jirea
-i
aici
ne-
am
întîl
nit.
Cine
-ar fi
zis
că
ţărm
ul ce
îl
soco
tfun
est
Va s
coat
e pe
Pyla
de
în
cale
a lui
Ores
t ?
Că d
upă
luni
în
care
mi-
ai
fost
ca şi
furat
Chia
r în
pala
t la
Pyru
s
tuîm
i vei
fi
reda
t?
PYLAD
E
Slăv
esc
acu
m
toţi
zeii
ce-
atît
mă-
ntîrz
iară,
Părî
nd
că-
mi t
aie
dru
mul
să
mă î
ntor
c în
ţară,
Din
ziua
cînd
furt
una
ne-a
desp
ărţit
pe
valu
ri
Trire
mel
e,
chia
r
lîng
ă
epiri
cele
mal
uri.
Cît
sufe
rii
de
grijă
-n
acea
stă
desp
ărţir
e!
Cît
nu
am
plîns
de-
atun
cea
a ta
nefe
ricir
e!
Da :
m-
am
tem
ut
tot
timp
ul să
nu
te
încol
ţeas
că
Prim
ejdii
noi
pe
care
să
nu
le-
mpă
rtăş
easc
ă
Priet
enia
-mi t
ristă
,
căci
te
ştia
m
dep
arte,
Prea
înşel
at
de
viaţ
ă şi
prea
seto
s de
moa
rte.
Mă-
ngrij
ora
mai
tare
mel
anco
lia
ta
 1
Ce d
e
atîta
vre
me
mer
eu
te-
nvăl
uia
Şi
trem
ura
m la
gînd
ul că
un
dest
in
prea
greu
27
 Să
nu-ţi
trimi
 tă
moa
rtea
ce-o
căut
ai
mer
eu.
Dar
 te
revă
d şi
sper
că-al
soar
 tei
tale
fir,
Mai
noro
cos,
te-
adu
ce
acu
ma î
n
Epir,
Şi
că,
alaiu
-
aces
 ta
măr
eţ,
ce
te-
nco
njoa
ră,
Nu-i
pent
r-un
om
 ce
pare
că
 ar
dori
să
moa
ră.
ORES
T
Vai !
cine
vrei
 să
ştie
ce
cale
mi-e
sorti
 tă ?
Aici,
iubir
ea-
mi c
ată
 o
inim
ă-
mpi
etrit
ă.
Dar
cine
ştie
oare
ce
 fel
îmi
este
part
ea,
 Şi
de-
am
veni
t să
caut
viaţ
a
aici
sau
moa
rtea
?
PYLA
DE
Cum
?
Sufl
etu-
ţi ce
gem
e de
drag
oste
, ca-
n
fiare
,
Iubir
ii
vrea
să-i
cear
ă
să-ţi
fie
păzi
toar
e?
Dar
prin
ce
vraj
ă,
spu
ne,
uitîn
d
dure
ri
trăit
e
Te-
ai
învoi
t să-
ţi
pun
ă
cătu
şele-
i
cum
plite
?
Crez
i tu
că
Her
mio
na
ne-
ndu
plec
ată-
n
Spar
ta
Vrea
în
Epir,
deo
dată
, să-
ţi
schi
mbe
-n
bine
soar
ta ?
Prea
ruşi
nat
de-
amo
ru-ţi
ce
ea-l
disp
reţui
a,
Parc
-o
urai
; iar
mie
nu-
mi
mai
vorb
eai
de
ea.
M-ai
înşel
at...
ORES
T
Pe
min
e
mă î
nşel
am,
voit.
Nu-
mpo
văra
,
Pyla
de,
un
om
năp
ăstu
it Şi
care
te
iube
şte,
în
dezn
ădej
dea-
i
grea
, Cu
vech
ea-i
duio
şie
şi cu
dure
rea
sa.
Mi-
am
tăin
uit
eu
doru
l şi
inint
S de
tine
? Tu,
num
ai
tu,
Pyla
de,
ai
fost
mer
eu
cu
min
e
Cînd
prim
ele
fioru
ri în
inim
a-mi
cura
tă
Urzir
ăo
iubir
e
atît
de
sfişi
ată.
Căci
,
cînd
pe
Her
mio
na
chia
r
tatăl
' ei
o
dase
 i
Menel
au,
perso
naj
mitol
ogic,
regel
e
Spart
ei în
istori
 a
legen
dară
Greci
ei
antic
 e.
Răpir
ea
sotlel
sale.
frumo
 asa
Elrna,
de
către
Paris,
consti
tuit,
după
legen
dă,
cauza
războ
iului
troian
(n.
r.).
Lui
Pyru
s,
drep
t
răsp
lată
că
nea
mu-i
răzb
unas
e,
Tu
m-ai
văzu
t,
atun
cea,
cupr
ins
de
desp
erar
e Şi-
apoi
tîrîn
du-
mi
chin
ul
din
mar
e-n
altă
mar
e.
Te
văd,
dar
cu
dure
re-n
aces
t
prile
j
fune
st,
Vrîn
d
să-l
urm
ezi
oriu
nde
pe
jalni
cul
Ores
t,
Neb
unei
mel
e
pati
mi s
ă-i
vezi
dru
mul
oprit
Şi
de
mîni
a-mi
oarb
ă să
ştii
că-s
mînt
uit.
Dar
cînd
mi-
adu
c
ami
nte
că,
spre
dure
rea
mea
, Lui
Pyru
s
Her
mio
na
iubir
ea
sa-i
dăd
ea,
Mai
ştii
cu
ce
mîni
e
voia
m
neî
mblî
nzit,
S-o
uit
şi-
astf
el
disp
reţul
să-i
fie
ped
epsi
t. M-
am
pref
ăcut
,
crez
ut-
am
că
pot
s-o
birui
esc ;
în
furia
-mi
văzu
t-am
un
sem
n că
o
urăs
c
Şjbj
eşţe
mîn
du-i
cinst
ea,
sple
ndo
area
-i
micş
ora
m
Şi-i
înfru
nta
m
privi
rea
căci
nu
mă
mai
tem
eam
.
Aşa
cred
eam
să-
năb
uş
duio
asa
mea
iubir
e Şi-
n
Grec
ia
ajun
s-
am
cu-
acea
stă
amă
gire.
Atun
ci
aflai
că
prinţ
ii
din
ţară-
ame
ninţ
aţi
De u
n
peri
col
mar
e la
sfat
sînt
adu
naţi.
Fugii
la
ei.
Răz
boiu
l-
mi-
am
zis -
şi
slav
a sa,
Cu
griji
mai
înse
mna
te
vor
ump
le
mint
ea
mea
;
Că a
jung
înd
voin
ţa-
mi s
tăpî
nă
pe
simţ
ire,
Va iz
goni
din
sufle
t şi-
adîn
ca
mea
iubir
e.
Dar
miră
-te
cu
min
e
că-al
meu
dest
in
cum
plit
M-a-
mpi
ns
atun
ci în
lanţ
ul
de
care
m-
am
ferit.
Aud
C£y
n«es
tede
ţoţia
men
inţat
; îîT
ţară
şoap
te
tulb
uri
ţîşn
escn
eînc
etat;
Se
spu
ne
că el
calc
ă
nea
m, j
ură
mînt
şi
lege
,
Că p
e-al
Elad
ei
duş
man
îl
creş
te
ca
pe-
un
rege
,
PeA
şţia
nax L

fiul
TuF
Hect
orpri
goni
t;
k
Ră
mas
doar
 el
din
regii
ce-n
Troi
a au
muri
t.
Aud
că-
Aruj.
rom
aca
pent
ru a-
şi
salv
 a
copil
ul
Ştiu
să-l
păcă
leas
că
pe
Odis
2
eu
abil
ul,
Căci
alt
copil
din
braţ
e cu
sila-i
fu
luat
 Şi
drep
t al
 ei,
în
grab
ă, a
fost
înju
nghi
at.
 '
Perso
naj
mitol
ogic.
so(ul
Andro
macă
i
cond
ucăto
rul
troien
ilor în
războ
 iul
acest
ora
cugre
cii(n.r
.).
1
(Ulis
e)
perso
 naj
din
mitol
 ogia
greac
ă,
vestit
prin
şirete
nia şi
curaj
ul
său,e
roul
princi
palal
epop
eii
Odise
eaaIu
i
Home
r(n.
r.).
28
29
Mai
aflu,
tot
din
zvon
uri,
că
Pyru
s nu
se
lasă
Vrăji
t de
Her
mio
na
de
care
nici
nu-i
pasă
,
Şi că
ar
da,
se
zice,
fem
eii
ce-i
e
drag
ă,
Iubir
ea şi
coro
ana
şi
viaţ
a sa
între
agă
;
Că
Men
elau
nu
cred
e,
dar
pare
supă
rat
De h
ime
neul
care
-i
atît
de
amî
nat.
Dar
lîng
ă-
amă
răci
une
a ce
sufle
tu-i
cupr
inde
Din
min
e-o
buc
urie
ascu
nsă
se
desp
rind
e.
Triu
mf ;
cu
toat
e-
aces
tea,
întîi
mă
amă
gesc
Că n
uma
i
răzb
unar
ea
mi-
apri
nde
ce
simţ
esc.
Dar
Her
mio
na-n
gînd
u-mi
îşi
face
iute
loc
Şi-n
sufle
t
simt
zvîc
nire
a
rău
stins
ului
meu
foc ;
Pric
ep
că
ura
toat
ă
din
min
e
am
sfîrşi
t-o
Şi că
pe
Her
mio
na
de-a
puru
ri
am
iubit
-o.
"Pri
mes
c de
la
toţi
grec
ii,
prin
intri
gi,
ce
dore
sc Şi
sînt
trimi
s la
Pyru
s;
înda
tă
chia
r
porn
esc,,
Sose
sc
aici,
din
braţ
e
să-i
smul
g,
dacă
se
poat
ec
Copi
lul
ce-
nspă
imîn
tă,
trăin
d,
atîte
a
stat
e,
Dar
feric
it la
gînd
ul
că-n
zelu-
mi v
oi
pute
a In
loc
de
Aşti
ana
x să-
i
furjri
nţes
a
mea
! Să
nu
te-
aşte
pţi
ca
focu
l
iubir
i-mi
înteţ
it,
Să-l
vezi
chia
r de
prim
ejdii
mai
mari
,
zădă
rnici
t.
Dup
ă
atîte
a
chin
uri
mi-
e-
mpo
trivir
ea
moa
rtă ;
Mă
las
tîrît
ca
orbu
l de
soar
ta
ce
mă
poar
tă.
Iube
scj
pe
Her
mio
na o
caut
şi aş
vrea
Ş3?"
HupI
ej: ş)
J

rjtpe
sc
sjau
..să
morJ
nfaţ
a sa.
Tu,
ce-l
cun
oşti
pe
Pyru
s,
cum
crezi
că
va
răsp
und
e?
In
sufle
tu-i,
la
curt
e,
arat
ă-mi
ce s-
ascu
nde.
De
Her
mio
na
dîns
ul e
încă
înro
bit ?
îmi
va
reda
,
Pyla
de,
un
bun
ce
mi-a
răpit
?
PYLAD
E
De ţi
-aş
hrăn
i
sper
anţa
,
Ores
t, te-
aş
înşel
a,
Că P
yrus
vrea
prin
tine
Elad
ei s-
o
rede
a,
Căci
nu
de
cuce
rirea
-i
sesi
mte
măg
ulit.
De v
ădu
va
lui
Hect
or el
este
-
ndră
gost
it-J D
a, o
"iub
eşte
,
insă
acea
stă
rea
făpt
ura
Nu a
răsp
unsi
ubiri
i
decî
t
num
ai cu
ură
 30
Iar
Pyru
s
este
gata
noi
plan
uri
să
frăm
înte,
Să-
ndu
plec
e
capt
iva
sau
să o
însp
ăimî
nte.
Căci
,
ascu
nzîn
du-i
fiul
cu
viaţ
a-
ame
ninţ
ată,
Tot
el îi
stoa
rce
lacri
mi şi
i le-
opre
şte-
ndat
ă.
Chia
r
Her
mio
na
însă
şi de
mult
e ori
văzu
Că,
mîni
at,
iubit
ul
sub
vraj
a-i
recă
zu,
Prin
osul
să-i
adu
că
din
sufe
rinţa
-i
crud
ă, S-
ofte
ze
din
iubir
e
puţi
n,
dar
mult
de
ciud
ă.
Deci
n-
aşte
pta
ca
astă
zi
să-ţi
spu
n
cum
se
cuvi
ne
Ce e
ste-
n
star
e-un
sufle
t ce
nu-i
stăp
în
pe
sine.
Se
poat
e
chia
r să
afli
că
se
căsă
tore
şte
Cu-
acee
a
ce-o
urăş
te,
lovin
d în
ce
iube
şte.
OREST
Dar
spu
ne-
mi :
Her
mio
 na
cum
poat
e să
prim
easc
 ă
Ace
astă
umil
inţă
ca
vraj
a
să-i
păle
ască
, Şi
nu-i
neli
nişti
tă,
lovit
ă-
atît
 de
greu
,
Că n
unta
i se-
amî
nă
din
zLifl-
SL
mer
eu ?
PYLAD
E
Lui
Pyru
s,
Her
mio
na
de
ochii
lumi
i,
ştie
Să
nu-i
prea
bag
e-n
sea
mă
o
nest
ator
nicie
Şi
cred
e că
veni
-va
s-o
roag
e
să-l
iube
ască
Prea
feric
it că
poat
e
din
nou
s-o
cuce
reas
că.
Dar
eu
am
şi
văzu
t-o,
încr
edin
ţînd
u-mi
plîns
ul :
îşi
plîn
ge-n
tain
ă
nurii
disp
reţui
ţi de
dîns
ul.
Mer
eu
dori
nd
să
plec
e şi
rămî
nînd
mer
eu,
Ade
sp
OREST
Ah !
de
ţi-aş
 da
crez
are,
acu
m
aş
aler
ga
Să
mă
arun
c...
PYLAD
E
Sfîrş
eşte
întîi
solia
ta,
Aşte
aptă
-l
deci
pe
rege
 .
Con
ving
 e-l
dacă
poţi
Că A
ştia
nax
este
urît
de
grec
ii
toţi.
 31
Căci
Pyru
s nu
dore
şţeJ
Şlad
ejjăJJ
ertfe
ască
Pe
fiuln
dro
mac
ăivrî
nd
chia
r să-
l
ocro
teas
că.
Aşa
că
ura
noas
tră
în
locc
a
să-i
dezb
ine Ii
va
uni
în
jurul
copil
ului
mai
bine
. Şi
nu
uita
că
Pyru
s la
sufle
t
este
mic
:
Gră
beşt
e :
cere
totul
spre
-a
nu
prim
i ni
mic.
Sose
şte.
ORES
T
Bine
!
Du-
te...
Fă
tot
ca s-
o
conv
ingi
;A
inim
 ii
aspr
ime
înce
arcă
să i-
 o-
nvin
gi ;
 Şi
roag
-o,
 tu,
Pyla
de,
să
fiu
de
ea
prim
it
Căci
num
ai
pent
 ru
dîns
a
aice
a
am
veni
t.
SCE
NA
 2
PYRU
S,
ORES
T,
FEN1
 X,O
REST
Nain
te
ca
prin
glas
u-mi
toţi
grec
ii să-
ţi
vorb
easc
ă,
îngă
duie
-mi
cura
jul,
în
casa
ta
rege
ască
, Să
mă
mîn
dres
c
defa
ptul
că
sînt
ales
ul
lor.
Trim
is s-
adu
c
solia
unui
între
g
pop
or ;
Şi
lasă-
mi b
ucur
ia s-
o
spu
n,
văzî
nd
acu
m
Pe
fiull
ui
Achi
le',
ce-a
pref
ăcut
în
scru
m Şi
Troi
a
dar
şi
nea
mul
sem
eţul
ui
Pria
m,
2

Deşi
din
gint
a-i
stins
ă tu
mai
păst
rezi
un
ram.
Da,
ale
voas
tre
fapt
e
noi
le
slăvi
m
prea
bine
:
Achi
l
zdro
bi
peJH
ecto
r,
Jroia
pieri
prin
tine
Şi-ai
dov
edit
atun
cea,
luptî
nd
birui
tor I
Că l
ui
Achi
l
doar
fiul îi
e
moş
tenit
or.
Dar
ce
Achi
l n-
ar
face
,
văd
grec
ii cu-
ntris
tare
:Că
din
troia
nul
sîng
e tu
nalţi
urgi
a
mar
e;
1
Pers
onajd
in
mitol
ogiag
reacă
,renu
mit
prin
viteji
a
şiiscu
sinţas
a în
mînui
 tu!
armel
or,
 unul
dintre
princi
palii
eroi
ai
epop
eii
Iliad»
a lui
Hotne
r (n.
r.).
' Pers
onaj
mitol
ogic,
ultim
ul
rege
al
Troiei
, tatăl
lui
Hecto
r şi al
 lui
Paris
(n.
r.).
32
Că-
ndu
plec
at
de
milă
, de-
un
simţ
ămî
nt
fune
st,
Din
lupt-
acee
a
lung
ă
ţuni
aijiă
sţrjzi
unre
st.
Cum
? l-ai
uitat
pe
Hect
or
ce-a
fost
ca
lupt
ător
?—
Ai n
oştri
grec
i
ami
nte-
şi
adu
c în
jalea
lor.
Doar
num
ele-i
pe
fete
şi
văd
uve-
ngro
zeşt
e,
Iar
în
Elad
a
toat
ă
cămi
n nu
se
găse
şte
 «
Să
nu
uras
că-
ama
rnic
pe-
aces
t
prun
c
bles
tem
at,
Pent
ru
un
soţ
sau
tată
ce
Hect
or
le-a
furat
.
Dar
cine
ştie,
mîin
e,
aces
t
copil
ce-
ascu
nde
?
îl
vom
ved
ea
năpr
azni
c•
prin
port
uri
că
pătr
und
e
Cum
i-am
văzu
t şi
tatăl
dînd
flote
i foc
pe
ape
Şi-
apoi
cu
torţ
a-n
mîn
ă,
urmî
nd-o
de
apro
ape.
Să
îndr
ăzne
sc
deci,
sire,
să
spu
n tot
ce
gînd
esc
?
Răs
plat
a
ocro
tirii
s-o
temi
, te
sfăt
uies
c,
Căci
şarp
ele
aces
ta,
la
sînul
tău
ţinut
,
Să
nu
te
ped
epse
ască
fiind
că l-
ai
cres
cut.
A
grec
ilor
dori
nţă,
acu
mo
mulţ
ume
şte ;
Păze
şte
răzb
unar
ea şi
viaţ
a ţi-
o
păze
şte
Ucid
e pe
un
duş
man
prea
mult
răuf
ăcăt
or
Ce v
a-
nvăţ
a
prin
tine
să
lupt
e-n
cont
ra
lor.
PYRU
S
Elad
a,
din
prici
na-
mi,
e
prea
neli
nişti
tă.
De g
riji
mai
înse
mna
te
cred
eam
că-i
răsc
olită
. Şi
ascu
ltînd
pe-
acel
a ce
l-a
trimi
s
solie
Sper
am
să-i
văd
în
ţelur
i
mai
mult
ă
măr
eţie.
Cine
pute
a să
crea
dă
că
pent
ru
un
omo
r 1
Un fi
u
dinA
gam
emn
on '
va fi
mijl
ocit
or Şi
că
un
nea
m
ce-n
lupt
e
mer
eu a
triu
mfat
Va u
nelti
o
moa
rte
de
prun
c
nevi
nov
at ?
Cui
însă
mi s
e
cere
,
acu
m, s
ă-l
dau
lega
t ?
Mai
au
asup
ră-i
grec
ii
vreu
n
drep
t
înte
mei
at ?
Cum
, din
tre
toţi,
doar
mie
nu-
mi e
ste-
ngă
duit
Să
fac
ce
vrea
u cu
robu
l
prin
soar
tă
hără
zit ?
Da,
cînd
sub
ale
Troi
ei
zidiri
care
arde
au,B
iruit
ori
toţi
grec
ii pe
prin
şi îi
împ
ărţe
au,
1
Pers
onaj
mitol
ogic,
regel
ecetă
 ţilor
Argos
şi
Micen
a,
cond
ucăto
rul
grecil
 or în
războ
iul
troian
(n.
r.).
 3—
Jan
Racin
 e—
Teatr
u
 33
Dest
inu-
a
vrut
şi
voia
-i a
fost
de
toţi
urm
ată
Lîng
ă
Ulis,
Hec
uba
' îşi
împl
ini
ama
rul ;
Cas
andr
2
a -şi
duse
-n
Argo
s,
prin
tatăl
tău,
calv
arul
;
întin
su-
mi-
am
eu
drep
tul
cum
va
asup
ra
lor ?
Am r
îndu
it eu
prad
a-
mpă
rţită
tutu
ror ?
Sînt
tem
eri
deci,
că
Troi
a
din
Hect
or s-
o-
nălţ
a?
Să-
mi i
a
copil
ul
viaţ
a
ce-i
dau,
de
va.
pute
a!
Atîta
chib
zuial
ă
prea
mult
e
griji
împ
arte
:
Nu p
ot
să
văd
urgi
a
cînd
este
prea
dep
arte.
Gînd
esc
ce-a
fost
acea
stă
ceta
te
altă
dată
,
Truf
aşă-
n
met
erez
e şi
în
eroi
bog
ată,
A
Asiei
stăp
înă ;
şi
urm
ăres
c
acu
m
Dest
inu-
ntre
g al
Troi
ei
dar
i-l
cites
c în
scru
m.
Văd
turn
uri
doar
pe
care
cen
uşa
le-a-
nveli
t;
Un rî
u
mînj
it cu
sîng
e,
tot
cîm
pul
pust
iit ;
Un p
ţunc
azi
în
scla
vie,
încît
,
Ores
t,
nu-
mi p
are'
Că-n
star
ea
aST
a
Troi
a
vise
ază
răzb
unar
e.
Dar
dacă
prun
cu-
aces
ta
era
sorti
t să
moa
ră,
De c
e n-
a
fost
acol
o
ucis,
la el
în
ţară
?
în
braţ
ele
lui
Pria
m
de
ce-a
scăp
at
de
spad
ă?
Atun
ci,
sub
Troi
a-n
flăcă
ri, el
treb
uia
să
cadă
.
Poţi
face
-
oric
e în
lupt
 ă:
bătrî
ni,
copii
,
ama
rnic
Cu î
nsăş
i
slăbi
ciun
ea
lor
se-
apăr
au
zada
rnic.
Vict
oria
şi
bezn
a
mai
crud
e
decî
t noi
Ne z
ăpăc
iră
mint
ea,
cerî
nd
sîng
e-n
puh
oi.
Pent
ru
învin
şi
cruzi
mea
mi-a
fost
ne-
ndu
plec
ată,
Dar
sete
a
mea
de
sîng
e, în
lupt
ă-
nte
mei
ată,
Nu t
e-
aşte
pta
mîni
ei să
supr
avie
ţuia
scă !
In
pace
altă
lege
vrea
u să
ne
cîrm
uias
că
Şi-n
cont
ra
mile
i
mel
e de
care
sînt
cupr
ins
N-o
să
mă
scal
d în
sîng
e de
prun
c,
chia
r
dina
dins,
i
Nu !
Altă
prad
 ă
grec
ii să-
ncer
ce
să
şi-o-
mpa
rtă ;
1
Pers
onaj
din
mitol
ogie,
sofia
 lui
Priam
, scla
valui
Ulise
după
termi
narea
războ
 iului
troian
(n.
r.).
2
Pers
onajd
in
mitol
ogie,
fiica
 Iui
Priam
şi a
Hecu
bei,sc
lavaI
 ul
Agam
emno
n (n.
r.).
-
34
Să
caut
 e
aiur
ea
vreu
n
rest
din
Troi
a
moa
rtă ;
A
duş
măn
iei
cale.
acu
m s-
 a
înch
eiat
 ;'
Epir
ul
apăr
a-va
ce
Troi
aa
salv
at.
ORES
T
Dar
tu
cun
oşti
prin
care
vicle
ană-
ntor
sătu
ră
Un a
lt
Asti
ana
xa
fost
dat
spre
tort
ură
La
care
al lui
Hect
or
copil
era
sorti
t.
Nu-s
urm
ăriţi
troie
nii :
e
Hect
or
urm
ărit.
Da,
prin
copil
toţi
grec
ii pe
tată
sînt
porn
iţi"
Le-a
cum
păra
t
niîni
a cu
;sîng
e, şi-
s
cum
pliţi.
Deci
,
doar
în al
său
sîng
e ea
poat
e să
sfîrş
easc
ă
Şi
pînă
-aici,
la
tine,
el
poat
e
să-i
mo
mea
scă.
Preî
ntîm
pină
-i.
PYRU
S
Nu.
Află
că
vrea
u de
bun
ă
voie
Ca î
n
Epir
toţi
grec
ii să
vad
ă-a
dou
a
Troi
e ;
Să
nu
deos
ebe
ască
în
ură,
desl
uşit,
Sîng
ele-
nvin
sde-
acel
apri
ncar
e-
aubi
ruit.
întîi
a
nedr
epta
te
dar
nu
acea
sta-
ar fi.
Cu
care
, pe
Achi
le,
EJad
a l-
ar
plăţi
. I-a
folos
it lui
Hect
or
atun
ci, şi
s-ar
pute
a Şi
fiulu
i să-i
fie
folos
la
vre
mea
sa.
ORES
T
Deci
,
Grec
ia în
tine
găse
şte-
un
răzv
rătit
?
PYRU
S
Doar
ca
să-i
 ştiu
de
frică
 , tu
crezi
c-
 am
birui
t ?-
ORES
T
Opri
-
vaH
ermi
ona
năpr
azni
ca-
ţipor
nire
;
Va s
 ta-
ntre
Men
elao
s şi
tine,
a sa
privi
re.
335
PYRUS
Pot,
da,
ca
Her
mio
nei
să-i
port
un
gînd
suav
; Pot
s-o
iube
sc
dar
fără
să
fiu
tatăl
ui
scla
v ;
Şi
într-
o zi
se
poat
e s-
ajun
g să
şi
îmbi
n
Tot
zbuc
ium
ul
mări
riicu
al
iubir
ii
chin.
Pe a
Elen
ei
fiică
eşti
liber
s-o-
ntîln
eşti)
-Eu
ştiu
cîtd
e
apro
ape
cu
ea
te
înru
deşt
i.Ap
oi,
dup
ă
acea
sta,
nici
nu
te
mai
opre
sc
Să
mer
gi să
spui
Elad
ei
ce-
anu
me
nupr
imes
c.
SCE
NA
 3
PYRUS
.
FENIX.
FENIX
Deci
, îl
trim
eteţi
,
sire,
să-i
cadă
 la
picio
are
1
PYRUS
Da ;
pent
ru
 ea
se
zice
 că
drag
oste
a-i
fu
mar
e.
FENIX
 Dar
dacă
focu
 -
aces
ta
 din
nou
îl va
cupr
inde
Şi-n
 amî
ndoi
iubir
 ea,
furîn
du-i,
s-o
apri
nde
?
PYRUS
Sji
s.c
iube
ască
,
Feni
x:
prim
esc !
S-o
văd
că
plea
că ;
Vrăji
ţi
unul
de
altul
spre
Spar
ta s-
o
petr
eacă
Iar
port
urile
noas
tre
le
sînt
desc
hise
de-
azi
Să
scap
de-
atîte
a
plîn
geri
si
daat
ît
neca
z.
Stăp
îne.,
.
FENIX
36
PYRUS
Altă
dată
m-oi
spov
edi
mai
bine
:O
văd
 pe
Andr
oma
ca.
SCE
NA
 4
PYRUS
,
ANDR
OMAC
A,
CEFJS
A.
PYRUS
Mă
căut
 ai
pe
min
e?
Mi-
e-
ngă
duit
ă-
acea
stăn
ădej
de,c
a un
vis ?
ANDR
OMAC
A
Trec
eam
spre
locul
und
e
copil
ul
mi-e
închi
s.Fii
ndc
ă
doar
o
dată
pe zi
îţi
este
voia
Să
văd
ce-
mi
mai
rămî
nedi
n
Hect
or i
din
Troi
a,
Mer
gea
m la
el,
cu
dîns
ul să
plîn
g
fără
răga
z.
Căci
nu
mi-
am
strîn
s
copil
ul în
braţ
e
încă,
azi.
PYRUS
De-
ar fi
 să
cred
Elad
a şi
crud
a sa
porn
ire,
Vei
mai
ave
a şi
alte
prici
ni
 de
jelui
re.
ANDR
OMAC
A
 In
inim
a El
adei
ce
tea
 mă
a
intra
 t?
Cine
-i
troia
nul
care
 ,
stăp
îne,
 i-a
scăp
at ?
PYRUS
Nest
insa
ură-
n
cont
 ra
lui
Hect
or îi
ridic
ă:
Defi
ulee
şţet
eam
ă.
ANDR
OMAC
A
Ce d
emn
prile
 j de
frică
!
Un p
runc
sorti
 t
dure
rii şi
vai !
neşt
iutor
Că .
est£
s£la
v la
Pvx
us.
 şi
fiu-
al lui
Hect
or.
37
PYRUS
Aşa
cum
 e,
toţi
grec
 ii
vor
viaţ
 a-i
s-o
jertf
easc
ă;
Ores
 t
veni
aice
a ca
moa
rtea
să-i
grăb
easc
ă.
ANDR
OMAC
A
Şi
vreţi
să
daţi
acea
stă
sent
inţă
prea
cum
plită
? E
vino
vat
fiind
că-i
odra
sla
mea
iubit
ă ?
Nu p
entr
u că
pe
tată-
l
vară
zbu
na
vi-i
tea
mă ;
Vă t
eme
ţi să
n-
aline
dure
rea
mea
de
ma
mă.
Loc
îmi ţ
inea
de
tată
şi
soţ,
cum
se
cuvi
ne ;
Dara
sta-
mi e
ste
soar
ta :
să
pier
d
totul
prin
tine.
PYRUS
Cum
n-
am
prim
it
solia
, ne-
nte
mei
at ţi-
e
plîns
ul.
Ame
ninţ
at
cu
moa
rtea
mă
simt
şi eu
print
r-
însul
;
Dar
de
ar fi
ca
grec
ii să
trea
că
iar
pust
iul
De
mări
, cu
mii
de
"Wis
e, ca
să-ţi
răpe
ască
fiul ;
De
m-ar
cost
a cît
sîng
e
Elen
aa
vărs
at
Şi-n
zece
ani
pala
tu-
mi s
ă-l
văd
ince
ndia
t,
Nu
mă
voi
da
în
lătur
i;
să-l
scap
voi
aler
ga :
Iţi
voi
păzi
copil
ul
chia
r cu
coro
ana
mea
.
Dar
adu
nînd
prim
ejdii
ce,
ca
să-ţi
plac,
le-
nfru
nt,
Jean Racine - Teatru
Download this Document for FreePrintMobileCollectionsReport Document
Info and Rating
Libelulametita

Share & Embed

More from this user

PreviousNext
1.
 40 p.

211 p.

484 p.

2.
66 p.

104 p.

127 p.

3.
130 p.
 451 p.

127 p.

4.
75 p.

29 p.

146 p.

5.
94 p.
 43 p.

Add a Comment
Top of Form

Bottom of Form

Exxordiumleft a comment
Aici, ai cumva si Fedra? Multumesc
03 / 06 / 2010

Upload a Document
Top of Form

Search Documents
Bottom of Form
• Follow Us!
• scribd.com/scribd
• twitter.com/scribd
• facebook.com/scribd
• About

• Press

• Blog

• Partners

• Scribd 101

• Web Stuff
• Scribd Store

• Support

• FAQ

• Developers / API

• Jobs

• Terms

• Copyright

• Privacy

Copyright © 2011 Scribd Inc.

Language:
English