Sunteți pe pagina 1din 3

Minciuna si furt

1) M. Klein
2) A. Freud

1) Leaga minciuna copilului de declinul puterii parentale


2) Minciuna determina predominanta proceselor primare asupra proceselor secundare. A spune
adevarul nu vine de la sine ci este o invatare progresiva.
Se pot clasifica in 3 categorii:
a) minciuna utilitara
b) minciuna compensatorie
c) mitomania
a) Pentru a obtine un avantaj
Pentru a evita o neplacere
Atitudinea copilului este determinata in mod direct de atitudinea adultului
Poate veni din cauza unei morale excesive

b) Traduce nu cautarea unui beneficiu concret ci mai degraba a unei imagini pe care copilul o
considera inaccesibila sau pierduta
Este un tip normal in copilaria mica (4-5 ani)
Isi inventeaza un dublu cu care vorbeste, se joaca, isi comenteaza viata – acest dublu este normal
pana la maxim 6 ani; dupa aceasta varsta contureaza personalitatea de tip isteric

c) 1905 – Dupré – mitomania – tendinta patolofica mai mult sau mai putin voluntara si constienta
de a minti si de a crea istorii imaginare
Carente afective si incertitudini de identificare

Furt

Conditie delincventa frecventa – 70% din delictele minore


Pentru a numi furt (in cazul copilului) – anumite conditii:
1) dobandirea notiunii de proprietate
2) dobandirea notiunii de limita
3) dezvoltarea conceptului bine/rau si implicarea lor sociala
Toate 3 sunt prezente in dezvoltarea sanatoasa dupa 6-7 ani.

Obiecte
-jucarii
-mancare
-bomboane
-bani
-obiecte ravnite

Uneori obiectul este aberant si nu are o utilitate; actul de furt ca atare este investit si emotia care-l
insoteste.

Utilizarea obiectelor furate


In mod direct
Ascuns si neutilizat din sentiment de angoasa si teama de a fi descoperit
Obiectul este abandonat in maniera ostentativ – vizibila ca si cum ar astepta copilul sa fie descoperit
si pedepsit
Poate fi distrus
Daruit altora

Semnificatia furtului:

Lupta anxioasa impotriva gestului – realizat in culmea tensiunii, apoi copilul se linisteste
Furtul trait ca revendicare indreptatita sau ca revendicare a unei lipse
Refulare – duce starea de vinovatie in interior – ideea de imprumut
Provocare
Ritual de initiere (banda)
Furt sportiv – specific adolescentilor

Origine:
Carente afective: furt bani – furt afectiv
Separare parentala: abandon
Rigoare extrema
Winnicott: “Atunci cand un copil fura un obiect, el nu cauta obiectul furat ci o cauta pe mama,
asupra careia considera ca are niste drepturi” - cand copilul este despartit de mama, reactia prima
este sa fure

Reactia parintilor la furt:


Toleranta maxima
Rigiditate excesiva – copilul devine suspect permanent si comportamentul lui este dat de o
componenta masochista
La toleranta maxima – se simte scuzat, chiar autorizat sa fure

Comportamentele alimentare deviante

1. Manierism si dezgust electiv


Dorinta de a manca doar alimente albe (ex.)
Dezgust de carne si fibre
Negare a agresivitatii orale si a fantasmelor canibalice
Dupa prima copilarie – bazele patologiei

2. Potomania
Nevoia imperioasa de a bea mari cantitati de apa sau alte lichide
Comportament regresiv nevrotic
Comportament de opozitie fata de anturaj
Precede o conditie bulimica sau anorectica

3. Pica
Ingestia de substante necomestibile dupa varsta de 10 luni
Trebuie sa dureze cel putin 1 luna
Copiii mici – vopsea, par, textile, plastic, ata
Copiii mari – nisip, insecte, pietricele, frunze, excremente de animale
Adolescenta – lut, pamant
In general arata un retard mintal
Carenta afectiva profunda
Abandon
Lipsa de fier
4. Coprofagia
2-4 ani
Perturbare profunda si se bazeaza pe suprainvestirea copilului sau o relatie deficitara cu mama
Mamele sunt reci, manifesta lipsa de afectiune, de cele mai multe ori sunt ostile

Examinarea copilului

Interviul clinic

Prima intrevedere:
• modalitate de contact
• persoana care stabileste contactul
• motivatiile – daca sunt exprimate succint, prezentate amplu sau tinute secret
• cu cine e copilul:
◦ copilul cu mama: o anume normalitate
◦ copilul cu ambii parinti: in familii foarte atente – supraprotectie din partea ambilor
parinti, in familii cu discordie
◦ mama singura
◦ copilul, mama si fratii – probleme si intre frati, de interactiune
◦ copilul singur sau cu un tert: suferinta de tip abandon
◦ copilul cu tata : discordie familiala, divort, situatie neobisnuita
• desfasurare
◦ in prima parte intra toti si parintele se exprima in prezenta copiilor
◦ copilul apoi este vazut singur un numar de sedinte si apoi familia este reunita
◦ atent la discursul parental liber – modul de comunicare, apararile, constructiile
defensive, fantasmele
◦ interviu clinic – urmarim:
▪ nivelul infraverbal – repartizarea persoanelor in spatiu (cum se aseaza in cabinet),
catre cince se indreapta copilul, cum se imparte discursul, gandurile si mimica
▪ nivelul verbal – calitatea formala si articulara a discursului, continutul si rupturile de
logica