Sunteți pe pagina 1din 9

PIAŢA PRODUSELOR TURISTICE ÎN ROMÂNIA

(2014-2018)

Turismul devine un element cheie al economiei oricărei ţări sau regiuni care se bucură de
existenţa unor resurse turistice ce pot fi valorificate. Un fapt binecunoscut este că în România
turismul este insuficient exploatat, deşi potenţialul turistic este unul extrem de generos. S-a
observat, că turismul şi industria ospitalităţii reprezintă un sector economic ce are un ritm de
dezvoltare pe plan național dar și pe plan mondial. În aceste circumstanţe, turismul trebuie privit
drept un element cheie al economiei oricărei ţări sau regiuni care se bucură de un potenţial turistic
ce se pretează exploatării.
Perioada post-decembristă joacă un rol important în promovarea turismului și a valorilor
naționale caracterizată de preocuparea în sensul conturării identităţii ţării noastre, deoarece în anii
comunismului ( înainte de 1990 ), turismul era mai mult sau mai puţin promovat peste hotare.
Diferitele guverne alese în perioada 1990 – 2021 au încercat să ridice turismul la rang de prioritate
naţională.
Dacă la începuturi găseam pachete turistice limitate pe piața romănească, treptat au fost intoduse
pachete turistice de de tip citybreak şi turism de weekend. De semnalat faptul că produsul turistic
se definește ca fiind un ansamblu de bunuri matreiale și servicii capabil să satisfacă nevoile în
turism ale unei persoane intre momentul plecării și cel al sosirii acesteia. Plecând de la aceast
concept putem spune că piața produselor turistice în România s-a diversificat și prin faptul că a dat
posibilitatea apartiilor agențiilor de turism care au putut să își promoveze ofertele turistice în
mediul online , prin creearea de situri, luând astfel amploare promovarea de pachete turistice în
afara României.
Un rol important în țara noastră îl joacă și agroturismul , deoarce dispunem de o paletă coloristică
în ceea ce privește tradițiile și obiceiurile care incă sunt păstrate cu sfințenie.
Din punct de vedere gastonomic piața turistică a avut o înflorire știut este faptul că România
dispune de o gamă variată de rețete culinare specifice țării noastre. Din perspectiva destinaţiilor
autohtone, dezvoltarea de servicii şi de atracţii complementare reprezintă o opţiune strategică
extrem de valoroasă pentru managementul acestora, mai ales din perspectiva dezvoltării

1
destinaţiilor şi a evoluţiei lor din stadiul de destinaţii embrionare în cel al destinaţiilor pentru pieţe
unice şi, ulterior, în cel al destinaţiilor diversificate
Relieful – este cel mai variat și important element de potențial turistic atât prin valoarea
peisagis ticã cât și prin posibilitãțile largi de practicare a turismului pe care le oferã. Principalele
atracții ale reliefului sunt generate de: treptele și formele de relief (relieful glaciar, carstic,
vulcanic); stâncile cu formã bizarã; fenomenele geologice. Relieful se constituie atât ca atracție
turisticã de sine stãtãtoare, stimulând practicarea drumeției, alpinismului, odihnei și recreãrii.
Rolul economic direct al turismului este evidențiat de:
- contribuția turismului la creșterea produsului intern brut și a venitului național datoritã
creșterii volumului încasãrilor din turism (realizate atât de prestatorii direcți – unitãți de
cazare, alimentație, agrement, transportatori, cât și a agențiilor de turism), ca urmare a
sporului de producție;
– contribuția turismului internațional de recepție la reechilibrarea balanței comerciale de
plãți ca urmare a creșterii volumului încasãrilor valutare rezultate din vânzarea serviciilor
turistice pe valutã; exportul intern;
– contribuția lui la valorificarea unor categorii de resurse ca frumusețea peisajului, condiții
de climã, calitãțile curative ale apelor minerale sau termominerale, monumentele de artã,
vestigiile istorice, tradiția popularã care gãsesc în turism cea mai bunã valorificare sau chiar
singura;
– contribuția acestuia la creșterea prosperitãții zonelor în care se dezvoltã turismul
(favorizând dezvoltarea infrastructurii în zonã, valorificarea resurselor, a forței de muncã.
Rolul economic indirect al turismului este rezultatul faptului cã dezvoltarea turismului
determinã dezvoltarea altor ramuri ale economiei naționale.
Produsul turistic este deci o formă de comercializare a ofertei turistice. Elementele sale
sunt compuse din: transport, cazare, alimentaţie, agrement, tratament balnear) și astfel se poate
comercializa sub forma de pachet turistic sau separat. Între componentele produsului turistic
există o relaţie de interdependenţă, fiecare dintre acestea având un rol important în crearea
satisfacţiei clienţilor.
În domeniul prețurilor și tarifelor, practica turisticã cunoaște mai multe strategii:
a. Strategia tarifelor forfetare (globale, „totul inclus“) în care se oferã turiștilor un pachet minimal
de servicii obligatorii (transport, transferuri, pensiune completã, excursii în cadrul sejurului etc.), la
un nivel determinat de confort și un cost mai redus. Ca variante ale acestei strategii sunt
aranjamentele tip demipensiune sau numai cazare și mic dejun, lãsând turistului libertatea de a-și
alege unitatea de alimentație.

2
b.. Strategia tarifului ridicat care poate fi practicatã:
• în cazul unei oferte exclusive sau limitate din punct de vedere concurențial, de exemplu: Delta
Dunãrii, mãnãstirile din nordul Moldovei, programele „Dracula“, tratamentele balneare care
folosesc resurse naturale limitate.
• în cazul unei oferte de lux, cu un grad ridicat de confort, accesibilã numai anumitor categorii de
turiști.
c. Strategia tarifului scãzut, moderat, poate fi folositã ca:
• strategie „de lansare“, „de impulsionare“ – tactica de pãtrundere pe piațã fiind aplicatã în general
de agențiile de turism pentru un produs turistic determinat și pentru o perioadã limitatã de timp,
urmând ca atunci când pozițiile au fost consolidate tariful sã creascã la un nivel cât mai competitiv.
Aceastã strategie poate provoca însã și rețineri din partea unei categorii de clientelã din neîncredere
în calitatea serviciilor oferite sau din considerente de prestigiu.
• strategie de stimulare a cererii de servicii destinate unor anumite segmente de clientelã cu venituri
mai modeste (ca urmare a tendinței tot mai pronunțate de pãtrundere în circulația turisticã a acestor
categorii de consumatori). Se includ aici: turismul de masã, turismul social, turismul de tineret;
acestor turiști li se oferã servicii de o clasã de confort adecvatã puterii lor de cumpãrare datoritã
folosirii unor capacitãți complementare de cazare și a unor meniuri standard.
d. Strategia tarifelor diferențiate – este tactica aplicãrii unor prețuri și tarife care se diferențiazã
dupã:
• criterii temporale (sezon, extrasezon, pre-, post- sezon);
• natura ofertei;
• gradul de confort (produse turistice de lux);
• conținutul sau componentele pachetului de servicii.
e. Strategia tarifelor psihologice, de exemplu 495 euro în loc de 500 euro, în care presupusa
pierdere se compenseazã printr-un numãr mai mare de înscrieri datoritã situãrii tarifului sub pragul
psihologic de 500 euro.
f. Strategia tarifului de monopol care se poate utiliza în cazul unor produse turistice în exclusivitate
(exemple: programul Dracula sau tratamente „geriatrice“).
Relația calitate-preț - turismul zilelor noastre a devenit din ce în ce mai conștient de prețurile sau
tarifele produsului turistic oferit spre vânzare. El a învãțat sã compare prețul cu calitatea perceputã a
prestației și sã acționeze în consecințã: solicitând sau evitând cumpãrarea unui produs, în funcție de
satisfacția avutã în urma consumului. De aceea nivelul prețurilor și tarifelor practicate pentru
produsele turistice trebuie sã reflecte cel mai fidel calitatea produselor vândute. Se poate aprecia cã

3
un client va fi satisfãcut de serviciile primite dacã a obținut ceea ce a așteptat și dacã a fost
mulțumit de felul cum a fost servit.
Creșterea veniturilor ar putea mai putea fi interpretată drept rezultatul schimbarilor
intervenite la nivelul turismului intern din Romania. Dintr-un anumit punct de vedere turiștii români
nu ar trebui considerați ca intrari pe piață, în timp ce turiștii straini da, pentru simplu fapt că aceștia
contribuie la creșterea veniturilor acestei industrii datorită pieței valutare care aduce un plus.
Un alt factor important care a dus la creșterea veniturilor în industria turismului o reprezintă
sistemul de taxe, astfel ca în loc taxa să fie percepută pe profit, afacerile sunt taxate acum pe muncă.
Când taxa era pe profit, anumite afaceri ar fi putut încerca să eludeze legea, prin ascunderea
veniturilor pentru a scăpa de taxele prohibitive; acum după ce politica a fost schimbată, s-ar putea
începe raportarea mai multor venituri, dar cu toate acestea, se asteaptă ca tendința de creștere să
rămână pozitivă în anii ce vor veni.
Un rol important in ceea ce privește piața produselor turistice în România îl joacă Institutul
National de Statistica care măsoară lunar dar și anual gradul de ocupare al hotelurilor și al
restaurantelor pentru a putea determina gradul de ocupare din turism.
Conform datelor INS putem urmări cum a evoluat piața produselor turistice în
România pe perioada anilor 2014 – 2018 după cum urmează:
I. Turism – anul 2014 - în anul 2014, comparativ cu anul precedent, atât sosirile cât şi înnoptările în
structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, au înregistrat creşteri cu 6,6 % respectiv cu
4,8 %. În luna decembrie 2014, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent sosirile şi
înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, au înregistrat creşteri cu
10,1 % , respectiv cu 4,5 %.
Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în
luna decembrie 2014 79,9%
Sosirile turiştilor străini au reprezentat 20,1%, ponderi apropiate de cele din luna decembrie 2013.
În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere
au deţinut-o cei din Europa (76,1% din total turişti străini), iar din aceştia 82,4% au fost din ţările
aparţinând Uniunii Europene.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna decembrie 2014 au însumat 1146,1
mii, în creştere cu 4,5% faţă de cele din luna decembrie 2013.
Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat
în luna decembrie 2014 80,8%,în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 19,2%.
Înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei

4
din Europa (74,3% din total turişti străini), iar din aceştia 82,6% au fost din ţările aparţinând
Uniunii Europene.

Sosiri Înnoptări
Anul 2014 - mii - Anul 2014 - mii -
Total 8444, 0 20230,2
Turişti români 6532,2 16467, 8

Turişti străini 1911,8 3762,4

II. Turism – anul 2015 - sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în anul 2015 au
însumat 9898,6 mii, în creştere cu 17,2% faţă de cele din anul 2014.
Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în
anul 2015 77,4%, în timp ce turiştii străini
Sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, au reprezentat 22,6% , ponderi similare cu
cele din anul 2014 .
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în anul 2015 au însumat 23445,4 mii în
creştere cu 15,9 % faţă de cele din anul 2014.
Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat
în anul 2015 - 81,0%.
Înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, au reprezentat 19,0%.
Sosiri şi înnoptări în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare – în anii 2014 si 2015

III. Turism – anul 2016 - sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în anul 2016 au
însumat 10917,4 mii, în creştere cu 10,4% faţă de cele din anul 2015.

5
Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în
anul 2016 - 77,4%.
Sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat
22,6% , ponderi similare cu cele din anul 2015.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în anul 2016 au însumat 25275,0 mii în
creştere cu 7,8 % faţă de cele din anul 2015.
Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat
în anul 2016 - 81,0%.
Înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică au reprezentat 19,0%.
Sosiri şi înnoptări în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare – anii 2015 – 2016

IV. Turism – anul 2017 - Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în anul 2017 au
însumat 12056,3 mii, în creştere cu 10,4% faţă de cele din anul 2016.
Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în
anul 2017 - 77,2%.
Sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, au reprezentat 22,8% , ponderi similare cu
cele din anul 2016.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în anul 2017 au însumat 26915,7 mii în
creşterecu 6,5% faţă de cele din anul 2016.
Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat
în anul 2017 - 80,4%.
Înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică au reprezentat 19,6%.
Sosiri şi înnoptări în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare – anii 2016 – 2017

6
V. Turism – anul 2018 - sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în anul 2018 au
însumat 12809,9 mii, în creştere cu 6,3% faţă de anul 2017.
Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în
anul 2018 – 78,3%.
Sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică au reprezentat 21,7% .
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în anul 2018 au însumat 28449,1 mii în
creştere cu 5,7% faţă de cele din anul 2017.
Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat
în anul 2018 – 81,4%.
Înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică au reprezentat 18,6%.

Sosiri şi înnoptări în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare – anii 2017 – 2018

7
Concluzii

Pe perioada 2014 – 2018 putem să concluzionăm faptul că anul 2015 comparativ cu ceilalți
ani, a înregistrat un procent 46,69% total număr sosiri și înnoptări turiști. În anul 2018 procentul a
scăzut cu aproximativ 5% față de anii anteriori ( 2016, 2017) în ceea ce privește numărul de turiști.
Una dintre cauze o poate reprezenta faptul că în 2018, veniturile turiștilor români au stagnat la
nivelul anilor 2016 – 2017, iar puterea de cumparare a fost scăzută. O altă cauză o poate reprezintă
infrastructura la nivel național și slaba modernizare a turismului, slaba promovabilitate a turismului
la nivel internațional având ca rezultat scăderea interesului utriștilor străini față de România.

Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
A B A B A B A B A B
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2014 2014 - 2015 2015 - 2016 2016 - 2017 2017 - 2018 2018 -
- mii - mii - - mii - mii - - mii - mii - - mii - mii - - mii - mii -
Total 8444, 0 20230,2 9898,6 23445,4 10917,4 25275,0 12056,3 26915,7 12809,9 28449,1
Turişti 6532,2 16467, 8 7664,4 18985,4 8446,0 20462,9 9307,0 21647,7 10024,5 23144,2
români

Turişti 1911,8 3762,4 2234,2 4460,0 2471,4 4812,1 2749,3 5268,0 2785,4 5304,9
străini

A – sosiri B - înnoptări
Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
A+ B A+B A+B A+ B A+B
Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
- mii - - mii - - mii - - mii - - mii -

Total 28674,2 33344 36192,4 38972 41259

8
turiști
46,69 > 28,48 > 27,79 > 22,87

Bibliografie

 TEHNOLOGIA TURISMULUI Manual pentru clasele XI-XII- Filiera tehnologicã


Specializãrile turism ºi alimentaþie publicã – Ed. Niculescu , Autori - Gabriela Stãnciulescu
Valentina Capotã, Cristina Iordache, Florentina Costea, Ioana Pârjol, Cristina Ghinescu Ștefania
Mihai
 ECONOMIA TURISMULUI - Editura Eurostampa Timişoara 2008, Autori - Daniela
Turcu, Janeta Weisz

 https://insse.ro/cms/ro/content/arhiva-publica%C8%9Biilor-statistice-2007-2019

S-ar putea să vă placă și