Aurelia Nedelcu . Janet Popoiu .

Maria Lupu

c-@. Eseurl de no[o, 10 .6-J

Llterc.turo Romd.nd
- pregdtire pentru Bacalaureat -

@Booklet
 C--O . CUPRINS .6-J

I. ARGUMENT .3
ll. EVoLUTTA PROZEI .4
l.Basmutcutt.. ..........4
PovesteaLui Harap-ALb. lonCreangd .... ......... 5
2.Nuveta ......""14
. Nuveta istoric6 gi romantice .. . . . .. " " "15
Atexandru Ldpuqneanul, Costache Negruzzi " " "15
. Nuveta reatist-psihotogic6 ' " ' " '24
Moara cu norac,loan Slavlci " " 25
. Nuveta fantasticd .. "35
Latigdnci,l'4irceaEliade . ..... "'36
3. Romanut reatistdin secotut atXIX-tea ..... - - -.42
Ciocoii vechisinot,NicolaeFilimon ..... 44
Mara, loanSlavici ........50
4. Romanut interbetic .. .. . . .. .58
. Romanuttradilionat ...... ' '58
BattaguL, Mihail Sadoveanu .......58
. Romanu[ reatist, obiectiv .........66
/on,LiviuRebreanu .. .....67
. Romanul obiectiv, de anatiz6 psihotogica .. . . .... .. .77
PddureaspdnzuratiLor. Liviu Rebreanu ...........77
. Romanu[ modern subiectiv, de anatiz6 psihotogice -. -. . .. . . . .. -85
L)ttima noapte de dragoste, int1ia noapte de rdzboi. Camil Petrescu . . .87
.Romanu[ reatist-baLzacian. ......94
EnigmaOtiliei,i3eorgeCillnescu ... ....95
.Romanutexperienlei ..... .'...'.1O5
Maitregi,lYirceaEliade . ..1O7

5. RomanutpostbeLic .........118
l"loromefii, lYarnPreda .. .ll8
6. Romanul pubticat ?ntre 1960 9i l98O . . . . . .l3l
Detirut,l'1arin Freda .......132
7. Romanut postbel.ic dupd l98O . . . . .141
Zmeuradec1mpie, Mircea Nedetciu ......144

.oo )J! oc.

il. EVOLUTTAPoEZ|E| ........151
l.Poeziaromantice . .. "... ........ ......151
Epigonii, lYihai Eminescu. . ... 153
Luceafdrul, IYihai Emlnescu .... .151
add [in metru antic], Yilrai f minescu .. 165
2. Prelungiri ate romantismutui gi aLe c[asicismutui .. . ..17O
De demult...,0ctavian Goga .... ..111
3.Poezia simbotisti ....175
Plumb.GeorgeBacovia ..... ..17j
Sonel. Geo.ge Bacovia . l8l
4. Modernismut.. .......186
. Particutaritdli ate modernismutui in opera Lui Lucian BLaga ......188
Eu nustrivesccoToLade minuni a Lumii, Lucian Btaga ..... ...188
Dati-mi un trup, voi munliLor, Lucian Blaqa ... . 192
. Particularit6li ate modernismutuiin opera tui Tudor Arghezi . . . . .196
Testame nt, Tudor Arqhezi 196
PsaLm,TudorArghez\.. .....201
. Particutaritdli ate modernismuLui in opera lui lon Barbu . . .206
Riga Crgptc si lapona Enigel lon Barbu . .
,n'7
Joc secund [Din ceas, dedus...].lon Barbu 211
S.Poezia tradilionatistd.. .....217
Aci sosi pe vremuri, lon Pitlat . . . . .Z1B
6.Poezianeomodernistd.. ........223
Cdtre GaLateea, Nichita S[dnescu . . ZZ4
ALtd matematicd, Nichita S[dnescu . ZZB
7.?oezia postmodernd ... ...232
Poema chiuvetei, l''lircea Cdrtdrescu .. . 234

lv. EVOLUTTADRAMATURGTET ......238

l.Comedia .......238
a scrisoare pierduta, l. L. Caragiale . . . 239
2. Forme ate dramaturgiei in teatru[ modern interbetic . . . . . .253
Mesterul Menole, Lucian Btaqa
3. Forme ate dramaturgiei in teatrul modern postbetic . . . . . . .261
lsna\arir 'oresc- ....2o

Bibtiografie critic6 se[ectivi 269

.oo )'/) oo.

 c-.o. il. EVoLUTTA PRozEr . N II. CONTEXTUALIZARE/ILUST; :

1) Basmul cult
I. DISOCIERITEORETICE
Prin intermediul povegtilor
l. Definirea conceptului circulafie,,observafiuni morale r
Basmul lsl. basni ,,ndscocire"l reprezintd o specie a genului epic, de oblcel in prc:zd,in glefuite, povestitorul moldorea
ca[e se nareazd'iplf;mptiri fantastice ale unor personaje reale sau lmaginare, care au puteri
etichetarea, f5cuti de junimi5ti,
supranaturale. Grupate in doud tabere [binele gi rdut). personajete se confruntd. invingdnd
Povestea lui Horap-Nb acnre
de liecare datE L,inete
pSstreazi trisiturile fundan*
Basmul este o specie a epicii populare, dar apare si in literatura cultd, prin prelucrarea
personaje cu puteri supranatr
modetulul foLcloric.
se individualizeazl prin dimens
Basmul cult, desi es[e o crealle originald, respectd, in mare mdsu16, trasaturile de
numSrului de probe la care esfi
construclie, de atmosferd si de viziune eticd ale modelutui debaza.
Ceea ce le poate diferentia este folosirea insistentd a unor simboluri, caracteruI mal unui protagonist fSri puteri s
compticat aI actiunii, importanta acordatd descrierii sau dialogului [cu rol secundarin basmul surprinzitoare a dialogului; pri
popufar). modificarea unor [ipologii ale basmului popular, viztunea individua16 despre Lume. personajelor; prin localizarea gi
nuanfarea unor semnificalii etc. care intrerup firul acliunii 5i mii
2. Diacronia speciei TEMA dezvoltat5 este, la n
BasmuI se dezvoltd in mediut fotctoric, insii suscitd atenfia autorilor cutti. odata cu lon Creang5 grefeazd pe acead
intoarcerea rcmanticitor la nepretuitele valori ale iiteraturli popuLare. nu mai sunt semne contrare"
in ilteratura romAnd, autori de basme cr:lte sunt: l',]ihai Emlnescu, lon Creangd, loan Slavicl, manifestare care se completea
lon Luca Caragiaie, Barbu Stefdnescu DeLavTancea, l'lihail Sadoveanu. el nu pornegte la drum penbu a
Lui Petre lspirescu'il revine meritul de a fi publicat antotogia Legendele 5i basmele romAnilor ci pentru a o primi in sine- Tm
ini872. necesare, modelarea morali, a
9i iubit. Abia la capitul acesil
infelepciunii.
De altfel, nici nu existS in a
Spinul, Ursul, Cerbul, impiratu
unor situafii limitS, de a se verifi
(Sfanta Duminicd).
Ca in orice basm, in foicit
fIrS urmagi, animalul ndzdrhran,
recompensa, cSsStoria, cifreh r
Textul face si rSzbat5 vizll
cicd era odata...", separi lurne
acele") de timpul povestitonl
,,poveste", aceasta trebuie s5 fie
ce ating punctul maxim:
"rdzbt
Co nte m po ra ne itatea/realiE
demitizatS. Se cilStoregte,ato,
in circumstanfele date, ane
impunitoare.
lronia apare firesc in paslu
nunta impdrdteascS au fost pd
..a 4 O..
II. CONTEXTUALIZARE/ILUSTRARE

Poves[eo Lui Horop-Atb

de lon Creang6

Prin intermediul povegtilor 9i al povestrrilor sale, lon Creangi (1837-1889) repune irr
:'rculafie ,,observafiuni morale milenare" (G. Cilinescu). Cu mijloace populare, mult nuanfal,.: ;i
. efuite, povestitorul moldovean creeazA o opera inconfundabilS, inclepirtandu-se radicai de
=:rchetarea, flcuti de
junimigti, drept ,,scriitor poporal".
Povestea tui Horap-Alb apare in 1877 ,in revista Convorbiri literare, fiind un basm cult. Scrir':r-e.r
-:streazi trisaturile f undamentale ale speciei in varianti populara: intAmplSri fabuloase ,

:=r-sonaje cu puteri supranaturale, conflictul dintre bine gi rdu, victoria finalS a binelui, dar ea
.. indrvrdualtzeazA prin dimensiunile ample rezultate din prelungirea conflictului, din sporire,,
tnrlrului de probe la care este supus eroul, din am3narea deznodamantului; prin construirea
-ri protagonist firi
puteri supranaturale, chiar fard calititi exceplionale: prin ponderea
.-:rprinzitoare ar dialogului; prin dinamismul acliunii 9i verva povestirii; prin individualizarea
,:.sonajelor; prin localizarea 9i umanizarea fantasticului; prin oralitate 9i umor; prin digresiunile
,..-e intrerup firul acliunir gi mijlocesc comunicarea direct5 a naratorului cu cititorul.
TEMA dezvoltati este, la modul general. lupta dintre bine 9i riu. in calitate de autor cult,
- Creanga grefeaza pe aceasti schema povestea unei rnitieri. Din acest motrv, binele 9i riul
nai sunt semne contrare, ln raport de excludere, ca in basmul popular, ci forme de
': rifestare care se completeazS. Fiul de crai este insugi princrpiul solar din basmul popular, dar
- --r pornegte la drum pentru a readuce luminain lume, strivind forlele raulul 9i aleintunerlcului,
:::rtru a o primi in sine. Traseul lui iniliatic presupune,,invSfarea" unor experienle de viala
--.sare. modeiarea morali, acumularea devirtuli care si ipermiti s5 devina unimp5rat bun
, -.tit. Abia la capJtul acestui drum el poate d5rui, la randul sau, lumina dreptSfii si a

,= epciunii.
le altfel, nici nu exist5 in aceast5 operi o confruntare propriu-zisa. fizica, intre bine 9i rau.
: ,.-;1. Ursul, Cerbul. imparatul Rog reprezintS pentru erou tot at6tea provociri de a face fa!5
-, situatii limitS, de a severifica pe sine grde a cintiri roiul prieteniei(Calul)sau al providentei
:'. -:a Duminic5).
l:inoricebasm,in PovesteoluiHarop-Albaparmotivecaracteristice,cumarfi: impdratul
-. : -..rrasi. animalul nazdrivan. superioritatea mezinului, c5l5toria, incercirile eroului, pedeapsa,
- , -'rpensa.cisitoria, cifrele magice (cifra trei).
lrtul face si rizbati viziunea despre lume a unui autor care, inc5 din formula inilial5 ,,Amu
-. :,a odato...', separa lumea inchipuit5 de cea realS 9i timpul evenimentelor (,,pevremurile
r:: 1 de tlmpul povestitorulli (,,in ztua de astazi"). Cum Harap-Alb triiegte o adev5rati
.:ste". aceasta trebuie sI fie captivantS. Lumea cireia'ii aparline el este callficati prin insusiri
: . - '.g punctul maxim: ,,razboaie grozave", ,,drumurile pe ape 9i pe uscot [...] foarte incurcate"
l:ntemporaneitatea/realitatea este lipsita de asemenea amenintari, dar, in acelagi timp,
-'-;-:zat5. Se cal5toreste ,,ogo de uSor Sifara primejdii", deci fSrd intampl5ri senzalionale.
rr circumstantele date, aventura eroului este 9i mai impresionanta, iar biruinla lui 9i mai
-:unatoare.
lronia apare firesc in pasajLrl final al textului, in care fabulosul 9i realul se'inirepatrund. La
-unta impariteasc5 au fost pofti\i ,,crai, craiese 5i mparaft, oameniin sama bagafi", dar tri ,,un pacat

ooo 5 o..
+ Eseuri de nota 10 - Literaturo romAna - pregatire pentru Bacalaureat

cie povestariu" - indeletnicire ner5splStit5 incieajuns in toate timpurile, deci ,,fara bani in $mbolistica ornului spin Si a c
ltuzunariu". $i in timp ce la aceasta petrecere fdrl sfArgit ,,cine se duce acolo bd 5i mananca",,pe oarneni ,insemna-ti'-ae po*tl
irs ,:,ot. ctne are bani bea gi manAnca, iara cine nu, se utta 5i rabda". Antiteza ,,acolo" ,,pe la noi" Sfetuit de EtAlsar- b plecnc
st;,:bilcste diferenfa intre nascocire, unde totul este posibil, gi adevarul vietii imediate, care frdl de crai nu ii poate oao[-ft
tcr-i i f ,rzice delicit-il imaginatiei. ffiuifrad:i e rdi 5i & buri"" cetr
-i',,irl, nominal, este alcituit dintr-o alSturare a unui substantiv comun, nesocoti indemnul. dar trtreled
,,povestea", cu unui
ci'(-ri-,i'i!r,,,Harap-Alb". Primul termen ii
promite lectorului o istorie deosebiiS, un destin riiivorcontribui la fonnarea cl
r.,i:l.ri.abil, care meritd efortul naratorului de a-l relata, dar 9i stridania cititorului de a-l orincipiu benefi c/princifiiu n*
r ,-l'roaste.,,Harap-Alb" este un nume format din substantivul ,,harap" (formd Iiterar5: ,,arap") cu cu opozilia neofiVini.tiator-
ilrieiesul ,,rob",,,slug5 neagrS" gi adjectivul ,,alb", sugestie a stirii de rnocen!) a eroului. Asocierea Sp3nul nu este cu aderffir
l,:lor doi termeni este oximoronicS 5i poate evoca inerenta coexistenf) a binelui cu riul, in pe care atit de usor l-ar fi PUhJ
orice personalitate, complexitatea vielii care se manifestd dincolo de separafia clarS a i-a smuls scrisoarea craiului cfr
.rii-^vdrului de minciun5 9i a esenlei de aparen!5. Totodat5. numele reflecta cele doui stadii face pe Harap-Alb si-Si piardf,
rrrajore ilustrate de protagonist: novicele gi inifiatul. Novicele devine rob pentru c5 nu are confruntiri cu necunoscufuL cl
suficientd experien!5 de via!5 9i nu distinge suficient de clarvaloarea de nonvaloare. El trebuie apru modelator al protagor*silt
si parcurgS stadiul suferin!ei (,,negru') pentru a-i inlelege semnificafia 9i proporfiile, s5 este precizat inci de la incepu
cunoasci postura de slugS devotati, pana cAnd va fi un stapanitor chibzuit. lniliatulva 9ti si Flarap-Alb, sluga:,si otdta vrurr
cSntareasci binele si riul,'intrucat le-a triit pe amAndouJ 9i se va pune neconditionatin slujba mezinul craiuluiva fi rob panace
binelui (,,alb"). ca adolescent naiv gi se va afunr
Eroul primegte acest nume abia in scena in care debuteazS cu adevlrat procesul lui de invergu narea Spdnului imfi
formare (coboari in fantani ca fiu de craisi, jurandu-icredinfi Spanului, iese ca rob);iil pierde doar ca si tin5 minte ce i-a port
atunci cAnd traseul iniliatic se incheie (recompensarea 9i nunta). viclean",,,slug5 netrebnici', .sfu
in consecrnfS, chiar titlul sugereaza caracterul de bildungsroman al operei (brldungsromanul devin5 neverosimil. Calulii dea
este roman al forrn5rii, al initierii). potrivit revelatiilor, care este a
Povesteo lui Horap-Alb este istoria unei etape de viafi, cind adolescentul entuziast si fume cAteodato, pentru ca frc. W r
neexperimentat se transform5 intr-un adult echilibrat 9i abil. a respectirii cuv3ntului dat a s
CONFLICTUL este generat de scrisoarea primitd de la Verde-impirat, care isi roagi fratele in{elepciune 9i ribdare.
sa-l trimiti pe unul dintre fiii sJi ca urmas vrednic la tron. Ambilia fieciruia dintre cei trei biieli SpSnul ii impune protagoniS
ai craiului este bine surprins5 de lon CreangS, intrand intr-o competifie pentru sansa de a deveni impdratul Rog prelunge*e ,nr
conduc5torul unui regat 9i, implicit, de a fi feciorul cel mai demn de stinra tatdlui. impiratului Rog. Aceeagi obstin
Egecul celor doi frati. cel mare 9i cel mijlociu, determinS mahnirea 9i reprogurile craiului: capcane ingenioase (somnul in
,,ia spunefi-mi, ruSinea unde o puneft? Din trei feciori catt are tata, niciunul sa nu fte bun de ntmtco?! poate sesiza giin cazulimpird
[...] Sa umblati numai a$a, f runza frasinelului. toata viala voastra 5i sa va laudali co suntelifeciori de la numir), protagonistul descof
craiu, asta nu miroasa a nas de om...". Si aparenti.
Conflictul lSuntric al mezinului este surprins, in acest episod, prin notalii organice: se face ,,Farmazoana" agazd si ea" a
,,ros cumii gotca" tri ,,incepe a plangein inima sc". Dar acest tip de conf lict rSmAne unul secundar, dac5 smicelele de mir magice.
descoperit inca o data doar in scena in care Harap-Alb, coplegit de dificultitile misiunilor turturica ei. Dar, de fapl ace#;
incredinlate de SpAn, se lasd tentat de gAndul sinuciderir: ,,Se vede ca m-a nascut mama a-linvia pe Harap-Alb, dupi e
intr-un ceas rau sau nu 5tiu cum sa mai zic, ca sd nu greSesc inaintea lui Dumnezeu. Ma pricep eu fiului de crai sunt false gi ci fie
tare bine ce ar trebui sa fac, ca sd se curme odata toate oceste". insa basmul nu este interesat de gtiin!5 la glefuirea caracterului I
adancimi psihologice, ci de spectaculosul intAmplSrilor 9i al conflictelor exterioare, a9a c5 coNSTRUgfrASUBIECIt I
accentul se pun€ pe mSrefia faptelor 9i pitorescului eroilor. oricirui basm: prezentarea rnec
Conflictul exterior reuneste mai multe opozilii pe m5suri ce acfiunea inainteazS, dar toate care dd nagtere conflictului frm
se leagi de prezenla sau de intervenlia catorva personaje: Spanul, impSratul Ro9, fiica acestuia. urmag la tron) - intriga; cal5tori

r.O 6 Ooo
 Eseuri de nota L0 - Literatura romand - pregatire pentru Bocalaureat lt

Slmbolistica omului span gi a celui cu pSrul rotu derive din concepfia popularS. Acegtia sunt
oameni ,,insemnali", care poarte o pecete demonicS.
Sfituit de tatil s5u, la plecarea de acas5, s5 se fereasc b ,,de omul ro5, iara mai ales de cel spdn",
'rul de crai nu ii poate ocoli. Tot in vorbele craiului rdsunJ avertismentul ,)n calatoria ta ai sa at
,rebuinfd 5t de rai gi de buni", ceea ce inseamni c5, in inlelepciunea lui, tat5I intuiegte ci fiul li va
resocotiindemnul, darintrevede folosul acestei neascultiri. $i bunii (Calul, Sf6nta Duminicl)9i
.aii vor contribui la formarea celui c)ruia i-a fost sortit sI ajungi impdrat. Antinomia ireductibili,
:.incipiu benefic/principru malefic, din basmul popular, este inlocuitS in opera lui lon Creangi
- -r opozilia neofit/inifiator.
Spinul nu este cu adevdrat dugmanul de moarte al t3niruluiint6lnit in padurea labirinticS,
:-: care atat de ugor l-ar fi putut ucide, dupd ce a aflat de la el cine este giincotro se duce si
-. smuls scrisoarea craiului cdtre imparatul Verde. De aceea, strddaniile lui pline de uri de a-l
'=:e pe Harap-Alb s5-9i piarda viala par absurde. Ele trebuie inlelese ca impulsuri spre noi
----fruntari cu necunoscutul, cu feiurite primejdii, ba chiarcu imposibilul. Spanul este cel mai
..:i'u modelator al protagonistului 9r nu un veritabil antagonist. Rostul luiin viafa fiului de crai
-:-e precizat inc5 de la inceputul stabilirii relafiei inverse, cand Sp3nul devine stipAnul, iar
-..: p-Alb, sluga: atdta vreme sa ai a ma sluji, pana c1nd ii muri gi iar ii invie". Cu alte cuvinte,
,,5i
va renagte ca impirat sau va dispirea
=:inul craiului va fi rob pin5 cand va muri ca fiu de crai 9i
. -dolescent naiv gi se va afirma ca adult responsabil, capabil s5-9i asume singur sarcini dificile.
l-rversunarea SpAnuluiimpotriva vrednicei sale slugi, gesturile sale exagerate (il pdlmuiegte
: -.. si !ini minte ce i-a poruncit), vorbele necuvenit de aspre 9i riutdcioase (,,fecior de om
ca
-.--an", ,,slugi netrebnicS'i ,,slugd vicleanS") fac ca intregul comportament al personajului s5
, =. ni neverosimil. Calul ii dezvSluie biiatului, intr-un moment al inilierii pe care il consider5

- rivit revelaliilor, care este adevdrata menire a SpSnului: ,,$i unii de aceStia sunt trebuttort pe
-'= cateodata, pentru ca fac pe oameni sa prinda la minte". Harap-Alb inva!5 astfel leclia umilinfei,
-=spectirii cuvSntulur dat, a supunerii in fata uner forfe superioare, pe care s-o domine prin
- :elepciune gi ribdare.
'incerciri caracteristice oricarui traseu 1niliatic, insi
Spanul ii impune protagonistului cele trei
-:iratul Rog prelungegte,,muncile" eroului cu alte obstacole, la fel 9i ,,farmazoana", fiica
::ratului Rog. Aceeagi obstinatie de a scSpa de grupul nedorit de pelitori, pe cii ocolite, cu
r::ane ingenioase (somnul in casa incinsi de aram5, ospitul de proporfii fabuloase etc.) se
.:e sesiza 9i'in cazulimpiratului Ro9. La curtea acestuia, in fala altorincercdri dificile (cinci
. --mJd. protagonistul descoperi valoarea prieteniei gi a soiidaritSfii, diferenla dintre esenf5
.:: renli.
:?Tmazoana" asazl ea, aparent, o piedica in calea eroului. Promite c5-l va urma numai
9i
,- . smicelele de m5r magice, apa vie 9i apa moarti vor fi aduse mai iute de calul lui gi nu de
.- -..caei.Dar.defapt,acesteavorfi instrumentelemiraculoasepecarefatalevafolosi pentru
-. a pe Harap Alb, dupa ce Spanuliiva tiia capul. Se'infelege ci vrijmigiile din jurul
de aici
-. cre crai sunt false 9i ci frecare dintre opozanfi participJ intr-o anumiti m)sur5 9i cu buni
, -,; la glefuirea caracterului tAnirului prin!
CONSTRUCTIASUBIECTULUI. Subiectulse organizeazZin cateva nuclee mari, caracteristice
-:-ri basm: prezentarea mediului familial din care va iegi protagonistul expoziliunea; lipsa
.-= :.a nagtere conflictului (impJratul Verde nu are descendenli pe linie masculina, deci nicr
.. e tron) intriga;calStoria mezinului pani la marginile iumii, spre a-gi primiinvestitura 9i
o.O 7 a..
'i Eseuri de nota 10 Literatura romana - pregotire pentru Bacalaureat

depSgirea probelor - desfSgurarea actiunii; moartea gi renagterea simbolic5 a eroului, precum

9i pedepsirea,,raufacitorului" punctul culminant; risplata (primirea impJr5tiei) si nunta
deznodamantul.
Degi schema narativa e una tipici speciei, iar tema 9i motivele literare utilizate de lon
Creangd au circulalie universalS, Povesteo luiHarap-Alb rSmine, indiscutabil, o creatie orrginalS.
incJ din expoziliune se face trecerea dinspre lumea fabuloasl a povegtii spre universul real.
Craiul este un birbatvaduv, cu trei feciori. ingrijorat ca nu cumva ,,niciunul si nu fie bun de
nimica" si pus, prin scrisoarea trimisd de fratele s5u, in postura de a fi el cel dintai care verifici
calitSlile fiului care-i va urma la tron lui Verde-impirat. Agadar, el reprezintd tatil grijuliu 9i
responsabil, preocupat de viitorul propriilor copii 9i de reugita lor in viala, in conformitate cu
virtufile lor.
in schimbul initial de replici dintre tatS 9ifii, fratele crarului devine ,,mosulvostru", denumire
ce reprezintS o desacralizare, o coborire rapida a acliunii gi a personajelorin universul familiar
lectorului 9i al vie!ii obignuite. -J\L I UL L-L /
Ca in orice basm, coordonatele spaliale (,,intr-o tar5",,,intr-o alt5 !ar5, mai depirtata",,,la o
margine a pamantului", ,,la altS margine") 9i cele temporale (,,odat5") raman totusivagi. Nararea,
fJcindu-se in general la timpul prezent, lasi impresia unui imediat al desf5gurJrii evenimentelor,
care se petrec chiar sub privirile lectorului-spectator.
INTRIGA se leagb de motivul lipsei, cea care antreneazi acliunile menite s5 anuleze
dezechilibrul. impiratul Verde nu are decat fete gi atunci unui dintre b5ietii craiului, cel mai
destoinrc, este chemat sd preia conducerea impir5tiei unchiului ,,cAzutlazAcare". Expoziliunea
gi intriga se intrepitrund, intr-o derulare rapida a firului evenimentelor.
DESFASURAREAACTIUNII prezintd cateva momente importante care compun povestea unei
inifieri: trecerea podului, intrarea in labirint,'intalnirea calauzei mincinoase, coborarea in fantani
:,
9i dobandirea altei identitati, trecerea celor trei probe inifiatice, din care ultima se amplificS,
-

adiugandu-i-se alte 9ase,,munci". covpozlTlo\:_ j...:,

Craiul, deghizat in urs, ii agteapti sub un pod, la iegirea din impSr5fie, pe feciorii sii care, pe
rAnd, i9i anunfi plecarea catre finutui unchiului lor. Numai mezinul, cu un fond sufletesc mai curai
9i primind sfaturiie Sfintei Duminici, ivite in calea lui ca o cersetoare ,,garbov5 9i neputincioasS".
depSgegte ameninlarea cireia nu-i f5cuseri fafi frafii mai mari. El ii cere tatalui. la indemnul
bitrAnei, calul, armele si hainele de mire cu ajutorul cirora maturul facuse candva acelagi drum. I ncipitu I

Astfel echipat, el reface experienla initiatici a pSrintelui s5u, c2gtigand prin calul n5zdrivan un
prieten de nidejde 9i un bun cunoscitor al tuturor obstacolelor destinate tin5rului siu stipan.
Trecerea podului semnificJ inceputul experientei de formare care, in opinia lui Mircea Eliade,
se face departe cle spafiul familiar neofitului.
in mod firesc, urmJtoarea proba este intrarea in labirintui pidurii dese. in acest spatiu isi va :

face aparifia cblArna mincinoasS, de fapt principalul , pedagog" al tan5rului: Spanul. Acesta define
o gtiinfi a vietii necunoscut5 neiniliatului, de aceea ii va fi u9or, iegindu iin cale de trei ori, de .-',1.'
fiecare datd cu c alta inf5!i9are, s5-l ademeneasci pe prin! gi s5-l faci sa se tocmeasc5 slug5.
Fantana in care coboar5 fiul de crai,indemnat de Span s5 se racoreasci, este echivalentul grotei, -r.ao1, Y
spaliu intunecat, cu virtuti materne. un fel de pantece simbolic ce pregategte o nou5 nastere. Din ' .aLo') t....
ea va iegi la lumin5 t2narul cu o alti identitaie: ,,De-acum inainte sa 5tti ca te cheama
Harap Alb: aista lt i numele 5i altul nu". Pierzandu 9i numele 9r rangul, el va trebui sa dea ascultare . - -:
rean Chevalier-. l. -.
absolut5 asprului initiator. - 'i-rid.

..O 8 oor
 Eseuri de nota 10 - Literatura romana - pregdtire pentru Bacalaureot $

11 Spanuliiva pretinde neofituluisd aducS,,salSti" din Gridina Ursului, pielea cu pietre prelioase
: :apu cerbului fermecat, iar apoi pe fiica impiratului Rog, de solie.
in cazul primelor dou5 probe, eroul este ajutat de Sfanta Duminic5 9i de calul n)zdr5van,
n -:-rru a infrange puterea maleficS atat a ursului (simbol al intunericuluil), cat gi a cerbulur
a. . .rbol al arborelui vielii, al drumului spre lumina zilei:). Ultima incercare presupune o dificultate
'-a mare gi un numar sporit de inifiatori. impiratul Ro9 le cere lui Harap-Alb 9i ajutoarelor lui
.:ril5, FlSmanzilS, SetilS, Cchila, Pasari-LIti-Lungil5) si doarma in casa de arama incinsa, s5
:5 '.:a fati unuiospSf uria9, si despartS fSra gres macul de nisip, s) o pizeasci pe timpul noplii
Si :-.'ata de impirat cu puterl de vrSjitoare, sJ o deosebeasc5 de o alta leit5. Toate aceste
J ,-::3co e sunt trecute cu bine, ele vizind calititile exceplionale ale iovari;ilor de drum ai
--- , L-, sau puterile donatorilor (furnicile, albinele). Urmeazi solicitarea feteiimpiratului Ro9 de
.- .= aduce. de unde se bat munlli in capete, smicelele de m5r, apa vie 9i apa moartS, prob5 in
ir -:-: se verificd, de fapt, istelimea calului.
PUNCTUL CULMINANT reprezintS momentul suprem al inifierii, moartea simbolici a lui
c -.-ap-Alb, inf5ptuiti de cdtre Span, care ii taie capul ca pedeapsi pentru dezv5luirea imposturii
t. - ot aici este integrati 9i pedepsirea Spanului de citre calul nizdravan, care il urc5 pind la
r. --' si apoili da drumul din inalt. Este, simbolic vorbind, ieslrea din sceni a initiatorului, dupi
-=. adus novicele la treapta cea mai de sus a pregitirii sale pentru viat5. Disparitia lui
-.'::-A b echivaleaz5 cu dezlegarea luide juramAntulde credin!5 fa!5 de Span, cu moartea lui
ri ,: : ;13 si renagterea ca fipturi princiarS, apt s5 devinJ conducJtorul unei impirSlil.
a DEZNODAMANTUI reintoarce acliunea ia caracterul ei convenlional: eroul primegte
':=:,:, fi are loc nunta cu fiica impiratului Ro9. Realitatea este reconveriitd in fabulos, caci
ri -, ---. 'nceputi in i//o tempore, nu s-a incherat nict astAzi.
a -.:"d in vedere substanla realist5 a intimplSrilor, descrfrabile dincolo de vegmintele lor
1, '.:-. l:se. se poate afirma c5 avem de-a face cu un basm nuvelistic.
COMPOZITIONAL, Povesteo lui Harap-Alb se definegte prin prezenta formulelor specifice
-.:--,r ri. Cea introductiva face translalia bruscS pe tiramul fictional: ,,Amu ctcd era odatointr'
' , i ,r.,cratu.careaveatret feciori'. Forma regionalS a adverbului ,,amu", precum 9i prezenla lui
- ,:.:ttul frazei inifiale fac ca discursul narativ sa dob2ndeasca inci de la inceput caracter de
j . -:fe.
lncipitul realizeazA o pendulare sesizabrl5, in mai multe randuri. de-a lungul naraliunri:
-::r'.. lumea realS citre aceea inchipuit5 9i invers, prin interventi le unui povestitor care se
. - --.:aza parci unui auditoriu familiar 9i captivat: ,,Dar ta sa nu ne departam cu vorba 5i sa incep
t. .::iina f trul povettii". Naratorul Si lectorul aparlin agadar ordtnii concrete,
. .,-ajele unlversului imaginar. $i, cu toate acestea, fabulosul nu este decAt un real deghizat.
I -.'i
ce deschide textul cu forme verbale de imperfect, menite sa stabileasci un cadru
:,: ,--emporal, oricatdevag, autorul recurge la perfectul compus 9i la perfectul simplu, pentru
i :,::.3 indep5rtarea in timp a faptelor (,,imparatul a scris carte", ,,craiul, primtnd cartea,indata
-'-;:rstret fectorit"), iar apoi valorrficd din plin formele de prezent, transformand povestirea
-.^ spectacol fascinant care se joaci sub ochii crtitorului spectator. Prezentul devine timpul
', ::o r a J tutu ror instanlelor na rative: povestitor/cititor/personaj.

: Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Diclionar de simboluri, vol. 1, 3, Editura Artemis, Bucuregti, 1995
: lbid.
ooO 9 O..
*; Eseuri de nota 1-0 - Literatura romhnd - pregatire pentru Bacalaureat

Formula mediane este repetitivd 9i, prin continut, creeaze sincope intre realitate sifictiune: necunoscut, deoarece l-a nni I
,,Dumnezeu sa ne fie, ca cuvAftd din poveste, inainte mult mai este". DupS fiecare aparitie a sa, in fapt aceea a maturizirii, gi o
incursiunea in imaginar este mai pasionanta, intreruperea indeplinind rolul unei necesare pauze neinduplecafi, toli cu misiunea
in derularea spectacolului: ,,Dar ia sa vedem, ce se mai petrece la masa dupa ducerea lui '"'lezinul craiului est= ::-:
Harap-Alb? ' cre prin lapre . i l
- Hei, hei! zise Spanulin sine, tremurAnd de ciudd: nu te-am stiut eu ca-mi eqti de aceStia, ca de - i Oe 11,glor_-
mult ili faceam felul!". t ra uie. tatte S't- - -
Finalul inchide rama povegtii, intorcandu-l pe cititor in temporalitatea lui istorici unde ,'d r; doua .
intotdeauna vor exista bogali 9i sJraci, huzurealS gi lipsuri. l i-^ de 6ele trr. _

Formula de incheiere, specifici basmului, este construiti sub forma prozei rimate, cu efect 'lalta cJ ),d' :
muzical, armonios: ,,$i a linut veselia ani intregi gi acum mai tine incd; cine se duce acolo bd gi '.-)rniLdinLo:t.''.
manAncd". incheierea propriu-zis5 este dizarmonicS, sub aspect sonor: ,,tar pe la noi, cine are bani
bea si manAnca, iard cine nu, se uitd si rabda", semn c5 odat5 ce istorisirea a ajuns la sfarsit, -:l f:,. ,=
,milostenia' .

plScerea spunerii se curmi si ea. Lumii idilice a povegtii ii ia locul, irevocabil, tJramul arid al : 'l vorbe,
de :

realit5!ii. ' I,arec (Lr-- .'

Personajele acestui basm se grupeaza in cAteva categorii specifice: eroul solar - Harap-Alb; re v iTp rOi C
rJufic5torul - Spanul; ajutoarele - calul, Sfinta DuminicS, GerilS, Fl5manzila, SetilS, Ochil5, . tayioilePl '':..-. -

PJs5ri-15!i-Lungili; donatorii - crSiasa furnicilor gi criiasa albinelor; personajul ciutat: fata : cr :Jpf d L'( ri
impJratului Ros. Dincolo de functia lor propriu zis5, ele triiesc prin limbaj, sunt scheme '..l..upetJr(
- ^
umanizate prin rostire. Dialogul le di viati si le impune ca veritabile prezenfe: :,.'-r i,,harap )si aL:: r: : .

,,- Din partea mea, mancarea-i numai o zabava: bauturica mai este ce este, zise Setila [...]. iut6nd esente.
- Acum de ne-ar da odata ce ne-ar da, zise Fldmanzila, caci ma roade la inima de foame l rrportamenlrr ' t:-, i
ce-mt e!
- la mat ingddutlt oleaca, mai, zise Ochila, ca doar nu v-au mas goarecii in pantece". ai-tJi. 1'e( ano [ ' '

Deoarece in basmul lui lon Creang5 fabulosul stabilegte numeroase puncte de contact cu n e. Harap -
realul, protagonistul nu are insugirr supranaturale gi nici nu reprezint5 un ideal masculin de e in ce mai grele, se plSnge
frumusele ori de vitejie. in acelasi timp, fiintele ndstrugnice. Gerili, FlSmanzilS, Setila, Ochi15, gandul sinuciderii. in acelagi I
Pasari-Lali-Lungil5 sunt hiperboliz5ri ale unor defecte (omul vegnic friguros, nesitul etc.) sau intocmai sfaturile primite- De;
calit5!i umane (acuitatea vizuala deosebrtd etc.). Angajate in conversafie, personajele lui sau de ceilalfi iniiiatori. incepr
lon Creanga sunt oameni obisnuiti, din lumea satului, plini de vervd gi de umor. alSturi de el o consideri furdar
imparatul Verde susline cJ vicleanu I cerb ,,este solomonit, intors de la fala sau dracul mai stie doar intervalul de agteptare t
ce are de'i a5a de primejdtos"; GerilS intreabS, viclean, despre impiratul Ro9: ,,Dcr n aveti stiinta distinge esenfa de aparenfi, p
ca inallimea sa este tata flamanztlor 5i alinsetatilor?": imp)ratul Ro9 se autoindeamn a: ,,Dar, pAna Caracterizarea flcuti de i
und-altd, ta sa ma duc sa vdd; ales-au nasipul din mac acei nespalafi, care-mi rod urechile sa le dau fixindu-l astfel intr-o tipologie
fata?". SfSnta Duminic} ilvede, cu
Fiecare personaj are rolul sdr.l bine stabilit in aceasti aventurS de formare care ia proportii atenlia asupra fortei destinului
neobignuite. Craiul ii d)ruieste mezinului o bland de urs, caci gtie cJ ii va fi de folos (proba toate obstacolele 9i va ajungt
aducerii salatelod; crdiasa furnicilor si maiapoia albineloriidaruiesc, fiecare, cate o aripi (proba nelinigtea, dezonoarea, frica,
separJrii macului de nisip si a ider-rtlficJrii fetei de imparat); fipturile himerice il avertizeazi pe dragostea, va fi pregStit sd der
Harap-Alb, fiecare la randul sJu, ci nu va reugi s5 treaci obstacolul pe care il are in fata (proba INSTANTELE COMUNIC
aducerii ,,farmazoanei" ca sotie pentru Span), daca nu-i va lua ca tovarSgi; fiica imparatului Ros diferenliazi tran ga nt basmul tr.r
cere s5 i se aduca smicelele de m5r, apa vie gi apa moartS, intelegand ci va avea nevoie de ele mai putin in postura de ,voce i
(proba morlii ;i a reinvierii simbolice a eroului). Niciuna din experienfele protagonistului nu este un auditoriu participativ, irnp
'intamplStoare, r.hiar
calul ii mirturisegte ca drumul pe care il vor face impreuni nu ii este personajelor (,,sdrmanul Horap
..o 10 ot
 Eseuri de nota 1,a - Literatura romAna - pregdtire pentru Bacalaureat +

necunoscut, deoarece l-a maifdcut o dat5, cu craiul, in tinerele. Fiul repeti experienta tatdlui,
in fapt aceea a maturizdrii, 9i o parcurge alSturi de tovarSgi sau de prieteni mai blanzi sau mai
reinduplecali, toii cu misiunea strictS de a-i cultiva trdsiturile valoroase.
Mezinul craiului este personaiul principal. inainte de a fi caracterizat prin nume, el se
Jeflnegte prin fapte 9i prin vorbe. Sufer) din pricina neputinfeifralilor mai mari de a se dovedi
.,rednici de increderea tatdlui, dar 9i din cauza reprogurilorintemeiate ale acestuia din urm5 9i
s, dezviluie, catre Sfinta DuminicS, deghizati in cergetoare, durerea: ,, MatuSa, stii ce?
,,\o i una 5t doua-s mai multe: lasa-md-n pace, cd nu-mi vad lumea inaintea ochilor de necaz". Spre
-.=csebire de celelalte douS odrasle cr5iegti, cel mai mic dovedegte un sim! al onoarei in
-: rccrdan!5 cu statutul siu princiar: ,,$i ori oiu putd izbuti, ori nu, darilifagadutesc dtnatnte c.a,
:,:to pornit din casa d-tale, inapoi nu m-oiu mat intoarce, sa gtiu bine ca m-otu intdlni gt cu moartea
' :tle".
insa ,,milostenia" fafS de batrana iviti in calea lui e rezultatul capacitSlii sale de a se l5sa
'-..rantat de vorbele babei" 9i nu neap5rat semnul unei generozititi reale. De asemenea, firea
'.':r35toare superficiala iese in evidenla atunci cAnd lovegte de trei ori calul cel siab cu friul
gi
,:l care vine tot cie atAtea ori sa mJnance jiratic din tav5. Nici in scena trecerii podului, unde
-.'=az.Avigilentcraiul, bJiatul nu dovedegtevreo calitate deosebiti, cJci calul este cel care se
- ,:'r: asupra ,,ursului", iar el abia dupd aceea ridici buzduganul s5-l loveascS.
' . nele pe care il primegte din partea Sp6nului relevS esenla personalititii tanirului; el este
-
...--.'harap") 9i alb deopotrivS, riu si bun, insensibil 9i devotat, guvernat de aparenle 9i
,'.^Cesen!e.
-:-portanreniul ii dezvdluie noblelea firii (ii este credincios Spinului, ca sluga, gi nu-si
, -juramantul de supunere, ajut5 albinele, construindu-le un stup, e gata sd rigte viala sa
-:
. -::lui, trecand prin ap5 adancS, pentru a ocoli nunta furnicrlor de pe pod etc.), dar si
.- -."ie. Harap-Alb se descurajeazi repede, cind trimilitorul (Spanul)ii impune misiunidin
' -= mai grele, se plange disperat calului sau Sfintei Duminici, e atras pentru o clip5 de
:-, --- .inuciderii. in acelagi timp, congtient de pericolele mari la care se expune, respect5
, -: sfaturile primite. De aceea reuge;te si iasa cu bine din situa!iile-limiti create de Span
:eilaltl rniliatori. incepe si cagtige, treptat, o virtute pe care fiinla sacr) aflata mereu
: . =t: el o consider5 fundamentalS: rabdarea. Pentru Sfanta Duminici rJbdarea nu inseamni
-- -::rvalui de asteptare dintre provocare 9i reaclia la acest stimul, ci capacitatea de a
, - == esenla de aparenfS, primatul raliunii asupra instinctului.
facut5 de autor il infSligeazd drept ,,boboc in felul sau la trebi de aieste",
' ..--.'zcterizarea
r;-l astfel intr-o tipologie, aceea a neofitului.
-:':rta Duminici il vede, cu surprindere, ,,slab deingef' gi ,,maifricos decat o femeie" 9i ii atrage
: -: -. ) asupra fortei destinului ,,ago a trebutt sa seinfimple 5i n-ai cui banui". Dar eroul va depagi
' ::: obstacolele si va ajunge cu bine la capdtul procesului de iniliere. Afland ce inseamna
. .- ).ea, dezonoarea, frica, suferin!a, adevirul ascuns sub minciunb 9i, in cele din urma,
-..-srea, va fi preg5tit s5 devind un carmuitor drept 9i s5-giintemeieze o familie.
NSTANTELE COMUNICARII. Naratorul este o prezenla deloc neglijabi15, ceea ce
--.'-^:iazA tran5ant basmul cult al lui lon Creangl de specia populara. lntervenftile lui il plaseazi
i : ,.' r in postura de,,voce a textului", ci mai degrabi in ipostaza de povestitorinconjurat de
.,-:,oriu participativ, implicat si el emotional. Discursul narativ imbinS juclecS!i asupra
-.-=icr- (,.sarmanul Harap-Alb"), asupra actelor acestora (,,Ma rog, nebunit de-a lui Ochtld,

o.o Lt ...
$'Eseuri de noto 1"0 - Literatura romana - pregatire pentru Bacalaureat

cate n lund srin stele, de-fivenea sa fugi de ele"), consideratii generale, digresive (,,Lumea asta e
pe dos, toate merg cu capu-n jos") cu supozitii asupra f inalului unor acliuni (,,poate or izbutt sa iete
fato imparatului Ros, poate nu..."), simulSnd o deta;are afectrvi (,,Ce-mi pasa mie?") sau cu
interpelarea lectorului considerat a fi un spectator (,,Eu sunt dator sa spun povestea gi va rog sa
ascultati").
Naratorul nu este niciodat5 indrferent. El se mir5, se bucurS, se indigneaza, se amuz5, e
curios sau insinuant. Nu se teme s5-9i exprime parerea despre personaje intr-un limbaj
neconvenlional, la persoana intAi: Si gandesc eu ca din cinct nespalalt cAti merg cu Harap Alb,
i-a vent elvreunul de hac: 5-a mai da imparatulRo5 pi peste oarneni, nu tot peste butuci...". in felul
acesta, naratoruligiasumb un roi, eljoaci o,,partiturS" alSturi de personajele textului.
Ca 9r eroii, naratorul se impune mai ales pe laturi auditivS. se face simtit ca voce, ca rostire.
Faptul cI el exista se susline prin vorbire.
Limbajul personajelor si al naratorului nu cunoagte diferen!ieri. Laolalti aceste instante
vorbesc moldoveneste, in consecintS formele regionale, populare gi chiar arhaice inrudesc toate
partrcipirile la dialog (,,amu", ,,galceav5", ,,tdriboiu", ,,sal5!i", ,,dezmerdat". ,,paclisit" etc.).
Umorul este o caracteristica ce line atit de limbaj, cat si de viziunea asupra faptelor.
Jovialttatea naralorului 9i a personajelor vine din sentimentul coparticipirii la o lnscenare.
Primejdiile prin care trece protagonistul sunt,,jucate", nu reale. nimic rbu nu i se poate'intimpla
aiaturi de atatia prieteni si sfituitori care ii urmdresc pagir cu o atenfie neslSbitS. Si-atunci buna
dispozilie este starea debazA a tuturor participantilor la aceasta deloc noui misiune de formare
a unui t3nar.
Numele (Fl5mAnzil5, SetilS), porecleie (BuzilS - atribuiti lui GerilS): invectiva (,,ghijoaca
uricioasS"); calificarea deprec ativa (,,smarfogul ista"): antifraza (,Si cind se duce impiratul si
vede cum se indeplinise de bine poronca lui, se umple de bucurie"); substitutia rezultata drn
tabu (,,Mititelul" - diavolul): dimlnutivul cu valoare augmentativi (,Gerila suflS de trei ori cu
buzigoare e sale cele iscusrte"): termenul popular (,,cum au dat de c5ldur5, pe loc li s au muiet
ciolanele"); imprecafia (,,A1 dracului si fii cu tot neamu tiu...") contribuie la realizarea unei
atmosfere destinse, vesele. Pline de umor sunt 9i scenele precum cearta din casa incinsS, stirnita
de GerilS sau razbunarea furnicilor care patrund in agternutulimparatului Ros.
Oralitatea'i9i are izvorulin caracterul de,,spunere" al textului si se manifest5 pln: utilizarea
rnterjecliilor (,,...si hai, hail hai, hai!in zoride ziuS ajung la palat"); prezen!a formelor regionale si
populare (,,daci-i gaci-o"); folosirea expresiilor populare (, Dar toati sufiarea si fiptura de
prinprejuriitineau hangul");apelul la proverbe, zicatori, vorbe de duh (,Fd bine. sa-tiauzr rau"),
prezenla verbelor la rmperaiiv gr a substantivelor la vocativ (,,- LipseSte dinaintea nrea,
Spanulel"): cultivarea prozei rimate 9i ritmate (,,Lumea asta e pe dos, toate merg cu capu-n jos,
putini suie, mulfi coboara, unul macina la moar5"): frecvenla enumerafiilor si a repetitiilor (,,toti
erau cu p)rul, cu barba 9i cu mustetele pline de promoroacS, de nu-i cunogteai. oameni sunt.
dracr sunt..."); sintaxa oralS a frazei ce favorizeazb anacolutul (,,Credinciosul imparatulul, auzind
aceste, pe de-o parte l-a cuprins spaima, iar5 pe de alta s a indricit de ciuda'); valorificarea
formelor onomatopeice (,,a forn5i", ,,a dardai". ,a ghiorai") etc.
Stilul lui lon Creang5 este cel al unui artist original. Naturalefea exprimirii sale este o calrtate
obtinuti prin modelarea vorbiri populare 9i regionale. ,,lnteresul estettc al cazulut lut Creanga este
ca in el colectivitatea populara a deventt ortistul tndtvidual incantat sa pluteasco pe manle ape ale
grarului ob5tesc." (Tudor Vianu)

... 72 Ooo
 - pregdttre pentru Bacalaureot $
Eseuri de nota 10 - Literaturo romand

PovesteoluiHorap-Alb este un basm cult, cu virtuti scenice, teatrale, care prelucreaz; teme
. motlve ale basmuluiunlversal, rlmanand o creafie reprezentativd a unui povestitor genial.

=rDrRE CRITICE
. , . i iu E{;lea, Poveqtile Lui Creangd, Edltura pentru Literaturd, Bucuregtl, 1967: ,,Creangd
==:-e parte din aceeagi lamiiie cu povestitorii poputari, de care totusi se distanteaza
:==ie astept|ri: e fratete genial al acestora. Le sunt comune acelasi patrlmoniu prin
^--=tenire, acelagl aer de famllie, aceleasi mlloace de realizare, dec6t cd scdnteia
:=-iuiui a dat roadele cuvenlte numai La Creangi."
. .:-lae Ciobanu, intre imaginar qi fantasticin proza romdneascd, Edltura Carlea
='-ineascd, Bucuresti, 1987. ,,Toate personajele din opera scriitorului, personaje intre
---- se ir-clude si naratoruL, nu dovedesc prin nlmic cd au in vreun fel congtllnta
:-=z=r'.ului biografic, derivat din timpulbiografic trecu[ gi menit, totodatd, sd antlcipeze
-=,--=v6rstelor ceurmeazb. O asemenea lmobititate temporaL-biograficd indicd statutul
ei exprimE dlferltele
=--=-:al-genetic al eroilor. deea este cdinainte deaftindivizi umani,
.-=.= ale individualltdtii umanein structuriLe ei imuabite: copituL, tAndrul, omuI matur,
: ---'a- )i.."
. -; -.postolescu, lon Creangd intre mari pavestitori ai lumii, Edtlctra Yinerva,
_ .---=st-1, 1978: ,,Geniut rduiui, carein basme este reprezentat de uriasi sau zrnei,in
r=-=-a. nenumifi, la Creangd, in Povestea lui Harap-ALb poarll numele de Sp6nuL.
: -:=-antivizarea unui adjectiv are la bazb credinta mitenarir cd bdrbatul cdruia nu-i
_-==: nicl barbd nicl mustdtl nu este bdrbat, dar nici femeie. Aceastd ambiguitate se
' _=-:-i: cl 1ot ce esie mai rdu in om: ambilie degartd, invidie, urd, giretenie. poftd de
' -- -. -erreritatd, cruzime, dispre! de muncd sl de oameni etc."
. -= Yanotescu, Lectu/ infidele, Editura pentru Literaturi, Bucuregti, 1966: ,,GeniuL
. .-.==teanului este aceast6 capacitate extraordinarb de a sl lua in serios eroti
',-- -= =au nu, oameni sau animaiel, de a [e retrdl aventurile, de a pune cu votuptate
' = _=.= proprilLe Lui asplralii neobosite, sldbiciuni, vilii, [ulburdri 9i uimiri, adlcd de a crea
.-. = . e crea[oruL unei <<comedii umane>> tot asa de profundd gi de universald in
- ----.-. ei precum aceea a Lui Sadoveanu."

ooO 13 oro