Tatiana TIBUIEAC s-a niscut la r5 octombrie ry78 in Chiginiu,

Republica Moldova. Absolventi a Liceului,,Iulia Hasdeu" din Chigindu;

Tatianu
licenliati a Facultilii de |urnalism gi Stiinte ale Comunicirii
Devine cunoscutl publicului larg in 1995, cind iniliazd rubrica ,,Povegti
adevdrate" in cotidianul Fl ux. Din ry99 face parte din echipa pRO TV
a USM.
TibUleaC
,
Chiginiu in calitate de reporter, editor qi prezentatoare de gtiri. Stabi-
litd actualmente la Paris, unde lucreazd in domeniul audiovizualului.
Debut editorial cu Fabule moderne, Editura Urma Ta, Chiginiu,
zot 4; edilia a II-a, Editura Libris Editorial, Bragov, zol:6. Cea de-a
Grddina de sticlS
doua carte, Vara tn care mama a avut ochii verzi, Cartier, 2017, este
distinsd cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2017),
Romon
Premiul revistei Observator cultural gi Premiul Observator Lyceum
(2018). Romanul a apirut qi in traducere francezd,. Grddina de sticld
este al doilea roman al Tatianei Tibuleac.

Rotonda

EARTilER
 1

Mi nasc noaptea, am gapte ani. M-ar lua in brale, imi spune, insi
are miinile ocupate. De sus lumineazi o lampi albastriL, legati de un
copac cu un cablu. Se leagdn6. Las capul pe spate gi o vid mai bine:
e rotundi, ca o pdine netiiati. Trecem prin Porli ca printr-o burti
de piatri. Aga e la orag, mi gdndesc. Tot intr-o vale, mereu la vale,
drumul. Gheala ne cuprinde tilpile, strada se scurteazi. imi intinde
buzunarul ei ca si nu lunec. $i sd md uit in jur, si vdd qi eu frumusele!
Lumina aceea cernuti. Cerul acela cu stelele fugite. Blocuri, blocuri,
blocuri. Niciunul mai inalt de patru. Niciunul mai lat de patru. Bu- ,

zunarul eiare blan6, unghia ia foc. in geamuri, oameni mici se vid

trbind frumos. Mii de pitrate cu miiloc de pari. Unii ldngd allii, unii
peste al1ii. Qei de jos ii lin pe umeri gi pe ceilalli. Sunt puternici cei de
jos. Un cdine - albastru - se ia dupi noi cu urmele lui mici. La orag
totul e patru gi albastru, mi gdndesc. $i si nu rlmdn in urmd, sd nu
rimAn in urmi niciodati. LAngd un gard ne oprim. 3arpoy'I tnasavl
sa6y$s ecd'. Nu inleleg nimic, uit totul intr-o secundi.

Tamara Pavlovna il nume abdrbatul nostrugi nu a trecut nicio-

dati pe alituri firl a=i vorbi ca unui viu. Lung cAt un cintec - gardul
nostru Gard. Puterea noastrl, golubcikul" nostru. De el ne lineam
cind veneam acasd cu umerii tdiafi qi mdinile pline de scuipat. Sub
el ne lisam pe vine, stoarse de api, ca si ne lini$im dintremurat.

' Inchide ochii qi uiti totul. (rr.rs.)

2 Porumbel. (ras.)
 Acolo am plAns noi de cele mai multe ori. Dar am gi rAs: tare, din
inimi, ca nigte ciori iarna. ,,Cdt suflet intr-un fier!", spunea ea de
fiecare dati, iar ei.r o credeam pe cuvAnt. Cici nu era lucru in lume
pe care Tamara Pavlovna si nu-l fi gtiut cel mai bine. peste ani, cdnd
l-am gdsit ros de rugini gi cu barele dezbitute ca niste coaste, am
plAns ca la mort. Sd ucizi un fier nu e usor, dar daci vrei tare, poti.
De pe delusor, ca de pe un Everest al nostru, curtea ni se arlta
ca in palmi. Vedeam castanul cu crengile in formi de corabie gi pe
Polcoynic printre flori. Vedeam racheta cea rogie cu virfstriluci-
tor gi avionul cel cu patru locuri, ocupate de capete albe, bucilate.
Vedeam cearqafuri alblstrii fblfiind pe sArme, lepene de scrobeald,
ca niste foi de ardezie. Pe $urocika la balcon, frecdndu-gi piciorul cu
peria pentru covoare. Pe Pavlik cel care nu se juca, ci doar sta. Mai
vedeam, impristiate prin ferestre, femei grase in rochii cu colane,
neapirat colane, terminAnd de fiert pr[jit. pe Bella Isaakovna
gi de
gi pe Roza, cu solduri ca perele, gusotind in mijlocul strdzli. Secrete,
mereu secrete. Pe Zahar Antonovici, cu singura mdn[ apdsati pe
medalie. Stragnic lucru si pierzi o medalie, dar ce rusine! To!i, to!i,
toti erau acolo. Marina urAti, Lioncik beat. Ekaterina ca o lun6.
Toate vielile noastre sub un capac de sticli. $i in acele secunde,
scurte si luminoase, ca un joc de oglinzi, ne simteam fericite pAni
in miduva oaselor. Pentru toli impreuni gi pentru fiecare in parte.
Pentru ei, pentru noi, pentru inci o zi in care am avut unde si ne
intoarcem. ,,Si ai un loc printre oameni nu-i pu{in", spunea Tamara
Pavlovna, care stia. $i despre locuri stia, gi despre oameni - mai
mult decdt putea duce.
De la gard pdnd acasi mai era o vale. Douizeci de pagi de femeie
mare si treizeci 9i doi de femeie mici. ii cheltuiam cu griji, firi
grabi, mai ales firi grabi. Ca sd nu facem striciciune tocmai atunci.
Apoi ne lisam gi noi vizute. ,,Vin sticliresele!", spuneau evreicele in
goapt6, insi auzea, desigur, toati lumea:ce fel de $oapte la evrei? $i
gata. Dupd vorbele lor, ah, acele vorbe ca o sentin!6, nu se mai putea
face nimic. Ziua noastri scumpd, pe care am fi plitit-o bucuroqi si
se intindi, si mai rimAnl, se ne incapi, incepea si se topeascl. O
priveam cum se zbate caldd, cu tot ce ne implrlise Ei ne adusese,
gi o petreceam ca dintr-o gari vrijitd din care se putea doar pleca.
,Vin sticldresele!" era sfArgitul. Noi eram sfirgitul.
3
Nicio alti dimineald nu a fost ca aceea, prima, cAnd m-am trezit
in patul ei. Dormisem exact pe mijloc, ca o umpluturi. Cinci fete
ar fi inc5'put lingd mine dacl ne-am fi culcat toate de-a curmeziqul.
AEa trdiesc bomboanele, m-am gindit. invelite in straturi fognitoare
pAni cdnd le mlndnci vreo guri. La internat aveam doar o pituri. A
mea mirosea a goareci, dar se putea gi mai r[u. in jurul meu lumina
[AEnea din lucruri cum nu mai vizusem. Chiar 9i din scaune, chiar
din pereli. La geam - o lume nouS:. Un ram cu boabe ca mirgelele.
qi
Un animal fermecat. Pe cer, amestecate, vArfuri de copaci gi pisiri.
O voce a pornit spre mine. Tr,r rpocHynacb?3 M-a deschis ca o cheie,
qi-a glsit loc intre coaste, pe stdnga. M-am ridicat din pat av6'nd
mami. Ce mirare si nu mai fiu orfan6, ce frici si ajung din nou
intr-o secundi! .Ilacro.rKaa, m-a numit Ei aga a inceput si md cheme.
Am mAncat in trei rdnduri gi s-a ficut amiazd. Ceaiul ei avea
miros, pdinea - unt, untul - miere. De la prea mult, a inceput si
m[ doari in stdnga. Gazul ardea ca un nufir albastru. La radio se
auzea frumos rro6oen, nrc6onr, nro6osr5. Tamara Pavlovna asculta,
zimbind sublire, camera se umplea de cald. Mi-a ardtat casa gi s-a
ficut seari. Zita aceea o port cu mine in toate ldrile, in toate stdrile.
Nu i-am gisit pereche nici in bani, nici in dragoste. Nimeni nu m-a
vrut mai mult. Nici chiar voi.
Te-aitrezlt? (rus.)
Rdndunic[. (ras.)
Iubirea, iubirea, iubirea. (rzs.)
 4 flori, dar niciun om. Aerul - in doul cu benzini. Cdinii - gra;i Ei
Era luni gi decembrie. De atunci toate lunile mele incep cu luni,
iar anii cu decembrie. Ninsese noaptea intreagd, curtea se rotunjise
pe la incheieturi. Se inllbiserd si verdele, si negrul. Doar reabinkau
ardea rosie pe crengi, iar ochii Morkovkdi striluceau portocalii pe
teava de canalizare. Eram frumoasi cum n-am mai fost.
$i, dac6
ag fi in{eles asta atunci, daci a9 fi qtiut cum se intdmpld in viafi, as
fi pistrat toat[ acea frumusele pentru maitinziu. N-am qtiut insi.
Eram copil, chiar daci pe sfdrgite.
De foarte mulli bani, Tamara pavlovna imi cumpdrase haine
noi. Atdta, dintr-odati, cheltuiau doar mirii sau mortii. ,,Am luat
ce-i mai bun", mi-a spus, si si tin minte. CAnd fac un bine, si nu-l
fac cu vechituri. M-am invArtit intr-un cilcdi gi a rds mul{umiti.
Pentru prima datd in viali am vrut s[ fiu vizut[. Ag fi stat in frig,
lurlur m-ag fi ficut, doar ca sI md vadi fetele de la internat! Avea
palton cu guler, ar fi inceput cele din grupa mare, rele gi visdtoare.
Avea cizme cu bland, ar fi continuat cele din grupa micd, triste gi
bolnave. in timp, stiu, povestea s-ar fi subliat, ca orice poveste. N,ar
mai fi nins, poate. Morkovka ar fi devenit cAine, iar eu biiat. Chiar
9i asta insi ar fi fost de ajuns. Chiar gi asta. La internat, am avut un
singur vis: o rochie de mireasd strdini.
Pe ldngd perete, pe ldngi castan, pe ldngi gridina moarti de
ne-am pornit. in mijlocul strizii, un birbat vesel, cu o lopatd noui,
impr5gtia sare. Mii de semiluni de sare scdnteietoare! ,,La lucru?',,
a intrebat-o el pe Tamara Pavlovna. ,,La lucru", a rispuns ea gi au
dat amdndoi din cap. Semn ci era bine - lucrul qi restul * gi am dat
qi eu din cap impreuni cu ei. in fala noastri, oragul a inceput si se
migte ca un uriag dupi o belie. Ajunsesem intr-un loc straniu, plin
de lucruri, insd fir[
oameni. Invers decdt triisem pdni atunci. prin
curti se vedeau masini, dar niciun paznic. La geamuri se vedeau
Scorusele. (ras.)
'10
cuminli. Pe str[zi, arzdnd, sute de ldmpi. Unde era intrerupltorul?
Cine lisase lumina aprinsi?
Sub un mesteacen, cAteva sticle goale, ca 9i uitate. Tamara
Pavlovna s-a aplecat gi le-a bigat in plasd. in jur - nimeni, altd
minciuni. $tiam, gtiu, orice lucru are un st5,pdn. Orice stipdn are
pumni. O capcani! Voia si m5 incerce. Voia si mi incurce. Oraqul
nu era un loc, ci o pedeapsd. Venisem s[ iau bltaie pentru to!i.
De dupi un co{, un om cit o casi ne-a ieEit in cale 9i m-am oprit
speriati. llav.srnnr. Ceprel,r /laso - repolZ!'ZAflu cd eroii trebuie
si sufere, dacl vor si li se ridice monu ment' Lazo a fost ars de viu
intr-o locomotivd, dar se putea Ei mai r[u. Frumos, Serghei, eroul.
Avea mdna dreapti intins6, de parcl voia s6-i opreasce pe toli din
vorbit, gi fa{a tristi, de parci a Etiut de mic ci va fi ars de viu. I-ag
fi inciput intr-o palmi, m-am gdndit. Tamara Pavlovna a ras scurt
gi m-a impins din spate si mi pornesc. Atunci am obserYat ce
mantaua lui de bronz era desflcuti in fa!6. Asta m-a mirat cel mai
rnult, afari nu era vdnt deloc. Nu imi erafric6, dar mi intrebam:
ce erau orlgenii?
5
frig,
O cadd plin[, plini. Am cdntdrit-o din ochi. Nu cheltuisem
niciodatl atdta ap6 curat6. Prima apl, o numeam la internat 9i o
Iineam la spilat fafa-dedesubtul. Din haine, doar chilolii se spilau
cu prima apl. Restul se spila cu'apa a doua, podelele * cu apa a
treia. incdlllmintea - cu ce riminea. Rapdnul il turnam la tufele
clemiceg ale directoarei. Avea un bdiat directoarea, Ruslancik, care
bea doar ceai de micege. Cregtea bine micegul udat de orfani, insi
l{uslancik nu prea. Ochii i se mireau, burta i se li}ea. Noi il numeam
,,Bulbucul" gi scoteam la el limba.
Un monument. Serghei Lazo - eroul. (rus.)
l1
 Tamara Pavlovna avea baie cu faian{i albastri, cu floare albas-
trd, cu mijloc albastru. Era mult frumos in jur, mi simteam ca intr-
un desen. Si nu zgirii cada, si nu imput apa, si mi inmoi cuminte.
Cdnd a intrat cu buretele, am sirit in picioare. M-a intors lung pe
toate partile, ca pe o rochie noui, cdutdnd defecte. I-am vizut ochii
rotunzi si galbeni, fird subliri, creqtetul albit. Nu era
gene. Urechile
cine stie ce, dar era singura care m-a vrut. $i cu sipun, gi cu sipun.
$i pe acolo, qi pe acolo.
IJenra?8, m-a intrebat cu jumdtate de gur6 gi i-am simlit degetele
aspre intrind in mine. Nu am stiut ce sd-i rispund. Am asteptat un
alt cuvint care sI mi ldmureasci, dar altul nu a avut. I{enr<a, qe.rrKa,
qenra?, se intetea durerea iniuntru. Cuvintele ii cldeau din gur[ ca
nigte coropiqnile gi se tArau pe mine. Am dat din cap. Degetele au
iegit gi s-au mutat la cdlcdie. Si cu sipun, gi cu sipun. Si pe acolo, gi
pe acolo. By,qeurl nocnyruHorZ, cAe/rarc ws re6s..reloeerca.e
6 7
Cdnd qtii despre el trei lucruri, locul nu te mai alungi. I-am
scos oase Morkovk[i, am sa]utat prima birbatul cu lopat6. Aveam
plasi. in dimineata aceea, orasul nu mai era pustiu. Se simteau
oamenii. Deasupra capului am auzit deschizdndu-se un geam, qi
un rest de {igari a zburat spre noi. CBuHb_fl!'o, a strigat Tamara
Pavlovna in sus, dar nu s-a oprit din mers. Mucul a r[mas si ardi
inzdpadd, amintindu-mi scurt de ligdrile lui Rodion Eduardovici.
Am grdbit pasul - orice punct rogu mi frigea. intr-o intersecfie, o
cdsuli mici gi albi, al cdrei rost nu-l cunogteam, s-a deschis zgo-
motos in fala noastri, descoperind o jumitate de femeie fdrd cap.
Kraocr, ra3erbr", mi-a ldmurit ea, iar eu m-am bucurat foarte tare.
8 intreagi; virgini. (ras.)
e Daci o sd miL asculti, te voi face om. (rus.)
10 Porc. (rzs.)
11 Chiosc, ziare. (rus.)
Stiam ce inseamnd gazete gi tocmai aflasem de unde vin. La orag
afli lucruri, m-am gdndit. La internat nu ni se spunea nimic sau ni
se spunea prea ttrziu. Ca atunci cdnd Olea a tugit toati iarna, iar
in primivarl a fost trimisi cu palton si cizme la tuberculogi. Prea
tdrziu, a spus directoarea, prea tdtziu. Pe Olea n-am mai vdzut-o.
Am vrut si o intreb ce inseamnd csnnr,.q, insi am auzit imediat
ynuqa". Svinia-ulila, am repetat ca si nu uit. Si nu uit niciodati.
Sviniaulila. LAng5. un brad 9i-a scos qalinka si mi-a arltat spre vArf.
ErKa'3, a spus gi a inceput si rAd[. Ioolka, am rds eu si am simlit
cum pe loc gura mi s-a umplut cu clopotei de argint. Iol-kaa. Ta-
mara Pavlovna vorbea qi vorbea, ardtindu-mi lucruri si locuri noi,
invdldndu-mi cuvinte, iar mie imi pirea ci imi cdnt[. Erau fru-
moase cuvintele ei. Rotunde gi aburinde, iar odati rostite, risunau
lung gi departe, de parci cineva spirgea in jurul nostru pahare de
cristal. Voiam si vorbesc ca ea, voiam s[ fac totul ca ea.
in alte zi, cneroQop'4, a spus. Svefator am repetat eu gribiti,
luati cu totul pe nepregitite, insi vraja s-a destrimat. Clopo{eii au
inceput s[ muleascl, unul dupi altul, pAn[ cdnd s-au preficut in
f inte. Simleam cu ceafa, ca atunci cind Rodion Eduardovici se auzea
noaptea pe coridoare, c[ va urma ceva riu. Tamara Pavlovna m-a
privit cu ciudi, ca un om care aflase prea tdrziu un lucru care nu,i
pllcea. Ochii i s-au subliat, gura i s-a impufinat, gi aga, strdnsi toati,
pirea o cameri in care s-a stins lumina. Gregisem, stiam ci gregisem.
Era insd prea lung acel cuvAnt. Frumos, dar lung. Un trddator.
Agteptam si md loveascS, pumnul insd nu venea. Mi ierta sau
imi pregitea o altd pedeapsi? Mi-am indreptat spatele gi am impins
l'?
Stradi. (ras.)
rr Brad. (ras.)
ra Semafor. (rus.)
13
 b[rbia in fa!d, aga cum ne-a invitat pe toate Olea. Daci ii arili c[ Strilucea, ardea gi preficea totul in scrum. Era ca o pasire miiastra -
nu te doare, se opregte, ne-a spus ea intr-o noapte, cAnd a intrat in 'Iamara mea Pavlovna! Ucigdtoare, dar miloas6. Vicleanl, dar cu
dormitor mirosind a carne arsd. Svefato,r; am incercat din nou, Ei clreptate. De gura gi de mintea ei se fereau toti ca de boall, dar tot
iar aiurea. Sve-fa-tor. la ele se intorceau cdnd nu aveau scdpare. Uneori, cAnd ajungeam
Tamara Pavlovna a scuipat in zdpadd gi s-a pornit spre cas6. in noaptea, si ea se despletea de culcare, mi se p5"rea ci pirul i se va
urma ei, siptimdna inceput si se impitureasci cu tot ce-mi pro-
a preface in pene, iar limba in pari fermecati.
misese. Pe ldngi mine, ca niste sicrie minuscule, au trecut ultimele in prima zi,mi-a ardtat un col1.,,$ezi gi invafil", gi asa a ri-
cuvinte ale directoarei, pdinea cu unt mdncatl diminea{i., mantaua rnas. Lucra mereu. Primind sau adunAnd sticle, amigind belivii
desficutd a lui Serghei. Nu mai aveam ce pierde. Am alergat dupi Ei lingugind lumea cealaltiL. inmullind, rotunjind, construind din
ea, am prins-o de o mAni gi i-am aruncat in fafi. Svetofor, svetofor, copeici imperiul care urma si fie, la sfrrgit, al meu. Cdnd ficea
svetofor, svetofor. De patru ori, ca la orag. ytu pyccrurl, 6es Hero ceva important, mi intreba scurt daci am inleles. Dac[ ag putea,
r;'vrKyqaLs, mi-a spus. $i aqa a rimas. la nevoie, si singuri dati i-am rispuns Her.6, si
fac la fel ca ea. O
nu i-a pl5"cut. Ea m-a invilat alfabetul, republicile gi banii. Mai ales
Sd te dd ca44ad aatd, od tt4.faifr ce Cdlto to, (& 6ne. banii, pentru cd ,,numerele gi rublele nu-s totuna". $i progtii stiu si
n Lrmere, insi bani nu qtiu s[ adune. Banii usori - icoana ei din piept.
/aA ara q,Aad daaaaa?
( lredinta ei cea de toate zilele, care, in lipsa alteia, era oare greEit6?

Sd fnaa*gfe fuf ad czot. Sd c/</t/i ce o-ai Cel mai important totugi era si vorbesc rusegte. in fiecare zi,
S, c daad elfe - /i"tdz/ ducu'k sii invd! gapte cuvinte. Nici zece, dar nici cinci, gi si le invi! bine.
- dard a fuu a*not? e,A, de ()ind greseam, gi gregeam mereu, igi fdcea arititorul triunghi gi
d4ic/./4 ho/ai& od l* * Tizd ea, ad A'u4r4td (ra/44a441 d,* i*? rni lovea drept in frunte. Ochii ei firi gene se dideau peste cap a
ciudi, iar mie imi venea s[ mi bat singur6.
8
Ar trebui poate si scriu rusegte. Rusegte, altfel se arunjeazd, cu- 9
vintele. in romdnegte imi amintesc mai clar. Vreau s6 vi spun totul.
Poate vi intercseazl.c6. avefi o nepoatl. Schiloadi si cam urdtd.
inger sau diavol, pe care sdJ alegi cAnd amindoi vAneazi acelaqi
I boali, cred to1i, urAti. Eu insd gtiu: nu de la boali. El e urAt. in
)c la
lucru? M-aq fi lipit gi de-o lami daci m-ar fi mingAiat si mi-ar fi
schimb, degtept, lasi, mi-au spus tofi, si asta m-a convins. Oricum,
aruncat piine. in dosul acelei usi strdmte si murdare mi s-a deschis
I'rurmusete nu am avut niciodatd. De ce si-i ceri frumusele unui om,
o lume intreagi. Am pigit in ea pe negAndite, cu frica unui copil care
r-ii nd este restul? Cum poate un om, chiar gi frumos, intrece soarele?
triise pAn[ atunci doar din resturi. De cdnd ajunsesem la Chisiniu,
N-a ajutat ins[. $i degteplii injunghie, doar cL isi cer scuze mai
imi insiilasem o viati cu un soare in mijloc - Tamara pavlovna.
li'urnos. Partea asta insd nu v-o mai povestesc, voi gtifi cel mai bine.

1s invali limba rusd, fdrd ea te vei priry6d,i. (rus.) r" Nu. (rus.)

15
 ,,Mintea si inima nu,s totuna, Lastocika", a spus Tamara pavlovna
pdni aproape de sfirgit. Ziceam ci e nebuni. Ci mintea e mai sus,
mai largi. Nu un bo! de carne sub o coastd - un cer!
Am numit-o Tamara gi sunt zile in care e soare. Cdnd r[md-
ne intreagi, parcd v-ag fi iertat. O privesc in ochi, ea simte gi imi
zAmbegte. Sunt insi gi altfel de zile,cdnd parcd v-as fi infeles. Si nu
mai fie, vreau atunci. S[ dispar6, sd nu se mai chinuie. 56 nu o mai
vdd ficdndu-se cioburi in bralele mele.
Lobstein, a spus doctorul, si am stiut dintr-odatd. Romdneste
e mai frumos, m-am gdndit. ,,intre lobster si Einstein", l-am auzit
vorbind aiurea, speriat, crezdnd,ci va trece. Sperdnd ci va trece. Fi,
ind invdlat de pirinli ci totul in viali trece. Iar mai apoi, cAnd a fost
clar ca nu va trece, nu l-am mai vizut. Mintea gi inima nu-s totuna.
10
Curtea era plini gi toati lumea aceea se adunase pentru mine.
Wgyr, mgyr!'7, a strigat Pavlik cel care nu se juca, ci doar sta, din
capitul strbzii. Avea u;ankd,8 doar ochiul stdng, pavlikul nostru,
9i
iar cAnd alerga prin zdpad6, semina cu un cifel-pirat. Ochiul drept
i-l scoseserl copiii cu o leavi. Straniu lucru - s-au mirat atunci toti -
cum ochiul a iegit din orbitl, dar nu cizut. $i nu era vorba de bani.
ins5, pAni a venit salvarea, pdni maici-sa a strigat la blie{i - Kro?'s,
Ypo4u!"o -, ridicina ochiului s-a uscat. Aga au spus doctorii: ridi-
cina s-a uscat, gi au ticut trist. $i aga era jale mare, ce si mai spuni?
Iati si Polcovnicul. Polcovnicul era inalt gi bun, cu gdtul gol pe
frig, gi mi-a intins pe loc o mandarini. Mi-a strAns-o in pumn cu
mAna lui si mi-a qoptit la ureche: ,,tu Etii ce avem noi aici, nuuu gtiii,
agteaptd si vini primdvara!". Mirosea a trandafiri, polcovnicul, qi
t7 Vin, vin! (rzs.)
18 Ciciuli cu clape. (rus.)
te Cine? (rus.)
'zo Monqtrilorl (rus.)
16
m-am mirat. Trandafiri, iarna? De unde era si s,tiu cdt ii plicea lui
dulceala de trandafiri si cum o minca el ziua intreagi, cu lingura
direct din borcan?
Iati gi Ekaterina Andreevna. O poveste in hainl de bland, un
mir de aurl Am qtiut pe loc cd niciodat[, dar niciodati, nu voi
intAlni o fipturi mai frumoasl in intreg Universul. ,,Nu se poart[
asta aga", a rds Katiusa declciula mea gi m-a atins pe obraz. Mi-am
lipit fala de pieptul ei, iar
dintre al doilea gi al treilea nasture, unde
haina i se desflcuse ugor, a liqnit un miros a]b, tAnir, ca un norigor
de zahin. Aga miros sirbdtorile, m-am gdndit.
Iati gi Zahar Antonovici. Mereu cu medaliile, mereu cu me-
daliile, Zahar Antonovici! De parci un rdzboi abia se sfbrsise, iar
altul tocmai incepuse. Dragul de el, bitrdnul nostru scump. Cu
buzunarul plin de bomboane, cu gura plini de povegti. Sd mori in
casi de frig - nu asta era ultima lupti pe care o agteptase, dar cea
de care a avut parte.
Iati gi $uuurocika. To{i o iubeau pe Surocika, iar Surocika ii
iubea, la rdndul ei, pe to!i. Fiecare curte avea nevoie de un om pe
care si-l iubeasci cu turma. Noui ni s-a dat Surocika.
E frumugici, spunea lumea.
loeopur no -pyccxttt?", intreba,
Parci nici nu-i de la internat, se mira.
incepuse si ningd, mandarina Polcovnicului imi incdlzea mAna
ca o flaciri. Daci aq fi avut doar ziua aceea, mi-ar fi fost de ajuns.
4'Az-a h"td nzc: /oanra,, anaznak, {z,aca de tatcttce'zA,
da44/ de Oka.
ir*r-o &/,4d, a4tro4rl de a'4a/4 ie4z d&4 fuzle / M dzac/4/
e aaec &l
Vorbeste ruseste? (ras.)