Secolul XX între democraţie şi totalitarism

Sec.XX s-a caracterizat prin afirmarea principiilor democratice,dar şi prin apariţia totalitarismului.
Cele două războaie mondiale au stat la baza apariţiei şi afirmării regimurilor totalitare.
Primul razboi mondial a determinat crize economice pentru statele implicate si nemultumiri sociale. Totodata
Conferinta de pace de la Paris a determinat nemultumirea atat a statelor invinse dar si a unor state invingatoare
cum este Italia care desi de partea invingatorilor considera ca a pierdut pacea, neobtinand avatajele pe care le
astepta. Toate acestea consituie terenul propice apartiei si afirmarii ideologiei fasciste, sustinute atat de marii
industriasi, proprietari de pamant sau fostii comandanti de razboi.
In cazul Germaniei, tratatul de pace de la Versailles ( pierderi teritoriale, interzicerea alipirii Austriei,
despagubiri de razboi ) va fi considerat un adevarat dictat pentru natiunea germana, care ii impiedica evolutia
istorica pozitiva. De altfel ideologia nazista va cunoaste o puternica sustinere deoarece A Hitler isi va dezvolta un
discurs public in care accentul cade atat pe Dictatul de la Versailles cat si pe problrema evreiasca

Totalitarismul a atins apogeul în preajma anilor 30 în state precum: URSS, Italia şi Germania.

Trăsături ale totalitarismului:

 întreaga putere aparţine unei singure persoane care o exercită prin intermediul partidului unic;
 înfiinţarea poliţiei politice(OVRA-Italia,GESTAPO-Germania, CEKA,ulterior NKVD,KGB-URSS) în
scopul anihilării oricărei forme de opoziţie şi a adversarilor politici.Astfel,se concentrează un uriaş spaţiu
concentraţionar,format din lagăre,închisori unde erau aduşi opozanţii regimului;
 îndoctrinarea maselor cu ajutorul mijloacelor de propagandă;
 inregimentarea populatiei in organziatii de masa ( ex: Pionerii Patriei in Romania comunista sau Tineretul
hitlerist)
 este admisă o singură ideologie;
 controlul asupra economiei,culturii şi societăţii civile;
 încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti ( ex. dreptul la proprietate in regimurile comuniste, dreptul
la viata- problrma solutiei finale- Germania nazista, libertatea personala- arestarile politice, secretul
corespondentei- activitatea de control si urmarire a Securitatii prin ascultarea convorbirilor telefonice si controlul
asupra scrisorilor etc).

Sec.XX a cunoscut 2 tipuri de regimuri totalitare:

 cele fasciste(Italia,Germania,Spania,Portugalia);
 cele comuniste(Rusia-prima ţară comunistă din lume,comunismul răspândindu-se cu precădere după al
Doilea Război Mondial,atât în Europa Centrală şi Estică,dar şi în alte continente).

1.Ideologia fascistă- de extrema dreapta, antidemocratica

ITALIA
Denumirea de fascist provine de la fasciile romane- manunchi de nuiele prinse in jurul unei securi- simbol
al puterii in Imperiul Roman.

În Italia fascismul a îmbrăcat forma corporatistă,preconizându-se o societate organizată în grupuri

profesionale numite corporaţii.
Parlamentul trebuia înlocuit cu o adunare a delegaţiilor acestor corporaţii.
Fascismul promovează naţionalismul, punând accent pe refacerea onoarei naţionale.În prim-plan apare statul-
naţiune care are viaţa sa proprie,diferită de cea a indivizilor care o compun.
Ideologie=doctrină= idei

Practica politică(regimul politic fascist)

29 octombrie 1922 Benito Mussolini ameninţand cu marşul asupra Romei al fortelor fasciste, il determina pe
regele Victor Emanuel al III-lea să-l numească prim-ministru. Asadar puterea va fi preluata prin santaj
Mussolini interzice orice formă de opoziţie,desfiinţează partidele politice şi sindicatele.
Este organizată poliţia politică-O.V.R.A. în scopul identificării şi eliminării opozanţilor;ia fiinţă Tribunalul
Special acre stabilea măsuri împotriva adversarilor.
Este introdusă cenzura.

GERMANIA
2.Ideologia nazistă- de extrema dreapta, antidemocratica
Are la bază ultranaţionalismul,rasismul şi antisemitismul fiind fundamentată de Adolf Hitler în lucarea „Mein
Kampf” in care sustine atat lupta de rasa cat si teoria spatiului vital
Astfel, Hitler considera că germanii fac parte dintr-o rasă superioară (ariană),care trebuie să-şi asume rolul
conducător al lumii.Există şi rase inferioare(care trebuie să se subordoneze rasei superioare),dar şi rase
impure(care trebuie exterminate: evreii şi ţiganii).
 Hitler susţinea şi necesitatea spaţiului vital,acest lucru însemnând expansiunea teritorială, pe seama altor state,
in sensul alaturarii tuturor etnicilor germani in interiorul acelorasi granite

Practica politică
În anul 1932 Partidul Naţional Socialist al Muncitorilor din Germania, condus de A.Hitler,câştigă în mai
multe rânduri alegerile,a.î. în ianuarie 1933 preşedintele Hindenburg îl numeşte pe Hitler cancelar al Germaniei.Ca
urmare Hitler ajunge la putere in mod democratic, fiind expresia vointei poporului, exprimata prin alegeri libere.
Acesta interzice orice formă de opoziţie,primeşte puteri dictatoriale şi în urma morţii preşedintelui devine
conducător absolut al Germaniei, contopind funcţia de cancelar cu cea de preşedinte.
În 1935 este elaborată legislaţia antisemită(legile de la Nürenberg) prin care li se interzicea evreilor drepturile
civile şi politice ( dovada aincalcarii drepturilor si libertatilor cetatenesti)
În 1942 este decisă „soluţia finală” începând Holocaustul,a.î. până în 1945 fiind ucişi cca. 6milioane de evrei
în Germania şi în teritoriile ocupate.( incalcandu-se astfel dreptul la viata)

3.Comunismul - ideologiede extrema stanga, antidemocratica

Originile ideologiei comuniste se găsesc în lucrările lui Marx de la jumătatea sec.XIX,unde este fundamentat
principiul luptei de clasă.
Marx considera că noua societatea comunistă(egalitaristă=bazată pe desfiinţarea proprietăţii private)se poate
edifica mai întâi în ţările dezvoltate în care proletariatul va prelua conducerea.
La începutul sec.XX Lenin a susţinut construirea comunsimului şi în ţări mai puţin dezvoltate,cum era Rusia.

Practica politică
În februarie 1917 are loc revoluţia în urma căreia ţarul este obligat să abdice,formându-se un guvern
provizoriu format atât din forţele liberale, cât şi din cele social-democratice.
La 25 octombrie 1917 are loc revoluţia bolşevică în urma căreia Lenin preia puterea. ( asadar preluarea puterii
se face violent prin miscari revolutioanare)
Între 1918-1921 are loc războiul civil între partizanii vechiului regim (albii) şi bolşevici(roşii).Războiul se
finalizează cu victoria roşilor fiind înfiinţată atât armata roşie cât şi poliţia politică(C.E.K.A.).
Lenin va conduce conform „tezelor din aprilie” a.î. toate domeniile de activitate sunt controlate de autorităţile
comuniste.
Stalin(1924-1953) intensifică aceste practici.Astfel,se instituie controlul total asupra economiei statului,având
loc colectivizarea forţată a agriculturii,o intensă industrializare şi impunerea planurilor economice cincinale.
Conduce prin teroare,toţi opozanţii regimului fiind urmăriţi de N.K.D.V.,executaţi sau trimişi la
închisoare.Astfel,între 1936-1939 are loc Marea teroare,cu milioane de victime în rândul tuturor categoriilor
social-profesionale(existenţa gulagului sovietic).
Cultul personalităţii capătă dimensiuni groteşti.
După al Doilea Război Mondial URSS-ul ocupă cea mai mare parte a Europei Centrale şi Răsăritene. Se
semneaza la Moscova la 9 octombrie 1944 Acordul Procentajelor intre Stalin si Wiston Churchill, creaindu-se
astfel o sfera de influenta sovietica Astfel,între 1944-1948 sub presiunea trupelor sovietice s-a creat o sferă de
influenţă a URSS,instaurându-se regimurile comuniste în:România,Bulgaria,Ungaria,Polonia, Cehoslovacia,Estul
Germaniei(RDG),dar şi în Iugoslavia şi Albania.În fapt se instituie „Cortina de Fier”(W.Churchill),începând
Războiul Rece.
Erodarea sistemului comunist începe după moartea lui Stalin când auloc revolte în RDG(1953),Ungaria şi
Polonia(1956),Cehoslovacia (1968),înfrânte de intervenţia trupelor sovietice.
URSS nu este dispusă să renunţe la controlul acestei zone=>1961 se ridică Zidul Berlinului.
Între 1970-1989 are loc falimentul economic al sistemului comunist. Apar mişcări de dizidenţă:în
Cehoslovacia se remarcă Vaclav Havel,iar în Polonia ia naştere Sindicatul Liber numit
„Solidaritatea”(1980),condus de Lech Valessa.
În 1985 lider al URSS devine M.Gorbaciov care a iniţiat politica de reforme(perestroika şi glazmost),ceea ce
a accelerat declinul sistemului comunist.
În 1989 are loc înlăturarea regimurilor comuniste în statele europene.
În 1991 URSS se dizolvă,ceea ce duce şi la destrămarea „Pactului de la Varşovia” creat în 1955 ca replică la
N.A.T.O.

Regimurile democratice

Ideologii şi practici politice în Europa

Democratia isi are originea in Grecia antica ( Atena secolului V I Hr ), unde insa principiul
reprezentativitatii nu era acceptat, fiind o democratie directa, cu caracter totusi limitat: strainii, femeile, sclavii
neavand drepturi politice
Democraţia actuala presupune existenţa regimurilor constituţionale,care au la bază principii liberale precum:
 guvernarea reprezentativă(poporul conduce prin reprezentanţii săi aleşi);
 suveranitatea poporului(sursa puterii este naţiunea),care presupune contractul social;
 separaţia puterilor în stat,care reprezintă o garanţie privind faptul că puterea nu se exercită în mod
despotic(puterea fiind impartita in executivă,legislativă şi judecătorească);
 garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti(libertatea de exprimare, dreptul la viata, libertate
individuala, dreptul la proprietate etc);
  pluripartitismul (existenţa mai multor ideologii şi partide politice-asigurandu-se astfel functionarea
opozitiei politice).
In fapt democratia se fundamenteaza pe dreptul de a alege, ceea ce implica ideea ca nici un regim nu
este legitim daca exclude poporul de la guvernare, oamenii determinand prin vointa lor cusrul si calitatea
regimului politic
După Primul Război Mondial regimurile democratice s-au consolidat în statele din V şi N Europei.

Marea Britanie
 Scena politică este dominată de Partidul Conservator şi Partidul Laburist.
 Cea mai proeminentă persoană din prima jumătate a sec.XX a fost Winston Churchill.
 Introducerea votului universal în 1918.
Marea Britanie reprezintă o monarhie constituţională(formă de guvernământ) şi o democraţie
parlamentară(regim politic).

Franţa
Între 1918-1940 regimul politic democratic se caracteriza prin instabilitate guvernamenatală.Existau foarte
multe formaţiuni politice.

Ideologii şi practici politice în România

După 1918 România a evoluat spre consolidarea democraţiei.Factori:
 adoptarea votului universal;
 Constituţia din martie 1923;
 Pluripartitism.
Ideologiile care s-au afirmat au fost:liberalismul,ţărănismul şi extremismul.

Liberalismul
PNL a promovat după 1918 neoliberalismul având reprezentanţi ca:
o Vintilă Brătianu
o Mihail Manoilescu teoreticieni
o Ştefan Zeletin
În plan economic este susţinută doctrina „prin noi înşine” care însemna o valorificare a propriilor
resurse(naţionale),fără a exclude capitalul străin,care nu trebuie totuşi să domine economia românească.
În plan politic se susţine dezvoltarea democraţiei parlamentare.
o Ion I.C.Brătianu(1909-1927)
o Vintilă Brătianu(până în 1930) lideri politici
o I.Ghe.Duca(până în 1933)
o C.I.C.Brătianu
Activitatea guvernamentală
PNL domină scena politică românească în primul deceniu interbelic; guvernări reprezentative(1922-1926).

Ţărănismul
A fost susţinut de teoreticieni precum :
o Virgil Madgearu
o Ion Mihalache
În plan economic susţinea rolul important al agriculturii în dezvoltarea statului,dar şi dezvoltarea anumitor
ramuri industriale care ajutau în special la valorificarea produselor agricole.Doctrina economică era cea a „porţilor
deschise faţă de capitalul străin”.
D.p.d.v. social susţinea primatul ţărănimii.
D.p.d.v. politic PNŢ susţinea constituirea Statului Naţional Ţărănesc şi Democraţia Parlamentară.
Activitatea guvernamentală
PNŢ domină scena politică românească în ultimul deceniu interbelic.
Guvernări:în perioada crizei economice,ceea ce duce la o scădere a popularităţii partidului.

Extremismul
a)extrema stângă(PCR) vezi România în perioada interbelică.
b)extrema dreaptă(legionarii)
 antisemitism;
 rasism;
 ultranaţionalism;
 condamnă democraţia şi partidele politice vinvate pentru slăbirea autorităţii statului;
 promovează violenţa şi asasinatul politic.