DOMENIUL:SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

SPECIALIZAREA :ASISTENT MEDICAL GENERALIST

FORMA DE INVATAMANT: ZI

Proiect de certificare

INGRIJIREA COPILULUI CU
AMIGDALECTOMIE

COORDONATOR ABSOLVENT

DOMENIUL:SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

SPECIALIZAREA :ASISTENT MEDICAL GENERALIST
FORMA DE INVATAMANT: ZI
2
 CUPRINS

ARGUMENT
CAPITOLUL I – ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

CAPITOLUL II- NOTIUNI DESPRE AMIGDALITA

CAPITOLUL III - PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE

INVESTIGATII SI INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE
III.1- PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATII
III.2 - PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE

CAPITOLUL IV – PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTULUI CU AMIGDALITA

CRONICA
IV.1- PLAN DE INGRIJIRE
IV.2– EVALUAREA FINALA

TEHNICI UTILIZATE ÎN PROCESUL NURSING AL AMIGDALITEI CRONICE

BIBLIOGRAFIE

3
"Oriunde arta medicinei este iubita, acolo este si o
iubire pentru umanitate"
Hipocrate

4
 INTRODUCERE

Amigdalectomia reprezinta interventia chirurgicala prin care se inlatura

amigdalele palatine. Este indicata mai ales in cazul infectiilor amigdaliene repetitive
(focar de infectie amigdalian).
Amigdalele palatine sunt organe pereche, ce se pot observa cand deschidem gura,
pe peretii laterali ai faringelui, de-o parte si de cealalta a luetei (popular ,,omuletului").
Au aspect de ,,burete" si rol in apararea organismului impotriva infectiilor , sunt prima
linie de aparare, cea care reactioneaza la antigenele din aerul sau alimentele care intra
in corp.
Marirea amigdalelor este intalnita frecvent la copiii cu obstructie nazala
prelungita, vegetatii adenoide. Copiii care respira predominant pe gura sunt mai
predispusi la infectii ale amigdalelor, faringelui si urechilor; la fel si cei din colectivitati
(cresa, gradinita).
Reducerea in volum a amigdalelor palatine reprezinta interventia chirurgicala prin care
acestea sunt micsorate cu ajutorul radiofrecventei sau laserului. Este o procedura mai
conservatoare, prin care se indeparteaza doar o parte din amigdale, care vor avea rol in
continuare in apararea organismului impotriva infectiilor. Este preferata in maririle
amigdalelor care dau mai ales fenomene de obstructie, sforait, apnee in somn si mai
putin episoade infectioase. Este o procedura care prezinta mai putine riscuri de
sangerare decat amigdalectomia clasica si un disconfort postoperator mai redus pentru
pacient.
Amigdalectomia sau reducerea volumului amigdalelor palatine intra in discutie in
urmatoarele situatii:
 infectii amigdaliene repetate (cele documentate de medic) sase-sapte episoade/in
de amigdalita acuta, sau mai multe episoade timp de doi sau mai multi ani
consecutiv;

5
  infectii streptococice repetate, cu cresterea valorii ASLO (si care nu prezinta
tendinta la scadere si normalizare sub tratament); complicatii la distanta dupa
angine – reumatism articular acut, pusee reumatismale, nefropatii sau
valvulopatii etc;
 istoric de supuratii / infectii periamigdaliene;
 volumul amigdalelor este exagerat si produce fenomene de obstructie a cailor
respiratorii superioare precum apnee in somn, somn neodihnitor, sforait,
dificultate in respiratie, voce ,,amigdaliana";
 dificultate la inghitire, uneori cu imposibilitatea inghitirii alimentelor solide,
ganglioni cervicali mariti, absenteism scolar din cauza repetatelor episoade de
acutizare, nevoia de a administra frecvent antibiotice.
In cazul stabilirii necesitatii interventiei chirugicale, medicul ORL va explica care
procedura este cea mai buna pentru copil, pe baza istoricului bolii. Frecvent la copii, in
acelasi timp cu amigdalectomia se efectueaza si adenoidectomia (scoaterea ,,polipilor").
In multe cazuri se intalnesc micsorarea volumului si rarirea frecventei inflamatiilor
amigdalelor dupa adenoidectomie, datorita imbunatatirii respiratiei si scaderii
inflamatiei locale se pot ,,salva" astfel amigdalele daca situat ia si timpul o permit.
Colaborarea stransa dintre medicii specialisti ORL, Pediatru si, la nevoie, Boli Infectioase,
ofera rezultate superioare privind tratamentul, reducerea complicatiilor si calitatea vietii
pe durata episodelor acute, sau pre si post-operator.

6
 CAPITOLUL I- ANATOMIA SI FIZIOLOGIA
APARATULUI RESPIRATOR

Aparatul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la

realizarea schimburilor de gaze dintre organism si mediul extern. In plus, prin partea
superioara a cavitatii nazale – la nivelul mucoasei olfactive – se percepe mirosul, iar
laringele, un alt segment al aparatului respirator, datorita corzilor vocale inferioare,
realizeaza fonatia.
Aparatul respirator este alcatuit din:
-caile respiratorii, organe care au rol in vehicularea aerului; cavitatea nazala si faringele
formeaza caile respiratorii superioare, iar laringele, traheea si bronhiile formeaza caile
respiratorii inferioare
-plamanii, organe la nivelul carora au loc schimburile de gaze (O2 si CO2)

CAILE RESPIRATORII
CAVITATEA NAZALA este primul segment al cailor respiratorii. Ea este divizata de
septul nazal in doua cavitati simetrice numite fose nazale. Fosele nazale se afla partial in
piramida nazala care are rol estetic si de protectie.
Piramida nazala (nasul extern) are forma de piramida triunghiulara. In structura ei se
gaseste un schelet osteocartilaginos, pe care se prind o serie de muschi ai mimicii.
Acestia determina dilatatia sau constrictia narinelor, cele doua orificii situate la baza
piramidei, prin care cavitatile nazale comunica cu exteriorul. La exterior nasul extern
este imbracat in piele, aderenta la nivelul scheletului cartilaginos si mobila la nivelul
celui osos. Fosele nazale se intind de la narine pana la choane, cele doua orificii prin care
fosele nazale comunica cu nazofaringele. Fosele nazale prezinta un segment anterior
(vestibulul nazal) si altul posterior (fosa nazala propriu-zisa). Suprafata interna a
vestibulului nazal prezinta un epiteliu asemanator cu pielea, bogat in glande sebacee si

7
peri, cu rol de a opri impuritatile din aer sa patrunda in fosele nazale in momentul
inspiratiei. Fiecare fosa nazala propriu-zisa are patru pereti: superior-ingust, format de
catre lama ciuruita a etmoidului; inferior-format din palatul dur care separa fosele
nazale de cavitatea bucala; lateral-format din masele laterale ale osului etmoid pe care
sunt asezate cornetele nazale (superior si mijlociu) si cornetul inferior care este os
independent. Cornetele nazale participa la delimitarea unor depresiuni numite meaturi
(superior, mijlociu si inferior). In meaturile superior si mijlociu se deschid sinusurile
paranazale (maxilare, sfenoidale, frontale si celule etmoidale), iar in meatul inferior se
deschide canalul lacrimonazal medial-reprezentat de septul nazal care are in structura
sa o portiune osoasa situata poaterior, o portiune cartilaginoasa situata la mijloc si una
membranoasa situata anterior. Septul este acoperit de o mucoasa bogat vascularizata
care, in dreptul cartilajului septal prezinta o aglomeratie capilara ce poate fi sediul unor
hemoragii nazale (epistaxis).
Cavitatea nazala este captusita de mucoasa nazala, care prezinta doua portiuni:
mucoasa olfactiva si mucoasa respiratorie-are in structura sa un epiteriu cilindric ciliat.
Cilii au rol de a elimina particulele mici de praf care au patruns in cavitatea nazala.
Mucoasa respiratorie este in permanenta umeda, datorita secretiei glandelor
seromucoase pe care le contine, si abundent vascularizata favorizand incalzirea aerului.
Sinusurile paranazale au o mucoasa ce se continua cu mucoasa foselor nazale. Ele
mentin o temperatura constanta in jurul foselor nazale si au rol de cutie de rezonanta in
fonatie. Inflamatia mucoasei lor (sinuzita) apare ca o complicatie a inflamatiei mucoasei
nazale.
FARINGELE este un organ cavitar, median, situat inaintea coloanei vertebrale
cervicale si posterior de cavitatile nazala, bucala si laringe. El se intinde superior pana la
baza craniului si inferior pana la planul orizontal ce trece prin marginea inferioara a
cartilajului cricoid (C5-C6 la adult), unde se continua cu esofagul. La nivelul sau se
incruciseaza calea respiratorie cu cea digestiva. Ca forma, faringele se prezinta turtit in
sens anteroposterior, mai larg la extremitatea sa craniala, denumita fornix, si mai stramt
in partea caudala, spre esofag.
Faringele are un perete superior (tavanul) care corespunde bazei craniului, un
perete posterior, doi pereti laterali si unul anterior incomplet. Raporturile faringelui.
Peretele posterior al faringelui vine in raport cu coloana vertebrala cervicala, de care
este despartit prin spatiul retrofaringian, in care se afla tesut conjunctiv lax si cativa
ganglioni limfatici. In partile laterale se afla asa-numitul spatiu laterofaringian, care, in

8
regiunea cervicala, contine manunchiul vasculonervos al gatului, iar in partea superioara
sau cefalica, artera carotida interna, vena jugulara interna, ultimele patru perechi de
nervi cranieni, glanda parotida. Anterior, faringele comunica in partea superioara, prin
choane, cu cavitatea nazala, in portiunea mijloci, prin istmul bucofaringeal (isthmus
faucium), cu cavitatea bucala si in partea inferioara cu laringele prin atitus laryngis.
Datorita acestor raporturi, faringelui i se descriu trei etaje: nazal, bucal si laringian.
Configuratia interioara a faringelui. Nazofaringele se intinde de la extremitatea
superioara pana la valul palatului, care, prin contractia lui in timpul deglutitiei si fonatiei,
formeaza o despartitura orizontala, ce separa nazofaringele de bucofaringe. Cand valul
palatului este in repaus si atarna ca o perdea, sustinut de marginea posterioara a
palatului dur nazofaringele comunica larg cu restul cavitatii faringiene. Nazofaringele are
o forma neregulata, cubica si i se descriu sase pereti: anterior, posterior, superior,
inferior si doi pereti laterali. Bucofaringele este portiunea faringelui situata inapoia
istmului bucofaringian, comunicand prin acest istm cu cavitatea bucala. Are un perete
anterior, un perete posterior si doi pereti laterali. In partea superioara bucofaringele
comunica cu nazofaringele de care este despartit numai in timpul contractiei valului
palatului, iar in jos comunica cu laringofaringele.
Peretele posterior corespunde axisului si este vizibil cand bolnavul deschide larg gura si
pronunta vocala „a” pentru a se contracta valul palatului. Pe acest perete apare tesut
limfoid, raspandit sub forma de foliculi separati.
Peretii laterali sunt reprezentati de fiecare parte prin spatiul dintre stalpul anterior si
posterior, care ia parte la formarea lojii amigdaliene. Loja amigdaliana, sapata in
peretele lateral al faringelui, are forma triunghiulara cu baza in jos. Peretele extern sau
fundul lojii amigdaliene este format de aponevroza faringiana, derivata din fascia
cervicala profunda, apoi un strat muscular, format din constrictorul superior, apoi
muschiul stilo-faringian, care pleaca de pe apofiza stiloida, perforeaza constrictorul
superior si se insereaza pe capsula amigdaliana. Stiloglosul vine in partea cea mai
anterioara a lojii amigdaliene. Lojile amigdaliene sunt ocupate de amigdalele paladine,
care sunt doua formatiuni limfoide, ce fac parte din marele cerc limfatic faringian
Waldeyer (Pirogov).
Amigdalele paladine se gasesc la majoritatea mamiferelor sub diferite marimi.
Fiecare amigdala are forma unui ovoid, mai mult sau mai putin turtit, asezata in loja cu o
directie putin oblica de sus in jos si dinainte inapoi. Dimensiunile variaza foarte mult,

9
normal au 2,5 cm lungime, 1,5 cm latime si 1 cm grosime. Avand forma de migdale, li se
descriu doua fete, doua margini si doua extremitati. Fata interna, mediala, plana sau
convexa, este acoperita de mucoasa faringiana si prezinta un numar de 18-22 de orificii,
care sunt deschiderile criptelor amigdaliene, ce patrund variat in masa amigdaliana, cu
traiect drept sau sinuos sau cu ramificatii, unele ajungand pana la capsula. La nivelul
polului superior al amigdalei se gaseste cea mai mare cripta numita crypta magna.
Epiteliul care acopera partea libera a amigdalei captuseste si criptele amigdaliene.
Criptele contin in interiorul lor celule descuamate, leucocite dezintegrate, praf de calcar,
particule alimentare, microbi saprofiti ai cavitatii bucale, produsi ai distructiei celulare
(acizi grasi, colesterol etc), ca si mucozitati, care concretizandu-se in grunji albiciosi de
consistenta mai dura dau un miros mai mult sau mai putin fetid. Fata externa sau
laterala aplicata pe peretele lateral al faringelui este acoperita de un tesut fibros, mai
dens, ce rezulta dintr-o condensare a tesutului celular lax de la acest nivel si care
formeaza capsula amigdaliana, ce acopera doua treimi din organ. Capsula, prin fata ei
interna, trimite in corpul amigdalian prelungiri fibroase, care impart amigdala in lobi
limfatici. Fiecare lob este alcatuit dintr-o cripta centrala si un schelet fibros, intre care se
afla corpusculii limfatici.
Lobii, care au o structura identica cu cea a ganglionilor limfatici, sunt acoperiti cu un
epiteliu stratificat pavimentos, o continuare a mucoasei bucofaringiene. Foliculul
limfatic are o forma rotunda, cuprinzand doua zone, una periferica inchisa si a doua
centrala mai clara, cunoscuta sub numele de centru germinativ, in care se formeaza
leucocitele mononucleare. Fata externa a capsulei este legata de loja amigdaliana printr-
un strat subtire de tesut celular lax cu fibre subtiri, delimitand spatii lacunare care
constituie un plan de clivaj cu rol chirurgical important in enuclearea amigdalelor. Acest
tesut celular lax se continua cu submucoasa regiunilor invecinate a valului palatin, a
bazei limbii si epiglotei, fapt care explica edemul luetei si al plicilor gloso-epiglotice, in
cursul flegmoanelor periamigdaliene. In practica gasim puncte de rezistenta in raport cu
varsta si infectiile precedente ale amigdalelor. Primul punct de rezistenta il constituie
pediculul vasculonervos, de la nivelul treimii inferioare a amigdalei, precum si fasciculele
muschiului stilo-faringian, care perforand constrictorul superior se pierd pe suprafata
capsulului.
Muschiul amigdalo-glos, atrofiat si emanat de capsula amigdaliana, se pierde prin
fasciculele sale inferioare in corpul limbii. Capsula mai trimite o expansiune, ce
inconjoara fata interna a amigdalei numita plica inelara, care are doua portiuni: una

10
superioara, plica semilunara, care acopera polul superior al amigdalei si o portiune
inferioara, mai importanta, care pare sa tina polul inferior al amigdalei. Aceasta este
plica triunghiulara, mai dezvoltata la copii si care pleaca de la nivelul treimii inferioare a
stalpului anterior, deasupra bazei liniei si se prelungeste pana la stalpul posterior. Intre
plicile descrise mai sus si corpul amigdalei sunt sapate niste gropite, mai mult sau mai
putin profunde, dintre care doua mai principale: gropita supraamigdaliana, limitata sus
de unirea celor doi stalpi, iar in jos de polul superior al amigdalei. Aceasta gropita,
acoperita in parte de plica semilunara, poate fi mult extinsa in valul palatului, cand ia
denumirea de sinusul Tourtual, fiind adesea plina de tesut limfoid care uneori poate fi
cauza refacerii dupa amigdalectomie. Tot in aceasta gropita se constata o depresiune
care in anumite cazuri se prelungeste in grosimea valului palatului ca o fistula si care ar
fi o urma a celei de-a doua crapaturi branhiale, adesea infectata si constituind punctul
de plecare al fistulei congenitale faringiene. Gropita supraamigdaliana poate fi locul de
plecare al flegmonilor periamigdaliene. A doua gropita este cea anterioara, intre stalpul
anterior, plica triunghiulara si partea anterioara a amigdalei.
Amigdalele variaza mult intre ele, atat ca forma, cat si ca dimensiune. Putem
distinge doua tipuri: amigdalele infundate, hipertrofiate sau nu, sunt acele care se vad
inchise intre stalpi si plice. Apoi forma pediculata, ce se elibereaza dintre stalpi si se
dezvolta in cavitatea bucofaringiana. Intre aceste doua tipuri extreme se gasesc tipuri
intermediare ca amigdalele bilobate sau multilobate.
Amigdalele se mai pot prelungi prin polul inferior pana la amigdala linguala. In
majoritatea cazurilor, amigdalele prezinta o inegalitate intre ele, inegalitate ce poate fi
aparenta, din cauza tractiunii produse de aderente, in cazul amigdalitelor cronice.
Raporturile amigdalei: fata externa prin intermediul peretelui faringian este in raport cu
spatiul maxilofaringian si deci cu loja pre-si retro stiliana. In acest tesut grasos, la nivelul
unghilui anteroinferior al lojii, se afla nervul lingual si extremitatea posterioara a glandei
submaxilare. In treimea posterioara, ea raspunde dinainte inapoi muschiului stilogros,
incrucisat de vasele palatine ascendente, muschiului stilohioidian, carotidei externe,
nervului glosofaringian si arterei faciale. Polul superior amigdalian este in raport cu
carotida interna (1,5-2 cm) si polul inferior cu carotida externa. Mai rar putem intalni
anomalii de traiect ale acestor vase, cand ambele carotide pot ajunge in traiectul lor, in
contact cu faringele la nivelul amigdalelor. De aceea, orice pulsatie in regiunea stalpului
posterior cere o mare prudenta in cursul amigdalectomiei. Mai putem intalni uneori o
artera tomsilara mult dezvoltata sau palatina ascendenta ajungand cu curbura sa pana

11
la extremitatea inferioara a amigdalei, curbura care poate fi usor prinsa in pensa
muscatoare. Marginile anterioare si posterioare ale amigdalei vin in raport cu stalpii
corespunzatori, care in urma amigdalitelor repetate adera partial sau total de amigdale;
astfel muschii din cuprinsul lor care ajung la faringe si laringe se fibrozeaza si dau
tulburari in fonatie si deglutitie. Amigdalele palatine raman putin dezvoltate pana la 1 an
si abia in anul al doilea ajung la o dezvoltare completa. Ele ajung la volumul lor cel mare
aproape de pubertate, apoi incep sa regreseze in mod treptat. Laringofaringele continua
bucofaringele pana la marginea inferioara a cricoidului. El prezinta patru pereti:
anterior, posterior si doi pereti laterali.
Structura faringelui
Faringele este compus din patru straturi: mucoasa, tunica fibroasa, tunica musculara
(muschi constrictori, muschi ridicatori, muschiul cricofaringian) si adventicea.
Vascularizatia si inervatia faringelui
Vascularizatia faringelui este data de ramuri ale arterei carotide externe, prin artera
faringiana ascendenta, ramuri ale maxilarei si ale arterei tiroidiene superioare.
Limfaticele merg la ganglionii retrofaringieni si cervicali profunzi. Inervatia provine din
plexul faringian care este format de ramuri provenite din mai multi nervi. Inervatia
senzitiva este realizata in etajul superior de ramuri ale nervului maxilar (din trigemen),
iar in rest, de nervii glosofaringian si vag. Inervatia motorie este data de nervul
glosofaringian, nervul vag si nervul accesor. LARINGELE este situat in partea anterioara a
gatului, sub osul hioid deasupra traheei, proeminand sub piele. Are un schelet
cartilaginos, format din trei cartilaje naperechi (tiroid, cricoid, epiglotic) si trei perechi
(aritenoide, corniculate si cuneiforme), unite intre ele prin ligamente sau articulatii. La
interior este captusit de o mucoasa care determina in cavitatea laringelui patru plici
numite corzi vocale. Muschii laringelui sunt striati si se impart in muschi extrinseci care
deplaseaza faringele in timpul deglutitiei si muschi intrinseci care se prind cu ambele
capete de cartilajele laringelui. Dupa actiunea lor muschii intrinseci se impart in
dilatatori ai glotei, constrictori ai glotei si muschi tensori ai corzilor vocale. Mucoasa
faringelui are un epiteliu de tip respirator (cilindric ciliat), cu exceptia plicilor vocale
unde este pavimentos stratificat si lipsit de glande. Spatiul dintre cavitatea laringelui
cuprins intre plicile ventriculare si cele vocale a primit numele de etaj glotic. Deasupra
lui se afla etajul supraglotic in care se patrunde prin orificiul superior al laringelui, iar
dedesubtul lui etajul infragrotic, care se continua cu traheea.

12
 Functia fonatorie a laringelui
Laringele este organul vorbirii datorita plicilor vocale inferioare. In timpul respiratiei
glota este larg deschisa si coloana de aer poate trece usor in ambele sensuri. Producerea
sunetelor este determinata de apropierea plicilor vocale, cate astfel micsoreaza glota.
Cu cat plicile vocale sunt mai apropiate, sunetele sunt mai inalte, iar cu cat sunt mai
indepartate, sunetele sunt mai joase. Sunetele se produc prin vibratia plicilor vocale
inferioare la iesirea aerului din plaman. Aceste sunete sunt intarite de cavitatile toracica,
bucala, nazala si de catre sinusurile paranazale. La producerea sunetelor articulate mai
participa limba, buzele, dintii si valul palatin. Din combinarea sunetelor articulate rezulta
vorbirea.
TRAHEEA este un conduct fibrocartilaginos, intins de la marginea inferioara a
laringelui (C6) pana la bifurcarea ei in cele doua bronhii principale (T4). Este situata
anterior de esofag, are doua segmente: cervical, care anterior este in raport cu istmul
glandei tiroide, si lateral cu artera carotida comuna, vena jugulara interna si nervul vag
si toracal care, anterior este in raport cu sternul si lateral cu fata mediastinala a
plamanilor. Inelele fibrocartilaginoase sunt incomplete posterior, unde se afla o
membrana musculo-fibro elastica care permite dilatarea esofagului si inaintarea bolului
alimentar in timpul deglutitiei. La exterior se afla tesut conjunctiv, iar la interior
mucoasa traheala, formata dintr-un epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat, avand si
celule ce secreta mucus.
PLAMANII In alcatuirea plamanului se disting doua componente structurale si
functionale: arborele bronsic si tesutul pulmonar propriu-zis.
Arborele bronsic este format din caile respiratorii extra-si intra pulmonare, constituite
dintr-un sistem de tuburi care servesc pentru tranzitul aerului. In interiorul tesutului
pulmonar (parenchim), bronhiile principale se ramifica progresiv in bronhii lobare,
segmentare, interlobulare din care se formeaza bronhiolele terminale si iau nastere
bronhiolele respiratorii, care se continua cu canalele alveolare, ai caror pereti prezinta
dilatatii in forma de saci –saci alveolari –in care se deschid alveolele pulmonare.
Plamanul, acoperit de pleura, este constituit din urmatoarele unitati anatomice si
functionale: lobi, segmente, lobuli si acini pulmonari. Lobii pulmonari sunt unitati
morfologice mari, delimitate de scizuri. Ei au independenta structurala, functionala si
patologica. Lobii sunt organizati in segmente, unitati morfologice delimitate imperfect
de septul conjunctive. Segmentele sunt alcatuite din lobuli. Lobulul este o masa

13
piramidala cu baza catre suprafata externa a plamanului, constituita din ramificatii ale
bronhiolelor si vase de sange, inconjurate de tesut conjunctiv. Lobulul pulmonar este
format din acini pulmonari, constituiti dintr-o bronhiola respiratorie, impreuna cu
canalele alveolare care deriva din ea si cu alveolele pulmonare. Acinul pulmonar
constituie unitatea structurala si functionala a lobulului pulmonar.
Alveolele pulmonare reprezinta suprafata de schimb a plamanului. Peretele
alveolelor, adaptat schimburilor gazoase, este format dintr-un epiteliu alveolar,
unistratificat, asezat pe o membrana bazala si tesut conjunctiv, bogat in fibre elastice, in
care se gaseste o retea de capilare provenite din ramurile terminale ale arterei
pulmonare si arterelor bronhice. Epiteliul alveolar si membrana bazala a alveolei,
impreuna cu membrana bazala a capilarului si endoteliul capilar, constituie membrana
alveolo-capilara, prin care se face schimbul de gaze.
Vascularizatia plamanului Plamanul are o vascularizatie dubla: functionala si
nutritiva. Vascularizatia functionala asigura schimburile gazoase prin intermediul vaselor
de sange care constituie mica circulatie. Vascularizatia nutritiva, parte a marii circulatii,
este asigurata de arterele si venele bronhice. Venele dreneaza sangele in vena cava
superioara. Pleura Este alcatuita din doua foite :foita viscerala, care acopera plamanii
patrunzand si in scizuri, iar foita parietala captuseste cutia toracica, mediastilul si
diafragma.

14
 CAPITOLUL II- NOTIUNI DESPRE
AMIGDALITA CRONICA

DEFINITIE
Amigdalita cronica este o infectie cronica, permanenta si recidivanta a
amigdalelor, favorizata de o serie de circumstante locale si generale, constitutionale si
de mediu.

CLASIFICARE
I. Amigdalita cronica hipertrofica - traduce reactia hiperplazica a tesutului
limfoid.
Amigdalele marite de volum, roz-pal si de consistenta moale, in lipsa unei infectii
cronicizate au tendinta sa-si modifice spontan volumul dupa pubertate, prin evolutia
naturala a tesutului limfoid.
Hipertrofia caracteristica varstei tinere, interesand in exclusivitate tesutul limfoid, este o
hipertrofie inflamatorie moale. Amigdalele marite de volum sunt patologice numai prin
dimensiunile lor, iar simptomatologia pe care o determina este de ordin strict mecanic.
La adult hipertrofia amigdaliana este ferma sau dura, prin proliferarea tesutului
conjuctiv sau intraamigdalian.
Ca forma amigdalele pot aparea pediculate, exteriorizate din loja, alteori sunt
ascunse intre pilieri si acoperite partial de repliul supraamigdalian si triunghiular sau
amigdale protejate, dezvoltate mai mult in partea inferioara a lojei, par cazute spre
hipofaringe si baza limbii.

II. Amigdalita cronica criptica - este inflamatia amigdalelor palatine caracteristica

prin hiperplazia tuturor elementelor constitutive ale acestor formatiuni limfoadenoide

15
in grade diferite si prin prezenta unor mase cazeoase in interiorul criptelor, care se
elimina dupa un oarecare timp, pentru ca apoi sa se refaca.
Dopurile cazeoase au o culoare galben-sofran pastoase si fetide, in medie cu
diametrul de 2 mm si sunt constituite din celule descuamate, leucocite dezintegrate,
produse ale distructiei celulare (acizi grasi, colesterina), portiuni alimentare, germeni
saprofiti ai cavitatii bucale.
Retentia cazeumului in cripte, realizeaza chisturile amigdaliene de retentie si
uneori, prin concretarea lui, poate da nastere calculilor amigdalienei care intretin
infectia.
Leziunile epiteliului amigdalian si modificarile tesutului limfoid favorizeaza treptat
hiperplazia preponderent conjuctiva si scleroza progresiva a amigdalelor, care isi
micsoreaza volumul.

III. Amigdalita cronica infectanta

Criptele amigdaliene constituie factorul principal de infectie cronica, gazduind
numeroase specii bacteriene aerobe si anaerobe, care in cadrul unui puseu congestiv
pot deveni patogene, dand in angina pultacee.
Daca bolnavul afirma ca in antecedente a prezentat angine repetate cu sau fara abcese
periamigdaliene, diagnosticul de amigdalita cronica infectata nu mai are nevoie de alte
semne obiective.
In cadrul amigdalitei cronice infectate intalnim:
- atrofia scleroasa a amigdalelor constituita dupa inflamatii repetate cu criptele
stramtate, strangulate si deformate, fara dopuri cremoase cu secretii prin bogatia
bacteriilor pe care le contin;
- pilierii anteriori permanent congestionati;
- un ganglion subangulo-maxilar noduros, persistent, daca se mareste de volum si
devine sensibil cu ocazia unui puseu dureros al faringelui, i se mareste valoarea
diagnosticata;
- prezenta secretiilor puriforme din criptele amigdaliene.

16
 Prin asezarea sa la intretaierea cailor aero-digestive, faringele este expus si atacat
mereu de agentii externi, iar din cauza abundentei sale in tesut limfatic bogat
vascularizat, el constituie o poarta de intrare pentru o seama de microbi patogeni.
Elementele care reactioneaza in primul rand la acesti agenti microbieni sunt
formatiunile limfatice ale cercului Waldeyer: amigdalele palatine, amigdala faringiana
Luschka, amigdala linguala Lewis si amigdala tubara Gerlach, unite intre ele printr-o
serie de foliculi limfatici.
Clasificarea anginelor
Aspectul patologic al faringelui, in cazul nenumaratelor stari morbide ale
organismului, este atat de complex, incat o clasificare precisa a anginelor este dificila.
Agentii patogeni pe care ii intalnim in cursul anginelor sunt foarte variati (bacili, coci,
spirili, virusuri, ciuperci).
O clasificare etiologica bazata pe examenul de laborator s-ar putea face, insa
interpretarea acestui examen este de multe ori dificila, observandu-se deseori o
discordanta intre datele clinice si cele de laborator. Astfel, sunt o serie de microbi care
pot produce aspecte clinice asemanatoare sau, din contra, acelasi microb poate da
aspecte clinice diferite la nivelul faringelui (bacilul difteric). Totusi, experienta clinica ne
arata ca in caz de contradictii, intre datele clinice si cele de laborator, clinica este aceea
care primeaza.
Afectiunile inflamatoare ale faringelui le impartim clasic in afectiuni nespecifice
acute si cronice si afectiuni specifice acute si cronice.
O clasificare anatomo-clinica a inflamatiilor acute nespecifice ale faringelui cuprinde:
1. angine acute nespecifice:
a) angina catarala (simpla) sau eritematoasa
b) angina eritemato-pultacee (foliculara)
c) angina pseudomembranoasa nedifterica
d) amigdalita acuta ulceroasa
e) uvulita
2. adenoidita acuta (simpla si prelungita)

17
3. amigdalita linguala acuta (catarala si eritemato-pultacee)
4. faringita acuta banala
5. adenovirozele si faringitele
6. complicatiile supurative ale anginelor sau supuratiile acute ale faringelui
a) flegmoanele lojii amigdaliene
b) adenoflegmonul retrofaringian
c) flegmonul laterofaringian
d) periamigdalita linguala flegmonoasa
e) abcesul epiglotei
f) angina Ludwig
7. septicemia amigdaliana (postanginoasa)
8. anginele hemopatiilor (leucemie acuta, agranulocitoza maligna, mononucleoza
infectioasa).
In cursul inflamatiilor acute ale faringelui putem intalni trei tipuri de leziuni, fapt ce
duce la o clasificare anatomo-clinica cat mai simpla (G.Portmann):
1. leziuni catarale nespecifice sau banale (angina catarala, angina eritemato- pultacee
sau foriculara care dupa localizare poate fi: amigdalita palatina, amigdalita linguala,
angina retronazala, uvulita). Acestea mai pot fi numite si angine rosii.
2. leziuni cu false membrane (difterie, angina pseudomembranoasa nedifterica). Acestea
sunt anginele albe, care cer ca datele clinice sa fie completate cu date de laborator.
3. leziuni cu pierdere de substanta, angine ulceroase (herpetica, aftoasa, pemfigus, zona
ulceroasa acuta Vincent, scorbutica, impetiginoasa, post-traumatica, toxica,
gangrenoasa)
Indicatiile amigdalectomiei
Indicatiile amigdalectomiei totale sunt destul de numeroase. Stabilirea corecta a
indicatiilor operatorii in amigdalectomie trebuie sa constituie una din preocuparile
fundamentale ale fiecarui chirurg faringolog. Cu privire la indicatiile amigdalectomiei
bolnavii pot fi impartiti schematic in doua grupe.

18
 In grupa cea mai numeroasa intra bolnavii cu amigdalita cronica, la care focarul
amigdalian se redesteapta periodic sub influenta factorilor externi si determina stari
infectioase acute locale (angine repetate, flegmoane periamigdaliene), care altereaza
progresiv starea generala.
A doua grupa o constituie bolnavii cu diferite boli legate etiologic sau patogenic de
angine si de procesul cronic amigdalian. Astfel, amigdalita cronica, reincalzita poate
produce, prin infectia ascendenta, rinite, sinuzite, otite, conjunctivite, dacriocistite,
limfadenite cervicale etc sau, prin infectia descendenta sa dea nastere la faringite,
laringite, traheobronsite, gastroenterite, apendicite, colite etc.
Focarul amigdalian (amigdalita focala) produce leziuni la distanta, la nivelul
aparatului locomotor, nervilor periferici, aparatului renal si cardiovascular. Mai sunt si
alte boli, care, in mod izolat, se bucura de tratament prin amigdalectomie cum sunt:
astmul bronsic, cefaleea, anumite ameteli, cazuri izolate de epilepsie, erizipelul cronic
recidivant etc. In unele afectiuni endocrine (hipertiroidiri, anumite stari de dismenoree,
diabet zaharat si insipid), amigdalectomia poate da rezultate in unele cazuri.
Amigdalectomia inhiba activitatea hialuronidazica, datorita unei stimulari intense a
cortexului suprarenal. Dintre afectiunile dermatologice, eczemele streptococice ale
extremitatii cefalice, urticaria cronica, eritrodermiile etc. se bucura de amigdalectomie
intr-un procent de aproximativ de 64%. Cu privire la hipertrofia amigdalelor palatine,
unde se pune mai mult problema de volum si nu de infectie, extirparea lor se indica
numai in cazul cand ele provoaca tulburari mecanice respiratorii, tulburari la inghitire,
tulburari fonatorii, reflexe si mai rar tulburari auditive. O indicatie exceptionala a
amigdalectomiei unilaterale se pune in cazul cancerului incipient al unei amigdale, o
amigdalectomiebiopsie.

Etiologie si patogenie
In etiologia amigdalitelor cronice trebuie sa cercetam in primul rand accesele acute
amigdaliene din copilarie. Amigdalita cronica este precedata in majoritatea cazurilor de
una sau mai multe amigdalite acute. Sunt cazuri la care nu gasim in antecedente angine
repetate, asa ca amigdalita are de la inceput o evolutie inceata, cronica. Trecerea
inflamatiei acute in inflamatie cronica, ca si evolutia lenta in amigdalita cronica depind
de mai multi factori.

19
 Cauza principala a imbolnavirii frecvente a amigdalelor o constituie topografia si
structura lor anatomica. Criptele amigdaliene alcatuiesc focarul principal de infectie,
fiindca la nivelul lor se creeaza conditii care ingreuneaza eliminarea continutului lor.
Orificiile criptelor pot fi acoperite de stalpul anterior si de cele doua plici: triunghiulara si
semilunara. Amigdalele intravelice si camuflate retin continutul criptelor. Glandele
mucoase, neavand deschiderea la nivelul criptelor, nu produc o spalare periodica a
acestora. Legaturile limfatice cu fosele nazale explica aparitia anginelor acute, dupa
diferitele interventii in fosele nazale, prin tulburarile circulatorii ale limfei. De asemenea,
respiratia bucala, in urma obstructiei nazale, are o actiune vatamatoare asupra
amigdalelor, prin aerul inspirat, care antreneaza o serie de factori nocivi (termici,
chimici, biologici), care actioneaza direct asupra amigdalelor. Astfel se explica disparitia
anginelor repetate dupa dezobstructia foselor nazale.
Frigul este o cauza determinanta a amigdalitelor repetate, nu numai prin actiunea lui
directa asupra mucoasei faringiene, dar si prin actiunea reflexa in urma racirii
tegumentelor, cand se produce o inhibitie a proceselor biochimice de la nivelul
amigdalelor, prin tulburarea inervatiei vasomotorii a mucoasei faringiene. Alte cauze
care predispun la infectia amigdalelor sunt bolile infectioase, ca: difteria, scarlatina,
pojarul, gripa, cu prilejul carora apare o hipertrofie brusca a tesutului amigdalian.
Cauzele de vecinatate, ca afectiunile nazofaringiene si in special vegetatiile
adenoide la copii, pot determina si intretine o infectie cronica a amigdalelor. In acest
scop, unii recomanda operatia in doi timpi, in special la copii mai mici, extirpand intai
vegetatiile adenoide, dupa care, in unele cazuri, dispar tulburarile amigdaliene. In acest
caz se poate renunta la amigdalectomie.
La copii mici, daca amigdalele nu sunt prea hipertrofiate, se indica operatia in doi
timpi. Se extirpa intai vegetatiile si se observa copilul in iarna urmatoare. Daca iarna
trece fara nici o tulburare faringiana, fara angine, nu se mai face amigdalectomia. Daca
din contra, copilul face angine repetate in cursul iernii care urmeaza dupa
adenoidotomie, in vara urmatoare trebuie executata si amigdalectomia.
Rinitele purulente si sinuzitele supurate la adulti constituie focare care pot influenta
amigdalele. De asemenea leziunile gingivo-dentare si mai ales accidentele molarului de
minte produc infectii amigdaliene.
Hipertrofia amigdalelor palatine

20
 Amigdalele palatine sunt hipertrofiate in majoritatea cazurilor la copii, pentru ca la
aceasta varsta sistemul limfatic este in plina activitate. Amigdalele apar la sfarsitul vietii
fetale si sunt putin voluminoase in primul an dupa nastere, asa ca ele ajung la dezvoltare
completa abia la inceputul anului al doilea.
Hipertrofia amigdaliana simpla poate fi intalnita in mod exceptional si la sugar. Ea se
observa mai des in prima copilarie si atinge maximum de frecventa in copilaria a doua.
La indivizii normali, hipertrofia involueaza o data cu inaintarea in varsta. Sub influenta
infectiilor insa, hipertrofia amigdaliana poate persista la adulti (amigdalita cronica
hipertrofica).
Etiologie.
Hipertrofia amigdalelor la copii coexista destul de des cu vegetatiile adenoide,
adenopatia cervicala si mediastinala. Sifilisul congenital constituie un teren predispozant
la hipertrofia amigdalelor . In copilarie, bolile eruptive si infectioase cu determinari
faringiene sunt cu mult mai frecvente decat la varsta adulta. Ele pot sa provoace de
asemenea hipertrofia amigdalelor.
Hipertrofia simpla a amigdalelor se manifesta prin marirea de volum a tesutului
limfoid (hipertrofie moale) spre deosebire de amigdalita cronica hipertrofica, la care
gasim leziuni inflamatoare cu ingrosarea scleroasa a tesutului conjunctiv amigdalian
(hipertrofie dura). Amigadala este palida, moale, friabila si depresibila cu ajutorul unui
port-tampon. La examenul microscopic, tesutul limfoid este foarte abundent si
constituie un strat ingrosat intre septul interlobular si epiteliu. Epiteliul nu prezinta
leziuni inflamatoare, capsula si septurile interlobulare au o structura normala.
Evaluarea unor semne, simptome, probleme de dependenta
Simptomatologia amigdalitei cronice nu are o precizare clinica bine definita. Este
imposibil sa punem diagnosticul de amigdalita cronica numai pe baza aspectului exterior
al amigdalelor. Sunt amigdale cu un aspect absolut normal si totusi pot constitui izvorul
nenumaratelor afectiuni generale. Proba terapeutica, chirurgicala, confirma acest fapt,
la o serie de cazuri. Totusi, la majoritatea cazurilor cu amigdalita cronica, gasim in
antecedente angine sau chiar flegmoane repetate. Recidivele acute pot deveni din ce in
ce mai frecvente la unii bolnavi, in raport cu factorii climatici si cu conditiile de viata si
munca. Insa, pe masura ce indivizii inainteaza in varsta, aceste angine repetate devin tot

21
mai rare. In aparitia acestor recidive joaca un rol important starea activitatii nervoase
superioare.
Dintre simptomele subiective pe care le prezinta bolnavul cu amigdalita cronica,
amintim:
 senzatiile dureroase, discrete, cu intepaturi, mai ales in timpul inghitirii. Aceste
senzatii sunt localizate la nivelul amigdalelor si in special in regiunea
corespunzatoare lor
 aceste simptome nu sunt insotite de temperatura sau pot prezenta o febra
neansemnata (pana la 37,1ºC-37,2ºC)
 in acest timp apare si o stare de moleseala, cu dureri in articulatii
 senzatiile amintite se declara dupa o inghetata sau un pahar cu apa rece sau dupa
eforturi vocale
 alteori, bolnavul prezinta o senzatie de iritatie a faringelui, cu accese de tuse si
eliminare de grunji alb-galbui (dopuri de cazeum). Gura lor exala un miros
neplacut din cauza fermentatiilor de la nivelul criptelor.
Simptomele obiective
Examenul faringelui trebuie facut metodic, prin:
-inspectie
-palpare cu degetul
-explorare cu stiletul sau spatula
-recoltarea continutului criptelor pentru examenul bacteriologic cu ansa, stiletul,
ventuza amigdaliana sau prin punctia parenchimatoasa cu aspiratia continutului
amigdalian.
La inspectie ne intereseaza in primul rand volumul amigdalelor, care poate fi apreciat nu
numai prin simpla inspectie a faringelui ci trebuie sa executam si o apasare cu varful
unei spatule pe partea laterala a stalpului anterior, pentru a incerca sa scoatem anigdala
din loja ei, cand observam ca multe amigdale asezate profund in loja sunt mai
voluminoase ca cele pediculate, ce se pot atinge pe linia mediana. In cazul aderentelor
masive intre stalpi si amigdala, ea nu poate fi deplasata din loja ei. Amigdalele mult
hipertrofiate la adulti, produse de o iritatie atat a tesutului limfatic, cat si a celui
conjunctiv, constituie un semn valoros in diagnosticul unei amigdalite cronice.

22
Inspectand fata interna a amigdalelor vedem ca ea poate fi neteda sau brazdata
(intalnita mai des in amigdalita cronica). Pe suprafata amigdalelor apar deseori cicatrice.
Un simptom important al amigdalitei cronice este roseata stalpului anterior cu marginea
lui libera, putin edematiata ti aderenta de amigdala hipersensibila la palpare. Aspectul si
continutul criptelor au de asemenea o valoare in diagnosticul amigdalitei cronice la
faringoscopie constatam acele mici dopuri de cazem alb-galbui inchistate in cripte, mai
ales la nivelul polului superior sau inapoia stalpului anterior, care trebuie indepartat
pentru apune in evidenta acest cazem. Cu ajutorul unui stilet, la al carui capat liber
rulam putina vata, prin comprimarea pe stalpul anterior, se storc din cripte dopuri de
cazem cu miros fetid sau un lichid purulent cu aspect laptos. Lichidul purulent constituie
un semn valoros in diagnosticarea focarului infectios amigdalian. Cu cat secretiile sunt
mai abundente, cu atat si procesul inflamator este mai pronuntat. Palparea ganglionului
satelit amigdalian inapoia unghiului mandibulei, cand poate aparea si o durere cu
iradiere spre urechea respectiva, ca si controlul foselor nazale si examenul general nu
trebuie omise in cursul cercetarii amigdalitei cronice.
Hipertrofia amigdaliana da o serie de tulburari:
 Tulburari respiratorii cand inspiratia devine penibila prin inchiderea istmului
bucofaringian si impingerea valului in sus. Copilul sforaie noaptea, producandu-se
un sindrom de insuficienta respiratorie mecanica.
 Cand amigdalele sunt prea marite de volum dau si o greutate la inghitit (disfagie).
 Tulburarile vocale se caracterizeaza prin modificarea timbrului vocal –disfonie.
Vocea este inabusita, copilul pronunta cuvintele cu dificultate, dand impresia ca
ar vorbi cu gura plina (vocea amigdaliana).
 Tulburarile reflexe sunt caracterizate prin tuse amigdaliana si prin fenomene
astmatiforme. Tusea amigdaliana este o tuse seaca ti chintoasa. Copilul simte in
faringe o gadilatura care il obliga sa tuseasca , mai ales noaptea sub forma de
chinte. Aceasta tuse nu cedeaza la terapeutica medicala.
 Tulburarile generale, caracterizate prin:
-senzatie de oboseala
-senzatie de indispozitie
-usoara temperatura persistenta mai cu seama dupa eforturile zilei

23
-prezenta unei hipertrofii amigdaliene vor face sa ne gandim la posibilitatea unei
tuberculoza, atunci cand copilul nu are antecedente inflamatorii.
Probleme de dependenta:
 Dificultate in a respira
 Dificultate in a se alimenta si hidrata
 Alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit
 Dificultate in a se odihni
 Hipertermie
 Anxietate
 Comunicare ineficace la nivel afectiv
 Perturbarea comunicarii
 Dezinteres in a indeplini activitati recreative
 Cunostinte insuficiente asupra bolii
 Vulnerabilitate fata de pericole.

COMPLICATII
a) Amigdalita cronica prin infectia unei cripte, care se deschide in spatial
periamigdalian produce flegmonul periamigdalian;
b) Amigdalita lacunara ulceroasa este o complicatie a amigdalitei cronice criptice
si se concretizeaza prin pierderi de substante a tesutului amigdalian dand o ulceratie
acoperita cu false membrane;
c) Infectia cailor aeriene inferioare:
- tuse amigdaliana produsa de amigdalita cronica hipertrofica, prin iritarea nervului
pneumogastric;
- laringita cronica;
- tulburari bronho-pulmonare care pot urma unui abces al amigdalitei cronice si pot fi
intretinute de infectia cronica amigdaliana;
d) Tulburari otice – se prezinta sub forma otitelor acute, consecutive reacutizarilor
amigdaliene sau sub forma otitelor catarale cronice, determinate de pareza valului, prin
distensia piliarilor si tulburarilor de contractie a deglutitiei;

24
 e) Infectia tubului digestive: focarele amigdaliene pot determina gastrite,
gastroenterite, mai ales la varsta tanara prin polifagie sau pe cale sanguina. Inflamatia
apendicelui se poate produce concomitent cu cea a amigdalelor palatine.
f) Infectiile tesutului limfoid faringian – nu raman isolate la acest nivel, ci pot
produce o serie de complicatii in tot organismul:
- septicemia anginoasa este o complicatie produsa mai frecvent de streptococci cu
virulenta mare. Difuzarea infectiei se produce pe cale venoasa (plexul venos faringian si
perifaringian).
Amigdalita cronica infectata da complicatii la distanta cum ar fi:
- aparatul renal: nefrita acuta, glomerulonefrita acuta;
- aparatul locomotor: reumatismul articular acut, poliartrita infectioasa;
- aparatul cardiovascular: endocardita, tromboflebita recidivanta, artrite;
- sistemul nervos: migrene, nevralgia de tip brachial, cefalee rebele la tratament:
- aparatul digestiv: gastroenterite, colite;
- aparatul respirator: laringita cronica, astm bronsic:
- afectiuni dermatologice: urticaria cronica, eczeme streptococice, coreea care complica
in reumatism cardio-articular;
- afectiuni endocrine: dismenoree, avorturi repetate, distrofii si, in special boala
Basedow;
- sindroame anemice.

DIAGNOSTIC
Diagnostic pozitiv:
Diagnosticul unei amigdalite cronice, ca infectie de focar, se face pe baza anamnzei
bolnavului, care trebuie cercetata cu multa minutiozitate, mai ales ca procesul acut
amigdalian care precede o nefrita sau un reumatism este de cele mai multe ori atenuat
si deci neglijata de bolnav in majoritatea cazurilor.

25
Anginele din copilarie, flegmoanele amigdaliene si periamigdaliene, anginele difterice
sau scarlatinoase joaca un rol important in producerea conditiilor unei infectii de focar.
Dintre toate formele amigdalelor, cele mici, atrofiate, scleroase, ascunse in lojele
amigdaliene aproape invizibile la prima infectie, aderente la stalpi, sunt cele mai
suspecte. Micsorarea lor se datoreaza faptului ca tesutul fibros a inlocuit o buna parte
a tesutului limfatic.
Ganglionul satelit al amigdalei este deseori marit de volum si sensibil la presiune. In mod
inconstant, bolnavul prezinta o tuse seaca diminuata.
In cele mai multe cazuri bolnavii au o hipersensibilitate la frig deosebit, la schimbari de
temperatura fac cu usurinta cataruri rinofaringiene si au o senzatie de deglutitie
dureroasa.
Dintre semnele de ordin general sunt intalnite mai frecvent senzatia de oboseala,
somnolenta, alteori insomnie, palpitatii periodice, uneori stari subfebrile.
Subfebrilitatile cronice de origine infectioasa trebuie deosebite de subfebrilitatile
functionale: primele se manifasta cu simptome subiective si obiective dentare sau
amigdaliene, temperatura ajungand pana la 37,7°C chiar 38°C.
Examenul O.R.L. va fi precedat si completat totdeauna de un examen general.
In diagnosticul focarului de infectie amigdalian, proba terapeutica prin extirparea
amigdalelor constituie de cele mai multe ori singurul criteriu de certitudine.
In indicatia terapeutica a unui presupus focar de infectie amigdalian este totusi necesar
a se baza pe o serie de date paraclinice, din confruntarea carora, cu datele clinice, sa
rezulte unele concluzii de probabilitate:
- hemograma: arata diverse grade de anemie;
- leucograma: dupa masajul amigdalitei, arata o limfopenie in cazurile normale,
leucocitoza in cazul amigdalelor infectate;
- VSH este crescuta in majoritatea cazurilor. Persistenta unei viteze de sedimentare a
hematiilor dupa 2-3 saptamani de la episodul acut, face probabila aparitia unei
complicatii la distanta;
- gamaglobulinele cresc;

26
- probele biochimice: prin testare intradermica cu acid salicilic sau cu histamine ca si
testul petesiilor, dau indicatii de probabilitate asupra existentei in organism a unui focar
de infectie;
- probele de activare a focarului amigdalian au fost precizate in vederea precizarii
sediului amigdalian al infectiei de focar. Dintre acestea, testul Viggo-Schmidt este cel
mai utilizat, consta in compararea formulei leucocitare efectuata inainte si dupa
masarea digitala a amigdalei;
- testele antigenice streptococice si in special dozarea antistreptolizinelor
(la valori de peste 400 U/cmc) arata natura streptococica a infectiei.

Diagnostic diferential
Se face in primul rand cu amigdalita acuta, care este insotita de temperatura si alte
fenomene generale accentuate:
- forma hipertrofica a sifilisului secundar se manifesta printr-o hipertrofie brusca,
generalizata la intreg nivelul limfatic Waldezer, leziuni cutaneo-mucoase specifice si de
pozitivitatea serologica;
- hipertrofia amigdaliana bacilara, care evolueaza in pusee, interesand toate
formatiunile limfoide faringiene. Amigdalele apar marite de volum, mai solide si insotite
constant de adenopatie cervicala;
- apofiza stiloida alungita anormal apasa asupra amigdalei palatine si da o jena
dureroasa in regiunea amigdaliana si dificultate in deglutitie;
- forma latenta a flegmonului amigdalian cu evolutie subacuta;
- calculul amigdalian ne da o senzatie pietroasa la palparea digitala sua controlul cu
stiletul, este de obicei unilateral;
- forma infiltrative a cancerului amigdalian si mai ales sarcomul, in primele stadii de
evolutie pot fii confundate cu hipertrofia simpla a amigdalei.
Vom controla elementele caracteristice, eventual se va face examenul biopsie:
- limfogranulomatoza maligna, in care aderenta cervicala, hipertrofia splinei, examenele
biologice si sanguine (polinucleoze, euzinofilie, celule Sternberg) precizeaza diagnosticul;

27
- leucemia limfoida, tradusa prin hipertrofia amigdaliana, initial monolaterala, dar
bilateralizata in scurt timp, prin adenopatie voluminoasa, indolora si generalizata, prin
cresterea considerabila a numarului de globule albe si prin modificarile din formula
leucocitara.

TRATAMENT CHIRURGICAL

La copiii sub 3 ani, la care amigdalectomia este exceptionala, se face anestezie

locala cu solutie de novocaina 0,5% cate 3-4 ml de fiecare parte sau anestezie generala
prin intubatie.
La copiii trecuti de 10 ani se va face anestezie generala, in primul rand la copiii coreici,
ce au miscari prea accentuate sau la cei ce insista sa li se faca anestezie generala.
Copiii mai mari si adultii se opereaza obisnuit cu anestezie locoregionala, prin infiltratie
de novocaina, solutie de 0,5 sau 1% pana la 2%.
Actul terapeutic chirurgical consta in ablatia extracapsulara a celor doua amigdale
palatine si chiuretarea, in aceeasi sedinta a vegetatiilor adenoide, adesea coexistente.
Indicatii operatorii:
Pentru stabilirea indicatiilor operatorii in amigdalita cronica recurgem la urmatoarele
examinari:
- anamneza prin care ne interesam de trecutul amigdalian al bolnavului avand in vedere
toate suferintele amigdaliene. De asemenea, cercetam in trecutul bolnavului toate
starile de surmenaj, somnolenta sau insomnie, subfebrilitati intermitente sau
persistente;
- examenul obiectiv al faringelui, cu exploatarea minutioasa a regiunii amigdaliene, prin
toate metodele cunoscute. Se face examenul regiunilor buco-dentare, nazo-sinuzala,
epifaringiana, ale caror afectiuni pot da nastere la angine repetate;
- examenul general care priveste aparatul cardiovascular, pulmonar, digestiv, renal,
locomotor si intreg sistemul ganglionar, la care se adauga diferite analize de laborator.

28
Cu privire la indicatiile amigdalectomiei, bolnavii pot fii schematic in doua grupe:
a) cea mai numeroasa, in care intra bolnavii cu amigdalita cronica, la care focarul
amigdalian se redesteapta periodic sub influenta factorilor externi si determina stari
infectioase acute locale (angine repetate, flegmoane periamigdaliene) care altereaza
progresiv starea generala;
b) bolnavii cu diferitele boli legate etiologic sau pathogenic de angina si de procesul
cronic amigdalian:
- in stadiul exsudativ si exsudativoproliferativ al poliartritei infectioase se indica
amigdalectomia, fiindca da rezultate impresionante in cele mai multe cazuri;
- in reumatismul adevarat, in cazul cand anginele au provocat crize repetate de
reumatism, sau cand dupa angina survine o agravare a procesului reumatic, fara ca
acesta sa fii debutat in urma unei angine;
- in afectiunile aparatului cardiovascular, dupa un examen minutios;
- in bolile aparatului renal: formele de evolutie prelungita a nefritelor acute, nefritele
cornice cu rezultate bune in primele sase luni de la debut;
- alte boli care, in mod izolat, se bucura de tratament prin amigdalectomie ca: rinite,
otite, conjuctivite, limfadenite cervicale, faringite, laringite, gastroenterite, colite, astm
bronsic, boli ale aparatului locomotor, cefaleea, anumite ameteli, cazuri isolate de
epilepsie, erizipelul cronic recidivant;
- in unele afectiuni endocrine: hipertiroidii, stari de dismenoree, diabetul zaharat si
insipid;
- afectiuni dermatologice: eczemele streptococice ale extremitatii cefalice, urticaria
cronica, eritrodermiile.
Cu privire la hipertrofia amigdalelor palatine unde se pune mai mult problema de volum
si nu de infectie, extirparea lor se indica numai in cazul cand ele provoaca tulburari
mecanice respiratorii, tulburari de inghitire, tulburari fonatorii reflexe si mai rar
tulburari auditive:
- indicatie exceptionala a amigdalectomiei unilaterale se pune in cazul cancerului
incipient al unei amigdale, o amigdalectomie – biopsie;

29
- se impune amigdalectomia in cazul amigdalitei cronice cazeoase, care da halena fetida
permanenta.

CONTRAINDICATIILE AMIGDALECTOMIEI

a) GENERALE
- hipertensiunea arteriala foarte ridicata sau arterioscleroza avansata, in unele cazuri cu
tensiune mai redusa se poate provoca sau prinde o faza hipotensiva cand se intervine,
amigdalele se pot extirpa alternative la interval de 7-10 zile;
- leucemii, agranulocitoza, anemie pernicioasa, scorbut, hemofilii;
- hiperazotemia, insuficienta hepatica acuta, bolile de inima decompensate, sifilisul
florid, septicitatea buco-dentara;
- diabetul cere o pregatire serioasa a bolnavului la cazurile mai tinere si cu indicatie
majora;
- tuberculoza in stadiul activ al bolii, se poate face amigdalectomia in perioada statinara
a bolii la copii;
- starea timicolimfatica accentuata, cu hipertrofia timusului si insotita de tulburari
respiratorii;
- epidemiile de boli infectocontagioase: gripa, scarlatina, pojar, difterie, erizipel,
poliomielita, varicela, rujeuola, tuse convulsiva;
- gravidele din primele luni si in ultimele luni ale sarcinii nu se opereaza, cu exceptia
unor infectii de focar cu punct de plecare net amigdalian.

b) LOCALE
- afectiunile acute amigdalofaringiene sau cele de vecinatate (otice, nazale, bucale) care
permit interventii numai la 2-3 saptamani dupa disparitia fenomenelor acute;
- anomaliile vasculare cu o pulsatie anormala la nivelul stalpului posterior;

30
- rinofaringitele cronice atrofice banale cer o pregatire atenta preoperatorie, pentru ca
atrofia sa nu se accentueze dupa operatie;
- septicitate buco-dentara, gingivite, stomatite, carii dentare multiple.

COMPLICATII POSTOPERATORII
Cele mai dese complicatii postoperatorii ale amigdalectomiei sunt hemoragiile,
apoi complicatiile infectioase (mai rar) si complicatiile diverse (fonatorii, nervoase,
distrofice) in mod exceptional.

1. Hemoragiile postoperatorii - desi usoare si neinsemnate in marea majoritate a

lor, totusi prin prelungirea in timp, determina in organism importante tulburari, in urma
carora bolnavul se resimte multa vreme.

Clasificarea hemoragiilor postoperatorii:

a) in timp:
- precoce (de la 1-6 ore de la interventie);
- tardive (apar in a 5-a, a 8-a zi de la interventie);
b) dupa gradul de hemoragie:
- usoare (benigne) – cele mai dese;
- grave – mai rar.
In raport cu impartirea lor, acestea beneficiaza de tratamentul lojei sau sutura
pilierilor sau legatura vasului lezat.
Ligatura carotidei externe se face numai in cazuri exceptionale cand celelalte
metode nu dau rezultate.
La copii, vom fi atenti, fiindca poate aparea o hemoragie postoperatorie in timpul
somnului. Acestea pot fii prevenite prin supravegherea foarte atenta a copilului,
asezandu-l sa doarma cu capul intr-o parte, pentru a vedea sangele ce se scurge prin
comisura buzelor sau se observa miscarile faringelui la inghitire.

31
 Hemoragiile tardive pot aparea cand se elimina escara, nu sunt grave si se produc
din cauza nerespectarii regimului alimentar.

2. Complicatiile infectioase – sunt mult mai rare decat hemoragiile si sunt

impartite astfel:
a) locoregionale:
- angina postoperatorie sau faringita acuta febrile prin inflamatia peretelui posterior al
valului cu febra si reactie ganglionara cervicala;
- abcesul laterofaringian datorat unei tehnici de anestezie gresita;
- complicatii auriculare cand se face si adenoidotomia;
b) la distanta:
- abcesul pulmonar acut ce se produce prin aspiratia sangelui sau fragmentelor de
amigdala in timpul narcozei sau pe cale nervoasa sau limfatica;
- complicatii pulmonare cand tamponamentul prelungit al lojei impiedica expectoratia
suficienta.
c) generale – septicemia postamigdalectomica exceptionala.

3. Complicatii diverse:
- sindromul hipertermie-paloare la copii, hiperpirexie simpla la adulti;
- diabet insipid tranzitoriu;
- agronulocitoza;
- acetonemie;
- edem acut sau chiar spasm faringian;
- salivatie abundenta;
- tulburari trofice: faringita atrofica, keratoza faringiana;
- tulburari vocale datorate viciilor de cicatrizare sau paralizia valului;

32
 - exceptional, poate surveni torticolisul.
Rezultatul operator este foarte bun in amigdalitele hipertrofice si critice, bun in
infectia cu focar amigdaliana corect diagnosticata, in constant si uneori defavorabil in
alergii.

PROFILAXIA AMIGDALITEI CRONICE

- alimentatia are un rol important in apararea mucoaselor, mai ales la copii; pentru acest
motiv se recomanda ca sugarii sa fie alimentati cu lapte de mama, care in afara de
proteine, glucide si lipide, contine toti factorii pentru o buna dezvoltare ca: saruri
minerale de Ca, K, Na, S, Cl, P, Mg.
Nu numai sugarul, dar si adultul necesita o alimentatie adecvata (se stie ca alimentele
bogate in grasimi animale scad rezistenta mucoaselor la infectii);
- evitarea bauturilor prea reci sau prea fierbinti, excesele de alcool, nicotina si
condimentele;
- evitarea mediului ambiant prea uscat si a prafului, deoarece produc cataruri cronice.

33
 CAPITOLUL III- PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATII SI
INTERVENTII AUTNOME SI DELEGATE

III.1- PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATII

Examenul faringelui

Examenul faringelui bucal de multe ori nu este atat de simplu de realizat, cum se
crede. Reflexele de voma si rezistenta limbii nu permit sa inspectam cu atentie toate
elementele anatomice de la acest nivel. Pentru a putea face un examen complet,
bolnavul va deschide gura cat mai larg pana ce apar ambele arcade dentare, prin
retractia buzelor, cat mai mult posibil. In timp ce limba ramane in pozitie normala in
cavitatea bucala, spatula linguala se introduce cu delicatete in gura, se apasa usor pe
cele doua treimi anterioare ale limbii fara sa se ajunga la V-ul lingual, in care caz se
produce reflex de voma. Se invita bolnavul sa pronunte vocala „a”, cand valul palatului
prin contractie se ridica in sus si astfel se poate examina cu atentie peretele vertebral al
faringelui. Unii pot fi examinati fara spatula linguala, prin simpla deschidere accentuata
a gurii si scoaterea limbii in afara, invitandu-i sa pronunte vocala „a”, cand valul palatin
se contracta de asemenea si se poate controla peretele posterior al faringelui,
observandu-se uneori si epiglota.
La bucofaringoscopie vom vedea valul palatului, care continua bolta palatina si
care la marginea inferioara libera prezinta in partea mijlocie un apendice, mai mult sau
mai putin lung, care este lueta. De la baza luetei, de o parte si de alta pe marginea libera

34
coboara, in arc de cerc in jos si inapoi si se pierd pe peretii laterali ai faringelui, stalpii
posteriori. De pe fata anterioara a valului se detaseaza stalpii anteriori, care coboara tot
in arc, in jos si in afara, spre partea corespunzatoare bazei limbii. Acesti doi stalpi
delimiteaza o regiune triunghiulara in care apare amigdala palatina. Amigdalele pot fi:
pediculate cand atarna catre istmul faringian, alungite cand polul lor inferior nu se poate
vedea decat apasand mult in jos baza limbii (sau cu oglinda laringiana), sau inclavate,
atunci cand amigdala nu este libera, ci cuprinsa intre plicile triunghiulare si semilunare.
Amigdalele intravelice nu apar intre stalpi decat cu ocazia unor reflexe de voma.
Suprafata amigdalei este de culoare roz si prezinta numeroase cripte care patrund in
profunzimea ei.
Examinarea completa a amigdalei este indepartarea stalpului anterior cu un croset spre
a cerceta criptele si recesul supraamigdalian.
Palparea directa se practica cu extremitatea indexului (dezinfectat in prealabil sau
acoperit cu deget de cauciuc), pe care il introducem in cavitatea bucala si palpam
diferitele portiuni ale cavitatii bucofaringiene.
Rinoscopia se executa ridicand cupolicele varful nasului, iar rinoscopia anterioara
se face cu ajutorul speculului nazal care are rolul de a indeparta aripa nasului de o parte
si de alta a septului nazal. Se pot observa astfel secretii, sange, corpi straini, polipi.
Rinoscopia posterioara se face cu oglinda cu maner, folosind apasatorul de limba si
insinuandu-se usor inapoia luetei.
Pentru a examina functia respiratorie a nasului se cerceteaza inspiratia apasand cu
indexul aripa nazala, cerand bolnavului sa execute cateva inspiratii, iar expiratia se
examineaza asezand o placa metalica sau apasatorul de limba in dreptul narinelor si
cerem bolnavului sa expire. In mod normal petele de aburi ce se formeaza pe placa
trebuie sa fie egale.

35
Examenul functiei auditive se face prin:
a) Acumetria fonica (cu vocea) astupand una din urechi si soptind cuvinte catre cealalta
de la distanta de cinci metri. Daca bolnavul nu aude, ne apropiem treptat, continuand
sa-i soptim cuvintele si apoi notam distanta la care le-a perceput. La fel procedam si
pentru examinarea celeilalte urechi. Auditia normala pentru vocea soptita este de la
distanta de cinci metri.
b) Acumetria instrumentala cu diapazoanele face o evidentiere simpla a limitelor
inferioara si superioara ale auditiei, diagnosticand astfel felul hipoacuziei de transmisie
sau de perceptie.
c) Audiometria electrica se executa in incaperi insonorizate si cu ajutorul unui aparat
special – audiometru. Se inscrie o curba a sensibilitatii fata de diferite intensitati ale
sunetului, rezultand astfel audiograma. Unitatea de masura a senzatiei sonore este
decibelul (db) si corespunde celei mai mici diferente de intensitate percepute de o
ureche normala.
Pregateste psihic pacientul (ii explica necesitatea efectuarii examenului, ii cere
pacientului sa colaboreze in timpul examenului)
Pregateste fizic pacientul:
 Il asaza in pozitia indicata de medic (pozitie sezand cu capul in usoara extensie, cu
gura larg deschisa)
 Roaga pacientul sa pronunte vocala „a”
 Roaga pacientul sa mentina pozitia
 Il mentine in aceasta pozitie in timpul examenului daca este nevoie
 Serveste medicului instrumentele necesare in conditii de perfecta asepsie
 Urmareste pacientul in timpul examinarii (facies, tegumente, stare generala)

36
  Recolteaza exudat faringian pentru examenul de laborator
 Recolteaza sange pentru investigatii paraclinice
Ingrijeste pacientul dupa examen:
-Il transporta la salon
-Il instaleaza in pat
-Incearca sa-i distraga atentia de la reactiile pe care le are dupa examinare (senzatie de
voma, durere)
Informeaza medicul despre starea pacientului

Probe de laborator
 Testul petesiilor sau al rezistentei capilare (Mathis Nestero) se cerceteaza cu
ajutorul unei presiuni negative (trampe de vid). Se numara petesiile, care se
produc pe tegument dupa o aspiratie data, cresterea numarului lor (peste 12 in
proba cu trampa de vid) indicand scaderea rezistentei capilare.
 Testul cu acid salicilic (Heisen). Se determina numarul de leucocite in circulatia
generala. Se injecteaza intradermic o solutie sterila de acid salicilic. O scadere a
numarului de leucocite consecutiva constituie proba pozitiva.
 Proba cu histamina (115000-1110000) intradermic sau in sacul conjunctival.
Reactia pozitiva consta in congestia conjunctivei sau aparitia unei papule cu
diametrul mai mare de 1 cm pe tegument.
 Testul prin provocare cu raze ultrascurete (Gutzeit), dupa o iradiere a amigdalelor
timp de 5-10’, cu raze ultrascurte, se constata o crestere a VSH si o exacerbare a
manifestarilor la distanta a infectiei de focar.
 Testul Malan consta in masarea amigdalelor, care este urmata de o agravare a
manifestarilor la distanta.

37
 Testul Viggo-Schmidt consta in masajul digital al amigdalelor, timp de 5’. La
amigdalele bolnave apare o leucocitoza, care se determina prin examinarea
preoperatorie si dupa proba, din 30 in 30’, timp de 3h. Valoarea probei este
contestata – s-au obtinut modificari leucocitare similare si prin masajul
tegumentar (Tetu si Popa).
 Testul prin spalarea criptelor amigdaliene cu ser fiziologic (Preobrajenschi) este
pozitiva in caz ca se produce cedarea sau, dimpotriva, accentuarea manifestarilor
la distanta.
 Testul cu impletol (Huneke) sau cu novocaina (nihalovschi) consta in infiltrarea
periamigdaliana la polul superior si in stalpul anterior cu impletol, respectiv
solutie de novocaina 05-,5-1 %. Proba este pozitiva daca semnele manifestarilor la
distanta cedeaza pe o durata de cel putin 8h.
 Testul EKG (Leonardeli, Bogomolov). Dupa masajul amigdalelor la un bolnav fara
determinari cardiace, apar modificari electrocardiografice, ca: unda T negativa,
tahicardie sau extrasistole. De asemenea, prin excitanti fizici (cald, rece) si
mecanici la nivelul amigdalelor s-au observat modificari electrocardiografice (in
frecventa, forma si amplitudinea undelor P si T).
 Intradermoreactii: testul punctiei amigdaliene. Se injecteaza intradermic
autovaccinul din substanta extrasa prin punctia amigdaliana. Reactia pozitiva da
papula si roseata cutanata, ca si modificarea eozinofilelor, limfacitelor si
monocitelor in formula leucocitara si reactie febrila.
 Teste cu antigeni preparati din streptococul β hemolitie grupa A (Vorobian, Lupu,
Iagnov), sub forma de intradermoreactie. Reactia pozitiva confirma originea
streptococica a manifestarilor reumatice.

38
 Cercetarea reactiilor sanguine la streptokinaza, streptolizina si hialuronidaza ale
streptococului β hemolitie A a dus la rezultate similare, confirmand originea
streptococica a manifestarilor reumatice. In general se utilizeaza mai des anti
streptolizinelor. S-a cercetat in deosebI ASLO (anticorpii antistreptolizina O) din sange.
Cresterea titrului ei la peste 400 ni/cm3 arata o infectie recenta streptococica.

III.2 - PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE

Pregatirea preoperatorie
1. pregatirea fizica si psihica a pacientului
2. pregatirea generala
A. Bilant clinic
B. Bilant paraclinic
3. pregatirea pentru operatie

Pregatirea fizica si psihica a pacientului

Asistenta medicala are obligatia ca prin comportamentul si atitudinea ei sa inlature
starea de anxietate in care se gaseste pacientul inainte de operatie:

39
-sa-l ajute pe bolnav sa-si exprime gandurile, grijile, teama
-sa-i insufle incredere in echipa operatorie
-sa-i explice ce se va intampla cu el in timpul transportului, cum va fi asezat pe masa de
operatie, cand va parasi patul, cand va primi vizite
-sa-l asigure ca va fi insotit si ajutat

Asistenta medicala trebuie sa raspunda cu amabilitate, profesionalism, siguranta si

promptitudine la solicitarile tuturor pacientilor, incat acestia sa capete incredere in
serviciul in care a fost internat. Prin atitudinea ei, nici distanta, dar nici familiala, nici
dura, dar nici cu slabiciune, binevoitoare, dar si autoritara, va reusi, cu siguranta, sa
inspire pacientilor incredere.
Daca:
-ea nu va manifesta rabdare, pricepere in conducerea unei discutii de inceput, menita sa
incurajeze bolnavul
-obisnuinta si rutina manifestate pin scepticism si insensibilitate nu sunt combatute
-aspectul exterior nu va arata sobrietate si demnitate
-limbajul folosit nu va fi adecvat, pe intelesul celui cu care sta de vorba

increderea pacientului va scadea si starea lui psihica va fi defavorabila.

Pregatirea generala
A-Bilant clinic
1. Bilant clinic general

40
Asistenta medicala printr-o observatie clinica justa si sustinuta asupra pacientului are
obligatia:
-Sa observe si sa consemne aspectul general al pacientulu, inaltimea si greutatea sa
(obezitatea si casexia), varsta aparenta si reala, aspectul pielii (ne ajuta sa cunoastem
starea de hidratare sau deshidratare a organismului), tinuta, faciesul, mersul, starea
psihica
-Sa urmareasca, atent si sistematic necesitatile pacientului si manifestarile de
dependenta generate de nesatisfacerea nevoilor, ca sa poata stabili obiective evaluabile
pentru ingrijire pertinenta si de calitate
-Sa ia cunostinta de situatia globala in care se afla pacientul si intr-o maniera selectiva sa
remarce detaliile importante, schimbarile care apar in evolutia lui si utile pentru
explorarea preoperatorie
-Sa culeaga date din diverse surse: foaia de observatie, foaia de temperatura, familia
pacientului, ceilalti membri ai echipei de ingrijire, insa principala sursa ramane
pacientul. Culegerea datelor sa se faca cu mare atantie si minutiozitate pentru a nu
scapa problemele importante si pentru a se face o evaluare corecta a lor
-Toate datele privind starea generala a pacientului si evolutia bolii acestuia se noteaza
permanent in foaia de observatie si planul de ingrijire, pentru a obtine un tablou clinic
exact, care va fi valorificat de echipa de ingrijire si va fi baza unui nursing de calitate.
2. Culegerea de date privind antecedentele pacientului
a) Familiale: daca in familie au fost bolnavi cu:
-Neoplasme
-Diabet
-HTA
-Cardiopatii

41
-TBC etc.
b) Chirurgicale:
-Daca a mai suferit alte interventii
-Daca au avut evolutie buna
-Daca au fost complicatii.
c) Patologice:
-Se vor nota bolile care au influenta asupra anesteziei si interventiei
-Daca a avut afectiuni pulmonare si daca este fumator
-Afectiuni cardiace
-Tare cronice: diabet, etilism etc.
-epilepsie
3. Urmarirea si masurarea functiilor vitale si vegetative

Se va urmari, masura si nota:

-Tensiunea arteriala (TA)
-pulsul
-respiratia
-temperatura
-diureza
-scaunul
4. Examenul clinic pe aparate

Este facut de medic prin:

-Inspectie
-Palpare

42
- Percutie
-Auscultatie

Este foarte importanta si utila cunoasterea examenului clinic pe aparate, pentru

completarea bilantului clinic preoperator.
B-Bilant paraclinic
-Completeaza examenul clinic
-Permite o apreciere exacta a starii viitorului operat
-Rezultatele examenelor paraclinice depind de profesionalismul si corectitudinea cu
care asistenta medicala a facut recoltarea produselor biologice si patologice sau a
pregatit bolnavul pentru investigatie.

1. Examene de rutina
-Sunt examene de laborator obligatorii inaintea tuturor interventiilor chirurgicale,
indiferent de timpul avut la dispozitie pentru pregatire si indiferent de starea generala a
pacientului
-Timp de sangerare si de coagulare
-Determinarea grupei sanguine
-Hematocrit
-Glicemie
-Uree sanguina

2. Examene complete
-HLG completa

43
-VSH
-Ionograma
-EAB (echilibrul acido-bazic)
-Coagulograma completa
-Probe de disproteinemie
-Transaminaze
-Examen de urina
-EKG
-Radiografie sau radioscopie pulmonara

3. Examene speciale

Sunt in functie de aparatul sau organul pe care se intervine:

Pregatirea pentru operatie
In ziua precedenta:
-Repaus
-Regim alimentar: Usor digerabil
Consum de lichide pentru:
-Mentinerea TA
-Diminuarea setei postoperatorii
-Dezintoxicarea si marirea diurezei
Alte pregatiri: antibioterapie cand se anticipeaza aparitia unei infectii postoperatorii

In seara zilei precedente:

-Baie generala

44
-Toaleta bucodentara
-Toaleta nasului
-Ras (daca este cazul)
-Alimentatie lejera:
-Supa de legume
-Bauturi dulci (alcaline)

In ziua interventiei:
-Pacientul nu mai bea
-Se indeparteaza bijuteriile
-Se indeparteaza proteza dentara mobila (daca este cazul), se pastreaza in cana cu apa
-Se imbraca pacientul cu lenjerie curata
-Se pregatesc documentele. Foaia de observatie, analizele, care vor insoti pacientul

Transportul pacientului in sala de operatie

-Se face numai insotit de asiatenta medicala care are obligatia sa predea pacientul
asistentei de anestezie, impreuna cu toata documentatia si alte observatii survenite
ulterior si foarte importante pentru interventia chirurgicala
- Se face cu brancard, pat rulant, carucior, in functie de boala si bolnav
-Pacientul trebuie sa fie asezat comfortabil si acoperit

In sala de preanestezie:
-Se verifica starea de curatenie
-Se verifica daca s-a indepartat proteza
-Se verifica zonele pentru perfuzie

45
In sala de operatie
-Se executa ultima parte a pregatirii pacientului
-Se instaleaza si fixeaza pacientul pe masa de operatie
-Monitorizarea functiilor vitale
-Obtinerea unui abord venos (ac simplu, branula, cateter)
-Pregatirea campului operator
-Ajuta la instalarea campului steril textil.

Rolul moral al asistentei medicale

In general pentru pacient nu exista interventie chirurgicala „minora”, o parte fiind o
experienta noua pe care o traieste bolnavul.
Teama ii face pe unii pacienti sa refuze operatia, sub pretextul ca ar dori sa mai incerce
un tratament medicamentos sau ca doresc o amanare pentru rezolvarea unei probleme
personale.
In acest sens, rolul asistentei medicale este de a-l linisti pe pacient si de a-i da incredere.
Aceasta se realizeaza prin:
-Modul de a vorbi cu pacientul
-Asigurarea ca anestezia si interventia sunt benigne
-Exemple de reusita a unui operat cu aceeasi interventie
-Mentinerea calmului antrenand si vecinii de salon.

Se vor evita:
-Contactul cu pacientii operati care sunt obositi, le este rau, au complicatii, pentru a nu-i
permite sa aiba termen de comparatie
-De a vorbi cu pacientul si familia acestuia

46
Sa nu faci aprecieri personale asupra chirurgului, anestezistului, interventiei si
diagnosticului
Sa se puna in acelasi salon doi pacienti operati, in aceeasi zi, cu aceeasi interventie.

Concluzii:
Rolul pregatirii preoperatorii a pacientului detine un loc important in prevenirea
infectiilor nosocomiale.
Este necesara punerea in practica a unui protocol precis si detaliat a diferitelor etape din
aceasta pregatire si intarirea legaturilor dintre asistenta medicala din sectia de chirurgie,
terapie intensiva si cele care lucreaza in salile de operatie si anestezie.
Fiecare sectie este responsabila de numarul si frecventa eventualelor infectii, precum si
de urmarirea, alaturi de asistentul de igiena, a executarii corecte a modului de pregatire
preoperatorie a pacientului.
Supravegherea postoperatorie si ingrijirile acordate pacientilor operati
Supravegherea postoperatorie a pacientului incepe in momentul terminarii interventiei
chirurgicale, deci inainte ca el sa fie transportat in camera. Din acest moment operatul
devine obiectul unei atentii constante pana la parasirea spitalului.
I.Reintoarcerea in camera
In general pacientul este adus in camera insotit de medic si de asistenta care va urmari
respiratia sa si modul in care este transportat si asezat in pat.
Transportul pacientului operat:
-Este indicat a se face cu patul rulant sau caruciorul
-Pacientul va fi acoperit pentru a fi ferit de curentii de aer sau schimbari de
temperatura. Asistenta medicala care il insoteste se va asigura ca pacientul sta comod,
ca este in siguranta si ca eventuala tubulatura nu este comprimata

47
-Patul sau caruciorul va fi manevrat cu atentie, ferit de smucituri si opriri sau porniri
bruste
-Pozitia pe carucior este decubit dorsal, cu capul intr-o parte, pentru a nu-si inghiti
eventualele vomismente
-In timpul transportului asistenta medicala va urmari: aspectul fetei (cianoza), respiratia,
pulsul, perfuzia

Instalarea operatului:
 Se va face intr-o camera cu mobilier redus si usor lavabil, care va fi curata, bine
aerisita, linistita, in semiobscuritate, avand temperatura cuprinsa intre 18-20°C,
prevazuta cu instalatii de oxigen montate in perete, cu prize in stare de
functionare ti cu aparatura pentru aspiratie
 Patul va fi accesibil din toate partile. Caldura excesiva a patului produce
transpiratie, ceea ce duce la pierderi de apa, iar senzatia de frig duce la aparitia
frisoanelor.

II. Supravegherea operatului

Este sarcina fundamentala a asistentei medicale. Supravegherea este permanenta in
vederea depistarii precoce a incidentelor si complicatiilor postoperatorii.
Prezenta permanenta langa pacient permite asistentei medicale ca, pe langa elementele
de supraveghere indicate de chirurg si anestezist sa sesizeze orice alte mici modificari si
acuze subiective (durerea) si sa administreze la timp tratamentul prescris evitand
initiativele personale, fara a tine cont de responsabilitatile celorlalti membri ai echipei.
1. Elemente de supravegheat:

48
a) Aspectul general al operatului
-Coloratia pielii (normala roz) sesizand paloarea si cianoza
-Coloratia unghiilor, urmarind aparitia cianozei
-Starea extremitatilor, paloarea sau racirea nasului, urechilor, mainilor si picioarelor
-Starea mucoaselor, limba uscata sau umeda, saburala sau curata- indica starea de
hidratare a operatului
b) Diferiti parametri fiziologici
-TA se masoara ori de cate ori este nevoie in primele 2h dupa operatie, din 15’ in 15’,
din 30’ in 30’ in urmatoarele 6h si din 1h in 1h pentru urmatoarele 16h
-Puls: se masoara la 10-15’, urmarindu-se frecventa, ritmicitatea, amplitudinea
-Respiratia: se noteaza frecventa, amplitudinea, ritmicitatea, aparitia tusei, expectoratii
-Temperatura se masoara dimineata si seara si se noteaza.
c) Pierderile lichidiene sau sanguine
-Transpiratia se noteaza daca apare, deoarece, in cazul cand este abundenta , poate
antrena pierderi de apa importante
-Vomismentele: se va nota cantitatea, aspectul si caracterul
-Sputa
2. Foaia de temperatura

Datele clinice si biologice vor fi consemnate de asistenta medicala in foaia de

temperatura, fapt ce permite intocmirea unei vederi de ansamblu a evolutiei
postoperatorii a bolnavului.
In afara rolului in ingrijirea operatului asistenta medicala are obligatia de a completa,
corect si la timp aceste foi oferind echipei chirurgicale informatii privind starea de
sanatate postoperatorie a pacientului.

49
Este indispensabila in toate cazurile chirurgicale, indiferent de amploarea interventiei.
Pe foaia de temperatura se va nota:
-Temperatura, dimineata si seara
-Puls
-Valorile TA
-Diureza
-Scaunul
-Ziua operatiei, urmand apoi numaratoarea (1, 2, 3…)
-medicamente administrate inainte si dupa interventia chirurgicala, precum si dozele.
-Ingrijiri pre si postoperatorii

III Ingrijiri acordate pacientilor amigdalectomizati

- Supravegheaza permanent pacientul 6-8h
-Asigura repausul complet la pat in decubit ventral cu capul sprijinit pe antebrat sau
sezand cu capul aplecat in fata cu tavita renala pe coapsa
-Educa pacientul sa nu inghita saliva, sa nu faca miscari de deglutitie, copii sa nu planga
pentru a nu se accentua sangerarea
-Examineaza secretia renala care se scurge in tavita renala si informeaza medicul in cazul
hemoragiilor mari pentru a se reinterveni chirurgical
-Alimenteaza pacientul dupa atenuarea durerii si opririi hemotagiei cu lichide reci in
inghitituri mari
-Invata pacientul sa nu suga cu paiul lichidele, sa nu faca gargara, sa evite sa tuseasca, sa
stranute, sa vorbeasca tare (acestea putand determina hemoragii)

50
-Educa pacientul ca timp de 7 zile sa stea in casa si il informeaza ca in a 6-8-a zi este
posibila o mica hemoragie datorita desprinderii membranelor albicioase formate in lojile
amigdaliene
-Se pot pune comprese reci in jurul gatului
-Durerile faringiene postoperatorii fiind mai greu de suportat, se recomanda Algocalmin
injectabil, solutie de Piramidon 4%, 2-3 linguri/zi
-Se mai recomanda dezinfectia nazofaringiana si dupa caz Penicilina intramuscular timp
de 2-3 zile
-Dieta se compune in primele 2zile din lichide reci, indulcite apoi piureuri, compoturi,
regim lacto-fainos pana la 8-10zile de la operatie
-In timpul evolutiei spre vindecare placa operatorie din lojile amigdaliene se acopera cu
fibrina formand false membrane care pregatesc cicatrizarea locala. Acestea se detaseaza
treptat, ultimele portiuni dispar abia a -9-10-a zi, ocazie in care se poate produce
hemoragie, de obicei neansemnata de aceea, regimul alimentar trebuie sa protejeze
zona operata pana la vindecare.

51
 CAPITOLUL IV- PLAN DE INGRIJIRE A COPILULUI CU AMIGDALITA CRONICA
Cazul I
CULEGEREA DATELOR
Sursa de informare :
-directa: pacientul
-indirecta: echipa de ingrijire, foaia de observatie, familia
Metode de culegere a datelor:
-observarea pacientului
-consultarea surselor secundare
-interviul
DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI
a)Date fixe :
-nume: T.
-prenume: I.
-varsta: 10 ani
-sex: F
-starea civila: necasatorita
-religie: ortodoxa
-nationalitate: romana
-ocupatie: eleva
b)Date variabile :
-domiciliul: Bucuresti
-conditii de viata:
-locuinta care indeplineste normele igienice corespunzatoare

52
-nefumatoare
-gusturi personale: nu are preferinte alimentare
-mod de petrecere a timpului liber:
-merge in vizita la prieteni sau rude,
-ii place sa urmareasca programe TV,
-in fiecare dupa-amiaza se odihneste 30 minute – o ora
-asculta muzica.

STAREA DE SANATATE ANTERIOARA

a) Date antropometrice :
-Greutate: 40 kg
-inaltime: 1,20 m
-Grup sanguin: AB IV
b ) Limite senzoriale:
-alergii: nu este alergica
-proteze: nu are
-acuitate vizuala si auditiva: in limite fiziologice
-somn: linistit, odihnitor
-mobilitate: buna
-se alimenteaza suficient, conform varstei
c) Antecedente heredo-colaterale:
-fara importanta
d) Antecedente personale fiziologice: Nu sunt
e) Antecedente personale patologice
-repetate pusee amigdaliene

53
INFORMATII LEGATE DE BOALA
a) Motivele internarii :
-altralgii
-mialgii
b) Istoricul bolii:
Pacienta T.I., in varsta de 10 ani, prezentand altralgii, mialgii, dupa frecvente pusee
amigdaliene in antecedente, se interneaza de urgenta in sectia ORL pentru investigatii si
tratament, la ora 09.30, pe data de 25.03.2013.
c) Diagnostic la internare:
-amigdalita cronica cu pusee infectioase repetate
d) Data la internare : 25/03/2013

e) Examen clinic general:

-starea generala buna
-starea de nutritie: relativ buna
-starea de constienta: constienta
-tegumente: normal colorate
-mucoase: de aspect normal
-fanere: fara modificari patologice
-tesut conjunctivo - adipos: normal conformat
-sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili
-sistem muscular: normotom, normochinetic
-sistem osteo- articular: dureri articulare
-aparat respirator: torace cu aspect normal, murmur vezicular prezent, fara raluri,
excursii costale egale, R: 16 respiratii/minut

54
-aparat cardio vascular: TA=110/70 mm Hg, AV=72 b/min, soc apexian in spatiul V
intercostal stang, fara sufluri
-aparat digestiv: tranzit intestinal normal
-ficat cai biliare si splina: punct colecistic nedureros la palpare
-aparat uro-genital: loji renale libere, mictiuni fiziologice, Giordano (-)
-sistem nervos, endocrin, organe de simt: orientata temporo-spatial, ROT normale
-examen ORL:
 nas: - piramida nazala normal conformata
-sept median normal conformat
-puncte sinuzale nedureroase spontan si la palpare
 bucofaringe:
normal aspect de jugală mucoasă limbă buze
-amigdale palatine mari, cripte cazeoase cu aderente la pliurile anterioare si posterioare
si cicatrici pe suprafata mediana.
-laringe: morfo- functional normal
-examen otic:- CAE libere
-timpane de aspect normal
-auz normal pastrat bilateral
PREOPERATOR
Probleme actuale:
- comunicare ineficienta la nivel afectiv
-dificultate in a se realiza
-dezinteres in a indeplini activitati recreative
-lipsa de cunostinte despre boala, masuri de prevenire, diagnosticul medical, tratament,
convalescenta;

55
-dureri articulare.
Probleme potentiale:
-risc de infectii nosocomiale

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

PREOPERATOR
Nevoia Manifestari de independenta Manifestari de Sursa de dificultate
fundamentala dependenta

De a respira Respiratia
si -frecventa: 17 respiratii/minut
a avea o -amplitudinea: respiratie profunda
buna -ritmul: respiratie ritmica
-simetria miscarilor respiratorii:

56
circulatie ambele hemitorace prezinta aceeasi
miscare de ridicare si coborare in
timpul inspiratiei si expiratiei
-tipul de respiratie: postal inferior
Puls
-frecventa: 72 batai/minut
-ritm: puls ritmic
-amplitudine: puls bine batut
TA
-TA max: 110 mm Hg
-TA min: 70 mm Hg
De a bea si a
manca -cavitatea bucala:

-dentitie buna
-mucoasa bucala roz si umeda
-limba roz
-gingii roz si aderente dintilor
-masticatia:

-usoara, eficace
-gura inchisa
-reflex de deglutitie: prezent
-digestie: lenta, nestingherita
-deprinderi alimentare:

-programul meselor:3 mese si 2

gustari
-apetit bun
-hidratare: buna
gust si valoare acordate mancarii:

-alegerea alimentelor
-servirea mesei in familie sau singur
-traditii
-educatie
De a elimina Urina -hiperstenurie De ordin fizic infectii
-cantitatea: 1200 ml/24 ore repetate
-frecventa: 6/zi
-ritmul: 4 ziua, 2 noaptea
-culoarea: galben inchis
-miros: de bulion (urina proaspata)
si amoniacal (urina fermentata)
-aspect: clara, transparenta
Scaunul
-frecventa: 1/zi
-orarul: ritmic

57
 -cantitatea: 150 g materii fecale
-consistenta: pastoasa omogena
-culoarea: bruna
-miros: fecaloid
Transpiratia
-cantitatea: minima, pentru a
mentine umiditatea pliurilor
-mirosul: miros placut de deodorant
aplicat dupa spalare cu apa si sapun
Menstra
-ritmul: la 30 de zile
-durata: 5 zile
-aspectul: mucus amestecat cu
sange si detritusuri celulare
culoarea: rosu negricios la inceput,
apoi rosu deschis
-cantitatea: 100 g
-evolutie: fara dureri, usoara jena
fiziologica
De a avea o Mobilitate redusa De ordin fizic dureri
buna postura -postura adecvata articulare
-ortostatism
-sezand
-clinostatism
-miscari adecvate:
-abductie /adductie
-flexie /extensie
-rotatie
-pronatie /supinatie
-circumductie
-exercitii fizice:
-practica exercitii fizice 10 minute
dimineata
De a dormi si -durata: 7 ore
a se odihni -calitatea: odihnitor, fara cosmaruri
-perioada de relaxare si timp liber
De a se -alegere personala a .
imbraca si vesmintelor dupa gust si
dezbraca circumstanta
-sortarea vesmintelor, adecvate
functiilor psihologice
-calitatea vesmintelor adecvate
climatului, statutului socio-cultural
-purtarea de obiecte seminificative
-capacitate fizica de imbracare si

58
 dezbracare
De a-si -temperatura corporala 37oC
mentine -piele de culoare roz
temperatura -temperatura mediului ambiant
corpului in 220C
limite
normale

De a fi curat, -par scurt, stralucitor

ingrijit, de a -urechi: configuratie normala,
proteja curate
tegumentele -nas: mucoasa umeda,
si mucoasele -fose nazale libere
-unghii: curate, taiate scurt, culoare
roz
-cavitatea bucala:
-dentitie alba,completa, fara carii
-mucoasa bucala umeda si roz
-gingii aderente dintilor si roz
-piele curata, elastica, neteda ,
pigmentata normal
-deprinderi igienice bune
De a evita -securitate fizica, -predispozitie la infectie -de ordin psihic:
pericolele -securitate psihologica, -predispozitie la spitalizarea
-securitate socilogica: -de ordin fizic:
imbolnaviri frecvente
-salubritatea mediului
inflamatia amigdalelor
-calitatea si umiditatea aerului
-temperatura ambianta: 220C
-fara poluare fonica, chimica
De a -functionarea adecvata a organelor -usoara agitatie -de ordin fizic: durerea
comunica de simt
-debit verbal usor, ritm moderat,
limbaj clar
-expresie non-verbala buna
-exprimare usoara
-perceptia obiectiva a mesajului
primit
-capacitatea de a angaja si mentine
o relatie stabila cu semenii
-stabilirea de relatii armonioase in
familie, la locul de munca, in
grupuri de prieteni
De a actiona -asistarea la ceremonii religioase
conform -folosirea obiectelor religioase
propriilor -parcurgerea scrierilor religioase
convingeri si spirituale
valori, de a -gesturi si atitudini corporale
practica -participarea la fapte de caritate

59
 religia -participarea la fapte de umanitate
-angajarea intr-o actiune sociala-
umanitara
De a se -integritate fizica si psihica -dificultate in a se -de ordin fizic:
realiza -autocritica realiza spitalizarea
-luarea de decizii
-stima de sine
-imaqginea de sine
-dragoste fata de munca
-aprecierea muncii
-ambitie, motivatie
De a se -destinderea -dezinteres in a indeplini spitalizarea
recrea -amuzamentul: activitati recreative
-distractie
-divertisment
-inveselirea
De a invata -dorinta si interesul de independenta -lipsa de cunostinte -de ordin sociologic:
cum sa-si -acumularea de cunostinte -cerere de informatii lipsa cunostintelor
pastreze
sanatatea

MANIFESTARI DE DEPENDENTA
-predispozitie la infectii
-usoara agitatie
-dificultate in a se realiza
dezinteres in a indeplini activitati recreative
-cunostinte insuficiente despre boala, masuri de prevenire, diagnostic, tratament,
convalescenta

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE:
-Mobilitate redusa din cauza durerii articulare manifestata prin repaus la pat.
-Stare depresiva din cauza spitalizarii, manifestata prin usoara agitatie.
-Vulnerabilitate fata de pericole din cauza durerii articulare, manifestata prin
predispozitie la infectii si imbolnaviri frecvente.

60
-Comunicare ineficienta la nivel afectiv datorita durerii, manifestata prin usoara
iritabilitate.
-Cunostinte insuficiente din cauza lipsei de cunostinte, manifestate prin cerere de
informatii.
-Cunostinte insuficiente datorita inaccesibilitatii la informatii, manifestate prin
cunostinte insuficiente despre boala, masuri de prevenire, diagnostic medical,
tratament, convalescenta.
PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
a)OBIECTIV :
-pacienta sa beneficieze de confort;
-pacienta sa prezinte mucoase respiratorii umede si integre;
-pacienta sa fie echilibrat psihic.
-pacienta sa prezinte rezistenta crescuta fata de infectie;
-pacienta sa declare diminuarea durerii;
-pacienta sa aiba o stare generala buna;
-pacienta sa accepte modificarile aparute;
-pacienta sa-si exprime diminuarea anxietatii;
-pacienta sa participe in fiecare zi la activitati recreative;
-pacienta sa nu devina sursa de infectii nosocomiale;
-pacienta sa explice boala, tratamentul, ingrijiri necesare, regim, activitati recomandate
in convalescenta.
-pacienta sa accepte modificarea imaginii despre sine pe tot parcursul bolii;
-pacienta sa beneficieze de toate documentele necesare externarii.
b) INTERVENTII ZILNICE
-diversific alimentele in functie de gustul bolnavei, tinand cont de boala;

61
-stabilesc timpul necesar pentru mese;
-planific timpul de odihna;
-linistesc pacienta cu privire la starea sa explicandu-i scopul si natura interventiilor;
-familiarizez pacienta cu noul sau mediu ambiant;
-dau posibilitatea pacientei sa-si exprime dorintele, nevoile, sentimentele;
-invat pacienta tehnici de relaxare;
-atrag atentia pacientei de la durere si boala prin meloterapie, reviste, comunicare
terapeutica;
-informez medicul despre starea de sanatate si despre eventualele schimbari aparute in
evolutia bolii;
-monitorizez functiile vitale;
-notez in foaia de observatie valorile obtinute;
-asigur un climat adecvat in salon;
-aerisesc salonul, mentinand o temperatura de minim 20oC;
-umezesc aerul din incapere;
-servesc alimente la o temperatura adecvata;
-dau posibilitatea familiei de a-si exprima parerile si o solicit in ingrijire;
-administrez medicatia prescrisa;
-insotesc pacienta la vizita medicala zilnica;
-solicit pacientei sa coopereze la ingrijirile care i se acorda;
-recoltez produse biologice pentru investigatii de laborator;
-asigur documentele necesare externarii.

62
63
 Aplicarea ingrijirilor preoperator
Data Probleme de Obiective Interventii Evaluare
dependenta
Autonome Delegate

25.03.13 Vulnerabilita Pacienta sa Penicilina 3000000x2 -la ora 24.00:

te fata de pericole beneficieze de un - asigur conditiile de mediu Glucoza 5%,1fl. pacienta declara
mediu de adecvate Ser fiziologic 1fl
diminuarea
siguranta fara - amplasez pacientul in salon in Etamsilat 2f
accidente si functie de stare, afectiune Fitomenadion 2f disconfortului
infectii - iau masuri sporite de evitare a Adrenostazin 2f
transmiterii infectiilor
- urmaresc si apreciez corect
potentialul infectios al pacientului
- aleg procedurile de investigatie si
tratament cu risc minim de infectie
- -informez si stabilesc impreuna cu
pacienta planul de recuperare a
starii de sanatate si crestere a
rezistentei organismului.

Vulnerabilita Pacienta sa fie

te fata de pericole echilibrata psihic - favorizez adaptarea persoanei la
-iritabilitate noul mediu
-anxietate - creez un mediu optim
- ajut pacienta sa-si recunoasca
anxietatea
- invat pacienta tehnici de relaxare
- furnizez explicatii clare si
deschise asupra ingrijirilor
programate
- incurajez pacienta la lectura,
activitati pentru a inlatura starea de
anxietate
- furnizez mijloace de comunicare

64
 adecvate starii
- -asigur legatura pacientei cu
familia prin vizite frecvente.

Alterarea vocii Ocolirea caii

naturale de - umezesc aerul din incapere
alimentare - recomand pacientei repaus vocal
absolut
- favorizez modalitatile de
comunicare non - verbala
- intrerup alimentatia solida
- recomand gargara cu solutii
antiseptice
- -alimentez pacienta cu lichide.

Alimentatie si Pacienta sa
hidratare inghita fara - alimentez pacienta parenteral
inadecvata prin dificultate - explorez gusturile si obiceiurile
deficit alimentare ale pacientei
- constientizez pacienta asupra
importantei regimului alimentar in
mentinerea sanatatii
- fac bilantul lichidelor ingerate si
eliminate
- -calculez numarul de calorii pe zi.

Lipsa de Pacienta sa
cunostinte acumuleze - explorez nivelul de cunostinte al
cunostinte noi bolnavei privind boala, modul de
participare la interventii si la
procesul de recuperare
- identific manifestarile de
dependenta, sursele lor de
dificultate, interactiunile lor cu alte
nevoi
- motivez importanta acumularii de

65
 noi cunostinte
- constientizez bolnava asupra
propriei responsabilitati privind
sanatatea
- organizez activitati educative
folosind metodele de invatare
cunoscute: expunerea, conversatia,
demonstratia

-verific daca bolnava a inteles

corect mesajul transmis si daca si-a
insusit noile cunostinte.
Disconfort Pacienta sa
(iritabilitate) beneficieze de - discut cu pacienta pentru a
confort fizic si identifica cauzele disconfortului;
psihic - favorizez odihna pacientei prin
suprimarea surselor care- i pot
determina disconfortul si
iritabilitatea;
- creez senzatie de bine pacientei
prin discutiile purtate;
- facilitez contactul cu alti pacienti,
cu membrii familiei;
- -observ si notez schimbarile.

Dificultatea de a Pacienta sa–si -identifica, prin observatie si

se realiza recapete conversatie cu pacienta, cauza
increderea si neputintei sale si situatiile care ii
stima de sine provoaca sentimentul de inutilitate;
-castig increderea pacientei prin
modul de comportare si prin
discutie;
-o ajut in cunoasterea si reevaluarea
capacitatilor sale;
-o consult in planificarea
activitatilor propuse;
-informez pacienta asupra dreptului

66
 sau de a lua decizii care il privesc;
-observ reactiile pacientei la luarea
deciziilor;
-o conving de importanta lor si de
responsabilitatea ce – i revine;
-orientez pacienta spre alte activitati
decat cele anterioare in raport cu
capacitatile sale.
Dificultatea de a Pacientul sa -explorez ce activitati recreative ii
se recrea prezinte a stare de produc placere pacientei;
buna dispozitie -analizez si stabilesc daca acestea
sunt in concordanta cu starea sa
fizica si psihica;
-planific activitati recreative
impreuna cu pacienta;
-antrenez bolnava in activitati si o
ajut;
-asigur mediul corespunzator;
-amenajez camere de recreere.
26.03.13 Vulnerabilita-te Pacienta sa Penicilina 3000000x2
fata de pericole beneficieze de un - asigur conditiile de mediu Glucoza 5%,1fl.
mediu de adecvate Ser fiziologic 1fl
siguranta fara - amplasez pacienta in salon in Etamsilat 2f
accidente si functie de stare, afectiune Fitomenadion 2f
infectii - iau masuri sporite de evitare a Adrenostazin 2 f
transmiterii infectiilor
- urmaresc si apreciez corect
potentialul infectios al pacientei
- aleg procedurile de investigatie si
tratament cu risc minim de infectie

-informez si stabilesc impreuna cu

pacienta planul de recuperare a
starii de sanatate si crestere a
rezistentei organismului.
Vulnerabilita-te Pacienta sa fie
fata de pericole echilibrat psihic - favorizez adaptarea persoanei la

67
-iritabilitate noul mediu
-anxietate - creez un mediu optim
- ajut pacienta sa-si recunoasca
anxietatea
- invat pacienta tehnici de relaxare
- furnizez explicatii clare si
deschise asupra ingrijirilor
programate
- incurajez pacienta la lectura,
activitati pentru a inlatura starea de
anxietate
- furnizez mijloace de comunicare
adecvate starii

-asigur legatura pacientei cu familia

prin vizite frecvente.
Alterarea vocii Ocolirea caii Penicilina 3000000x2
naturale de - umezesc aerul din incapere Glucoza 5%,1fl.
alimentare - recomand pacientei repaus vocal Ser fiziologic 1fl
absolut Etamsilat 2f
- favorizez modalitatile de Fitomenadion 2f
comunicare non - verbala Adrenostazin 2 f
- intrerup alimentatia solida
- recomand gargara cu solutii
antiseptice
- alimentez pacienta cu lichide.

Alimentatie si Pacienta sa
hidratare inghita fara - alimentez pacienta parenteral
inadecvata prin dificultate - explorez gusturile si obiceiurile
deficit alimentare ale pacientei
- constientizez pacienta asupra
importantei regimului alimentar in
mentinerea sanatatii
- fac bilantul lichidelor ingerate si
eliminate
- -calculez numarul de calorii pe zi.

68
Lipsa de Pacienta sa Penicilina 3000000x2
cunostinte acumuleze - explorez nivelul de cunostinte al Glucoza 5%,1fl.
cunostinte noi bolnavei privind boala, modul de Ser fiziologic 1fl
participare la interventii si la Etamsilat 2f
procesul de recuperare Fitomenadion 2f
- identific manifestarile de Adrenostazin 2 f
dependenta, sursele lor de
dificultate, interactiunile lor cu alte
nevoi
- motivez importanta acumularii de
noi cunostinte
- constientizez bolnava asupra
propriei responsabilitati privind
sanatatea
- organizez activitati educative
folosind metodele de invatare
cunoscute: expunerea, conversatia,
demonstratia
- -verific daca bolnava a inteles
corect mesajul transmis si daca si-a
insusit noile cunostinte.

Dificultatea de a Pacienta sa – si -identifica, prin observatie si Penicilina 3000000x2

se realiza recapete conversatie cu pacienta, cauza Glucoza 5%,1fl.
increderea si neputintei sale si situatiile care ii Ser fiziologic 1fl
stima de sine provoaca sentimentul de inutilitate; Etamsilat 2f
-castig increderea pacientei prin Fitomenadion 2f
modul de comportare si prin Adrenostazin 2 f
discutie;
-o ajut in cunoasterea si reevaluarea
capacitatilor sale;
-o consult in planificarea
activitatilor propuse;
-informez pacienta asupra dreptului
sau de a lua decizii care il privesc;
-observ reactiile pacientei la luarea

69
 deciziilor;
-o conving de importanta lor si de
responsabilitatea ce – i revine;
-orientez pacienta spre alte activitati
decat cele anterioare in raport cu
capacitatile sale.
Dificultatea de a Pacienta sa -explorez ce activitati recreative ii Penicilina 3000000x2
se recrea prezinte a stare de produc placere pacientei; Glucoza 5%,1fl.
buna dispozitie -analizez si stabilesc daca acestea Ser fiziologic 1fl
sunt in concordanta cu starea sa Etamsilat 2f
fizica si psihica; Fitomenadion 2f
-planific activitati recreative Adrenostazin 2 f
impreuna cu pacienta;
-antrenez bolnava in activitati si o
ajut;
-asigur mediul corespunzator;
-amenajez camere de recreere.
26.03.13 Vulnerabilita-te Pacienta sa Penicilina 3000000x2
fata de pericole beneficieze de un - asigur conditiile de mediu Glucoza 5%,1fl.
mediu de adecvate Ser fiziologic 1fl
siguranta fara - amplasez pacienta in salon in Etamsilat 2f
accidente si functie de stare, afectiune Fitomenadion 2f
infectii - iau masuri sporite de evitare a Adrenostazin 2 f
transmiterii infectiilor
- urmaresc si apreciez corect
potentialul infectios al pacientei
- aleg procedurile de investigatie si
tratament cu risc minim de infectie

-informez si stabilesc impreuna cu

pacienta planul de recuperare a
starii de sanatate si crestere a
rezistentei organismului.
Vulnerabilita-te Pacienta sa fie
fata de pericole echilibrat psihic - favorizez adaptarea persoanei la
-iritabilitate noul mediu
-anxietate - creez un mediu optim

70
 - ajut pacienta sa-si recunoasca
anxietatea
- invat pacienta tehnici de relaxare
- furnizez explicatii clare si
deschise asupra ingrijirilor
programate
- incurajez pacienta la lectura,
activitati pentru a inlatura starea de
anxietate
- furnizez mijloace de comunicare
adecvate starii

-asigur legatura pacientei cu familia

prin vizite frecvente.
Alterarea vocii Ocolirea caii
naturale de - umezesc aerul din incapere
alimentare - recomand pacientei repaus vocal
absolut
- favorizez modalitatile de
comunicare non - verbala
- intrerup alimentatia solida
- recomand gargara cu solutii
antiseptice
- alimentez pacienta cu lichide.

Alimentatie si Pacienta sa
hidratare inghita fara - alimentez pacienta parenteral
inadecvata prin dificultate - explorez gusturile si obiceiurile
deficit alimentare ale pacientei
- constientizez pacienta asupra
importantei regimului alimentar in
mentinerea sanatatii
- fac bilantul lichidelor ingerate si
eliminate
-calculez numarul de calorii pe zi.

Lipsa de Pacienta sa

71
cunostinte acumuleze - explorez nivelul de cunostinte al
cunostinte noi bolnavei privind boala, modul de
participare la interventii si la
procesul de recuperare
- identific manifestarile de
dependenta, sursele lor de
dificultate, interactiunile lor cu alte
nevoi
- motivez importanta acumularii de
noi cunostinte
- constientizez bolnava asupra
propriei responsabilitati privind
sanatatea
- organizez activitati educative
folosind metodele de invatare
cunoscute: expunerea, conversatia,
demonstratia
- -verific daca bolnava a inteles
corect mesajul transmis si daca si-a
insusit noile cunostinte.

Dificultatea de a Pacienta sa – si -identifica, prin observatie si

se realiza recapete conversatie cu pacienta, cauza
increderea si neputintei sale si situatiile care ii
stima de sine provoaca sentimentul de inutilitate;
-castig increderea pacientei prin
modul de comportare si prin
discutie;
-o ajut in cunoasterea si reevaluarea
capacitatilor sale;
-o consult in planificarea
activitatilor propuse;
-informez pacienta asupra dreptului
sau de a lua decizii care il privesc;
-observ reactiile pacientei la luarea
deciziilor;
-o conving de importanta lor si de

72
 responsabilitatea ce – i revine;
-orientez pacienta spre alte activitati
decat cele anterioare in raport cu
capacitatile sale.
Dificultatea de a Pacienta sa -explorez ce activitati recreative ii
se recrea prezinte a stare de produc placere pacientei;
buna dispozitie -analizez si stabilesc daca acestea
sunt in concordanta cu starea sa
fizica si psihica;
-planific activitati recreative
impreuna cu pacienta;
-antrenez bolnava in activitati si o
ajut;
-asigur mediul corespunzator;
-amenajez camere de recreere.
27.03.13 Vulnerabilita-te Pacienta sa Penicilina 3000000x2
fata de pericole beneficieze de - asigur conditiile de mediu Glucoza 5%,1fl.
un mediu de adecvate Ser fiziologic 1fl
siguranta fara - amplasez pacienta in salon in Etamsilat 2f
accidente si functie de stare, afectiune Fitomenadion 2f
infectii - iau masuri sporite de evitare a Adrenostazin 2f
transmiterii infectiilor
- urmaresc si apreciez corect
potentialul infectios al pacientei
- aleg procedurile de investigatie si
tratament cu risc minim de infectie
- -informez si stabilesc impreuna cu
pacienta planul de recuperare a
starii de sanatate si crestere a
rezistentei organismului.

Vulnerabilita-te Pacienta sa fie

fata de pericole echilibrat psihic - favorizez adaptarea persoanei la
-iritabilitate noul mediu
-anxietate - creez un mediu optim
- ajut pacienta sa-si recunoasca
anxietatea

73
 - invat pacienta tehnici de relaxare
- furnizez explicatii clare si
deschise asupra ingrijirilor
programate
- incurajez pacienta la lectura,
activitati pentru a inlatura starea de
anxietate
- furnizez mijloace de comunicare
adecvate starii

-asigur legatura pacientei cu familia

prin vizite frecvente.
Alterarea vocii Ocolirea caii
naturale de - umezesc aerul din incapere
alimentare - recomand pacientului repaus vocal
absolut
- favorizez modalitatile de
comunicare non - verbala
- intrerup alimentatia solida
- recomand gargara cu solutii
antiseptice
- -alimentez pacienta cu lichide.
-

Alimentatie si Pacienta sa
hidratare inghita fara - alimentez pacienta parenteral
inadecvata prin dificultate - explorez gusturile si obiceiurile
deficit alimentare ale pacientei
- constientizez pacienta asupra
importantei regimului alimentar in
mentinerea sanatatii
- fac bilantul lichidelor ingerate si
eliminate
- -calculez numarul de calorii pe zi.

Lipsa de Pacienta sa
cunostinte acumuleze - explorez nivelul de cunostinte al

74
 cunostinte noi bolnavei privind boala, modul de
participare la interventii si la
procesul de recuperare
- identific manifestarile de
dependenta, sursele lor de
dificultate, interactiunile lor cu alte
nevoi
- motivez importanta acumularii de
noi cunostinte
constientizez bolnava asupra
propriei responsabilitati privind
sanatatea
- organizez activitati educative
folosind metodele de invatare
cunoscute: expunerea, conversatia,
demonstratia
-verific daca bolnava a inteles
corect mesajul transmis si daca si-a
insusit noile cunostinte.

Dificultatea de a Pacienta sa–si -identifica, prin observatie si

se realiza recapete conversatie cu pacienta, cauza
increderea si neputintei sale si situatiile care ii
stima de sine provoaca sentimentul de inutilitate;
-castig increderea pacientei prin
modul de comportare si prin
discutie;
-o ajut in cunoasterea si reevaluarea
capacitatilor sale;
-o consult in planificarea
activitatilor propuse;
-informez pacienta asupra dreptului
sau de a lua decizii care il privesc;
-observ reactiile pacientei la luarea
deciziilor;
-o conving de importanta lor si de
responsabilitatea ce – i revine;

75
 -orientez pacienta spre alte activitati
decat cele anterioare in raport cu
capacitatile sale.
Dificultatea de a Pacienta sa -explorez ce activitati recreative ii
se recrea prezinte a stare de produc placere pacientei;
buna dispozitie -analizez si stabilesc daca acestea
sunt in concordanta cu starea sa
fizica si psihica;
-planific activitati recreative
impreuna cu pacienta;
-antrenez bolnava in activitati si il
ajut;
-asigur mediul corespunzator;
-amenajez camere de recreere.

76
 POSTOPERATOR
Probleme actuale:
-Alterarea vocii;
-Alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit;
-Vulnerabilitate fata de infectii;
-Cunostinte insuficiente despre tratament, complicatii, convalescenta;
-Dificultate in a se recrea;
-Dificultate in a se realiza.

Probleme potentiale:
-Risc de infectii nosocomiale;
-Insomnie;
-Anxietate.

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

POSTOPERATOR
Nevoia Manifestari de independenta Manifestari de dependenta Sursa de
fundamentala dificultate

De a respira si a Respiratia
avea o buna -frecventa R: 17 respiratii/minut
circulatie -amplitudinea: respiratie profunda
-ritmul: respiratie ritmica
-simetria miscarilor respiratorii:
ambele hemitorace prezinta aceeasi
miscare de ridicare si coborare in
timpul inspiratiei si expiratiei
-tipul de respiratie: cestal inferior
Puls
-frecventa P: 72 batai/minut
-ritm: puls ritmic
-amplitudine: puls bine batut
TA
-TA max: 110 mm Hg
-TA min: 70 mm Hg
De a bea si a  cavitatea bucala:
manca -dentitie buna
-mucoasa bucala roz si umeda
-limba roz
-gingii roz si aderente dintilor
 masticatia:

77
 -usoara, eficace
-gura inchisa
-reflex de deglutitie: prezent
-digestie: lenta, nestingherita
-deprinderi alimentare:
-programul meselor:3 mese si 2
gustari
-apetit bun
-satietate
 hidratare: buna
 gust si valoare acordate
mancarii:
-alegerea alimentelor
-servirea mesei in familie sau
singur
-traditii
-educatie
De a elimina Urina
-cantitatea: 1200 ml/24 ore
-frecventa: 6/zi
-ritmul: 4 ziua, 2noaptea
-culoarea: galben inchis
-miros: de bulion (urina proaspata)
si amoniacal (urina fermentata)
-aspect: clara, transparenta
Scaunul
-frecventa: 1/zi
-orarul: ritmic la ora 8.00
-cantitatea: 150 g materii fecale
-consistenta: pastoasa omogena
-culoarea: bruna
-miros: fecaloid
Transpiratia
-cantitatea: minima
-mirosul: mirosul deodorantului
folosit.
Menstra
-ritmul: la 30 de zile
-durata: 5 zile
-aspect: normal
-culoare: rosu negricios la inceput
apoi rosu deschis
-cantitatea: 100 g
-evolutie fara dureri, usoara jena
fiziologica
De a avea o buna  postura adecvata
postura -ortostatism
-sezand
-clinostatism
 miscari adecvate:

78
 -abductie /adductie
-flexie /extensie
-rotatie
-pronatie /supinatie
-circumductie
De a dormi si a -durata: 8 ore Insomnie De ordin fizic,
se odihni -calitatea: calm, fara cosmaruri, durere
relaxant
-perioade de repaus
De a se imbraca -alegere personala a vesmintelor
si dezbraca dupa gust si circumstanta
-sortarea vesmintelor, adecvate
functiilor psihologice
-calitatea vesmintelor adecvate
climatului, statutului socio-cultural
-purtarea de obiecte seminificative
-capacitate fizica de imbracare si
dezbracare
De a-si mentine -temperatura corpului: 37oC
temperatura -piele de culoare roz
corpului in limite -temperatura mediului ambiant
normale
250C

De a fi curat, -par lung, stralucitor

ingrijit, de a -urechi: configuratie normala,
proteja curate
tegumentele si -nas: mucoasa umeda,
mucoasele
-fose nazale libere
-unghii: curate, taiate scurt, culoare
roz
-cavitatea bucala:
-dentitie alba,completa, fara carii
-mucoasa bucala umeda si roz
-gingii aderente dintilor si roz
-piele curata, elastica, neteda ,
pigmentata normal
-deprinderi igienice bune
De a evita -securitate fizica, -predispozitie la infectie
pericolele -securitate psihologica,
-securitate socilogica:
-salubritatea mediului
-calitatea si umiditatea aerului
-temperatura ambianta: 250C
-fara poluare fonica, chimica
De a comunica -functionarea adecvata a organelor -imposibilitatea de a vorbi -de ordin fizic:
de simt repaus vocal
-debit verbal usor, ritm moderat, dupa
limbaj clar amigdalectomie

79
 -expresie non-verbala bine
dezvoltata
-exprimare usoara
-perceptia obiectiva a mesajului
primit
-capacitatea de a angaja si mentine
o relatie stabila cu semenii
-stabilirea de relatii armonioase in
familie, la locul de munca, in
grupuri de prieteni
De a actiona -asistarea la ceremonii religioase
conform -folosirea obiectelor religioase
propriilor -parcurgerea scrierilor religioase
convingeri si spirituale
valori, de a -gesturi si atitudini corporale
practica religia -participarea la fapte de caritate
-participarea la fapte de umanitate
De a se realiza -integritate fizica si psihica -dificultate in a se realiza -de ordin fizic:
-autocritica spitalizarea
-luarea de decizii
-stima de sine
-imaaginea de sine
-dragoste fata de munca
-aprecierea muncii
-ambitie, motivatie
De a se recrea -destinderea -dificultate in a indeplini -de ordin
-amuzamentul: activitati recreative fizic: evitarea
-distractie
curentilor de aer
-divertisment
-inveselirea
De a invata cum -dorinta si interesul de -cunostinte -de ordin
sa-si pastreze independenta insuficiente despre boala, sociologic: lipsa
sanatatea -acumularea de cunostinte evolutie. convalescenta, cunostintelor
Educatia pentru sanatate are rolul tratament
-cerere de informatii
de a oferi pacientului modalitati
concrete, specifice, de mentinere
sau redobandire a sanatatii (rolul de
educator al asistentei medicale).

MANIFESTARI DE DEPENDENTA
-varsaturi
-predispozitie la infectii
-imposibilitatea de a vorbi

80
-dificultate in a se realiza
-dificultate in a indeplini activitati recreative
-cunostinte insuficiente despre boala, evolutie, tratament, convalescenta

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE:
-Alimentatie inadecvata prin deficit din cauza interventiei chirurgicale
manifestata prin repaus alimentar oral.
-Vulnerabilitate fata de pericole din cauza amigdalectomiei, manifestata prin
predispozitie la infectii.
-Dificultate in a indeplini activitati recreative in aer liber datorita interventiei
manifestata prin astenie.
-Dificultate in a se realiza datorita spitalizarii manifestata prin neputinta.
-Comunicare ineficienta datorita amigdalectomiei manifestata prin repaus
vocal.
-Cunostinte insuficiente din cauza lipsei de cunostinte, manifestate prin
cerere de informatii.
-Cunostinte insuficiente datorita inaccesibilitatii la informatii, manifestate
prin cunostinte insuficiente despre boala, masuri de prevenire, diagnostic,
tratament, convalescenta.
PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
a)OBIECTIV :
-pacienta sa beneficieze de confort;
-pacienta sa fie echilibrat psihic;
-pacienta sa fie echilibrat nutritional si hidroelectrolitic;
-pacienta sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ.
-pacienta sa prezinte rezistenta crescuta fata de infectie;

81
-pacienta sa nu devina sursa de infectii nosocomiale;
-pacienta sa se poata alimenta per os;
-pacienta sa explice boala, tratamentul, regimul;
-pacienta sa beneficieze de toate documentele necesare externarii;
-pacienta sa urmeze regimul.
-pacienta sa accepte modificarea imaginii despre sine pe tot parcursul bolii;
-pacienta sa beneficieze de toate documentele necesare externarii.
b) INTERVENTII ZILNICE
-servesc alimente usor de inghitit la o temperatura adecvata;
-diversific alimentele in functie de gustul bolnavei, tinand cont de boala;
-stabilesc timpul necesar pentru mese;
-planific timpul de odihna;
-ofer lichide cu paharul, cana (paiul);
-alimentez bolnava prin perfuzii;
-linistesc pacienta cu privire la starea sa explicandu-i scopul si natura
interventiilor;
-familiarizez pacienta cu noul sau mediu ambiant;
-ajut pacientul sa comunice prin semne;
-dau posibilitatea pacientului sa-si exprime dorintele, nevoile, sentimentele;
-invat pacientul tehnici de relaxare;
-atrag atentia pacientei de la durere si boala prin meloterapie, reviste,
comunicare terapeutica;
-urmaresc pacienta pe parcursul administrarii meicamentelor si dupa;
-notez evolutia postoperatorie;
-informez medicul despre starea de sanatate si despre eventualele schimbari
aparute in evolutia bolii;
-monitorizez functiile vitale;

82
-notez in foaia de observatie valorile obtinute;
-asigur un climat adecvat in salon;
-aerisesc salonul, mentinand o temperatura de minim 18oC;
-umezesc aerul din incapere;
-invat pacienta sa nu imprastie eventualele secretii;
-asigur scuipatori de schimb in primele ore de la operatie;
-invat pacienta care este pozitia adecvata dupa amigdalectomie (DV cu capul
sprijinit pe antebrat sau sezand cu tavita renala pe coapse si capul aplecat);
-asist pacienta in timpul varsaturilor;
-educ pacienta cum sa utilizeze tavita renela;
-ofer pacientei lichide reci sau eventual punga cu gheata pe gat in primele zile
dupa interventia chirurgicala;
-dau posibilitatea familiei de a-si exprima parerile si o solicit in ingrijire;
-administrez medicatia prescrisa;
-insotesc pacienta la vizita medicala zilnica;
-solicit pacientei sa coopereze la ingrijirile care i se acorda;
-recoltez produse biologice pentru investigatii de laborator;
-asigur documentele necesare externarii.

83
 Aplicarea ingrijirilor postoperator
Data Probleme de Obiective Interventii Evaluare
dependenta
Autonome Delegate

28.03.13 Durere Pacienta sa

declare - administrez calmante - Penicilina 3000000x2
diminuarea durerii - distrag atentia pacientei prin - Glucoza 5%,1fl
meloterapie si atragerea in activitati - Ser fiziologic, 1 fl.
recreative - Etamsilat, 2 f
- ii sugerez sa respecte regimul - Fitomenadion 2f
- Adrenostazin 2f
Vulnerabilitate Pacienta sa - Algocalmin 3f
fata de pericole beneficieze de un - asigur conditiile de mediu - Topalgic, 2 cp
mediu de adecvate
siguranta fara - amplasez pacienta in salon in
accidente si functie de stare, afectiune
infectii - iau masuri sporite de evitare a
transmiterii infectiilor
- urmaresc si apreciez corect
potentialul infectios al pacientei
- aleg procedurile de investigatie si
tratament cu risc minim de infectie
- informez si stabilesc impreuna cu
pacienta planul de recuperare a
starii de sanatate si crestere a
rezistentei organismului.

Vulnerabilitate Pacienta sa fie

fata de pericole echilibrat psihic - favorizez adaptarea persoanei la
84
-iritabilitate noul mediu
-anxietate - creez un mediu optim
- ajut pacienta sa-si recunoasca
anxietatea
- invat pacienta tehnici de relaxare
- furnizez explicatii clare si
deschise asupra ingrijirilor
programate
- incurajez pacienta la lectura,
activitati pentru a inlatura starea de
anxietate
- furnizez mijloace de comunicare
adecvate starii
- asigur legatura pacientei cu
familia prin vizite frecvente.

Alterarea vocii Pacienta sa

beneficieze de - umezesc aerul din incapere
repaus vocal - recomand pacientei repaus vocal
absolut
- favorizez modalitatile de
comunicare non – verbala
- intrerup alimentatia solida
- alimentez pacienta cu lichide.

Lipsa de Pacienta sa -pacienta declara

cunostinte acumuleze - explorez nivelul de cunostinte al diminuarea
cunostinte noi bolnavei privind boala, modul de disconfortu-
participare la interventii si la lui
procesul de recuperare
- identific manifestarile de
dependenta, sursele lor de

85
 dificultate, interactiunile lor cu alte
nevoi
- motivez importanta acumularii de
noi cunostinte
- constientizez bolnava asupra
propriei responsabilitati privind
sanatatea
- organizez activitati educative
folosind metodele de invatare
cunoscute: expunerea, conversatia,
demonstratia
- verific daca bolnava a inteles
corect mesajul transmis si daca si-a
insusit noile cunostinte.

Discomfort Pacienta sa
(iritabilitate) beneficieze de - discut cu pacienta pentru a
confort fizic si identifica cauzele disconfortului;
psihic - favorizez odihna pacientei prin
suprimarea surselor care- i pot
determina disconfortul si
iritabilitatea;
- creez senzatie de bine pacientei
prin discutiile purtate;
- facilitez contactul cu familia si
prietenii;
- observ si notez schimbarile.

Insomnie Pacienta sa -invat pacienta sa practice tehnici

beneficieze de de relaxare, exercitii respiratorii
somn cateva minute inainte de culcare;
corespunzator -intocmesc un program de odihna

86
 corespunzator organismului;
-identific nivelul si cauza anxietatii.
Dificultatea de a Pacienta sa – ti -identifica, prin observatie si
se realiza recapete conversatie cu pacienta, cauza
increderea si neputintei sale si situatiile care ii
stima de sine provoaca sentimentul de inutilitate;
-castig increderea pacientei prin
modul de comportare si prin
discutie;
-o ajut in cunoasterea si reevaluarea
capacitatilor sale;
-o consult in planificarea
activitatilor propuse;
-informez pacienta asupra dreptului
sau de a lua decizii care il privesc;
-observ reactiile pacientei la luarea
deciziilor;
-o conving de importanta lor si de
responsabilitatea ce – i revine;
-orientez pacienta spre alte activitati
decat cele anterioare in raport cu
capacitatile sale.
Dificultatea de a Pacienta sa -explorez ce activitati recreative ii
se recrea prezinte a stare de produc placere pacientei;
buna dispozitie -analizez si stabilesc daca acestea
sunt in concordanta cu starea sa
fizica si psihica;
-planific activitati recreative
impreuna cu pacienta;
-antrenez bolnava in activitati si o
ajut;
-asigur mediu corespunzator;

87
 -amenajez camere de recreere.
29.03.13 Durere Pacienta sa
declare - administrez calmante - Penicilina 3000000x2
diminuarea durerii - distrag atentia pacientului prin - Glucoza 5%,1fl
meloterapie si atragerea in activitati - Ser fiziologic, 1 fl.
recreative - Etamsilat, 2 f
- -ii sugerez sa respecte regimul - Fitomenadion 2f
- Adrenostazin 2f
- Algocalmin 3f
- Topalgic, 2cp

Vulnerabilita Pacienta sa
te fata de pericole beneficieze de un - asigur conditiile de mediu
mediu de adecvate
siguranta fara - amplasez pacienta in salon in
accidente si functie de stare, afectiune
infectii - iau masuri sporite de evitare a
transmiterii infectiilor
- urmaresc si apreciez corect
potentialul infectios al pacientei
- aleg procedurile de investigatie si
tratament cu risc minim de infectie
- informez si stabilesc impreuna cu
pacienta planul de recuperare a
starii de sanatate si crestere a
rezistentei organismului.

Vulnerabilita Pacienta sa fie

te fata de pericole echilibrat psihic - favorizez adaptarea persoanei la
-iritabilitate noul mediu
-anxietate - creez un mediu optim
- ajut pacienta sa-si recunoasca

88
 anxietatea
- invat pacienta tehnici de relaxare
- furnizez explicatii clare si
deschise asupra ingrijirilor
programate
- incurajez pacienta la lectura,
activitati pentru a inlatura starea de
anxietate
- furnizez mijloace de comunicare
adecvate starii
- asigur legatura pacientei cu
familia prin vizite frecvente.

Alterarea vocii Pacienta sa -pacienta poate rosti

beneficieze de - umezesc aerul din incapere
repaus vocal - recomand pacientei repaus vocal
absolut
- favorizez modalitatile de
comunicare non – verbala
- intrerup alimentatia solida
- alimentez pacienta cu lichide.
cuvinte
-pacienta beneficiaza
de informatii legate de
boala
-pacienta adoarme usor

Alimentatie si Pacienta sa
hidratare inghita fara - alimentez pacienta parenteral
inadecvata prin dificultate - explorez gusturile si obiceiurile
deficit alimentare ale pacientei
- constientizez pacienta asupra
importantei regimului alimentar in
mentinerea sanatatii
- fac bilantul lichidelor ingerate si
eliminate
- calculez numarul de calorii pe zi.

89
Lipsa de Pacienta sa
cunostinte acumuleze - explorez nivelul de cunostinte al
cunostinte noi bolnavei privind boala, modul de
participare la interventii si la
procesul de recuperare
- identific manifestarile de
dependenta, sursele lor de
dificultate, interactiunile lor cu alte
nevoi
- motivez importanta acumularii de
noi cunostinte
- constientizez bolnava asupra
propriei responsabilitati privind
sanatatea
- organizez activitati educative
folosind metodele de invatare
cunoscute: expunerea, conversatia,
demonstratia
- verific daca bolnava a inteles
corect mesajul transmis si daca si-a
insusit noile cunostinte.

Insomnie Pacienta sa -invat pacienta sa practice tehnici

beneficieze de de relaxare, exercitii respiratorii
somn cateva minute inainte de culcare;
corespunzator -intocmesc un program de odihna
corespunzator organismului;
-identific nivelul si cauza anxietatii.
Dificultatea de a Pacienta sa – ti -identifica, prin observatie si
se realiza recapete conversatie cu pacientul, cauza
increderea si neputintei sale si situatiile care ii

90
 stima de sine provoaca sentimentul de inutilitate;
-castig increderea pacientei prin
modul de comportare si prin
discutie;
-o ajut in cunoasterea si reevaluarea
capacitatilor sale;
-o consult in planificarea
activitatilor propuse;
-informez pacienta asupra dreptului
sau de a lua decizii care il privesc;
-observ reactiile pacientei la luarea
deciziilor;
-o conving de importanta lor si de
responsabilitatea ce–i revine;
-orientez pacienta spre alte activitati
decat cele anterioare in raport cu
capacitatile sale.
Dificultatea de a Pacienta sa -explorez ce activitati recreative ii
se recrea prezinte a stare de produc placere pacientei;
buna dispozitie -analizez si stabilesc daca acestea
sunt in concordanta cu starea sa
fizica si psihica;
-planific activitati recreative
impreuna cu pacienta;
-antrenez bolnavul in activitati si il
ajut;
asigur mediu corespunzator;
-amenajez camere de recreere.
30.03.13 Durere Pacienta sa -pacienta este calm,
declare - administrez calmante - Penicilina 3000000x2 declara o stare de bine
diminuarea durerii - distrag atentia pacientei prin - Glucoza 5%, 1fl fizic si psihic
meloterapie si atragerea in activitati - Ser fiziologic, 1 fl.

91
 recreative - Algocalmin 3f
- ii sugerez sa respecte regimul - Adrenostazin, 2f

Vulnerabilita Pacienta sa
te fata de pericole beneficieze de un - asigur conditiile de mediu
mediu de adecvate
siguranta fara - amplasez pacienta in salon in
accidente si functie de stare, afectiune
infectii - iau masuri sporite de evitare a
transmiterii infectiilor
- urmaresc si apreciez corect
potentialul infectios al pacientei
- aleg procedurile de investigatie si
tratament cu risc minim de infectie
- informez si stabilesc impreuna cu
pacienta planul de recuperare a
starii de sanatate si crestere a
rezistentei organismului.

Vulnerabilita Pacienta sa fie

te fata de pericole echilibrat psihic - favorizez adaptarea persoanei la
-iritabilitate noul mediu
-anxietate - creez un mediu optim
- ajut pacienta sa-si recunoasca
anxietatea
- invat pacienta tehnici de relaxare
- furnizez explicatii clare si
deschise asupra ingrijirilor
programate
- incurajez pacienta la lectura,
activitati pentru a inlatura starea de
anxietate

92
 - furnizez mijloace de comunicare
adecvate starii
- asigur legatura pacientei cu
familia prin vizite frecvente.

Alimentatie si Pacienta sa - alimentez pacienta parenteral -pacienta poate inghiti

hidratare inghita fara - explorez gusturile si obiceiurile unele alimente
inadecvata prin dificultate alimentare ale pacientei semisolide
deficit - constientizez pacienta asupra
importantei regimului alimentar in
mentinerea sanatatii
- fac bilantul lichidelor ingerate si
eliminate
- calculez numarul de calorii pe zi.

Lipsa de Pacienta sa - explorez nivelul de cunostinte al -pacienta are un bogat

cunostinte acumuleze bolnavei privind boala, modul de bagaj informational
cunostinte noi participare la interventii si la despre boala, tratament,
procesul de recuperare convalescenta
- identific manifestarile de
dependenta, sursele lor de
dificultate, interactiunile lor cu alte
nevoi
- motivez importanta acumularii de
noi cunostinte
- constientizez bolnava asupra
propriei responsabilitati privind
sanatatea
- organizez activitati educative
folosind metodele de invatare
cunoscute: expunerea, conversatia,
demonstratia

93
 - verific daca bolnava a inteles
corect mesajul transmis si daca si-a
insusit noile cunostinte.
Dificultatea de a Pacienta sa – si -identifica, prin observatie si
se realiza recapete conversatie cu pacienta, cauza
increderea si neputintei sale si situatiile care ii
stima de sine provoaca sentimentul de inutilitate;
-castig increderea pacientei prin
modul de comportare si prin
discutie;
-o ajut in cunoasterea si reevaluarea
capacitatilor sale;
-o consult in planificarea
activitatilor propuse;
-informez pacienta asupra dreptului
sau de a lua decizii care o privesc;
-observ reactiile pacientei la luarea
deciziilor;
-o conving de importanta lor si de
responsabilitatea ce – i revine;
-orientez pacienta spre alte activitati
decat cele anterioare in raport cu
capacitatile sale.

Dificultatea de a Pacienta sa -explorez ce activitati recreative ii

se recrea prezinte a stare de produc placere pacientei;
buna dispozitie -analizez si stabilesc daca acestea
sunt in concordanta cu starea sa
fizica si psihica;
-planific activitati recreative
impreuna cu pacienta;
-antrenez bolnava in activitati si o

94
 ajut;
-asigur mediu corespunzator;
-amenajez camere de recreere.
31.03.13 Durere Pacienta sa
declare - administrez calmante - Penicilina 3000000x2 - pacienta declara
diminuarea durerii - distrag atentia pacientei prin - Glucoza 5%,1fl diminuarea durerii
meloterapie si atragerea in activitati - Ser fiziologic, 1 fl.
recreative - Algocalmin 3f
- ii sugerez sa respecte regimul - Topalgic, 2cp

Vulnerabilita Pacienta sa
te fata de pericole beneficieze de un - asigur conditiile de mediu
mediu de adecvate
siguranta fara - amplasez pacienta in salon in
accidente si functie de stare, afectiune
infectii - iau masuri sporite de evitare a
transmiterii infectiilor
- urmaresc si apreciez corect
potentialul infectios al pacientei
- aleg procedurile de investigatie si
tratament cu risc minim de infectie
- informez si stabilesc impreuna cu
pacienta planul de recuperare a
starii de sanatate si crestere a
rezistentei organismului.

Vulnerabilita Pacienta sa fie

te fata de pericole echilibrat psihic - favorizez adaptarea persoanei la
-iritabilitate noul mediu
-anxietate - creez un mediu optim
- ajut pacienta sa-si recunoasca
anxietatea

95
 - invat pacienta tehnici de relaxare
- furnizez explicatii clare si
deschise asupra ingrijirilor
programate
- incurajez pacienta la lectura,
activitati pentru a inlatura starea de
anxietate
- furnizez mijloace de comunicare
adecvate starii
- asigur legatura pacientei cu
familia prin vizite frecvente.

Dificultatea de a Pacienta sa–si -identifica, prin observatie si

se realiza recapete conversatie cu pacienta, cauza
increderea si neputintei sale si situatiile care ii
stima de sine provoaca sentimentul de
inutilitate;
-castig increderea pacientei prin
modul de comportare si prin
discutie;
-o ajut in cunoasterea si reevaluarea
capacitatilor sale;
-o consult in planificarea
activitatilor propuse;
-informez pacienta asupra dreptului
sau de a lua decizii care o privesc;
-observ reactiile pacientei la luarea
deciziilor;
-o conving de importanta lor si de
responsabilitatea ce – i revine;
-orientez pacienta spre alte activitati
decat cele anterioare in raport cu

96
 capacitatile sale.
Dificultatea de a Pacienta sa -explorez ce activitati recreative ii -pacienta se recreeaza
se recrea prezinte a stare de produc placere pacientei; in curtea spitalului
buna dispozitie -analizez si stabilesc daca acestea
sunt in concordanta cu starea sa
fizica si psihica;
-planific activitati recreative
impreuna cu pacienta;
-antrenez bolnava in activitati si o
ajut;
asigur mediu corespunzator;
-ii recomand sa-si protejeze gatul cu
fular, sa evite curentii de aer rece,
lichidele reci;
-amenajez camere de recreere.

97
 Analize de laborator
Analiza ceruta Mod de recoltare Valori reale Valori normale

VSH Vacutainer cu dop 8 mm/1 ora (1-10) mm/1ora

negru
Hemoglobina Vacutainer cu dop 13.6g/dl 12.0-14.0g/dl
mov
Trombocite Vacutainer cu dop 199.000/mmc 150.000-
mov 300.000/mmc
Leucocite Vacutainer cu dop 4700 /mmc 4000-8000/mmc
mov
Glicemie Vacutainer cu dop 87 mg/dl 65-110 mg/dl
rosu
ASLO Vacutainer cu dop 200 ui/ml < 200 ui/ml
rosu
Fibrinogen Vacutainer cu dop 328 mg/dl 200-400 mg/dl
albastru
Proteina C reactiva Vacutainer cu dop <6 <6
rosu

Tratament
Medicamentul Mod de prezentare Efect Doza
Penicilina flacon 1000000 u.i antibiotic, bactericid 5000000 u.i. x 2
pentru cocii Gram-
pozitiv/negativ
Etamsilat fiola 5 ml hemostatic 2 fiole
Fitomenadion fiola 1 ml hemostatic 2 fiole
Adrenostazin fiola 5 ml/10 ml hemostatic 2fiole
Algocalmin fiola 2 ml analgezic, antipiretic, 3 fiole
antiinflamator
Piafen fiola 5 ml analgezic, calmant 2 fiole
Topalgic comprimate antialgic 3 comprimate

98
 IV.2. EVALUAREA FINALA
Pacient T.I. in varsta de 10 de ani s- a internat pe data de 25.03.2013 in sectia ORL
a Spitalului Judetean Ploiesti, cu diagnosticul de amigdalita cronica cu pusee infectioase
repetate, in urma aparitiei urmatoarelor manifestari de dependenta:
- artralgii;
- mialgii.

Pe parcursul spitalizarii a fost supusa unor investigatii de laborator:

- VSH;
- hemoglobina;
- trombocite;
- glicemie;
- ASLO;
- PCR;
- Fibrinogen;
- TC;
- TS;
- Uree sanguina;
- Exudat faringian;
- Examen sumar de urina.
si i s-a administrat tratament cu:
- Penicilina 3000000 x 2 x 7 zile;
- Glucoza 5% 1 flacon x 7zile;
- Ser fiziologic 1flacon x 7zile;
- Etamsilat 2 fiole x 5 zile;

99
- Fitomenadion 2 fiole x 5 zile;
- Adrenostazin 2 fiole x 6 zile;
- Algocalmin 3 fiole x 4 zile;
- Topalgic 3 comprimate x 4 zile.
In urma obiectivelor stabilite, a interventiilor autonome si delegate efectuate, pacienta
se externeaza cu:
- stare generala buna;
- evolutie postoperatorie favorabila;
- se poate alimenta per os;
- isi mentine temperatura corpului in limite normale.
Recomandari:
- Evita alimentele reci, condimentate, grunjoase;
- Evita curentii de aer rece, medii poluate;
- Continua tratament conform retetei prescrise;
- Control ORL peste 7 zile.

100
 Cazul II
CULEGEREA DATELOR
Sursa de informare :
-directa: pacientul
-indirecta: echipa de ingrijire, foaia de observatie, familia
Metode de culegere a datelor:
-observarea pacientului
-consultarea surselor secundare
-interviul
DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI
a)Date fixe :
-nume: T.
-prenume: I.
-varsta: 17 ani
-sex: F
-starea civila: necasatorita
-religie: ortodoxa
-nationalitate: romana
-ocupatie: eleva

101
b)Date variabile :
-domiciliul: Buzau
-conditii de viata:
-locuinta care indeplineste normele igienice corespunzatoare
-nefumatoare

-gusturi personale: nu are preferinte alimentare

-mod de petrecere a timpului liber:
-merge in vizita la prieteni sau rude,
-ii place sa urmareasca programe TV,
-in fiecare dupa-amiaza se odihneste 30 minute – o ora
-asculta muzica.

STAREA DE SANATATE ANTERIOARA

a) Date antropometrice :
-Greutate: 50 kg
-inaltime: 1,60 m
-Grup sanguin: AB IV
b ) Limite senzoriale:
-alergii: nu este alergica
-proteze: nu are
-acuitate vizuala si auditiva: in limite fiziologice
-somn: linistit, odihnitor
-mobilitate: buna
-se alimenteaza suficient, conform varstei

102
c) Antecedente heredo-colaterale:
-fara importanta
d) Antecedente personale fiziologice:
-menaha la 13 ani si 6 luni;
-N=0;
-A=0.
e) Antecedente personale patologice
-repetate pusee amigdaliene
INFORMATII LEGATE DE BOALA
a) Motivele internarii :
-altralgii
-mialgii
b) Istoricul bolii:
Pacienta T.I., in varsta de 17 ani, prezentand altralgii, mialgii, dupa frecvente pusee
amigdaliene in antecedente, se interneaza de urgenta in sectia ORL pentru investigatii si
tratament, la ora 09.30, pe data de 25.03.2014.
c) Diagnostic la internare:
-amigdalita cronica cu pusee infectioase repetate
d) Data la internare : 25/03/2014

e) Examen clinic general:

-starea generala buna
-starea de nutritie: relativ buna
-starea de constienta: constienta
-tegumente: normal colorate

103
-mucoase: de aspect normal
-fanere: fara modificari patologice
-tesut conjunctivo - adipos: normal conformat
-sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili
-sistem muscular: normotom, normochinetic
-sistem osteo- articular: dureri articulare
-aparat respirator: torace cu aspect normal, murmur vezicular prezent, fara raluri,
excursii costale egale, R: 16 respiratii/minut
-aparat cardio vascular: TA=110/70 mm Hg, AV=72 b/min, soc apexian in spatiul V
intercostal stang, fara sufluri
-aparat digestiv: tranzit intestinal normal
-ficat cai biliare si splina: punct colecistic nedureros la palpare
-aparat uro-genital: loji renale libere, mictiuni fiziologice, Giordano (-)
-sistem nervos, endocrin, organe de simt: orientata temporo-spatial, ROT normale
-examen ORL:
-nas: - piramida nazala normal conformata
-sept median normal conformat
-puncte sinuzale nedureroase spontan si la palpare
-bucofaringe:
normal aspect de jugală mucoasă limbă buze
-amigdale palatine mari, cripte cazeoase cu aderente la pliurile anterioare si posterioare
si cicatrici pe suprafata mediana.
-laringe: morfo- functional normal
-examen otic:- CAE libere
-timpane de aspect normal

104
-auz normal pastrat bilateral
PREOPERATOR
Probleme actuale:
-comunicare ineficienta la nivel afectiv
-dificultate in a se realiza
-dezinteres in a indeplini activitati recreative
-lipsa de cunostinte despre boala, masuri de prevenire, diagnosticul medical, tratament,
convalescenta;
-dureri articulare.

Probleme potentiale:
-risc de infectii nosocomiale

105
 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
PREOPERATOR
Nevoia Manifestari de independenta Manifestari de Sursa de dificultate
fundamentala dependenta

De a respira Respiratia
si -frecventa: 17 respiratii/minut
a avea o -amplitudinea: respiratie profunda
buna -ritmul: respiratie ritmica
circulatie -simetria miscarilor respiratorii:
ambele hemitorace prezinta aceeasi
miscare de ridicare si coborare in
timpul inspiratiei si expiratiei
-tipul de respiratie: postal inferior
Puls
-frecventa: 72 batai/minut
-ritm: puls ritmic
-amplitudine: puls bine batut
TA
-TA max: 110 mm Hg
-TA min: 70 mm Hg
De a bea si a
manca -cavitatea bucala:

-dentitie buna
-mucoasa bucala roz si umeda
-limba roz
-gingii roz si aderente dintilor
-masticatia:

-usoara, eficace
-gura inchisa
-reflex de deglutitie: prezent
-digestie: lenta, nestingherita
-deprinderi alimentare:

-programul meselor:3 mese si 2

gustari
-apetit bun
-hidratare: buna
-gust si valoare acordate mancarii:

106
 -alegerea alimentelor
-servirea mesei in familie sau singur
-traditii
-educatie
De a elimina Urina -hiperstenurie De ordin fizic infectii
-cantitatea: 1200 ml/24 ore repetate
-frecventa: 6/zi
-ritmul: 4 ziua, 2 noaptea
-culoarea: galben inchis
-miros: de bulion (urina proaspata)
si amoniacal (urina fermentata)
-aspect: clara, transparenta
Scaunul
-frecventa: 1/zi
-orarul: ritmic
-cantitatea: 150 g materii fecale
-consistenta: pastoasa omogena
-culoarea: bruna
-miros: fecaloid
Transpiratia
-cantitatea: minima, pentru a
mentine umiditatea pliurilor
-mirosul: miros placut de deodorant
aplicat dupa spalare cu apa si sapun
Menstra
-ritmul: la 30 de zile
-durata: 5 zile
-aspectul: mucus amestecat cu
sange si detritusuri celulare
culoarea: rosu negricios la inceput,
apoi rosu deschis
-cantitatea: 100 g
-evolutie: fara dureri, usoara jena
fiziologica
De a avea o Mobilitate redusa De ordin fizic dureri
buna postura -postura adecvata articulare
-ortostatism
-sezand
-clinostatism
-miscari adecvate:
-abductie /adductie
-flexie /extensie
-rotatie
-pronatie /supinatie
-circumductie
-exercitii fizice:

107
 -practica exercitii fizice 10 minute
dimineata
De a dormi si -durata: 7 ore
a se odihni -calitatea: odihnitor, fara cosmaruri
-perioada de relaxare si timp liber
De a se -alegere personala a .
imbraca si vesmintelor dupa gust si
dezbraca circumstanta
-sortarea vesmintelor, adecvate
functiilor psihologice
-calitatea vesmintelor adecvate
climatului, statutului socio-cultural
-purtarea de obiecte seminificative
-capacitate fizica de imbracare si
dezbracare
De a-si -temperatura corporala 37oC
mentine -piele de culoare roz
temperatura -temperatura mediului ambiant
corpului in 220C
limite
normale

De a fi curat, -par scurt, stralucitor

ingrijit, de a -urechi: configuratie normala,
proteja curate
tegumentele -nas: mucoasa umeda,
si mucoasele -fose nazale libere
-unghii: curate, taiate scurt, culoare
roz
-cavitatea bucala:
-dentitie alba,completa, fara carii
-mucoasa bucala umeda si roz
-gingii aderente dintilor si roz
-piele curata, elastica, neteda ,
pigmentata normal
-deprinderi igienice bune
De a evita -securitate fizica, -predispozitie la infectie -de ordin psihic:
pericolele -securitate psihologica, -predispozitie la spitalizarea
-securitate socilogica: -de ordin fizic:
imbolnaviri frecvente
-salubritatea mediului
inflamatia amigdalelor
-calitatea si umiditatea aerului
-temperatura ambianta: 220C
-fara poluare fonica, chimica
De a -functionarea adecvata a organelor -usoara agitatie -de ordin fizic: durerea
comunica de simt
-debit verbal usor, ritm moderat,

108
 limbaj clar
-expresie non-verbala buna
-exprimare usoara
-perceptia obiectiva a mesajului
primit
-capacitatea de a angaja si mentine
o relatie stabila cu semenii
-stabilirea de relatii armonioase in
familie, la locul de munca, in
grupuri de prieteni
De a actiona -asistarea la ceremonii religioase
conform -folosirea obiectelor religioase
propriilor -parcurgerea scrierilor religioase
convingeri si spirituale
valori, de a -gesturi si atitudini corporale
practica -participarea la fapte de caritate
religia -participarea la fapte de umanitate
-angajarea intr-o actiune sociala-
umanitara
De a se -integritate fizica si psihica -dificultate in a se -de ordin fizic:
realiza -autocritica realiza spitalizarea
-luarea de decizii
-stima de sine
-imaqginea de sine
-dragoste fata de munca
-aprecierea muncii
-ambitie, motivatie
De a se -destinderea -dezinteres in a indeplini spitalizarea
recrea -amuzamentul: activitati recreative
-distractie
-divertisment
-inveselirea
De a invata -dorinta si interesul de independenta -lipsa de cunostinte -de ordin sociologic:
cum sa-si -acumularea de cunostinte -cerere de informatii lipsa cunostintelor
pastreze
sanatatea

MANIFESTARI DE DEPENDENTA
-predispozitie la infectii
-usoara agitatie
-dificultate in a se realiza
-dezinteres in a indeplini activitati recreative

109
-cunostinte insuficiente despre boala, masuri de prevenire, diagnostic, tratament,
convalescenta

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE:
-Mobilitate redusa din cauza durerii articulare manifestata prin repaus la pat.
-Stare depresiva din cauza spitalizarii, manifestata prin usoara agitatie.
-Vulnerabilitate fata de pericole din cauza durerii articulare, manifestata prin
predispozitie la infectii si imbolnaviri frecvente.
-Comunicare ineficienta la nivel afectiv datorita durerii, manifestata prin usoara
iritabilitate.
-Cunostinte insuficiente din cauza lipsei de cunostinte, manifestate prin cerere de
informatii.
-Cunostinte insuficiente datorita inaccesibilitatii la informatii, manifestate prin
cunostinte insuficiente despre boala, masuri de prevenire, diagnostic medical,
tratament, convalescenta.
PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
a)OBIECTIV :
-pacienta sa beneficieze de confort;
-pacienta sa prezinte mucoase respiratorii umede si integre;
-pacienta sa fie echilibrat psihic.
-pacienta sa prezinte rezistenta crescuta fata de infectie;
-pacienta sa declare diminuarea durerii;
-pacienta sa aiba o stare generala buna;
-pacienta sa accepte modificarile aparute;
-pacienta sa-si exprime diminuarea anxietatii;

110
-pacienta sa participe in fiecare zi la activitati recreative;
-pacienta sa nu devina sursa de infectii nosocomiale;
-pacienta sa explice boala, tratamentul, ingrijiri necesare, regim, activitati recomandate
in convalescenta.
-pacienta sa accepte modificarea imaginii despre sine pe tot parcursul bolii;
-pacienta sa beneficieze de toate documentele necesare externarii.
b) INTERVENTII ZILNICE
-diversific alimentele in functie de gustul bolnavei, tinand cont de boala;
-stabilesc timpul necesar pentru mese;
-planific timpul de odihna;
-linistesc pacienta cu privire la starea sa explicandu-i scopul si natura interventiilor;
-familiarizez pacienta cu noul sau mediu ambiant;
-dau posibilitatea pacientei sa-si exprime dorintele, nevoile, sentimentele;
-invat pacienta tehnici de relaxare;
-atrag atentia pacientei de la durere si boala prin meloterapie, reviste, comunicare
terapeutica;
-informez medicul despre starea de sanatate si despre eventualele schimbari aparute in
evolutia bolii;
-monitorizez functiile vitale;
-notez in foaia de observatie valorile obtinute;
-asigur un climat adecvat in salon;
-aerisesc salonul, mentinand o temperatura de minim 18oC;
-umezesc aerul din incapere;
-servesc alimente la o temperatura adecvata;
-dau posibilitatea familiei de a-si exprima parerile si o solicit in ingrijire;

111
-administrez medicatia prescrisa;
-insotesc pacienta la vizita medicala zilnica;
-solicit pacientei sa coopereze la ingrijirile care i se acorda;
-recoltez produse biologice pentru investigatii de laborator;
-asigur documentele necesare externarii.

112
 Aplicarea ingrijirilor preoperator
Data Probleme de Obiective Interventii Evaluare
dependenta
Autonome Delegate

25.03.14 Vulnerabilita Pacienta sa Penicilina 3000000x2 -la ora 24.00:

te fata de pericole beneficieze de un - asigur conditiile de mediu Glucoza 5%,1fl. pacienta declara
mediu de adecvate Ser fiziologic 1fl
diminuarea
siguranta fara - amplasez pacientul in salon in Etamsilat 2f
accidente si functie de stare, afectiune Fitomenadion 2f disconfortului
infectii - iau masuri sporite de evitare a Adrenostazin 2f
transmiterii infectiilor
- urmaresc si apreciez corect
potentialul infectios al pacientului
- aleg procedurile de investigatie si
tratament cu risc minim de infectie
- -informez si stabilesc impreuna cu
pacienta planul de recuperare a
starii de sanatate si crestere a
rezistentei organismului.

Vulnerabilita Pacienta sa fie

te fata de pericole echilibrata psihic - favorizez adaptarea persoanei la
-iritabilitate noul mediu
-anxietate - creez un mediu optim
- ajut pacienta sa-si recunoasca
anxietatea
- invat pacienta tehnici de relaxare
- furnizez explicatii clare si
deschise asupra ingrijirilor
programate
- incurajez pacienta la lectura,
activitati pentru a inlatura starea de
anxietate
- furnizez mijloace de comunicare

113
 adecvate starii
- -asigur legatura pacientei cu
familia prin vizite frecvente.

Alterarea vocii Ocolirea caii

naturale de - umezesc aerul din incapere
alimentare - recomand pacientei repaus vocal
absolut
- favorizez modalitatile de
comunicare non - verbala
- intrerup alimentatia solida
- recomand gargara cu solutii
antiseptice
- -alimentez pacienta cu lichide.

Alimentatie si Pacienta sa
hidratare inghita fara - alimentez pacienta parenteral
inadecvata prin dificultate - explorez gusturile si obiceiurile
deficit alimentare ale pacientei
- constientizez pacienta asupra
importantei regimului alimentar in
mentinerea sanatatii
- fac bilantul lichidelor ingerate si
eliminate
- -calculez numarul de calorii pe zi.

Lipsa de Pacienta sa
cunostinte acumuleze - explorez nivelul de cunostinte al
cunostinte noi bolnavei privind boala, modul de
participare la interventii si la
procesul de recuperare
- identific manifestarile de
dependenta, sursele lor de
dificultate, interactiunile lor cu alte
nevoi
- motivez importanta acumularii de

114
 noi cunostinte
- constientizez bolnava asupra
propriei responsabilitati privind
sanatatea
- organizez activitati educative
folosind metodele de invatare
cunoscute: expunerea, conversatia,
demonstratia

-verific daca bolnava a inteles

corect mesajul transmis si daca si-a
insusit noile cunostinte.
Disconfort Pacienta sa
(iritabilitate) beneficieze de - discut cu pacienta pentru a
confort fizic si identifica cauzele disconfortului;
psihic - favorizez odihna pacientei prin
suprimarea surselor care- i pot
determina disconfortul si
iritabilitatea;
- creez senzatie de bine pacientei
prin discutiile purtate;
- facilitez contactul cu alti pacienti,
cu membrii familiei;
- -observ si notez schimbarile.

Dificultatea de a Pacienta sa–si -identifica, prin observatie si

se realiza recapete conversatie cu pacienta, cauza
increderea si neputintei sale si situatiile care ii
stima de sine provoaca sentimentul de inutilitate;
-castig increderea pacientei prin
modul de comportare si prin
discutie;
-o ajut in cunoasterea si reevaluarea
capacitatilor sale;
-o consult in planificarea
activitatilor propuse;
-informez pacienta asupra dreptului

115
 sau de a lua decizii care il privesc;
-observ reactiile pacientei la luarea
deciziilor;
-o conving de importanta lor si de
responsabilitatea ce – i revine;
-orientez pacienta spre alte activitati
decat cele anterioare in raport cu
capacitatile sale.
Dificultatea de a Pacientul sa -explorez ce activitati recreative ii
se recrea prezinte a stare de produc placere pacientei;
buna dispozitie -analizez si stabilesc daca acestea
sunt in concordanta cu starea sa
fizica si psihica;
-planific activitati recreative
impreuna cu pacienta;
-antrenez bolnava in activitati si o
ajut;
-asigur mediul corespunzator;
-amenajez camere de recreere.
26.03.14 Vulnerabilita-te Pacienta sa Penicilina 3000000x2
fata de pericole beneficieze de un - asigur conditiile de mediu Glucoza 5%,1fl.
mediu de adecvate Ser fiziologic 1fl
siguranta fara - amplasez pacienta in salon in Etamsilat 2f
accidente si functie de stare, afectiune Fitomenadion 2f
infectii - iau masuri sporite de evitare a Adrenostazin 2 f
transmiterii infectiilor
- urmaresc si apreciez corect
potentialul infectios al pacientei
- aleg procedurile de investigatie si
tratament cu risc minim de infectie

-informez si stabilesc impreuna cu

pacienta planul de recuperare a
starii de sanatate si crestere a
rezistentei organismului.
Vulnerabilita-te Pacienta sa fie
fata de pericole echilibrat psihic - favorizez adaptarea persoanei la

116
-iritabilitate noul mediu
-anxietate - creez un mediu optim
- ajut pacienta sa-si recunoasca
anxietatea
- invat pacienta tehnici de relaxare
- furnizez explicatii clare si
deschise asupra ingrijirilor
programate
- incurajez pacienta la lectura,
activitati pentru a inlatura starea de
anxietate
- furnizez mijloace de comunicare
adecvate starii

-asigur legatura pacientei cu familia

prin vizite frecvente.
Alterarea vocii Ocolirea caii Penicilina 3000000x2
naturale de - umezesc aerul din incapere Glucoza 5%,1fl.
alimentare - recomand pacientei repaus vocal Ser fiziologic 1fl
absolut Etamsilat 2f
- favorizez modalitatile de Fitomenadion 2f
comunicare non - verbala Adrenostazin 2 f
- intrerup alimentatia solida
- recomand gargara cu solutii
antiseptice
- alimentez pacienta cu lichide.

Alimentatie si Pacienta sa
hidratare inghita fara - alimentez pacienta parenteral
inadecvata prin dificultate - explorez gusturile si obiceiurile
deficit alimentare ale pacientei
- constientizez pacienta asupra
importantei regimului alimentar in
mentinerea sanatatii
- fac bilantul lichidelor ingerate si
eliminate
- -calculez numarul de calorii pe zi.

117
Lipsa de Pacienta sa Penicilina 3000000x2
cunostinte acumuleze - explorez nivelul de cunostinte al Glucoza 5%,1fl.
cunostinte noi bolnavei privind boala, modul de Ser fiziologic 1fl
participare la interventii si la Etamsilat 2f
procesul de recuperare Fitomenadion 2f
- identific manifestarile de Adrenostazin 2 f
dependenta, sursele lor de
dificultate, interactiunile lor cu alte
nevoi
- motivez importanta acumularii de
noi cunostinte
- constientizez bolnava asupra
propriei responsabilitati privind
sanatatea
- organizez activitati educative
folosind metodele de invatare
cunoscute: expunerea, conversatia,
demonstratia
- -verific daca bolnava a inteles
corect mesajul transmis si daca si-a
insusit noile cunostinte.

Dificultatea de a Pacienta sa – si -identifica, prin observatie si Penicilina 3000000x2

se realiza recapete conversatie cu pacienta, cauza Glucoza 5%,1fl.
increderea si neputintei sale si situatiile care ii Ser fiziologic 1fl
stima de sine provoaca sentimentul de inutilitate; Etamsilat 2f
-castig increderea pacientei prin Fitomenadion 2f
modul de comportare si prin Adrenostazin 2 f
discutie;
-o ajut in cunoasterea si reevaluarea
capacitatilor sale;
-o consult in planificarea
activitatilor propuse;
-informez pacienta asupra dreptului
sau de a lua decizii care il privesc;
-observ reactiile pacientei la luarea

118
 deciziilor;
-o conving de importanta lor si de
responsabilitatea ce – i revine;
-orientez pacienta spre alte activitati
decat cele anterioare in raport cu
capacitatile sale.
Dificultatea de a Pacienta sa -explorez ce activitati recreative ii Penicilina 3000000x2
se recrea prezinte a stare de produc placere pacientei; Glucoza 5%,1fl.
buna dispozitie -analizez si stabilesc daca acestea Ser fiziologic 1fl
sunt in concordanta cu starea sa Etamsilat 2f
fizica si psihica; Fitomenadion 2f
-planific activitati recreative Adrenostazin 2 f
impreuna cu pacienta;
-antrenez bolnava in activitati si o
ajut;
-asigur mediul corespunzator;
-amenajez camere de recreere.
26.03.14 Vulnerabilita-te Pacienta sa Penicilina 3000000x2
fata de pericole beneficieze de un - asigur conditiile de mediu Glucoza 5%,1fl.
mediu de adecvate Ser fiziologic 1fl
siguranta fara - amplasez pacienta in salon in Etamsilat 2f
accidente si functie de stare, afectiune Fitomenadion 2f
infectii - iau masuri sporite de evitare a Adrenostazin 2 f
transmiterii infectiilor
- urmaresc si apreciez corect
potentialul infectios al pacientei
- aleg procedurile de investigatie si
tratament cu risc minim de infectie

-informez si stabilesc impreuna cu

pacienta planul de recuperare a
starii de sanatate si crestere a
rezistentei organismului.
Vulnerabilita-te Pacienta sa fie
fata de pericole echilibrat psihic - favorizez adaptarea persoanei la
-iritabilitate noul mediu
-anxietate - creez un mediu optim

119
 - ajut pacienta sa-si recunoasca
anxietatea
- invat pacienta tehnici de relaxare
- furnizez explicatii clare si
deschise asupra ingrijirilor
programate
- incurajez pacienta la lectura,
activitati pentru a inlatura starea de
anxietate
- furnizez mijloace de comunicare
adecvate starii

-asigur legatura pacientei cu familia

prin vizite frecvente.
Alterarea vocii Ocolirea caii
naturale de - umezesc aerul din incapere
alimentare - recomand pacientei repaus vocal
absolut
- favorizez modalitatile de
comunicare non - verbala
- intrerup alimentatia solida
- recomand gargara cu solutii
antiseptice
- alimentez pacienta cu lichide.

Alimentatie si Pacienta sa
hidratare inghita fara - alimentez pacienta parenteral
inadecvata prin dificultate - explorez gusturile si obiceiurile
deficit alimentare ale pacientei
- constientizez pacienta asupra
importantei regimului alimentar in
mentinerea sanatatii
- fac bilantul lichidelor ingerate si
eliminate
-calculez numarul de calorii pe zi.

Lipsa de Pacienta sa

120
cunostinte acumuleze - explorez nivelul de cunostinte al
cunostinte noi bolnavei privind boala, modul de
participare la interventii si la
procesul de recuperare
- identific manifestarile de
dependenta, sursele lor de
dificultate, interactiunile lor cu alte
nevoi
- motivez importanta acumularii de
noi cunostinte
- constientizez bolnava asupra
propriei responsabilitati privind
sanatatea
- organizez activitati educative
folosind metodele de invatare
cunoscute: expunerea, conversatia,
demonstratia
- -verific daca bolnava a inteles
corect mesajul transmis si daca si-a
insusit noile cunostinte.

Dificultatea de a Pacienta sa – si -identifica, prin observatie si

se realiza recapete conversatie cu pacienta, cauza
increderea si neputintei sale si situatiile care ii
stima de sine provoaca sentimentul de inutilitate;
-castig increderea pacientei prin
modul de comportare si prin
discutie;
-o ajut in cunoasterea si reevaluarea
capacitatilor sale;
-o consult in planificarea
activitatilor propuse;
-informez pacienta asupra dreptului
sau de a lua decizii care il privesc;
-observ reactiile pacientei la luarea
deciziilor;
-o conving de importanta lor si de

121
 responsabilitatea ce – i revine;
-orientez pacienta spre alte activitati
decat cele anterioare in raport cu
capacitatile sale.
Dificultatea de a Pacienta sa -explorez ce activitati recreative ii
se recrea prezinte a stare de produc placere pacientei;
buna dispozitie -analizez si stabilesc daca acestea
sunt in concordanta cu starea sa
fizica si psihica;
-planific activitati recreative
impreuna cu pacienta;
-antrenez bolnava in activitati si o
ajut;
-asigur mediul corespunzator;
-amenajez camere de recreere.
27.03.14 Vulnerabilita-te Pacienta sa Penicilina 3000000x2
fata de pericole beneficieze de - asigur conditiile de mediu Glucoza 5%,1fl.
un mediu de adecvate Ser fiziologic 1fl
siguranta fara - amplasez pacienta in salon in Etamsilat 2f
accidente si functie de stare, afectiune Fitomenadion 2f
infectii - iau masuri sporite de evitare a Adrenostazin 2f
transmiterii infectiilor
- urmaresc si apreciez corect
potentialul infectios al pacientei
- aleg procedurile de investigatie si
tratament cu risc minim de infectie
- -informez si stabilesc impreuna cu
pacienta planul de recuperare a
starii de sanatate si crestere a
rezistentei organismului.

Vulnerabilita-te Pacienta sa fie

fata de pericole echilibrat psihic - favorizez adaptarea persoanei la
-iritabilitate noul mediu
-anxietate - creez un mediu optim
- ajut pacienta sa-si recunoasca
anxietatea

122
 - invat pacienta tehnici de relaxare
- furnizez explicatii clare si
deschise asupra ingrijirilor
programate
- incurajez pacienta la lectura,
activitati pentru a inlatura starea de
anxietate
- furnizez mijloace de comunicare
adecvate starii

-asigur legatura pacientei cu familia

prin vizite frecvente.
Alterarea vocii Ocolirea caii
naturale de - umezesc aerul din incapere
alimentare - recomand pacientului repaus vocal
absolut
- favorizez modalitatile de
comunicare non - verbala
- intrerup alimentatia solida
- recomand gargara cu solutii
antiseptice
- -alimentez pacienta cu lichide.
-

Alimentatie si Pacienta sa
hidratare inghita fara - alimentez pacienta parenteral
inadecvata prin dificultate - explorez gusturile si obiceiurile
deficit alimentare ale pacientei
- constientizez pacienta asupra
importantei regimului alimentar in
mentinerea sanatatii
- fac bilantul lichidelor ingerate si
eliminate
- -calculez numarul de calorii pe zi.

Lipsa de Pacienta sa
cunostinte acumuleze - explorez nivelul de cunostinte al

123
 cunostinte noi bolnavei privind boala, modul de
participare la interventii si la
procesul de recuperare
- identific manifestarile de
dependenta, sursele lor de
dificultate, interactiunile lor cu alte
nevoi
- motivez importanta acumularii de
noi cunostinte
constientizez bolnava asupra
propriei responsabilitati privind
sanatatea
- organizez activitati educative
folosind metodele de invatare
cunoscute: expunerea, conversatia,
demonstratia
-verific daca bolnava a inteles
corect mesajul transmis si daca si-a
insusit noile cunostinte.

Dificultatea de a Pacienta sa–si -identifica, prin observatie si

se realiza recapete conversatie cu pacienta, cauza
increderea si neputintei sale si situatiile care ii
stima de sine provoaca sentimentul de inutilitate;
-castig increderea pacientei prin
modul de comportare si prin
discutie;
-o ajut in cunoasterea si reevaluarea
capacitatilor sale;
-o consult in planificarea
activitatilor propuse;
-informez pacienta asupra dreptului
sau de a lua decizii care il privesc;
-observ reactiile pacientei la luarea
deciziilor;
-o conving de importanta lor si de
responsabilitatea ce – i revine;

124
 -orientez pacienta spre alte activitati
decat cele anterioare in raport cu
capacitatile sale.
Dificultatea de a Pacienta sa -explorez ce activitati recreative ii
se recrea prezinte a stare de produc placere pacientei;
buna dispozitie -analizez si stabilesc daca acestea
sunt in concordanta cu starea sa
fizica si psihica;
-planific activitati recreative
impreuna cu pacienta;
-antrenez bolnava in activitati si il
ajut;
-asigur mediul corespunzator;
-amenajez camere de recreere.

125
 POSTOPERATOR
Probleme actuale:
-Alterarea vocii;
-Alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit;
-Vulnerabilitate fata de infectii;
-Cunostinte insuficiente despre tratament, complicatii, convalescenta;
-Dificultate in a se recrea;
-Dificultate in a se realiza.

Probleme potentiale:
-Risc de infectii nosocomiale;
-Insomnie;
-Anxietate.

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

POSTOPERATOR
Nevoia Manifestari de independenta Manifestari de dependenta Sursa de
fundamentala dificultate

De a respira si a Respiratia
avea o buna -frecventa R: 17 respiratii/minut
circulatie -amplitudinea: respiratie profunda
-ritmul: respiratie ritmica
-simetria miscarilor respiratorii:
ambele hemitorace prezinta aceeasi
miscare de ridicare si coborare in
timpul inspiratiei si expiratiei
-tipul de respiratie: cestal inferior
Puls
-frecventa P: 72 batai/minut
-ritm: puls ritmic
-amplitudine: puls bine batut
TA
-TA max: 110 mm Hg
-TA min: 70 mm Hg
De a bea si a -cavitatea bucala:
manca -dentitie buna
-mucoasa bucala roz si umeda
-limba roz
-gingii roz si aderente dintilor
-masticatia:

126
 -usoara, eficace
-gura inchisa
-reflex de deglutitie: prezent
-digestie: lenta, nestingherita
-deprinderi alimentare:
-programul meselor:3 mese si 2
gustari
-apetit bun
-satietate
-hidratare: buna
-gust si valoare acordate mancarii:
-alegerea alimentelor
-servirea mesei in familie sau
singur
-traditii
-educatie
De a elimina Urina
-cantitatea: 1200 ml/24 ore
-frecventa: 6/zi
-ritmul: 4 ziua, 2noaptea
-culoarea: galben inchis
-miros: de bulion (urina proaspata)
si amoniacal (urina fermentata)
-aspect: clara, transparenta
Scaunul
-frecventa: 1/zi
-orarul: ritmic la ora 8.00
-cantitatea: 150 g materii fecale
-consistenta: pastoasa omogena
-culoarea: bruna
-miros: fecaloid
Transpiratia
-cantitatea: minima
-mirosul: mirosul deodorantului
folosit.
Menstra
-ritmul: la 30 de zile
-durata: 5 zile
-aspect: normal
-culoare: rosu negricios la inceput
apoi rosu deschis
-cantitatea: 100 g
-evolutie fara dureri, usoara jena
fiziologica
De a avea o buna -postura adecvata
postura -ortostatism
-sezand
-clinostatism
miscari adecvate:
-abductie /adductie

127
 -flexie /extensie
-rotatie
-pronatie /supinatie
-circumductie
De a dormi si a -durata: 8 ore Insomnie De ordin fizic,
se odihni -calitatea: calm, fara cosmaruri, durere
relaxant
-perioade de repaus
De a se imbraca -alegere personala a vesmintelor
si dezbraca dupa gust si circumstanta
-sortarea vesmintelor, adecvate
functiilor psihologice
-calitatea vesmintelor adecvate
climatului, statutului socio-cultural
-purtarea de obiecte seminificative
-capacitate fizica de imbracare si
dezbracare
De a-si mentine -temperatura corpului: 37oC
temperatura -piele de culoare roz
corpului in limite -temperatura mediului ambiant
normale
250C

De a fi curat, -par lung, stralucitor

ingrijit, de a -urechi: configuratie normala,
proteja curate
tegumentele si -nas: mucoasa umeda,
mucoasele
-fose nazale libere
-unghii: curate, taiate scurt, culoare
roz
-cavitatea bucala:
-dentitie alba,completa, fara carii
-mucoasa bucala umeda si roz
-gingii aderente dintilor si roz
-piele curata, elastica, neteda ,
pigmentata normal
-deprinderi igienice bune
De a evita -securitate fizica, -predispozitie la infectie
pericolele -securitate psihologica,
-securitate socilogica:
-salubritatea mediului
-calitatea si umiditatea aerului
-temperatura ambianta: 250C
-fara poluare fonica, chimica
De a comunica -functionarea adecvata a organelor -imposibilitatea de a vorbi -de ordin fizic:
de simt repaus vocal
-debit verbal usor, ritm moderat, dupa
limbaj clar amigdalectomie
-expresie non-verbala bine

128
 dezvoltata
-exprimare usoara
-perceptia obiectiva a mesajului
primit
-capacitatea de a angaja si mentine
o relatie stabila cu semenii
-stabilirea de relatii armonioase in
familie, la locul de munca, in
grupuri de prieteni
De a actiona -asistarea la ceremonii religioase
conform -folosirea obiectelor religioase
propriilor -parcurgerea scrierilor religioase
convingeri si spirituale
valori, de a -gesturi si atitudini corporale
practica religia -participarea la fapte de caritate
-participarea la fapte de umanitate
De a se realiza -integritate fizica si psihica -dificultate in a se realiza -de ordin fizic:
-autocritica spitalizarea
-luarea de decizii
-stima de sine
-imaaginea de sine
-dragoste fata de munca
-aprecierea muncii
-ambitie, motivatie
De a se recrea -destinderea -dificultate in a indeplini -de ordin
-amuzamentul: activitati recreative fizic: evitarea
-distractie
curentilor de aer
-divertisment
-inveselirea
De a invata cum -dorinta si interesul de -cunostinte -de ordin
sa-si pastreze independenta insuficiente despre boala, sociologic: lipsa
sanatatea -acumularea de cunostinte evolutie. convalescenta, cunostintelor
Educatia pentru sanatate are rolul tratament
-cerere de informatii
de a oferi pacientului modalitati
concrete, specifice, de mentinere
sau redobandire a sanatatii (rolul de
educator al asistentei medicale).

MANIFESTARI DE DEPENDENTA
-varsaturi
-predispozitie la infectii
-imposibilitatea de a vorbi

129
-dificultate in a se realiza
-dificultate in a indeplini activitati recreative
-cunostinte insuficiente despre boala, evolutie, tratament, convalescenta

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE:
-Alimentatie inadecvata prin deficit din cauza interventiei chirurgicale
manifestata prin repaus alimentar oral.
-Vulnerabilitate fata de pericole din cauza amigdalectomiei, manifestata prin
predispozitie la infectii.
-Dificultate in a indeplini activitati recreative in aer liber datorita interventiei
manifestata prin astenie.
-Dificultate in a se realiza datorita spitalizarii manifestata prin neputinta.
-Comunicare ineficienta datorita amigdalectomiei manifestata prin repaus
vocal.
-Cunostinte insuficiente din cauza lipsei de cunostinte, manifestate prin
cerere de informatii.
-Cunostinte insuficiente datorita inaccesibilitatii la informatii, manifestate
prin cunostinte insuficiente despre boala, masuri de prevenire, diagnostic,
tratament, convalescenta.
PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
a)OBIECTIV :
-pacienta sa beneficieze de confort;
-pacienta sa fie echilibrat psihic;
-pacienta sa fie echilibrat nutritional si hidroelectrolitic;
-pacienta sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ.
-pacienta sa prezinte rezistenta crescuta fata de infectie;

130
-pacienta sa nu devina sursa de infectii nosocomiale;
-pacienta sa se poata alimenta per os;
-pacienta sa explice boala, tratamentul, regimul;
-pacienta sa beneficieze de toate documentele necesare externarii;
-pacienta sa urmeze regimul.
-pacienta sa accepte modificarea imaginii despre sine pe tot parcursul bolii;
-pacienta sa beneficieze de toate documentele necesare externarii.
b) INTERVENTII ZILNICE
-servesc alimente usor de inghitit la o temperatura adecvata;
-diversific alimentele in functie de gustul bolnavei, tinand cont de boala;
-stabilesc timpul necesar pentru mese;
-planific timpul de odihna;
-ofer lichide cu paharul, cana (paiul);
-alimentez bolnava prin perfuzii;
-linistesc pacienta cu privire la starea sa explicandu-i scopul si natura
interventiilor;
-familiarizez pacienta cu noul sau mediu ambiant;
-ajut pacientul sa comunice prin semne;
-dau posibilitatea pacientului sa-si exprime dorintele, nevoile, sentimentele;
-invat pacientul tehnici de relaxare;
-atrag atentia pacientei de la durere si boala prin meloterapie, reviste,
comunicare terapeutica;
-urmaresc pacienta pe parcursul administrarii meicamentelor si dupa;
-notez evolutia postoperatorie;
-informez medicul despre starea de sanatate si despre eventualele schimbari
aparute in evolutia bolii;
-monitorizez functiile vitale;

131
-notez in foaia de observatie valorile obtinute;
-asigur un climat adecvat in salon;
-aerisesc salonul, mentinand o temperatura de minim 18oC;
-umezesc aerul din incapere;
-invat pacienta sa nu imprastie eventualele secretii;
-asigur scuipatori de schimb in primele ore de la operatie;
-invat pacienta care este pozitia adecvata dupa amigdalectomie (DV cu capul
sprijinit pe antebrat sau sezand cu tavita renala pe coapse si capul aplecat);
-asist pacienta in timpul varsaturilor;
-educ pacienta cum sa utilizeze tavita renela;
-ofer pacientei lichide reci sau eventual punga cu gheata pe gat in primele zile
dupa interventia chirurgicala;
-dau posibilitatea familiei de a-si exprima parerile si o solicit in ingrijire;
-administrez medicatia prescrisa;
-insotesc pacienta la vizita medicala zilnica;
-solicit pacientei sa coopereze la ingrijirile care i se acorda;
-recoltez produse biologice pentru investigatii de laborator;
-asigur documentele necesare externarii.

132
 Aplicarea ingrijirilor postoperator
Data Probleme de Obiective Interventii Evaluare
dependenta
Autonome Delegate

28.03.14 Durere Pacienta sa

declare - administrez calmante - Penicilina 3000000x2
diminuarea durerii - distrag atentia pacientei prin - Glucoza 5%,1fl
meloterapie si atragerea in activitati - Ser fiziologic, 1 fl.
recreative - Etamsilat, 2 f
- ii sugerez sa respecte regimul - Fitomenadion 2f
- Adrenostazin 2f
Vulnerabilitate Pacienta sa - Algocalmin 3f
fata de pericole beneficieze de un - asigur conditiile de mediu - Topalgic, 2 cp
mediu de adecvate
siguranta fara - amplasez pacienta in salon in
accidente si functie de stare, afectiune
infectii - iau masuri sporite de evitare a
transmiterii infectiilor
- urmaresc si apreciez corect
potentialul infectios al pacientei
- aleg procedurile de investigatie si
tratament cu risc minim de infectie
- informez si stabilesc impreuna cu
pacienta planul de recuperare a
starii de sanatate si crestere a
rezistentei organismului.

Vulnerabilitate Pacienta sa fie

fata de pericole echilibrat psihic - favorizez adaptarea persoanei la
133
-iritabilitate noul mediu
-anxietate - creez un mediu optim
- ajut pacienta sa-si recunoasca
anxietatea
- invat pacienta tehnici de relaxare
- furnizez explicatii clare si
deschise asupra ingrijirilor
programate
- incurajez pacienta la lectura,
activitati pentru a inlatura starea de
anxietate
- furnizez mijloace de comunicare
adecvate starii
- asigur legatura pacientei cu
familia prin vizite frecvente.

Alterarea vocii Pacienta sa

beneficieze de - umezesc aerul din incapere
repaus vocal - recomand pacientei repaus vocal
absolut
- favorizez modalitatile de
comunicare non – verbala
- intrerup alimentatia solida
- alimentez pacienta cu lichide.

Lipsa de Pacienta sa -pacienta declara

cunostinte acumuleze - explorez nivelul de cunostinte al diminuarea
cunostinte noi bolnavei privind boala, modul de disconfortu-
participare la interventii si la lui
procesul de recuperare
- identific manifestarile de
dependenta, sursele lor de

134
 dificultate, interactiunile lor cu alte
nevoi
- motivez importanta acumularii de
noi cunostinte
- constientizez bolnava asupra
propriei responsabilitati privind
sanatatea
- organizez activitati educative
folosind metodele de invatare
cunoscute: expunerea, conversatia,
demonstratia
- verific daca bolnava a inteles
corect mesajul transmis si daca si-a
insusit noile cunostinte.

Discomfort Pacienta sa
(iritabilitate) beneficieze de - discut cu pacienta pentru a
confort fizic si identifica cauzele disconfortului;
psihic - favorizez odihna pacientei prin
suprimarea surselor care- i pot
determina disconfortul si
iritabilitatea;
- creez senzatie de bine pacientei
prin discutiile purtate;
- facilitez contactul cu familia si
prietenii;
- observ si notez schimbarile.

Insomnie Pacienta sa -invat pacienta sa practice tehnici

beneficieze de de relaxare, exercitii respiratorii
somn cateva minute inainte de culcare;
corespunzator -intocmesc un program de odihna

135
 corespunzator organismului;
-identific nivelul si cauza anxietatii.
Dificultatea de a Pacienta sa – ti -identifica, prin observatie si
se realiza recapete conversatie cu pacienta, cauza
increderea si neputintei sale si situatiile care ii
stima de sine provoaca sentimentul de inutilitate;
-castig increderea pacientei prin
modul de comportare si prin
discutie;
-o ajut in cunoasterea si reevaluarea
capacitatilor sale;
-o consult in planificarea
activitatilor propuse;
-informez pacienta asupra dreptului
sau de a lua decizii care il privesc;
-observ reactiile pacientei la luarea
deciziilor;
-o conving de importanta lor si de
responsabilitatea ce – i revine;
-orientez pacienta spre alte activitati
decat cele anterioare in raport cu
capacitatile sale.
Dificultatea de a Pacienta sa -explorez ce activitati recreative ii
se recrea prezinte a stare de produc placere pacientei;
buna dispozitie -analizez si stabilesc daca acestea
sunt in concordanta cu starea sa
fizica si psihica;
-planific activitati recreative
impreuna cu pacienta;
-antrenez bolnava in activitati si o
ajut;
-asigur mediu corespunzator;

136
 -amenajez camere de recreere.
29.03.14 Durere Pacienta sa
declare - administrez calmante - Penicilina 3000000x2
diminuarea durerii - distrag atentia pacientului prin - Glucoza 5%,1fl
meloterapie si atragerea in activitati - Ser fiziologic, 1 fl.
recreative - Etamsilat, 2 f
- -ii sugerez sa respecte regimul - Fitomenadion 2f
- Adrenostazin 2f
- Algocalmin 3f
- Topalgic, 2cp

Vulnerabilita Pacienta sa
te fata de pericole beneficieze de un - asigur conditiile de mediu
mediu de adecvate
siguranta fara - amplasez pacienta in salon in
accidente si functie de stare, afectiune
infectii - iau masuri sporite de evitare a
transmiterii infectiilor
- urmaresc si apreciez corect
potentialul infectios al pacientei
- aleg procedurile de investigatie si
tratament cu risc minim de infectie
- informez si stabilesc impreuna cu
pacienta planul de recuperare a
starii de sanatate si crestere a
rezistentei organismului.

Vulnerabilita Pacienta sa fie

te fata de pericole echilibrat psihic - favorizez adaptarea persoanei la
-iritabilitate noul mediu
-anxietate - creez un mediu optim
- ajut pacienta sa-si recunoasca

137
 anxietatea
- invat pacienta tehnici de relaxare
- furnizez explicatii clare si
deschise asupra ingrijirilor
programate
- incurajez pacienta la lectura,
activitati pentru a inlatura starea de
anxietate
- furnizez mijloace de comunicare
adecvate starii
- asigur legatura pacientei cu
familia prin vizite frecvente.

Alterarea vocii Pacienta sa -pacienta poate rosti

beneficieze de - umezesc aerul din incapere
repaus vocal - recomand pacientei repaus vocal
absolut
- favorizez modalitatile de
comunicare non – verbala
- intrerup alimentatia solida
- alimentez pacienta cu lichide.
cuvinte
-pacienta beneficiaza
de informatii legate de
boala
-pacienta adoarme usor

Alimentatie si Pacienta sa
hidratare inghita fara - alimentez pacienta parenteral
inadecvata prin dificultate - explorez gusturile si obiceiurile
deficit alimentare ale pacientei
- constientizez pacienta asupra
importantei regimului alimentar in
mentinerea sanatatii
- fac bilantul lichidelor ingerate si
eliminate
- calculez numarul de calorii pe zi.

138
Lipsa de Pacienta sa
cunostinte acumuleze - explorez nivelul de cunostinte al
cunostinte noi bolnavei privind boala, modul de
participare la interventii si la
procesul de recuperare
- identific manifestarile de
dependenta, sursele lor de
dificultate, interactiunile lor cu alte
nevoi
- motivez importanta acumularii de
noi cunostinte
- constientizez bolnava asupra
propriei responsabilitati privind
sanatatea
- organizez activitati educative
folosind metodele de invatare
cunoscute: expunerea, conversatia,
demonstratia
- verific daca bolnava a inteles
corect mesajul transmis si daca si-a
insusit noile cunostinte.

Insomnie Pacienta sa -invat pacienta sa practice tehnici

beneficieze de de relaxare, exercitii respiratorii
somn cateva minute inainte de culcare;
corespunzator -intocmesc un program de odihna
corespunzator organismului;
-identific nivelul si cauza anxietatii.
Dificultatea de a Pacienta sa – ti -identifica, prin observatie si
se realiza recapete conversatie cu pacientul, cauza
increderea si neputintei sale si situatiile care ii

139
 stima de sine provoaca sentimentul de inutilitate;
-castig increderea pacientei prin
modul de comportare si prin
discutie;
-o ajut in cunoasterea si reevaluarea
capacitatilor sale;
-o consult in planificarea
activitatilor propuse;
-informez pacienta asupra dreptului
sau de a lua decizii care il privesc;
-observ reactiile pacientei la luarea
deciziilor;
-o conving de importanta lor si de
responsabilitatea ce–i revine;
-orientez pacienta spre alte activitati
decat cele anterioare in raport cu
capacitatile sale.
Dificultatea de a Pacienta sa -explorez ce activitati recreative ii
se recrea prezinte a stare de produc placere pacientei;
buna dispozitie -analizez si stabilesc daca acestea
sunt in concordanta cu starea sa
fizica si psihica;
-planific activitati recreative
impreuna cu pacienta;
-antrenez bolnavul in activitati si il
ajut;
asigur mediu corespunzator;
-amenajez camere de recreere.
30.03.14 Durere Pacienta sa -pacienta este calm,
declare - administrez calmante - Penicilina 3000000x2 declara o stare de bine
diminuarea durerii - distrag atentia pacientei prin - Glucoza 5%, 1fl fizic si psihic
meloterapie si atragerea in activitati - Ser fiziologic, 1 fl.

140
 recreative - Algocalmin 3f
- ii sugerez sa respecte regimul - Adrenostazin, 2f

Vulnerabilita Pacienta sa
te fata de pericole beneficieze de un - asigur conditiile de mediu
mediu de adecvate
siguranta fara - amplasez pacienta in salon in
accidente si functie de stare, afectiune
infectii - iau masuri sporite de evitare a
transmiterii infectiilor
- urmaresc si apreciez corect
potentialul infectios al pacientei
- aleg procedurile de investigatie si
tratament cu risc minim de infectie
- informez si stabilesc impreuna cu
pacienta planul de recuperare a
starii de sanatate si crestere a
rezistentei organismului.

Vulnerabilita Pacienta sa fie

te fata de pericole echilibrat psihic - favorizez adaptarea persoanei la
-iritabilitate noul mediu
-anxietate - creez un mediu optim
- ajut pacienta sa-si recunoasca
anxietatea
- invat pacienta tehnici de relaxare
- furnizez explicatii clare si
deschise asupra ingrijirilor
programate
- incurajez pacienta la lectura,
activitati pentru a inlatura starea de
anxietate

141
 - furnizez mijloace de comunicare
adecvate starii
- asigur legatura pacientei cu
familia prin vizite frecvente.

Alimentatie si Pacienta sa - alimentez pacienta parenteral -pacienta poate inghiti

hidratare inghita fara - explorez gusturile si obiceiurile unele alimente
inadecvata prin dificultate alimentare ale pacientei semisolide
deficit - constientizez pacienta asupra
importantei regimului alimentar in
mentinerea sanatatii
- fac bilantul lichidelor ingerate si
eliminate
- calculez numarul de calorii pe zi.

Lipsa de Pacienta sa - explorez nivelul de cunostinte al -pacienta are un bogat

cunostinte acumuleze bolnavei privind boala, modul de bagaj informational
cunostinte noi participare la interventii si la despre boala, tratament,
procesul de recuperare convalescenta
- identific manifestarile de
dependenta, sursele lor de
dificultate, interactiunile lor cu alte
nevoi
- motivez importanta acumularii de
noi cunostinte
- constientizez bolnava asupra
propriei responsabilitati privind
sanatatea
- organizez activitati educative
folosind metodele de invatare
cunoscute: expunerea, conversatia,
demonstratia

142
 - verific daca bolnava a inteles
corect mesajul transmis si daca si-a
insusit noile cunostinte.
Dificultatea de a Pacienta sa – si -identifica, prin observatie si
se realiza recapete conversatie cu pacienta, cauza
increderea si neputintei sale si situatiile care ii
stima de sine provoaca sentimentul de inutilitate;
-castig increderea pacientei prin
modul de comportare si prin
discutie;
-o ajut in cunoasterea si reevaluarea
capacitatilor sale;
-o consult in planificarea
activitatilor propuse;
-informez pacienta asupra dreptului
sau de a lua decizii care o privesc;
-observ reactiile pacientei la luarea
deciziilor;
-o conving de importanta lor si de
responsabilitatea ce – i revine;
-orientez pacienta spre alte activitati
decat cele anterioare in raport cu
capacitatile sale.

Dificultatea de a Pacienta sa -explorez ce activitati recreative ii

se recrea prezinte a stare de produc placere pacientei;
buna dispozitie -analizez si stabilesc daca acestea
sunt in concordanta cu starea sa
fizica si psihica;
-planific activitati recreative
impreuna cu pacienta;
-antrenez bolnava in activitati si o

143
 ajut;
-asigur mediu corespunzator;
-amenajez camere de recreere.
31.03.14 Durere Pacienta sa
declare - administrez calmante - Penicilina 3000000x2 - pacienta declara
diminuarea durerii - distrag atentia pacientei prin - Glucoza 5%,1fl diminuarea durerii
meloterapie si atragerea in activitati - Ser fiziologic, 1 fl.
recreative - Algocalmin 3f
- ii sugerez sa respecte regimul - Topalgic, 2cp

Vulnerabilita Pacienta sa
te fata de pericole beneficieze de un - asigur conditiile de mediu
mediu de adecvate
siguranta fara - amplasez pacienta in salon in
accidente si functie de stare, afectiune
infectii - iau masuri sporite de evitare a
transmiterii infectiilor
- urmaresc si apreciez corect
potentialul infectios al pacientei
- aleg procedurile de investigatie si
tratament cu risc minim de infectie
- informez si stabilesc impreuna cu
pacienta planul de recuperare a
starii de sanatate si crestere a
rezistentei organismului.

Vulnerabilita Pacienta sa fie

te fata de pericole echilibrat psihic - favorizez adaptarea persoanei la
-iritabilitate noul mediu
-anxietate - creez un mediu optim
- ajut pacienta sa-si recunoasca
anxietatea

144
 - invat pacienta tehnici de relaxare
- furnizez explicatii clare si
deschise asupra ingrijirilor
programate
- incurajez pacienta la lectura,
activitati pentru a inlatura starea de
anxietate
- furnizez mijloace de comunicare
adecvate starii
- asigur legatura pacientei cu
familia prin vizite frecvente.

Dificultatea de a Pacienta sa–si -identifica, prin observatie si

se realiza recapete conversatie cu pacienta, cauza
increderea si neputintei sale si situatiile care ii
stima de sine provoaca sentimentul de
inutilitate;
-castig increderea pacientei prin
modul de comportare si prin
discutie;
-o ajut in cunoasterea si reevaluarea
capacitatilor sale;
-o consult in planificarea
activitatilor propuse;
-informez pacienta asupra dreptului
sau de a lua decizii care o privesc;
-observ reactiile pacientei la luarea
deciziilor;
-o conving de importanta lor si de
responsabilitatea ce – i revine;
-orientez pacienta spre alte activitati
decat cele anterioare in raport cu

145
 capacitatile sale.
Dificultatea de a Pacienta sa -explorez ce activitati recreative ii -pacienta se recreeaza
se recrea prezinte a stare de produc placere pacientei; in curtea spitalului
buna dispozitie -analizez si stabilesc daca acestea
sunt in concordanta cu starea sa
fizica si psihica;
-planific activitati recreative
impreuna cu pacienta;
-antrenez bolnava in activitati si o
ajut;
asigur mediu corespunzator;
-ii recomand sa-si protejeze gatul cu
fular, sa evite curentii de aer rece,
lichidele reci;
-amenajez camere de recreere.

146
 Analize de laborator
Analiza ceruta Mod de recoltare Valori reale Valori normale

VSH Vacutainer cu dop 8 mm/1 ora (1-10) mm/1ora

negru
Hemoglobina Vacutainer cu dop 13.6g/dl 12.0-14.0g/dl
mov
Trombocite Vacutainer cu dop 199.000/mmc 150.000-
mov 300.000/mmc
Leucocite Vacutainer cu dop 4700 /mmc 4000-8000/mmc
mov
Glicemie Vacutainer cu dop 87 mg/dl 65-110 mg/dl
rosu
ASLO Vacutainer cu dop 200 ui/ml < 200 ui/ml
rosu
Fibrinogen Vacutainer cu dop 328 mg/dl 200-400 mg/dl
albastru
Proteina C reactiva Vacutainer cu dop <6 <6
rosu

Tratament
Medicamentul Mod de prezentare Efect Doza
Penicilina flacon 1000000 u.i antibiotic, bactericid 5000000 u.i. x 2
pentru cocii Gram-
pozitiv/negativ
Etamsilat fiola 5 ml hemostatic 2 fiole
Fitomenadion fiola 1 ml hemostatic 2 fiole
Adrenostazin fiola 5 ml/10 ml hemostatic 2fiole
Algocalmin fiola 2 ml analgezic, antipiretic, 3 fiole
antiinflamator
Piafen fiola 5 ml analgezic, calmant 2 fiole
Topalgic comprimate antialgic 3 comprimate

147
 IV.2. EVALUAREA FINALA
Pacient T.I. in varsta de 17 de ani s- a internat pe data de 25.03.2014 in sectia ORL
a Spitalului Judetean Buzau, cu diagnosticul de amigdalita cronica cu pusee infectioase
repetate, in urma aparitiei urmatoarelor manifestari de dependenta:
- artralgii;
- mialgii.

Pe parcursul spitalizarii a fost supusa unor investigatii de laborator:

- VSH;
- hemoglobina;
- trombocite;
- glicemie;
- ASLO;
- PCR;
- Fibrinogen;
- TC;
- TS;
- Uree sanguina;
- Exudat faringian;
- Examen sumar de urina.

si i s-a administrat tratament cu:

- Penicilina 3000000 x 2 x 7 zile;
- Glucoza 5% 1 flacon x 7zile;

148
- Ser fiziologic 1flacon x 7zile;
- Etamsilat 2 fiole x 5 zile;
- Fitomenadion 2 fiole x 5 zile;
- Adrenostazin 2 fiole x 6 zile;
- Algocalmin 3 fiole x 4 zile;
- Topalgic 3 comprimate x 4 zile.

In urma obiectivelor stabilite, a interventiilor autonome si delegate efectuate, pacienta

se externeaza cu:
- stare generala buna;
- evolutie postoperatorie favorabila;
- se poate alimenta per os;
- isi mentine temperatura corpului in limite normale.

Recomandari:
- Evita alimentele reci, condimentate, grunjoase;
- Evita curentii de aer rece, medii poluate;
- Continua tratament conform retetei prescrise;
- Control ORL peste 7 zile.

149
 Cazul III
CULEGEREA DATELOR
Sursa de informare :
-directa: pacientul
-indirecta: echipa de ingrijire, foaia de observatie, familia
Metode de culegere a datelor:
-observarea pacientului
-consultarea surselor secundare
-interviul
DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI
a)Date fixe :
-nume: M.
-prenume: I.
-varsta: 13 ani
-sex: F

150
-starea civila: necasatorita
-religie: ortodoxa
-nationalitate: romana
-ocupatie: eleva
b)Date variabile :
-domiciliul: Bucuresti
-conditii de viata:
-locuinta care indeplineste normele igienice corespunzatoare
-nefumatoare

-gusturi personale: nu are preferinte alimentare

-mod de petrecere a timpului liber:
-merge in vizita la prieteni sau rude,
-ii place sa urmareasca programe TV,
-in fiecare dupa-amiaza se odihneste 30 minute – o ora
-asculta muzica.

STAREA DE SANATATE ANTERIOARA

a) Date antropometrice :
-Greutate: 55 kg
-inaltime: 1,62 m
-Grup sanguin: A II
b ) Limite senzoriale:
-alergii: nu este alergica
-proteze: nu are

151
-acuitate vizuala si auditiva: in limite fiziologice
-somn: linistit, odihnitor
-mobilitate: buna
-se alimenteaza suficient, conform varstei
c) Antecedente heredo-colaterale:
-fara importanta
d) Antecedente personale fiziologice:
-menaha la 13 ani si 6 luni;
-N=0;
-A=0.
e) Antecedente personale patologice
-repetate pusee amigdaliene
INFORMATII LEGATE DE BOALA
a) Motivele internarii :
-altralgii
-mialgii
b) Istoricul bolii:
Pacienta M.I., in varsta de 15 ani, prezentand altralgii, mialgii, dupa frecvente pusee
amigdaliene in antecedente, se interneaza de urgenta in sectia ORL pentru investigatii si
tratament, la ora 09.30, pe data de 25.03.2013.
c) Diagnostic la internare:
-amigdalita cronica cu pusee infectioase repetate
d) Data la internare : 25/03/2013

e) Examen clinic general:

152
-starea generala buna
-starea de nutritie: relativ buna
-starea de constienta: constienta
-tegumente: normal colorate
-mucoase: de aspect normal
-fanere: fara modificari patologice
-tesut conjunctivo - adipos: normal conformat
-sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili
-sistem muscular: normotom, normochinetic
-sistem osteo- articular: dureri articulare
-aparat respirator: torace cu aspect normal, murmur vezicular prezent, fara raluri,
excursii costale egale, R: 16 respiratii/minut
-aparat cardio vascular: TA=110/70 mm Hg, AV=72 b/min, soc apexian in spatiul V
intercostal stang, fara sufluri
-aparat digestiv: tranzit intestinal normal
-ficat cai biliare si splina: punct colecistic nedureros la palpare
-aparat uro-genital: loji renale libere, mictiuni fiziologice, Giordano (-)
-sistem nervos, endocrin, organe de simt: orientata temporo-spatial, ROT normale
-examen ORL:
-nas: - piramida nazala normal conformata
-sept median normal conformat
-puncte sinuzale nedureroase spontan si la palpare
-bucofaringe:
normal aspect de jugală mucoasă limbă buze

153
-amigdale palatine mari, cripte cazeoase cu aderente la pliurile anterioare si posterioare
si cicatrici pe suprafata mediana.
-laringe: morfo- functional normal
-examen otic:- CAE libere
-timpane de aspect normal
-auz normal pastrat bilateral
PREOPERATOR
Probleme actuale:
-comunicare ineficienta la nivel afectiv
-dificultate in a se realiza
-dezinteres in a indeplini activitati recreative
-lipsa de cunostinte despre boala, masuri de prevenire, diagnosticul medical, tratament,
convalescenta;
-dureri articulare.

Probleme potentiale:
-risc de infectii nosocomiale

154
 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
PREOPERATOR
Nevoia Manifestari de independenta Manifestari de Sursa de dificultate
fundamentala dependenta

De a respira Respiratia
si -frecventa: 17 respiratii/minut
a avea o -amplitudinea: respiratie profunda
buna -ritmul: respiratie ritmica
circulatie -simetria miscarilor respiratorii:
ambele hemitorace prezinta aceeasi
miscare de ridicare si coborare in
timpul inspiratiei si expiratiei
-tipul de respiratie: postal inferior
Puls
-frecventa: 72 batai/minut
-ritm: puls ritmic
-amplitudine: puls bine batut
TA
-TA max: 110 mm Hg
-TA min: 70 mm Hg
De a bea si a
manca -cavitatea bucala:

-dentitie buna
-mucoasa bucala roz si umeda
-limba roz
-gingii roz si aderente dintilor
-masticatia:

-usoara, eficace
-gura inchisa

155
 -reflex de deglutitie: prezent
-digestie: lenta, nestingherita
-deprinderi alimentare:

-programul meselor:3 mese si 2

gustari
-apetit bun
-hidratare: buna
-gust si valoare acordate mancarii:

-alegerea alimentelor
-servirea mesei in familie sau singur
-traditii
-educatie
De a elimina Urina -hiperstenurie De ordin fizic infectii
-cantitatea: 1200 ml/24 ore repetate
-frecventa: 6/zi
-ritmul: 4 ziua, 2 noaptea
-culoarea: galben inchis
-miros: de bulion (urina proaspata)
si amoniacal (urina fermentata)
-aspect: clara, transparenta
Scaunul
-frecventa: 1/zi
-orarul: ritmic
-cantitatea: 150 g materii fecale
-consistenta: pastoasa omogena
-culoarea: bruna
-miros: fecaloid
Transpiratia
-cantitatea: minima, pentru a
mentine umiditatea pliurilor
-mirosul: miros placut de deodorant
aplicat dupa spalare cu apa si sapun
Menstra
-ritmul: la 30 de zile
-durata: 5 zile
-aspectul: mucus amestecat cu
sange si detritusuri celulare
culoarea: rosu negricios la inceput,
apoi rosu deschis
-cantitatea: 100 g
-evolutie: fara dureri, usoara jena
fiziologica
De a avea o postura adecvata Mobilitate redusa De ordin fizic dureri
buna postura -ortostatism articulare
-sezand

156
 -clinostatism
- miscari adecvate:
-abductie /adductie
-flexie /extensie
-rotatie
-pronatie /supinatie
-circumductie
-exercitii fizice:
-practica exercitii fizice 10 minute
dimineata
De a dormi si -durata: 7 ore
a se odihni -calitatea: odihnitor, fara cosmaruri
-perioada de relaxare si timp liber
De a se -alegere personala a .
imbraca si vesmintelor dupa gust si
dezbraca circumstanta
-sortarea vesmintelor, adecvate
functiilor psihologice
-calitatea vesmintelor adecvate
climatului, statutului socio-cultural
-purtarea de obiecte seminificative
-capacitate fizica de imbracare si
dezbracare
De a-si -temperatura corporala 37oC
mentine -piele de culoare roz
temperatura -temperatura mediului ambiant
corpului in 220C
limite
normale

De a fi curat, -par scurt, stralucitor

ingrijit, de a -urechi: configuratie normala,
proteja curate
tegumentele -nas: mucoasa umeda,
si mucoasele -fose nazale libere
-unghii: curate, taiate scurt, culoare
roz
-cavitatea bucala:
-dentitie alba,completa, fara carii
-mucoasa bucala umeda si roz
-gingii aderente dintilor si roz
-piele curata, elastica, neteda ,
pigmentata normal
-deprinderi igienice bune
De a evita -securitate fizica, -predispozitie la infectie -de ordin psihic:
pericolele -securitate psihologica, -predispozitie la spitalizarea

157
 -securitate socilogica: imbolnaviri frecvente -de ordin fizic:
-salubritatea mediului
inflamatia amigdalelor
-calitatea si umiditatea aerului
-temperatura ambianta: 220C
-fara poluare fonica, chimica
De a -functionarea adecvata a organelor -usoara agitatie -de ordin fizic: durerea
comunica de simt
-debit verbal usor, ritm moderat,
limbaj clar
-expresie non-verbala buna
-exprimare usoara
-perceptia obiectiva a mesajului
primit
-capacitatea de a angaja si mentine
o relatie stabila cu semenii
-stabilirea de relatii armonioase in
familie, la locul de munca, in
grupuri de prieteni
De a actiona -asistarea la ceremonii religioase
conform -folosirea obiectelor religioase
propriilor -parcurgerea scrierilor religioase
convingeri si spirituale
valori, de a -gesturi si atitudini corporale
practica -participarea la fapte de caritate
religia -participarea la fapte de umanitate
-angajarea intr-o actiune sociala-
umanitara
De a se -integritate fizica si psihica -dificultate in a se -de ordin fizic:
realiza -autocritica realiza spitalizarea
-luarea de decizii
-stima de sine
-imaqginea de sine
-dragoste fata de munca
-aprecierea muncii
-ambitie, motivatie
De a se -destinderea -dezinteres in a indeplini spitalizarea
recrea -amuzamentul: activitati recreative
-distractie
-divertisment
-inveselirea
De a invata -dorinta si interesul de independenta -lipsa de cunostinte -de ordin sociologic:
cum sa-si -acumularea de cunostinte -cerere de informatii lipsa cunostintelor
pastreze
sanatatea

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

158
-predispozitie la infectii
-usoara agitatie
-dificultate in a se realiza
-dezinteres in a indeplini activitati recreative
-cunostinte insuficiente despre boala, masuri de prevenire, diagnostic, tratament,
convalescenta
DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE:
-Mobilitate redusa din cauza durerii articulare manifestata prin repaus la pat.
-Stare depresiva din cauza spitalizarii, manifestata prin usoara agitatie.
-Vulnerabilitate fata de pericole din cauza durerii articulare, manifestata prin
predispozitie la infectii si imbolnaviri frecvente.
-Comunicare ineficienta la nivel afectiv datorita durerii, manifestata prin usoara
iritabilitate.
-Cunostinte insuficiente din cauza lipsei de cunostinte, manifestate prin cerere de
informatii.
-Cunostinte insuficiente datorita inaccesibilitatii la informatii, manifestate prin cunostinte
insuficiente despre boala, masuri de prevenire, diagnostic medical, tratament,
convalescenta.
PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
a)OBIECTIV :
-pacienta sa beneficieze de confort;
-pacienta sa prezinte mucoase respiratorii umede si integre;
-pacienta sa fie echilibrat psihic.
-pacienta sa prezinte rezistenta crescuta fata de infectie;
-pacienta sa declare diminuarea durerii;
-pacienta sa aiba o stare generala buna;
-pacienta sa accepte modificarile aparute;

159
-pacienta sa-si exprime diminuarea anxietatii;
-pacienta sa participe in fiecare zi la activitati recreative;
-pacienta sa nu devina sursa de infectii nosocomiale;
-pacienta sa explice boala, tratamentul, ingrijiri necesare, regim, activitati recomandate in
convalescenta.
-pacienta sa accepte modificarea imaginii despre sine pe tot parcursul bolii;
-pacienta sa beneficieze de toate documentele necesare externarii.
b) INTERVENTII ZILNICE
-diversific alimentele in functie de gustul bolnavei, tinand cont de boala;
-stabilesc timpul necesar pentru mese;
-planific timpul de odihna;
-linistesc pacienta cu privire la starea sa explicandu-i scopul si natura interventiilor;
-familiarizez pacienta cu noul sau mediu ambiant;
-dau posibilitatea pacientei sa-si exprime dorintele, nevoile, sentimentele;
-invat pacienta tehnici de relaxare;
-atrag atentia pacientei de la durere si boala prin meloterapie, reviste, comunicare
terapeutica;
-informez medicul despre starea de sanatate si despre eventualele schimbari aparute in
evolutia bolii;
-monitorizez functiile vitale;
-notez in foaia de observatie valorile obtinute;
-asigur un climat adecvat in salon;
-aerisesc salonul, mentinand o temperatura de minim 18oC;
-umezesc aerul din incapere;
-servesc alimente la o temperatura adecvata;
-dau posibilitatea familiei de a-si exprima parerile si o solicit in ingrijire;
-administrez medicatia prescrisa;

160
-insotesc pacienta la vizita medicala zilnica;
-solicit pacientei sa coopereze la ingrijirile care i se acorda;
-recoltez produse biologice pentru investigatii de laborator;
-asigur documentele necesare externarii.

161
 Aplicarea ingrijirilor preoperator
Data Probleme de Obiective Interventii Evaluare
dependenta
Autonome Delegate

25.03.13 Vulnerabilita Pacienta sa Penicilina 3000000x2 -la ora 24.00:

te fata de pericole beneficieze de un - asigur conditiile de mediu Glucoza 5%,1fl. pacienta declara
mediu de adecvate Ser fiziologic 1fl
diminuarea
siguranta fara - amplasez pacientul in salon in Etamsilat 2f
accidente si functie de stare, afectiune Fitomenadion 2f disconfortului
infectii - iau masuri sporite de evitare a Adrenostazin 2f
transmiterii infectiilor
- urmaresc si apreciez corect
potentialul infectios al pacientului
- aleg procedurile de investigatie si
tratament cu risc minim de infectie
- -informez si stabilesc impreuna cu
pacienta planul de recuperare a
starii de sanatate si crestere a
rezistentei organismului.

Vulnerabilita Pacienta sa fie

te fata de pericole echilibrata psihic - favorizez adaptarea persoanei la
-iritabilitate noul mediu
-anxietate - creez un mediu optim
- ajut pacienta sa-si recunoasca
anxietatea
- invat pacienta tehnici de relaxare
- furnizez explicatii clare si
deschise asupra ingrijirilor
programate
- incurajez pacienta la lectura,
activitati pentru a inlatura starea de
anxietate
- furnizez mijloace de comunicare

162
 adecvate starii
- -asigur legatura pacientei cu
familia prin vizite frecvente.

Alterarea vocii Ocolirea caii

naturale de - umezesc aerul din incapere
alimentare - recomand pacientei repaus vocal
absolut
- favorizez modalitatile de
comunicare non - verbala
- intrerup alimentatia solida
- recomand gargara cu solutii
antiseptice
- -alimentez pacienta cu lichide.

Alimentatie si Pacienta sa
hidratare inghita fara - alimentez pacienta parenteral
inadecvata prin dificultate - explorez gusturile si obiceiurile
deficit alimentare ale pacientei
- constientizez pacienta asupra
importantei regimului alimentar in
mentinerea sanatatii
- fac bilantul lichidelor ingerate si
eliminate
- -calculez numarul de calorii pe zi.

Lipsa de Pacienta sa
cunostinte acumuleze - explorez nivelul de cunostinte al
cunostinte noi bolnavei privind boala, modul de
participare la interventii si la
procesul de recuperare
- identific manifestarile de
dependenta, sursele lor de
dificultate, interactiunile lor cu alte
nevoi
- motivez importanta acumularii de

163
 noi cunostinte
- constientizez bolnava asupra
propriei responsabilitati privind
sanatatea
- organizez activitati educative
folosind metodele de invatare
cunoscute: expunerea, conversatia,
demonstratia

-verific daca bolnava a inteles

corect mesajul transmis si daca si-a
insusit noile cunostinte.
Disconfort Pacienta sa
(iritabilitate) beneficieze de - discut cu pacienta pentru a
confort fizic si identifica cauzele disconfortului;
psihic - favorizez odihna pacientei prin
suprimarea surselor care- i pot
determina disconfortul si
iritabilitatea;
- creez senzatie de bine pacientei
prin discutiile purtate;
- facilitez contactul cu alti pacienti,
cu membrii familiei;
- -observ si notez schimbarile.

Dificultatea de a Pacienta sa–si -identifica, prin observatie si

se realiza recapete conversatie cu pacienta, cauza
increderea si neputintei sale si situatiile care ii
stima de sine provoaca sentimentul de inutilitate;
-castig increderea pacientei prin
modul de comportare si prin
discutie;
-o ajut in cunoasterea si reevaluarea
capacitatilor sale;
-o consult in planificarea
activitatilor propuse;
-informez pacienta asupra dreptului

164
 sau de a lua decizii care il privesc;
-observ reactiile pacientei la luarea
deciziilor;
-o conving de importanta lor si de
responsabilitatea ce – i revine;
-orientez pacienta spre alte activitati
decat cele anterioare in raport cu
capacitatile sale.
Dificultatea de a Pacientul sa -explorez ce activitati recreative ii
se recrea prezinte a stare de produc placere pacientei;
buna dispozitie -analizez si stabilesc daca acestea
sunt in concordanta cu starea sa
fizica si psihica;
-planific activitati recreative
impreuna cu pacienta;
-antrenez bolnava in activitati si o
ajut;
-asigur mediul corespunzator;
-amenajez camere de recreere.
26.03.13 Vulnerabilita-te Pacienta sa Penicilina 3000000x2
fata de pericole beneficieze de un - asigur conditiile de mediu Glucoza 5%,1fl.
mediu de adecvate Ser fiziologic 1fl
siguranta fara - amplasez pacienta in salon in Etamsilat 2f
accidente si functie de stare, afectiune Fitomenadion 2f
infectii - iau masuri sporite de evitare a Adrenostazin 2 f
transmiterii infectiilor
- urmaresc si apreciez corect
potentialul infectios al pacientei
- aleg procedurile de investigatie si
tratament cu risc minim de infectie

-informez si stabilesc impreuna cu

pacienta planul de recuperare a
starii de sanatate si crestere a
rezistentei organismului.
Vulnerabilita-te Pacienta sa fie
fata de pericole echilibrat psihic - favorizez adaptarea persoanei la

165
-iritabilitate noul mediu
-anxietate - creez un mediu optim
- ajut pacienta sa-si recunoasca
anxietatea
- invat pacienta tehnici de relaxare
- furnizez explicatii clare si
deschise asupra ingrijirilor
programate
- incurajez pacienta la lectura,
activitati pentru a inlatura starea de
anxietate
- furnizez mijloace de comunicare
adecvate starii

-asigur legatura pacientei cu familia

prin vizite frecvente.
Alterarea vocii Ocolirea caii Penicilina 3000000x2
naturale de - umezesc aerul din incapere Glucoza 5%,1fl.
alimentare - recomand pacientei repaus vocal Ser fiziologic 1fl
absolut Etamsilat 2f
- favorizez modalitatile de Fitomenadion 2f
comunicare non - verbala Adrenostazin 2 f
- intrerup alimentatia solida
- recomand gargara cu solutii
antiseptice
- alimentez pacienta cu lichide.

Alimentatie si Pacienta sa
hidratare inghita fara - alimentez pacienta parenteral
inadecvata prin dificultate - explorez gusturile si obiceiurile
deficit alimentare ale pacientei
- constientizez pacienta asupra
importantei regimului alimentar in
mentinerea sanatatii
- fac bilantul lichidelor ingerate si
eliminate
- -calculez numarul de calorii pe zi.

166
Lipsa de Pacienta sa Penicilina 3000000x2
cunostinte acumuleze - explorez nivelul de cunostinte al Glucoza 5%,1fl.
cunostinte noi bolnavei privind boala, modul de Ser fiziologic 1fl
participare la interventii si la Etamsilat 2f
procesul de recuperare Fitomenadion 2f
- identific manifestarile de Adrenostazin 2 f
dependenta, sursele lor de
dificultate, interactiunile lor cu alte
nevoi
- motivez importanta acumularii de
noi cunostinte
- constientizez bolnava asupra
propriei responsabilitati privind
sanatatea
- organizez activitati educative
folosind metodele de invatare
cunoscute: expunerea, conversatia,
demonstratia
- -verific daca bolnava a inteles
corect mesajul transmis si daca si-a
insusit noile cunostinte.

Dificultatea de a Pacienta sa – si -identifica, prin observatie si Penicilina 3000000x2

se realiza recapete conversatie cu pacienta, cauza Glucoza 5%,1fl.
increderea si neputintei sale si situatiile care ii Ser fiziologic 1fl
stima de sine provoaca sentimentul de inutilitate; Etamsilat 2f
-castig increderea pacientei prin Fitomenadion 2f
modul de comportare si prin Adrenostazin 2 f
discutie;
-o ajut in cunoasterea si reevaluarea
capacitatilor sale;
-o consult in planificarea
activitatilor propuse;
-informez pacienta asupra dreptului
sau de a lua decizii care il privesc;
-observ reactiile pacientei la luarea

167
 deciziilor;
-o conving de importanta lor si de
responsabilitatea ce – i revine;
-orientez pacienta spre alte activitati
decat cele anterioare in raport cu
capacitatile sale.
Dificultatea de a Pacienta sa -explorez ce activitati recreative ii Penicilina 3000000x2
se recrea prezinte a stare de produc placere pacientei; Glucoza 5%,1fl.
buna dispozitie -analizez si stabilesc daca acestea Ser fiziologic 1fl
sunt in concordanta cu starea sa Etamsilat 2f
fizica si psihica; Fitomenadion 2f
-planific activitati recreative Adrenostazin 2 f
impreuna cu pacienta;
-antrenez bolnava in activitati si o
ajut;
-asigur mediul corespunzator;
-amenajez camere de recreere.
26.03.13 Vulnerabilita-te Pacienta sa Penicilina 3000000x2
fata de pericole beneficieze de un - asigur conditiile de mediu Glucoza 5%,1fl.
mediu de adecvate Ser fiziologic 1fl
siguranta fara - amplasez pacienta in salon in Etamsilat 2f
accidente si functie de stare, afectiune Fitomenadion 2f
infectii - iau masuri sporite de evitare a Adrenostazin 2 f
transmiterii infectiilor
- urmaresc si apreciez corect
potentialul infectios al pacientei
- aleg procedurile de investigatie si
tratament cu risc minim de infectie

-informez si stabilesc impreuna cu

pacienta planul de recuperare a
starii de sanatate si crestere a
rezistentei organismului.
Vulnerabilita-te Pacienta sa fie
fata de pericole echilibrat psihic - favorizez adaptarea persoanei la
-iritabilitate noul mediu
-anxietate - creez un mediu optim

168
 - ajut pacienta sa-si recunoasca
anxietatea
- invat pacienta tehnici de relaxare
- furnizez explicatii clare si
deschise asupra ingrijirilor
programate
- incurajez pacienta la lectura,
activitati pentru a inlatura starea de
anxietate
- furnizez mijloace de comunicare
adecvate starii

-asigur legatura pacientei cu familia

prin vizite frecvente.
Alterarea vocii Ocolirea caii
naturale de - umezesc aerul din incapere
alimentare - recomand pacientei repaus vocal
absolut
- favorizez modalitatile de
comunicare non - verbala
- intrerup alimentatia solida
- recomand gargara cu solutii
antiseptice
- alimentez pacienta cu lichide.

Alimentatie si Pacienta sa
hidratare inghita fara - alimentez pacienta parenteral
inadecvata prin dificultate - explorez gusturile si obiceiurile
deficit alimentare ale pacientei
- constientizez pacienta asupra
importantei regimului alimentar in
mentinerea sanatatii
- fac bilantul lichidelor ingerate si
eliminate
-calculez numarul de calorii pe zi.

Lipsa de Pacienta sa

169
cunostinte acumuleze - explorez nivelul de cunostinte al
cunostinte noi bolnavei privind boala, modul de
participare la interventii si la
procesul de recuperare
- identific manifestarile de
dependenta, sursele lor de
dificultate, interactiunile lor cu alte
nevoi
- motivez importanta acumularii de
noi cunostinte
- constientizez bolnava asupra
propriei responsabilitati privind
sanatatea
- organizez activitati educative
folosind metodele de invatare
cunoscute: expunerea, conversatia,
demonstratia
- -verific daca bolnava a inteles
corect mesajul transmis si daca si-a
insusit noile cunostinte.

Dificultatea de a Pacienta sa – si -identifica, prin observatie si

se realiza recapete conversatie cu pacienta, cauza
increderea si neputintei sale si situatiile care ii
stima de sine provoaca sentimentul de inutilitate;
-castig increderea pacientei prin
modul de comportare si prin
discutie;
-o ajut in cunoasterea si reevaluarea
capacitatilor sale;
-o consult in planificarea
activitatilor propuse;
-informez pacienta asupra dreptului
sau de a lua decizii care il privesc;
-observ reactiile pacientei la luarea
deciziilor;
-o conving de importanta lor si de

170
 responsabilitatea ce – i revine;
-orientez pacienta spre alte activitati
decat cele anterioare in raport cu
capacitatile sale.
Dificultatea de a Pacienta sa -explorez ce activitati recreative ii
se recrea prezinte a stare de produc placere pacientei;
buna dispozitie -analizez si stabilesc daca acestea
sunt in concordanta cu starea sa
fizica si psihica;
-planific activitati recreative
impreuna cu pacienta;
-antrenez bolnava in activitati si o
ajut;
-asigur mediul corespunzator;
-amenajez camere de recreere.
27.03.13 Vulnerabilita-te Pacienta sa Penicilina 3000000x2
fata de pericole beneficieze de - asigur conditiile de mediu Glucoza 5%,1fl.
un mediu de adecvate Ser fiziologic 1fl
siguranta fara - amplasez pacienta in salon in Etamsilat 2f
accidente si functie de stare, afectiune Fitomenadion 2f
infectii - iau masuri sporite de evitare a Adrenostazin 2f
transmiterii infectiilor
- urmaresc si apreciez corect
potentialul infectios al pacientei
- aleg procedurile de investigatie si
tratament cu risc minim de infectie
- -informez si stabilesc impreuna cu
pacienta planul de recuperare a
starii de sanatate si crestere a
rezistentei organismului.

Vulnerabilita-te Pacienta sa fie

fata de pericole echilibrat psihic - favorizez adaptarea persoanei la
-iritabilitate noul mediu
-anxietate - creez un mediu optim
- ajut pacienta sa-si recunoasca
anxietatea

171
 - invat pacienta tehnici de relaxare
- furnizez explicatii clare si
deschise asupra ingrijirilor
programate
- incurajez pacienta la lectura,
activitati pentru a inlatura starea de
anxietate
- furnizez mijloace de comunicare
adecvate starii

-asigur legatura pacientei cu familia

prin vizite frecvente.
Alterarea vocii Ocolirea caii
naturale de - umezesc aerul din incapere
alimentare - recomand pacientului repaus vocal
absolut
- favorizez modalitatile de
comunicare non - verbala
- intrerup alimentatia solida
- recomand gargara cu solutii
antiseptice
- -alimentez pacienta cu lichide.
-

Alimentatie si Pacienta sa
hidratare inghita fara - alimentez pacienta parenteral
inadecvata prin dificultate - explorez gusturile si obiceiurile
deficit alimentare ale pacientei
- constientizez pacienta asupra
importantei regimului alimentar in
mentinerea sanatatii
- fac bilantul lichidelor ingerate si
eliminate
- -calculez numarul de calorii pe zi.

Lipsa de Pacienta sa
cunostinte acumuleze - explorez nivelul de cunostinte al

172
 cunostinte noi bolnavei privind boala, modul de
participare la interventii si la
procesul de recuperare
- identific manifestarile de
dependenta, sursele lor de
dificultate, interactiunile lor cu alte
nevoi
- motivez importanta acumularii de
noi cunostinte
constientizez bolnava asupra
propriei responsabilitati privind
sanatatea
- organizez activitati educative
folosind metodele de invatare
cunoscute: expunerea, conversatia,
demonstratia
-verific daca bolnava a inteles
corect mesajul transmis si daca si-a
insusit noile cunostinte.

Dificultatea de a Pacienta sa–si -identifica, prin observatie si

se realiza recapete conversatie cu pacienta, cauza
increderea si neputintei sale si situatiile care ii
stima de sine provoaca sentimentul de inutilitate;
-castig increderea pacientei prin
modul de comportare si prin
discutie;
-o ajut in cunoasterea si reevaluarea
capacitatilor sale;
-o consult in planificarea
activitatilor propuse;
-informez pacienta asupra dreptului
sau de a lua decizii care il privesc;
-observ reactiile pacientei la luarea
deciziilor;
-o conving de importanta lor si de
responsabilitatea ce – i revine;

173
 -orientez pacienta spre alte activitati
decat cele anterioare in raport cu
capacitatile sale.
Dificultatea de a Pacienta sa -explorez ce activitati recreative ii
se recrea prezinte a stare de produc placere pacientei;
buna dispozitie -analizez si stabilesc daca acestea
sunt in concordanta cu starea sa
fizica si psihica;
-planific activitati recreative
impreuna cu pacienta;
-antrenez bolnava in activitati si il
ajut;
-asigur mediul corespunzator;
-amenajez camere de recreere.

174
 POSTOPERATOR
Probleme actuale:
-Alterarea vocii;
-Alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit;
-Vulnerabilitate fata de infectii;
-Cunostinte insuficiente despre tratament, complicatii, convalescenta;
-Dificultate in a se recrea;
-Dificultate in a se realiza.

Probleme potentiale:
-Risc de infectii nosocomiale;
-Insomnie;
-Anxietate.

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

POSTOPERATOR
Nevoia Manifestari de independenta Manifestari de dependenta Sursa de
fundamentala dificultate

De a respira si a Respiratia
avea o buna -frecventa R: 17 respiratii/minut
circulatie -amplitudinea: respiratie profunda
-ritmul: respiratie ritmica
-simetria miscarilor respiratorii:
ambele hemitorace prezinta aceeasi
miscare de ridicare si coborare in
timpul inspiratiei si expiratiei
-tipul de respiratie: cestal inferior
Puls
-frecventa P: 72 batai/minut
-ritm: puls ritmic
-amplitudine: puls bine batut
TA
-TA max: 110 mm Hg
-TA min: 70 mm Hg
De a bea si a -cavitatea bucala:
manca -dentitie buna
-mucoasa bucala roz si umeda
-limba roz
-gingii roz si aderente dintilor

175
 -masticatia:
-usoara, eficace
-gura inchisa
-reflex de deglutitie: prezent
-digestie: lenta, nestingherita
-deprinderi alimentare:
-programul meselor:3 mese si 2
gustari
-apetit bun
-satietate
-hidratare: buna
-gust si valoare acordate mancarii:
-alegerea alimentelor
-servirea mesei in familie sau
singur
-traditii
-educatie
De a elimina Urina
-cantitatea: 1200 ml/24 ore
-frecventa: 6/zi
-ritmul: 4 ziua, 2noaptea
-culoarea: galben inchis
-miros: de bulion (urina proaspata)
si amoniacal (urina fermentata)
-aspect: clara, transparenta
Scaunul
-frecventa: 1/zi
-orarul: ritmic la ora 8.00
-cantitatea: 150 g materii fecale
-consistenta: pastoasa omogena
-culoarea: bruna
-miros: fecaloid
Transpiratia
-cantitatea: minima
-mirosul: mirosul deodorantului
folosit.
Menstra
-ritmul: la 30 de zile
-durata: 5 zile
-aspect: normal
-culoare: rosu negricios la inceput
apoi rosu deschis
-cantitatea: 100 g
-evolutie fara dureri, usoara jena
fiziologica
De a avea o buna -postura adecvata
postura -ortostatism
-sezand
-clinostatism
-miscari adecvate:

176
 -abductie /adductie
-flexie /extensie
-rotatie
-pronatie /supinatie
-circumductie
De a dormi si a -durata: 8 ore Insomnie De ordin fizic,
se odihni -calitatea: calm, fara cosmaruri, durere
relaxant
-perioade de repaus
De a se imbraca -alegere personala a vesmintelor
si dezbraca dupa gust si circumstanta
-sortarea vesmintelor, adecvate
functiilor psihologice
-calitatea vesmintelor adecvate
climatului, statutului socio-cultural
-purtarea de obiecte seminificative
-capacitate fizica de imbracare si
dezbracare
De a-si mentine -temperatura corpului: 37oC
temperatura -piele de culoare roz
corpului in limite -temperatura mediului ambiant
normale
250C

De a fi curat, -par lung, stralucitor

ingrijit, de a -urechi: configuratie normala,
proteja curate
tegumentele si -nas: mucoasa umeda,
mucoasele
-fose nazale libere
-unghii: curate, taiate scurt, culoare
roz
-cavitatea bucala:
-dentitie alba,completa, fara carii
-mucoasa bucala umeda si roz
-gingii aderente dintilor si roz
-piele curata, elastica, neteda ,
pigmentata normal
-deprinderi igienice bune
De a evita -securitate fizica, -predispozitie la infectie
pericolele -securitate psihologica,
-securitate socilogica:
-salubritatea mediului
-calitatea si umiditatea aerului
-temperatura ambianta: 250C
-fara poluare fonica, chimica
De a comunica -functionarea adecvata a organelor -imposibilitatea de a vorbi -de ordin fizic:
de simt repaus vocal
-debit verbal usor, ritm moderat, dupa
limbaj clar amigdalectomie

177
 -expresie non-verbala bine
dezvoltata
-exprimare usoara
-perceptia obiectiva a mesajului
primit
-capacitatea de a angaja si mentine
o relatie stabila cu semenii
-stabilirea de relatii armonioase in
familie, la locul de munca, in
grupuri de prieteni
De a actiona -asistarea la ceremonii religioase
conform -folosirea obiectelor religioase
propriilor -parcurgerea scrierilor religioase
convingeri si spirituale
valori, de a -gesturi si atitudini corporale
practica religia -participarea la fapte de caritate
-participarea la fapte de umanitate
De a se realiza -integritate fizica si psihica -dificultate in a se realiza -de ordin fizic:
-autocritica spitalizarea
-luarea de decizii
-stima de sine
-imaaginea de sine
-dragoste fata de munca
-aprecierea muncii
-ambitie, motivatie
De a se recrea -destinderea -dificultate in a indeplini -de ordin
-amuzamentul: activitati recreative fizic: evitarea
-distractie
curentilor de aer
-divertisment
-inveselirea
De a invata cum -dorinta si interesul de -cunostinte -de ordin
sa-si pastreze independenta insuficiente despre boala, sociologic: lipsa
sanatatea -acumularea de cunostinte evolutie. convalescenta, cunostintelor
Educatia pentru sanatate are rolul tratament
-cerere de informatii
de a oferi pacientului modalitati
concrete, specifice, de mentinere
sau redobandire a sanatatii (rolul de
educator al asistentei medicale).

MANIFESTARI DE DEPENDENTA
-varsaturi
-predispozitie la infectii
-imposibilitatea de a vorbi

178
-dificultate in a se realiza
-dificultate in a indeplini activitati recreative
-cunostinte insuficiente despre boala, evolutie, tratament, convalescenta
DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE:
-Alimentatie inadecvata prin deficit din cauza interventiei chirurgicale
manifestata prin repaus alimentar oral.
-Vulnerabilitate fata de pericole din cauza amigdalectomiei, manifestata prin
predispozitie la infectii.
-Dificultate in a indeplini activitati recreative in aer liber datorita interventiei
manifestata prin astenie.
-Dificultate in a se realiza datorita spitalizarii manifestata prin neputinta.
-Comunicare ineficienta datorita amigdalectomiei manifestata prin repaus
vocal.
-Cunostinte insuficiente din cauza lipsei de cunostinte, manifestate prin
cerere de informatii.
-Cunostinte insuficiente datorita inaccesibilitatii la informatii, manifestate
prin cunostinte insuficiente despre boala, masuri de prevenire, diagnostic,
tratament, convalescenta.
PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
a)OBIECTIV :
-pacienta sa beneficieze de confort;
-pacienta sa fie echilibrat psihic;
-pacienta sa fie echilibrat nutritional si hidroelectrolitic;
-pacienta sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ.
-pacienta sa prezinte rezistenta crescuta fata de infectie;
-pacienta sa nu devina sursa de infectii nosocomiale;
-pacienta sa se poata alimenta per os;

179
-pacienta sa explice boala, tratamentul, regimul;
-pacienta sa beneficieze de toate documentele necesare externarii;
-pacienta sa urmeze regimul.
-pacienta sa accepte modificarea imaginii despre sine pe tot parcursul bolii;
-pacienta sa beneficieze de toate documentele necesare externarii.
b) INTERVENTII ZILNICE
-servesc alimente usor de inghitit la o temperatura adecvata;
-diversific alimentele in functie de gustul bolnavei, tinand cont de boala;
-stabilesc timpul necesar pentru mese;
-planific timpul de odihna;
-ofer lichide cu paharul, cana (paiul);
-alimentez bolnava prin perfuzii;
-linistesc pacienta cu privire la starea sa explicandu-i scopul si natura
interventiilor;
-familiarizez pacienta cu noul sau mediu ambiant;
-ajut pacientul sa comunice prin semne;
-dau posibilitatea pacientului sa-si exprime dorintele, nevoile, sentimentele;
-invat pacientul tehnici de relaxare;
-atrag atentia pacientei de la durere si boala prin meloterapie, reviste,
comunicare terapeutica;
-urmaresc pacienta pe parcursul administrarii meicamentelor si dupa;
-notez evolutia postoperatorie;
-informez medicul despre starea de sanatate si despre eventualele schimbari
aparute in evolutia bolii;
-monitorizez functiile vitale;
-notez in foaia de observatie valorile obtinute;
-asigur un climat adecvat in salon;

180
-aerisesc salonul, mentinand o temperatura de minim 18oC;
-umezesc aerul din incapere;
-invat pacienta sa nu imprastie eventualele secretii;
-asigur scuipatori de schimb in primele ore de la operatie;
-invat pacienta care este pozitia adecvata dupa amigdalectomie (DV cu capul
sprijinit pe antebrat sau sezand cu tavita renala pe coapse si capul aplecat);
-asist pacienta in timpul varsaturilor;
-educ pacienta cum sa utilizeze tavita renela;
-ofer pacientei lichide reci sau eventual punga cu gheata pe gat in primele zile
dupa interventia chirurgicala;
-dau posibilitatea familiei de a-si exprima parerile si o solicit in ingrijire;
-administrez medicatia prescrisa;
-insotesc pacienta la vizita medicala zilnica;
-solicit pacientei sa coopereze la ingrijirile care i se acorda;
-recoltez produse biologice pentru investigatii de laborator;
-asigur documentele necesare externarii.

181
 Aplicarea ingrijirilor postoperator
Data Probleme de Obiective Interventii Evaluare
dependenta
Autonome Delegate

28.03.13 Durere Pacienta sa

declare - administrez calmante - Penicilina 3000000x2
diminuarea durerii - distrag atentia pacientei prin - Glucoza 5%,1fl
meloterapie si atragerea in activitati - Ser fiziologic, 1 fl.
recreative - Etamsilat, 2 f
- ii sugerez sa respecte regimul - Fitomenadion 2f
- Adrenostazin 2f
Vulnerabilitate Pacienta sa - Algocalmin 3f
fata de pericole beneficieze de un - asigur conditiile de mediu - Topalgic, 2 cp
mediu de adecvate
siguranta fara - amplasez pacienta in salon in
accidente si functie de stare, afectiune
infectii - iau masuri sporite de evitare a
transmiterii infectiilor
- urmaresc si apreciez corect
potentialul infectios al pacientei
- aleg procedurile de investigatie si
tratament cu risc minim de infectie
- informez si stabilesc impreuna cu
pacienta planul de recuperare a
starii de sanatate si crestere a
rezistentei organismului.

Vulnerabilitate Pacienta sa fie

fata de pericole echilibrat psihic - favorizez adaptarea persoanei la
182
-iritabilitate noul mediu
-anxietate - creez un mediu optim
- ajut pacienta sa-si recunoasca
anxietatea
- invat pacienta tehnici de relaxare
- furnizez explicatii clare si
deschise asupra ingrijirilor
programate
- incurajez pacienta la lectura,
activitati pentru a inlatura starea de
anxietate
- furnizez mijloace de comunicare
adecvate starii
- asigur legatura pacientei cu
familia prin vizite frecvente.

Alterarea vocii Pacienta sa

beneficieze de - umezesc aerul din incapere
repaus vocal - recomand pacientei repaus vocal
absolut
- favorizez modalitatile de
comunicare non – verbala
- intrerup alimentatia solida
- alimentez pacienta cu lichide.

Lipsa de Pacienta sa -pacienta declara

cunostinte acumuleze - explorez nivelul de cunostinte al diminuarea
cunostinte noi bolnavei privind boala, modul de disconfortu-
participare la interventii si la lui
procesul de recuperare
- identific manifestarile de
dependenta, sursele lor de

183
 dificultate, interactiunile lor cu alte
nevoi
- motivez importanta acumularii de
noi cunostinte
- constientizez bolnava asupra
propriei responsabilitati privind
sanatatea
- organizez activitati educative
folosind metodele de invatare
cunoscute: expunerea, conversatia,
demonstratia
- verific daca bolnava a inteles
corect mesajul transmis si daca si-a
insusit noile cunostinte.

Discomfort Pacienta sa
(iritabilitate) beneficieze de - discut cu pacienta pentru a
confort fizic si identifica cauzele disconfortului;
psihic - favorizez odihna pacientei prin
suprimarea surselor care- i pot
determina disconfortul si
iritabilitatea;
- creez senzatie de bine pacientei
prin discutiile purtate;
- facilitez contactul cu familia si
prietenii;
- observ si notez schimbarile.

Insomnie Pacienta sa -invat pacienta sa practice tehnici

beneficieze de de relaxare, exercitii respiratorii
somn cateva minute inainte de culcare;
corespunzator -intocmesc un program de odihna

184
 corespunzator organismului;
-identific nivelul si cauza anxietatii.
Dificultatea de a Pacienta sa – ti -identifica, prin observatie si
se realiza recapete conversatie cu pacienta, cauza
increderea si neputintei sale si situatiile care ii
stima de sine provoaca sentimentul de inutilitate;
-castig increderea pacientei prin
modul de comportare si prin
discutie;
-o ajut in cunoasterea si reevaluarea
capacitatilor sale;
-o consult in planificarea
activitatilor propuse;
-informez pacienta asupra dreptului
sau de a lua decizii care il privesc;
-observ reactiile pacientei la luarea
deciziilor;
-o conving de importanta lor si de
responsabilitatea ce – i revine;
-orientez pacienta spre alte activitati
decat cele anterioare in raport cu
capacitatile sale.
Dificultatea de a Pacienta sa -explorez ce activitati recreative ii
se recrea prezinte a stare de produc placere pacientei;
buna dispozitie -analizez si stabilesc daca acestea
sunt in concordanta cu starea sa
fizica si psihica;
-planific activitati recreative
impreuna cu pacienta;
-antrenez bolnava in activitati si o
ajut;
-asigur mediu corespunzator;

185
 -amenajez camere de recreere.
29.03.13 Durere Pacienta sa
declare - administrez calmante - Penicilina 3000000x2
diminuarea durerii - distrag atentia pacientului prin - Glucoza 5%,1fl
meloterapie si atragerea in activitati - Ser fiziologic, 1 fl.
recreative - Etamsilat, 2 f
- -ii sugerez sa respecte regimul - Fitomenadion 2f
- Adrenostazin 2f
- Algocalmin 3f
- Topalgic, 2cp

Vulnerabilita Pacienta sa
te fata de pericole beneficieze de un - asigur conditiile de mediu
mediu de adecvate
siguranta fara - amplasez pacienta in salon in
accidente si functie de stare, afectiune
infectii - iau masuri sporite de evitare a
transmiterii infectiilor
- urmaresc si apreciez corect
potentialul infectios al pacientei
- aleg procedurile de investigatie si
tratament cu risc minim de infectie
- informez si stabilesc impreuna cu
pacienta planul de recuperare a
starii de sanatate si crestere a
rezistentei organismului.

Vulnerabilita Pacienta sa fie

te fata de pericole echilibrat psihic - favorizez adaptarea persoanei la
-iritabilitate noul mediu
-anxietate - creez un mediu optim
- ajut pacienta sa-si recunoasca

186
 anxietatea
- invat pacienta tehnici de relaxare
- furnizez explicatii clare si
deschise asupra ingrijirilor
programate
- incurajez pacienta la lectura,
activitati pentru a inlatura starea de
anxietate
- furnizez mijloace de comunicare
adecvate starii
- asigur legatura pacientei cu
familia prin vizite frecvente.

Alterarea vocii Pacienta sa -pacienta poate rosti

beneficieze de - umezesc aerul din incapere
repaus vocal - recomand pacientei repaus vocal
absolut
- favorizez modalitatile de
comunicare non – verbala
- intrerup alimentatia solida
- alimentez pacienta cu lichide.
cuvinte
-pacienta beneficiaza
de informatii legate de
boala
-pacienta adoarme usor

Alimentatie si Pacienta sa
hidratare inghita fara - alimentez pacienta parenteral
inadecvata prin dificultate - explorez gusturile si obiceiurile
deficit alimentare ale pacientei
- constientizez pacienta asupra
importantei regimului alimentar in
mentinerea sanatatii
- fac bilantul lichidelor ingerate si
eliminate
- calculez numarul de calorii pe zi.

187
Lipsa de Pacienta sa
cunostinte acumuleze - explorez nivelul de cunostinte al
cunostinte noi bolnavei privind boala, modul de
participare la interventii si la
procesul de recuperare
- identific manifestarile de
dependenta, sursele lor de
dificultate, interactiunile lor cu alte
nevoi
- motivez importanta acumularii de
noi cunostinte
- constientizez bolnava asupra
propriei responsabilitati privind
sanatatea
- organizez activitati educative
folosind metodele de invatare
cunoscute: expunerea, conversatia,
demonstratia
- verific daca bolnava a inteles
corect mesajul transmis si daca si-a
insusit noile cunostinte.

Insomnie Pacienta sa -invat pacienta sa practice tehnici

beneficieze de de relaxare, exercitii respiratorii
somn cateva minute inainte de culcare;
corespunzator -intocmesc un program de odihna
corespunzator organismului;
-identific nivelul si cauza anxietatii.
Dificultatea de a Pacienta sa – ti -identifica, prin observatie si
se realiza recapete conversatie cu pacientul, cauza
increderea si neputintei sale si situatiile care ii

188
 stima de sine provoaca sentimentul de inutilitate;
-castig increderea pacientei prin
modul de comportare si prin
discutie;
-o ajut in cunoasterea si reevaluarea
capacitatilor sale;
-o consult in planificarea
activitatilor propuse;
-informez pacienta asupra dreptului
sau de a lua decizii care il privesc;
-observ reactiile pacientei la luarea
deciziilor;
-o conving de importanta lor si de
responsabilitatea ce–i revine;
-orientez pacienta spre alte activitati
decat cele anterioare in raport cu
capacitatile sale.
Dificultatea de a Pacienta sa -explorez ce activitati recreative ii
se recrea prezinte a stare de produc placere pacientei;
buna dispozitie -analizez si stabilesc daca acestea
sunt in concordanta cu starea sa
fizica si psihica;
-planific activitati recreative
impreuna cu pacienta;
-antrenez bolnavul in activitati si il
ajut;
asigur mediu corespunzator;
-amenajez camere de recreere.
30.03.13 Durere Pacienta sa -pacienta este calm,
declare - administrez calmante - Penicilina 3000000x2 declara o stare de bine
diminuarea durerii - distrag atentia pacientei prin - Glucoza 5%, 1fl fizic si psihic
meloterapie si atragerea in activitati - Ser fiziologic, 1 fl.

189
 recreative - Algocalmin 3f
- ii sugerez sa respecte regimul - Adrenostazin, 2f

Vulnerabilita Pacienta sa
te fata de pericole beneficieze de un - asigur conditiile de mediu
mediu de adecvate
siguranta fara - amplasez pacienta in salon in
accidente si functie de stare, afectiune
infectii - iau masuri sporite de evitare a
transmiterii infectiilor
- urmaresc si apreciez corect
potentialul infectios al pacientei
- aleg procedurile de investigatie si
tratament cu risc minim de infectie
- informez si stabilesc impreuna cu
pacienta planul de recuperare a
starii de sanatate si crestere a
rezistentei organismului.

Vulnerabilita Pacienta sa fie

te fata de pericole echilibrat psihic - favorizez adaptarea persoanei la
-iritabilitate noul mediu
-anxietate - creez un mediu optim
- ajut pacienta sa-si recunoasca
anxietatea
- invat pacienta tehnici de relaxare
- furnizez explicatii clare si
deschise asupra ingrijirilor
programate
- incurajez pacienta la lectura,
activitati pentru a inlatura starea de
anxietate

190
 - furnizez mijloace de comunicare
adecvate starii
- asigur legatura pacientei cu
familia prin vizite frecvente.

Alimentatie si Pacienta sa - alimentez pacienta parenteral -pacienta poate inghiti

hidratare inghita fara - explorez gusturile si obiceiurile unele alimente
inadecvata prin dificultate alimentare ale pacientei semisolide
deficit - constientizez pacienta asupra
importantei regimului alimentar in
mentinerea sanatatii
- fac bilantul lichidelor ingerate si
eliminate
- calculez numarul de calorii pe zi.

Lipsa de Pacienta sa - explorez nivelul de cunostinte al -pacienta are un bogat

cunostinte acumuleze bolnavei privind boala, modul de bagaj informational
cunostinte noi participare la interventii si la despre boala, tratament,
procesul de recuperare convalescenta
- identific manifestarile de
dependenta, sursele lor de
dificultate, interactiunile lor cu alte
nevoi
- motivez importanta acumularii de
noi cunostinte
- constientizez bolnava asupra
propriei responsabilitati privind
sanatatea
- organizez activitati educative
folosind metodele de invatare
cunoscute: expunerea, conversatia,
demonstratia

191
 - verific daca bolnava a inteles
corect mesajul transmis si daca si-a
insusit noile cunostinte.
Dificultatea de a Pacienta sa – si -identifica, prin observatie si
se realiza recapete conversatie cu pacienta, cauza
increderea si neputintei sale si situatiile care ii
stima de sine provoaca sentimentul de inutilitate;
-castig increderea pacientei prin
modul de comportare si prin
discutie;
-o ajut in cunoasterea si reevaluarea
capacitatilor sale;
-o consult in planificarea
activitatilor propuse;
-informez pacienta asupra dreptului
sau de a lua decizii care o privesc;
-observ reactiile pacientei la luarea
deciziilor;
-o conving de importanta lor si de
responsabilitatea ce – i revine;
-orientez pacienta spre alte activitati
decat cele anterioare in raport cu
capacitatile sale.

Dificultatea de a Pacienta sa -explorez ce activitati recreative ii

se recrea prezinte a stare de produc placere pacientei;
buna dispozitie -analizez si stabilesc daca acestea
sunt in concordanta cu starea sa
fizica si psihica;
-planific activitati recreative
impreuna cu pacienta;
-antrenez bolnava in activitati si o

192
 ajut;
-asigur mediu corespunzator;
-amenajez camere de recreere.
31.03.13 Durere Pacienta sa
declare - administrez calmante - Penicilina 3000000x2 - pacienta declara
diminuarea durerii - distrag atentia pacientei prin - Glucoza 5%,1fl diminuarea durerii
meloterapie si atragerea in activitati - Ser fiziologic, 1 fl.
recreative - Algocalmin 3f
- ii sugerez sa respecte regimul - Topalgic, 2cp

Vulnerabilita Pacienta sa
te fata de pericole beneficieze de un - asigur conditiile de mediu
mediu de adecvate
siguranta fara - amplasez pacienta in salon in
accidente si functie de stare, afectiune
infectii - iau masuri sporite de evitare a
transmiterii infectiilor
- urmaresc si apreciez corect
potentialul infectios al pacientei
- aleg procedurile de investigatie si
tratament cu risc minim de infectie
- informez si stabilesc impreuna cu
pacienta planul de recuperare a
starii de sanatate si crestere a
rezistentei organismului.

Vulnerabilita Pacienta sa fie

te fata de pericole echilibrat psihic - favorizez adaptarea persoanei la
-iritabilitate noul mediu
-anxietate - creez un mediu optim
- ajut pacienta sa-si recunoasca
anxietatea

193
 - invat pacienta tehnici de relaxare
- furnizez explicatii clare si
deschise asupra ingrijirilor
programate
- incurajez pacienta la lectura,
activitati pentru a inlatura starea de
anxietate
- furnizez mijloace de comunicare
adecvate starii
- asigur legatura pacientei cu
familia prin vizite frecvente.

Dificultatea de a Pacienta sa–si -identifica, prin observatie si

se realiza recapete conversatie cu pacienta, cauza
increderea si neputintei sale si situatiile care ii
stima de sine provoaca sentimentul de
inutilitate;
-castig increderea pacientei prin
modul de comportare si prin
discutie;
-o ajut in cunoasterea si reevaluarea
capacitatilor sale;
-o consult in planificarea
activitatilor propuse;
-informez pacienta asupra dreptului
sau de a lua decizii care o privesc;
-observ reactiile pacientei la luarea
deciziilor;
-o conving de importanta lor si de
responsabilitatea ce – i revine;
-orientez pacienta spre alte activitati
decat cele anterioare in raport cu

194
 capacitatile sale.
Dificultatea de a Pacienta sa -explorez ce activitati recreative ii -pacienta se recreeaza
se recrea prezinte a stare de produc placere pacientei; in curtea spitalului
buna dispozitie -analizez si stabilesc daca acestea
sunt in concordanta cu starea sa
fizica si psihica;
-planific activitati recreative
impreuna cu pacienta;
-antrenez bolnava in activitati si o
ajut;
asigur mediu corespunzator;
-ii recomand sa-si protejeze gatul cu
fular, sa evite curentii de aer rece,
lichidele reci;
-amenajez camere de recreere.

195
 Analize de laborator
Analiza ceruta Mod de recoltare Valori reale Valori normale

VSH Vacutainer cu dop 8 mm/1 ora (1-10) mm/1ora

negru
Hemoglobina Vacutainer cu dop 13.6g/dl 12.0-14.0g/dl
mov
Trombocite Vacutainer cu dop 199.000/mmc 150.000-
mov 300.000/mmc
Leucocite Vacutainer cu dop 4700 /mmc 4000-8000/mmc
mov
Glicemie Vacutainer cu dop 87 mg/dl 65-110 mg/dl
rosu
ASLO Vacutainer cu dop 200 ui/ml < 200 ui/ml
rosu
Fibrinogen Vacutainer cu dop 328 mg/dl 200-400 mg/dl
albastru
Proteina C reactiva Vacutainer cu dop <6 <6
rosu

Tratament
Medicamentul Mod de prezentare Efect Doza
Penicilina flacon 1000000 u.i antibiotic, bactericid 5000000 u.i. x 2
pentru cocii Gram-
pozitiv/negativ
Etamsilat fiola 5 ml hemostatic 2 fiole
Fitomenadion fiola 1 ml hemostatic 2 fiole
Adrenostazin fiola 5 ml/10 ml hemostatic 2fiole
Algocalmin fiola 2 ml analgezic, antipiretic, 3 fiole
antiinflamator
Piafen fiola 5 ml analgezic, calmant 2 fiole
Topalgic comprimate antialgic 3 comprimate

196
 IV.2. EVALUAREA FINALA
Pacient M.I. in varsta de 15 de ani s- a internat pe data de 25.03.2013
in sectia ORL a Spitalului Judetean Buzau, cu diagnosticul de amigdalita
cronica cu pusee infectioase repetate, in urma aparitiei urmatoarelor
manifestari de dependenta:
- artralgii;
- mialgii.
Pe parcursul spitalizarii a fost supusa unor investigatii de laborator:
- VSH;
- hemoglobina;
- trombocite;
- glicemie;
- ASLO;
- PCR;
- Fibrinogen;
- TC;
- TS;
- Uree sanguina;
- Exudat faringian;
- Examen sumar de urina.
Si i s-a administrat tratament cu:
- Penicilina 3000000 x 2 x 7 zile;
- Glucoza 5% 1 flacon x 7zile;
- Ser fiziologic 1flacon x 7zile;
- Etamsilat 2 fiole x 5 zile;
- Fitomenadion 2 fiole x 5 zile;

197
- Adrenostazin 2 fiole x 6 zile;
- Algocalmin 3 fiole x 4 zile;
- Topalgic 3 comprimate x 4 zile.
In urma obiectivelor stabilite, a interventiilor autonome si delegate efectuate,
pacienta se externeaza cu:
- stare generala buna;
- evolutie postoperatorie favorabila;
- se poate alimenta per os;
- isi mentine temperatura corpului in limite normale.
Recomandari:
- Evita alimentele reci, condimentate, grunjoase;
- Evita curentii de aer rece, medii poluate;
- Continua tratament conform retetei prescrise;
- Control ORL peste 7 zile.

TEHNICI UTILIZATE ÎN PROCESUL NURSING AL AMIGDALITEI CRONICE

1. TEHNICA RECOLTĂRII EXUDATULUI FARINGIAN

Exudatul faringian – lichid produs în procesul inflamator faringian.

198
Recoltarea secretiilor faringiene se realizeaza în cazul anginelor (inflamatia
faringelui si amigdalelor) si în boli declansate de infectia faringiana
(reumatism articular acut, nefrite, etc.).
Scopul recoltarii exudatului faringian este de a depista germenii patogeni la
nivelul faringelui, în vederea stabilirii tratamentului, precum si depistarii
persoanelor sanatoase purtatoare de germeni.
Recomandari :
- este indicat ca bolnavul sa fie “a jeun” sau la câteva ore dupa masa.
Recoltarea se realizeaza înaintea administrarii antibioticelor.
Materiale necesare: tavita renala, spatula linguala sterilizata, eprubeta sterila
prevazuta cu port tampon cu vata (sterile), lampa de spirt, chibrituri.
Etape de lucru:
a) Pregatirea materialelor necesare :
Dupa pregatirea materialelor enumerate mai sus, acestea se transporta lânga
pacient.
b) Pregatirea fizica si pshica a pacientului :
- se anunta bolnavul si i se explica necesitatea analizei;
- se recolteaza înaintea începerii unui tratament cu antibiotice sau cu
sulfamida;
- se anunta bolnavul ca înainte de recoltare sa nu manânce, sa nu bea apa sau
alte lichide, sa nu faca gargara, sa nu-si instileze picaturi în nas, iar daca este
fumator sa nu fumeze;
- se invita pacientul pe scaun, nefiind o pregatire fizica speciala a acestuia.
Tehnica:
- spalarea pe mâini cu apa curata si sapun;
- se aprinde lampa de spirt, se flambeaza gura eprubetei, fara sa scoatem
port tamponul;

199
- se invita pacientul, se deschida gura, cu spatula linguala sterila se apasa
limba;
- se scoate port – tamponul din eprubeta si se sterge depozitul de pe faringe
si amigdale;
- se flambeaza gura eprubetei fara port – tampon;
- se introduc în eprubeta port-tamponul cu produsul recoltat;
- se flambeaza din nou gura eprubetei;
- se eticheteaza cu urmatoarele date: numele si prenumele pacientului, locul
recoltarii, data recoltarii;
- se completeaza biletul de trimitere catre laborator, care se trimite imediat
cu produsul recoltat;
- se spala mâinile cu apa si sapun.
Reorganizarea locului de munca:
Instrumentarul folosit se curata si se spala cu apa curenta si sapun, se
introduce în solutie dezinfectanta si se pregateste pentru sterilizare.
Observatii:
Înaintea recoltarii, se observa atent zona de unde urmeaza sa se faca
recoltarea; În timpul recoltarii, tamponul nu trebuie sa se îmbibe cu saliva si
nici sa atinga dintii, care,având flora microbiana ar putea influenta rezultatul.
2. TEHNICA INJECŢIEI INTRADERMICE
Injectia intradermica – introducerea unor substante medicamentoase
izotonice, în organism, cu ajutorul unui ac atasat la seringa, în stratul dermic.
Scop: - explorator, executarea intradermoreactiei (I.D.R.);
- anesteziant (infiltratie dermica cu novocaina);
- terapeutic (desensibilizari în afectiuni alergice).
Loc de electie:
- fata anterioara a bratului;

200
- fata externa a bratului si a coapsei.
Materiale necesare:
- seringa si ace sterile pentru injectie intrademica;
- casoleta cu tampoane de vata sau tifon;
- fiola sau flacon cu medicamentul ce urmeaza sa fie injectat;
- pile pentru deschiderea fiolelor;
- alcool sanitar.
Etape:
a. pregatirea materialelor necesare si transportul acestora la patul
bolnavului.
b. pregatirea fizica si psihica a bolnavului:
- se anunta bolnavul si i se explica necesitatea efectuarii tehnicii;
- se aseaza bolnavul într-o pozitie confortabila în decubit dorsal, cu capul pe
perna, cu o mâna în extensie;
- se descopera fata interna a antebratului.
c. spalarea pe mîini cu apa curenta si sapun.
d. tehnica propriu-zisa:
- atasarea acului la amboul seringii în conditii de aseptie perfecta;
- se verifica fiola si se deschide cu o compresa sterila;
- se aspira substanta în seringa în pozitie verticala cu amboul în jos, apoi se
elimina bulele de aer din seringa cu amboul în sus;
- se schimba acul folosit cu un alt ac steril;
- se dezinfecteaza locul injectiei cu tampon de vata cu alcool sanitar;
- se întinde si se imobilizeaza pielea între police si indexul mâinii stângi;
- se prinde seringa între police si degetul mijlociu al mîinii drepte si se
introduce vârful acului în grosimea pielii, tangential pe suprafata pielii cu
bizoul îndreptat în sus, pîna când orificiul acului dispare complet;

201
- se injecteaza lent lichidul din seringa în grosimea dermului;
- se observa formarea unei papule albe, cu aspectul unei coji de portocala în
locul de acumulare a lichidului;
- dupa injectare se retrage brusc acul fara a tampona locul injectiei;
- spalarea pe mîini cu apa curenta si sapun.
Reorganizarea locului de munca:
- se arunca la cos deseurile (fiola, flacoane golite, tampoane de vata);
- se depoziteaza seringile într-un loc special amenajat cu acul detasat si
capacul de protectie fixat, urmînd a fi distruse prin ardere.
Accidente si incidente:
- revarsarea lichidului în afara, când vârful acului a intrat numai partial în
tegument (se patrunde cu aproximativ 1 mm mai profund în grosimea
dermului);
- tumefactia stratului subcutanat fara aparitia papulei cu aspect de coaja de
portocala, când acul patrunde prea profund în derm;
- lipotimie sau stare de soc la testarea unor alergene;
- reactie intensa pâna la necroza unor portiuni de tegument din cauza
disteniei puternice prin injectarea de solutii hipotomice;
- nu se aseptizeaza pielea cu alcool în cazul intradermoreactiei la tuberculoza.
3. INJECŢIA INTRAMUSCULARĂ
Locul injectiei îl constituie mutchii voluminosi, lipsiti de trunchiuri
importante de vase si nervi, a caror lezare ar putea provoca accidente. În
muschii se evita le zarea nervului sciatic:
-cadranul superoextern fesier - rezulta din antretaierea unei linii orizontale,
care care trece prin marginea superioara a marelui trohanter, pâna deasupra
santului interfesier, cu alta verticala perpendiculara pe mijlocul celei
orizontale;

202
-când pacientul e culcat, se cauta ca repere punctele Smirnov si Barthelmy
( punctul Smirnov la un lat de deget deasupra si înapoia marelui trohanter;
punctul Bartelmy este situat la unirea treimii externe cu cele doua treimi
interne a unei linii care uneste splina iliaca anterosuperioara cu extremitatea
santului interfesier );
-când pacientul este în pozitie sezând, injectia se poate face pe toata
regiunea fesiera, deasupra liniei de sprijin.
Materiale necesare:
- ace si siringi sterile;
- tampoane sterile de vata si tifon;
- solutie dezinfectanta si alcool;
- pile pentru deschiderea fiolelor;
- medicamentul de administrat;
- tavita renala.
Pregatirea psihica a bolnavului
-se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventualele reactii pe care le
va prezenta în timpul injectiei.
Pregatirea fizica
- se aseaza în pozitie confortabila - decubit ventral;
- se dezbraca regiunea.
Tehnica
- asistenta îsi spala mâinile, încarca siringa, dezinfecteaza locul injectiei;
-se întinde pielea între indexul si policele mâinii stângi si se înteapa
perpendicular pielea cu raiditate si siguranta,cu acul montat la seringa;
- se verifica pozitia acului prin aspiratie, se injecteaza lent solutia;se retrage
brusc acul cu seringa si se dezifecteaza locul;

203
- se maseaza usor locul injnectiei pentru a activa circulatia, favorizând
resorbtia;
- bolnavul se aseaza în pozitie comoda, ramânând în repaos fizic 5-10 minute;
- reorganizarea locului de munca.
Accidente si incidente:
- durere vie, prin atingerea nervului sciatic; - paralizia prin lezarea nervului
sciatic;
- hematom prin lezarea unui vas;
- ruperea acului;
- supuratie aseptica;
- embolie, prin injectarea accidentala într-un vas a solutiilor uleioase.

204
 BIBLIOGRAFIE

1. Balta, G.A., Niculescu,C. Th., Carmaciu, R., Anatomia si fiziologia omului

– manual pentru clasa a IX a, licee sanitare, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1989.

2. Borundel, C., Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editura Oll,
Bucuresti,2000.

3. Daschievici, S. , Mihailescu, M. ,Chirurgie, specialitati chirurgicale –

manual pentru cadre medii si scoli postliceale sanitare, Editura Medicala,
Bucuresti, 2002.

4. Garbea, St., Costinescu, N.,Popovici, Gh., Racoveanu, V.,Tetu, I., Oto-

rino-laringologie, volumul I, Editura Medicala, Bucuresti, 1964.

5. Pelmus Giersch, St., Toma, F.A., Elemente de biologie si patologie umana,

Editura CD Press, Bucuresti,2002.

6. Ranga, O.,Teodorescu Exarcu, I., Anatomie si fiziologie, Editura Medicala,

Bucuresti, 1997.

7. Teodorescu Exarcu, I., Manual de biologie pentru clasa a –XI a, Editura

Didactica si Pedagogica, RA, Bucuresti, 1998.

8. Titirca, L., Zamfir, M., Rachieru, L.,Dorobantu, E., Gal, Gh., Seuchea, M.,
Ghidu, V., Parvu, L., Balta, G. A., Ghid de nursing, volumul I, Editura Viata
Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2001.

205
9. Titirca, L., Tehnici de evaluare, Editura Viata Medicala Romaneasca,
Bucuresti, 2001.

10. Titirca, L., Breviar de explorari functionale, Editura Viata Medicala

Romaneasca, Bucuresti, 2000.

206