isa

ANUL No. 370 4

achitati numerar aprobirei

Regiei autonome P T T No. 149.744/1934
30 1939

Organ de Director Dragomiresen

APARE IN DUMINICA Proprietar S.A. R. GAZETA MUNICIPALA Redactia Administralla TELEFON
Abonamente: 200, 500 1000 lei la Trib. Ilfov sub Nr. 3100/1938 Str. Epicol No. 16 - Bucuresti VI 3.73.82

Dealurile Capitalei Aminfirile lui C. Bacalba*a Luna

Leff
este a
de regie ale
Hipodrom
la
Restaurante in Bucureti la 1875 mar general
in
cl.

luni" a
Capitalei
Donescu, fostul pri-
Capttalei a luat inittativa
care
o festivitate
de gospodaria orasulvA de munca
de
a
ale
dupa acum, Origina expresiunilor : mititei, patricieni, baterie creeze
acelora sunt
un centru occidental de
de a se dat noua tate - s'au
Cel mai elegant era restaurantul fran- multi cari socoteascd
s'a cez Riegler, de seriozttatea vremurilor.
nu se putea pitorescul re- elegante. asemenea luns" introduse de
aflate Grand straillatate sub forme de
al ou o sau expozitii cari
In 1936 aleelor num.
verza s'a Chnstodor strada creatoare a romanii se
o Herds- Podul restaurant przvinta ce
spre rotonda toarte bine era fi grijulii pentru cheltuelile
nu trebuia de cucoana s'ar fi
s'a curmat Prima , Luna a din 1935 a
prive- de avea la ei. de latura
lac. care s'a edit a fi de mare
se realizeazd restaurantului Epure- a pus
al era o o
o activitate care a fi
s'a reparat s'a sporit fru- de puteai pune acoperis, o ade-
varata ruina dar vreme o a :
musetea Nivelul a
pe noua pane un era restaurantul La Mai
s'a a realizare din
se va face cu partea Este un vreme pentru Carol I s'au trasat
se buna conduce:re. urbane a Capitalei,
niveltal asupra celui cladire a restaurantului begat de la
se obtine o mai din Covaci nu exista. In o viziunea de peste 50 de ani a
deasupra lacului. cari vor trece sandrama la sistematizat. Ce
pe dea- du-te. fiind buna era lume trebuia sa de fiecare an Luna
au un avantaj multa. sa : etape de
deasupra pietonaor, a edaitare de urband
care avea bucataria a canoanele civilizatoare progresului Un
urbantstic pe One' inceput cand Nae un examen edili
va desigur de bucate pentru acea e
ptectat care, in te, a pana la se ajute de gospodarie
Lac, nu se putea va prin diversele adequate.
nu de teren atat o din din 1935 a
tunt provocate de N. T. de-atunci: stilul ; inte-
Pamea era numita abondenta.
toneta. un plus
a adus la situatia o :
: sutele de milioane ce-au
pare nu nu are : Carnatu :
30
pentru toate Un ardeau : o torpila. o- Luna a intrat In
stricate o pri- traditie an la an interesul
Era. o margine de deal ctna. ou la racitoare: cului pentru sunt
pe care d. Dem. I. o bcaerie. Apa o naturala. Paharele pen- pe realizdrile. An de
puse pare menit tru : semi plutoane. an prin
Regelui Carol : un etc., etc. aplicarea de sistematizare
I. Pe dealul Piscului unde se supra o Luna a la e
ar La Dar nu s'a In un
trebutt se mauzoleul pe : prolocolul s'au Dela 1935 azi s'au
care prin primul Rege noui, s'au asanat infrumu-
bateria vreme pe in creind
dela a d-lui de de drept, de nunate de recreatie pentru
Dem. Dobrescu, coasta Piscului s'a Peste pat:ru am intrat in din s'au statui monumente,
de prin versaate, cunoscut s'au lärgit strazi vechi
De s'a abonament. din se punea la oriental, s au bulevarde noui,
la de o prive- era abonamentul pre- unde ou ou o s'au modernizat de
s'a deschis de : 2 la 12 ore patru pe zi, 80 fund wide se salubritate Cine mai poate
2 la 6 sau 7. nu luam Birtul lui Madame Mari la biserica de era azi impotriva Lunii
Este dealul Pandurilor, aflat pe La firma la : Alb. Casa a La burfet trona co- Sau exact eine fi de orb
parte relativ centrald a i ars s'a o alba. Se fetar D. iar era grec
unde s'ar fi putut creia o care ce s'a ce se poate face
varia 30 40 lei lunar, pentnu 80 de prileju2 luni" care vor fi
tatea La -La Sf. Ma- festari ale ?
Dar: un pentru unui str. stir. Numele lui era inteun ritm nou al
pare pe foste ale -, era un mai se si nu era o cafenea, a- tianale se mult
a abandonat, pe terenurile manca au 20 lei larre : Leul o adevarata e contributie la folosul obstese.
coastei autorizate am La Fialkovsky tablele
una mai alta, alte mai Leul era pentru de dela liceul Luna va trebui deci
case un aspect arhiteatonic. Era birbuil lui Enache de langa Alecu juce sporeascd interesul pentru nevoile Capita-
Mai un teren acela de In strada Am nu o mai Alecu era reprezen- mute a se potrivi
a case inghesuite Intr se o de cal un se aduna tinde a toate e-
tine. de patru numai, se o mare de La de spec- trecutulut.
Nu Capitala se pot pet- o excelenta romaneascä Boirdeiu se de la unii pe scaune la prima manifestare
ca pentru ca la tim- eftina. Preturae d la 20 bani Gheorghe la Mai. tra- adnurau am noi,
se Se la 80 ; 80 bani ditaa zar, aport ce va fi cum se
pe viitor o a
aveai bon el. vine, ne de succesele Lu-
. CAFENELELE LA 1857 a nei dreptul
care pot Eu dejuinarn cu 90 de a cafeneaua de cd ea va
in genul care se face 10 bani, 2 20 o Cafenele erau Alecu iubea toate le-am pus
intre 40 un mär 10 ban!, Fialkovsky. Aci se dintranceput.
Cu vin costa leu marea
M. Dragomir 10 cari erau in a- (CantInuare In pag. 2-a) I.

care s'ar putut obtine pentru uzina Do- pentru tramvaie s'au f parte capsulat, Acest
Sporirea uzinelor electrice din apa.
o de 20 cut unele
Pentru ahmentarea fabricii Malaxa
aparataj se instaleazi
subterane sau existente, dar
Prin contractului Soc. a regiunei de S-Vest a s a con- mar te reamenajate.
Lignitul, din Octombrie 1938 se struit pus o statiune Dintre 36 puncte de alimentare, 10
Studiile lucririle Dobre$ti tere
de un supliment de 500 kW.
de trecut 1945.
de 30/5. are cu aceasta cinci sta-
de 30 000/5 000 V.
puncte au complet echipate, pen-.
tru alte 18 puncte de alimentare aparata-
uzinele Societatii In ce In reteaua jul a procurat In curs de in-
Sporirea a uzi- presiune, apoi vor trecuti mai am mai sus, nu vor a- notam activitatea a fost stalare. S'au studiile necesare
a studierea din a departe pentru a aetiona actualele nevoile viitoare un inter- pe extinderea mai departe pentru restul punctelor de
rilar pentru a face viitorului. Pro-. de presiune (24 atm.). Prin val de timp relativ scurt. Pentru epoca ce a pe neelectnficate in- de reamenajare aunt ne-
prevád actua- adáogire puterea instalatä a Gro- de acum studale. ameliorarea retei existente. cesare pentru a de 5000
lelor Filaret la se va ridica la cca. 80 000 kW. a- a Uzinei ces Societatea face opera de adevarat vola o de
maximum posibil. Pentru 100.000 H. P., cea mare mai mare parte de asigurarea lummatul strazilor este pe multe exploatare prin sporul de putere.
lei Filaret s'a comandat Decembrie Romania, (ar de de s'a per unicul Rearnenajarea punctelor de alimentare a
2 de 9.000 C. P. fiecare. Soc. din 22.190 kW., proectul U. C. B. d'n unor preocupári ed litare dat posibilitatea de a po rivit
Ele vor intra In toamna anu- din Gura 17.400 kW. d-lui Ingner N. Caranfil de a se Nu numai lununatul public dar re- programului protectia selectiva a
lui astfel puterea totalá instalata a Pentru realizarea acestui proect s'au 8 pe din apele pentru deserv'rea abonatilor a retelei de de de
uzini va fi de 15.000 kW. De obser- 1932, 2 conaderabil. 5 000 volti relee de mai mare precizie.
Vat aceste motoare Diesel de 9000 C. P. ropene comanda Debi ul astfel obtinut poate as gura modernizarea retelei exis- In cursul anului trecut s'au mai
vor mai mari din va fi data din la o putere de 80.000-100 000 tente absoarbe foarte din In 2 probleme de mare
printre Centrala h Dobresti, va fi acesta, searna de pu- cele de aucru, mai ales procentul ri- por pentru
La la se de 80.000 kW., curs de dicat taxele diverse la pasive
rea unui spor de putere a unui bun ran- din cauza reZmului Ialomita se putea ajunge total fie la Aceste stmt
de a din lipsa rezervor Uzina fie prin o pentru a avea asiguratá buna Problema instalárii de avertizoare pen-
apei de a se turboge- uzinä nu poate da o putere la o putere de kW. Este aionare a retelei. tru
aeratorii se mari insta- foarte in iernii,
toc- probabil U. C. B. lucrárile In reteaua de 30.000 V. executat problema aprin-
latiile de supra- mai atunci cererea de putere la derii luminatului
punerea unei instalatiuni de aburi de foar- este In vederea unei sigurante mai mari Filaret-Obor Extinderea electrice comunele
atm.,
presiune
complectarea
- - 130
de productie se
se
pe
de complet la Bulboci spre a
bazinul poate fi etansat in
alimentarea Capitalei
s'a studiat posibilitatea
energie electrica
unei statiuni pentru primirea energiei
a
In reteaua de 5.000
de a retelei
de noui cabluri, Inlocuirea
pe
asezare
suburbane a
dotate
de distributie,
continuata
trecuti
cele
singura
o
co-

a aburului pentru capacitate a conditiuni au dus la rezuL la 110 kW., In afará de Gro- de dimensiuni mai mari, s'a a
uzinei. Aburii vor tate care a se la barajul continuat echiparea 36 de a- noua lege a Municipiului a mai
mai turbine pentru proOctat la Mari prin La de nou uburban

www.digibuc.ro
 ANI CA CITY AI
Restaurante in Bucure0 la 1875 Urbanism BIRMINGHAM
In a anului trecut, orasul
(Urmare din pag. Un bulevard de 25 Km. in Buenos Aires Birmingham a
fost
100 de
la rangul de City"
de când a
a-
desi se grozav ca fecior fratele lui Ion cordarea Victoria a
de boer. lui era nu capitanul Värzaru. era Charte".
celui care pe ce mai tare. Dar Serbärile au durat au
vrea sä Jucam pe un Papadopolu, student care fost incheiate cu un mare speetacol, des-
zi i se o bine. Era foarte tare, facea istoricul orasului, invazia
de 100 150 puncte. a
Intrebat fabrica Henri care normanzilor la ridicarea
o sa semene miza l'a mtrecut. rangul de , City".
de era o mica catenea se de persoane concursul
In Alecu la mai Era pentru reusita acestui spectacol care s'a
de lui pasagiu. se ju- impresionat tablou repre-
sau sa joace pe miza cu- prafesie, ernecherii zentând Puterea industriald a Angliei
au In Au asistat 100.000 de persoane la
- lalt
Coane primesc,
chiar strada Stavropoleos pe
Brener era
se
manifestare.

ac
-
i.
.Alecu, e numai o
astazi
un
banci. Era o
destul de mare
era
o
restaurant
DE CARTIERE
RABILE IN NAPOLI
adversarul tot felul mare joe de Era locul de
de
- vie C...
chelnerul
perde.
pe o
Alecu.
de
o nau
al agricultordor.
proprdetari,
ju au
parte, se adu-
Sto-
poli (Italia) a decis
Arnendola, cele
de era mai ale
era foarte Localul era un este
grec Colaro, care, a acea se aproape da Burse,
la o restaurantul la distantá
: strada din
- Sunteti mitocani ! Am Pe vremea aoeea se va grup de o
v'am Etc., etc. in localul era
avea pe vremea aceea mai o cafenea
câteva de de german Labes.
Era un fel de club cacele Török, neaua mult ti- CIMITIR ROMAN IN NAMUR
unde se neret.
de oameni pole Stobel din strada timpul fäcute
precurn Zalo- un (Belgia), pentru
AL Petraohe etc., mare-1 artere din 120 spech In unei s a dat de
se la grijit de german avea bi- Avenida 9 de Julio tot anulue
de studente restaurant. Era am la coridu- strada va fi astfal: sub privegherea
in genere, era cafe- de mijlocie. Buenos Aires, in portiuni pentru societetei arheologice din Namur a de
Fieschi din mare otelului a elaborat In rapide ele pnintr'o o bogatá eolectie de ce au
acolo juea bliardul. de- mare la otel Concorde luerärilor un verde, pe margini câte o pantru tra- dunate
butau la mai ales a pentru construirea noi in zonele intermediare
era apro- vreilor. municatie va numele pentru pietoni
piere, pe strada Stavropolees, La otel de France era o General Paz, tot pareursul vor fi construtte pis- FAMILIA CHAMBERLAIN
o enea studentii o cine, parcuri, de sport res- IN ISTORIA UNUI
pentru frecventau mult de cele lucrare va costa 150 taurante.
Cafeneaua era de frumoase blonde, fiicele (peste un din
purta La In seara In care am adus pen- 80 vor pentru exproprierea Avenida 9 de Alegerea
noua ghan a lui
consiliul
o care servea. E- tru acest font terenurilor tra- proectatä va forma sistemul de Chamberlain 1869,
mergeau la ca grozit. seul importante de a inceputul ere noi pentru
De cuan am treptele acestel Strada va avea o lungime de 25 km. versale, de cari se simtea administratia orasului chiar
Spre publicul o idee de o de va fi totodatä un plaatat pe Buenos Aires, ou o de eg
au pus de pe jurul care Se vor planta 70.000 milioane de In anul 1873 a fost ales
la edueatia a ecânduri sus. Mi s'a reales de ori. In tot timpul
voiu curtee este apropii primariatului o revolutie a
fenele era o de Era un coleg al clasa 4-a avut administratie.
tutie
pe vremuni
it eleve
de o

nu
foarte cunoecueä
sau Pica. Au- dar
nu a interve- mai
frecuenteze
informez mi se
beat-mort. Acest coleg a
magistrat
ea meanbru al
a
nu e rnort
mai Loeuinte Anglia Cu ajutorul Consiliului In
Chamberlain a
de case insalubre, deschizAnd
orasului. fost
1875
o serie

alte cafenele usor, deoarece lucrare a costat

din la de fer Podul Mi din Housing se o 1.500.000 lire. In an, apa
de era Pa- hai acea din Amzei, a eel de 19-lea subventie de 10 lire de 40 ani au trecut proprietatea orasului, plätite
Hotel du Boulevard, otel la rea- pentru de autori- repetate de
zes. La era E de observat cele erau materie de pentru
o francez avea de de greci. 54.491.
se juca românii reducerea suprapopulatiei pentru suprimarea In 1936 s'a
tari epocei erau era cafenea de populatiei sau pentru nevoile generale de nasterei lui Joseph Chamberlain In
mieloace. . Londra Birmingham. a avut
111111010 In Anglia au construite districtului trebuie o a consiliului orasu-
la o la care a luat parte Sir Neville
de 3.500.000 un milion de an provenind din impozitele Chamberlain, actualul, prim ministru al
se in cursul acestei comunale
treprinderile particulare
2.500.000 de astfel ar fi posibil se
noui pentru satis- Angliee
faoerea urgente populatiei
PRIMARIA MUNICIPIULUI ofertei mad Din 1933 au rurale de 3 4 DE COMUNICATIE
BUCURE*TI joase. din uz 800.000 care nu se euprind IN BERNA (ELVETIA)
2) 750 In timp, subventiRe
a Mai, 12 dim. S'au primit 8 Dir. Dru- In anul 1937-1938 face date pentru a pune in ordine casele exis- La se febrilitate la
muri Poduri asupra este ultimul dintr'un program tente ale agricoli, au de tie.
1) Prima avantajoase. de privind prelungite o de patru Modernizarea din cäi, va
aprovuzionanea
3) Aproviizonarea 800 vag. la 31 1938 mult mai avantajoase.
650.000 : S'au primit 4 oferte. luate 218.167 decizii pentru dArâmarea co- de Mirnister, ca
18.000 kg. ulei spe- muri va referi asupra comunale, de au mai nu- pod suspendat
Regal
3000 kg. mai 10.667 mai mult for- meroase ca In Wabem Kirchenfeld, un pasaj necesar
3.000 kg 00, 2.500 kg. 4) Aprovizioearea 1.000 vag. mulat programul elaborat In 1933. In anul 1938, comunale en- un
15.000 litri lam- sparte S'au 5 Dir. Drumuri In timpul acestei perioade de gleze au construit 77.944 locuinte de alt pod peste bar. Toate aceste construe-
pant, 5.000 kg. 150 bi- Poduri va asupra mai a- s'au conformat regulamentului de su- 71.343 construite precedent. vor da aspect nou pitoresc ora-
special 200 primarea cocioabelor, 262.807 case repre- de case construite de
5) Aproviziona,rea L000 vagoane pia- zentând 94% din ce partioulare In programul de constructil aunt
Produsele petrolifeee de mai sus sunt de primit 5 potrivit este an de 273.516. zute alte secundare, care des-
necesare serv. Ganajelor pe drumuri Poduni va refeni asupra congestioneze
1939-40. avantajoase. raport se Mai 225 000 din au
Tratare eu Housing act", de Statul o de 26 lire sau In
pancelei Nr. 20 proprietarilor dra de 36 lire, mare parte
B. depe platoul de en-gros terminate de 1 1939, o struite pentru a fi DOUA STATUI LA PARIS
Ober. Termen : dela aprobare suhventie de 5.10 lire de fiecare case
31 Martie 1941.
3) Tratare prin
: Lei 4.900
stri-
Ordonanta olteni anual timp de 40 plus o contributie tionate anului 1938 a Consiliul municipal parizian a
anual de 2.15 lire de fiecare, sub forma de 355 (248.500 de 324 ca statuia Joffre fie
orale pentru (224.800 lei) In precedent In din
turism tip. 1927 re- In cursul acestei saptámâni se suportarea impozitelor Supersoare de
In depozitul Sect III va elabora ordonanta pentru re- In ceeace priveste statuia lui
bastru. Lei : 25 000. glementarea comertului ambulant Payne, acela care a luptat
4) A pentru ciparea parte
grAsimei animale ce se va reoolta de practicat de olteni in Capitali. GARA DIN BERCHTESGADEN TABLELE CU NUMELE
Unite.
Serv. Ecarisaj la va fi instalate
1939-40. STRAZILOR LA PARIS Montsouris.
A doua licitatie
a de
Inci locuinte Prima parte a
rea gärei
pentru
Berchtesgaden a fost ter- Parizienii cari se nu pot des-
statue a
de cátre un comitet format
Serv. Ecarisaj. cifra numele strazilor mare de
6) Tratare prin Cornisa a Municipiului a Au fost 5 cheiuri de 320 asezate sus, vor primi In curând americane.
unui aprobat sä se scoatä din zona ver- gime, având ele un de 8 satisfactie.
din bd. Regale Alexandru 57. de de duzi dela Vatra un pentru bagaje etc. In Prefectul Senei a dat
va fi construit un alt tunel de 300 in. ce trivit numele sträzilor HORTICULTURA LA EXPOZITIA
REZULTATE DE LICITATH Intreaga suprafatä va fi folositá legâtura va trece pe sub strada spre a face vor trebui fie la o de INTERNATIONALA DIN 1939
vechea de märfuri. 2.50 m. deasupra solulue
pentru construirea Pläcile case! vor fi dublate
Municipiulul proectate de Casa contul propeetarului, horticola a expozitiei
constructiilor. EXPOZITIE DE LALELE una de 0.80 0.12 soneria din New-York va o
24 care s'a de
In s'a aprobat pro- La

.
ectele prezentate pentru construi- parte et Oise, 2 va cele
1)A trela de aeroportul Bourget) s'a deschis EXPOZITIE AMUZANTA representative din intreaga
chise pentru aprovizionarea ou 150 rea a 300 case in acea o mare expozitie de care nu se
Ca
tip. C. F. R. A- parcelare. la 10
La muzeul Galliero din Paris are parcurile nu ajung.
Un singur amator : Soc. Pe o de 170.000 metri
o expozitie titlul: marionetele dea- au o instalatie de
Se va fixa un tenmen de tratare. au fost 10 rnilioane de lalele cuprinde: marionete, aer rece care se zilnic
2) Prima eu oferte In-
procurarea compresoarelor
care se duce... 240 varietäti diferite. secolelor"
modele de teatre vechi de marionete sfert de de de
necesare Dir. S'au pri- reprezentantiuni date de trupele, de rna-
mit 16 oferte. Pe locul fostei case Procopie Du- ATRACTIUNI LA EXPOZITIA din Luxemburg Chmps-Elysées STABILIMENTE BIOLOGICE
Drumuri Poduri va a- din str. Batistei, Societa- INTERNATIONALA DIN LIÉGE la care In familia Gruntler
supra mai avantajoase. tea Clädirea româneascä un se din secolul 17-lea. Cu Nu departe de Munich se
3) pentru Expozitia a apei care se fel de din stabilimente
de S'au prime cinei bloc. va tine la Liége, va fi de mare interes pen- In expozitie pet fi din Germania, unde vor fi
Dir. Planului va Incä una din casele vechi ale tru euroneni, cu mai nu dela epoca comanticä la cele mai bale de
asupra celei mai se duce... vor putea trece oceanul un numär moderne, din din se va face atât
din cauza valutare. Clegiene sunt de 1 m. me-
construit un o care din Jams naturale.
28 va peste 2000 persoane. reprezinte mai toate cavaleri. Interesante are de
parte a va fi apoi cele cehe javaneze. terenuri de sport, tiile
1) 750 vag. : apa din expozitie este mic aer joacä un rol important in vin-
normale necesare Drumuri. S'au pri- expun numeroase panze inspirate de teatru din secolul al sistemele ce vor
8 va teva din a 13-lea utilizate

www.digibuc.ro
 Un de ne pielarii din in- Marcu, calea Grivitei 165; Rubi un an dela moartea Au in retragere
cepem de con- ceput de calea Grivite 181; N. L Partene, bd. tatului Budu, secretar general de boala contractata dar nu din
de ar fi sa se caute a se desvolta beta 3; Adela Corodviz, calea Mosilor 410; al sanitare, se va oLcia un eauza An a-
Suntem o rub exportul de in care caz pieile ar Trifu Marcovici, cel Mare 216; tas d.m. la Noi din sescu din directia a
este nostru. pentru a fi utilizate in tara. Ion Banu, str. 27. str. general Ernest Brosteanu apoi la Banescu, agent de III
este functiune de S'ar pu- Este o de care nu Au mai contravenit in vi- Bellu. la comunalä.
tea introduce asemenea poate o rezolvare goare, pe trotuar, ur-
ar apare cel comercianti, cart au fost dati Comentdnd guvernului bulgar lonescu a fost ca age t
pagini. D. de a interzice o- de III locul va ant din di-
reveni la nu- Stella Morgenstein, str. Nkolae pincilor de cauciuc, d. dr. Doicin rectia financiara a
de de fost consilier la 19; Ion M. Lazar, str. Cuza
de Ver- nr. 47, de Albastru a publicat un
de sub primariatul d-lui A. D. a Nedef, str. 39; Florea al Revistei de A fast
fost pensionat pe de a pen- dor, str. Maria 191 (Androna- socialá. la registratura Muni-
inter- de che); Constantin tefánescu, bd. Duca In studiu se unele date a- va inc d-ra
neeor a fost autorizat contraoteze la bd. 17; M. Popa, bd. Cuza nr 49; prof. dr. stanta de birou III.
de Economie A- aplicarea taxei mitru C. Balan, str. nr. 4; Ma- din Bulgarski a detasat d la
jutor din rem, Argus a un interesant arti- rinescu, str. nr. 92. administrativá la d. Grigore
de 20 o de care este de vedere Camera de punere sub a respins Georgesau, oontrolor suphmentar .
5 la su- al de unele dificultati de D. dr. G Banu ca tardiv apelul Ion fäcut con-
ministerului apOrarei pentru aplicare a acestei taxe. a vorbit Aula tra definjtive care era tri- Au fost mentinuti pentru predarea
refacerea i colecor Muzeului In se in se Demografia protectia in Ita- mis cu Agopovici, : Emil C. Sachelary, operator
din Bucuresti, Parcul va convoca o U. G. I. R., in lia". Udroiu Popovici pentru fraudele de 10 Dumitrescu, heliografist in c
Carol I. care se va face Municipiului lei sectorul de Verde. sistematizarei Municip'ului,
unele Decanatul de Ilfov a cerut Cristescu Grigore din aba-
s'a inaugurat la Ate- sectoarelor de S'a o prin care comunal Milea, su rave-
neul noua de concert In fata administrative cari sunt licentiati doctori se pretul negre 800 grame ghetoare la oficiul central de ocrotire,
prin publicului urma intentat de la 6 lei a albe 8 lei la 1 lanuar e 1940.
a drept precum adresele a fost nurn't intendent
duse de concesionari ai autobuzelor din Ca-
romând. contra incheerei consiliului cornu- Se la di- suplintentar la Cimitirul Colentina, p s
au avut la corpul bugetar vacant .
nal care s'au conoesionat S. T. B ,cursuri versi indivizi se
trecutá s'a oficiat in autobuzeile. mative de mele
Amzei cäsatoria regioasä a con- in Se_toarelor sub forme, pretind CADASTRU - SISTEMATIZARE
fratelui nostru ou d-ra ziva de 15 a. c. A din o grea suf sume de bani pentru absolviri de contra-
Vermeulen. de ant Constantin de sau pentru a fa- Pentru aplicarea alin'erei decretate s'a
Nun' d. N. D. la ora 11 are Sft. ciu, de sectie la de Galben, tie. obtinerea autorizatiilor de construe- cedat 16 Ana p. a lei 0000 m. p. pro-
nastire a d-rei or stare C .Cristescu din str.
Marinescu din municipiul Se cere concursul pentru viator Craiu.
Legea subinginertilor a a cu d. II, sub- derea acestor escroci, la
menite prect- al Municipiului. a primáriei Ca- control tehnic generalá cä, organele serviciilor de In vederea pavOrei bulevardului mare-
zeze diferitele caracter Nuni sunt d-na d. inginer Cris- pitalei la tuturor nu pentru s'a prcprietatea
o taxb, acestea indu-se numai Martha Mac Intyre din P pa Savu
neral. tea planului nelor cari, eventual, au fast un rie
rei de culoare care vaga- la Cassa Comunalá, este 79
310 teren s'a plätit 000 lei m.
S. T. B. va construi pe MI*CARE DE PERSONAL p., cu 2.000 lei p. S'a a-
cálätori la mai Consiliul superior co se de urgentä la inetitutul ,,Dr. cordat o despägubire de lei,
de din calea la de Babes", pentru a tratamentul anti- transferati din Miausterul de de
Rahovei . sub d-lui ing. G. Caranfil, rabic, deoarece era turbat. primaria
Lucrárile vor fost min.stru, directorul al U. C S'a ratificat pretul de 8.000 lei
B. generale de gaz electri- Azi incepe sezonul de lacul inspector regiunea
din ser- citate, a dat aviz favorabil din parcul Regele II II circa 8, ca subdireotor I, fixat la proprietatea Pro-
D-na d. copescu din str. Quinet No. 3.
de studii financiare a comunali eleff. conducerea servieiului de
au de zile, un toatä de reducere de 50% asupra Marlea Bocioagä, administrator S'a
de apá salubri- D. George Alexianu, rezident regal al I In.spectoratului naru din 18 p. teren
cum benef functionarii tinutului Bucegi a refacerea dru- regiunei ca inspector prcprietátei din Abrud 48 colt ou str.
Luni seara, a avut cabinetul comunale. murilor din jurul Capitalei, a dispus Cristache controlor II Golescu, care va servi la aiinie-
nului primar o conferintá la care ca la toate din la de indirecte a
au participat toti inspectorii din servkiul D. general Rodrigue Modreanu, fie puse indicatoare de drumuri. de ca controlor II.
combaterea speculei. de al sectorului de Verde, sub con- mai expropriat : 330 p. teren
ducerea se fac repetitiile Au fost numiti: Cristea Radu, coman- 500 lei la proprietatea M. Voiculescu n
Vineri dimineata a avut mentului de co- dent al detasa.mentului gardienilor str. Baicului cu str. seroent N.
o a de mu- munale membri ai F. R. N. vederea Margareta conductor 4 p. propr;etatea Cristina
zee in care s'au discutat ce defildrei de 10 Mai a. a intervenit pe mentar, Maria Oprea din str. Turda 40.
se pentru obiectelor prefecture Politiei Capitalet Dacia Niculescu, =pie-
caz de se la dispozitie suplimentar, toate directia drumu-
nilor publici zdele de 4 Mat a. podurilor.
Sft. din Si- CORSO" Calea Victoriei ar fi
oasä a d-lui maior generale. In caz de ploaie,
Palade din Marele Major cu tia se pentru fost 8 lunie, deComisia
a fost
de receptie a
din
de Ver-
C. Leoveanu,
d-ra faica este I, Eugen Cuseenko
din Obor, C. Take a a a ziva de 11 Mai. Florian Potincu, de serviciu LI. Acea-
minat luerárile de personalului nu va putea de-
d-na d. Dimitrie G. Popes- de hicrári a
directorul constatare. nu 25.000 lei.
Municipiului.
demis'onat: Const. Vernescu, sub-
Cererile de inscriere la examenul pentru
comercianti, expunánd
pe trotuar, au fost dati
Epilog primarial inginer drumurilor podurilor
48 locuri de controlori ai Municipiului, se Dumitrescu, str. Carol Municipiului, fost al tech-
sectorulwi de Negru,
primesc la in ziva Solomon Schwartz, Clara D. Dem. L Dobrescu, fostul pri- Florea inginer in dru-
de 5 a de actele nr. 3; Sand- mar general al Capitalei, in- muri poduri, Eugenia arh. Niculescu din
anuntate la vreme man, str. nr. 3; A. Sima, str. Vigor chiriat casa din str. Sf. Apostoli, directia planului Gh.
borate acest 78; Gh. lonescu, nr. 4; Dumi- Ardeleanu, electrician suplimentar la sec-
C. str. nr. 4; construitä mult de a fi torul de Albastru.
S'a aprobat cher, str. Patriei nr L 3; Bozan, ocupat vre'o demnitate
bane pentru str. 10; S. C. Kittner, Co- D-sa s'a mutat aparta-
comunale in lentina 45; Marin Bogdan, calea ment de blochouse.
parcuri 93; Leon Delarcina, Mosilor 17; In timpul cât a fost primar al Realizarea planului Licitatie pentru dArâmarea
Nicolae Ionascu, Tei 37; Cos-
Din se vite Toflea, Pantelimon nr. 4; losif Capitalei, d. Dem. I. a de sistematizare halei de carne Ghica
mânuit un buget de peste
liarde lei anual, pentru ca In vederea pietei pre- Pentru halel de
de stare sä nevoit a se muta
partament.
Mai este nevoie de
tariu ?
a-
comen- laBiserica
de planul
Amzei,
de sistematizare
Victoriei
s'a
str.
came Ghica, se va
In acest scop se lucrea-
la alcátuirea caetulul de sar-
marea unei din imobilul a conditlunilor
GALBEN Sofia Pe- bei, expropriat acest scop de pri-
tru N. Räclulescu, medic. märia Municipiului.
Thyra Marie Nicole Elisa- inginer
Bernhard, d-nei Ecaterina
Hofflinger. Mutarea directiei financiare Tot In cursul Tunel pe sub
beta Carafoli, profesor uni-
vers George fiul Si- s'au pentru
Gh. Doiu, locotenent nel George ziarist. girea Romane intre p:ata Actualul spital C. F. R. din str.
s'a mutarea Vittmg insuficient fatä
Andrei financiare a Municipiului din str. bulev. Regele Alexan-
Saifned, comisar de ALBASTRU dru fost calea de cerintele administrat ei s'a de-
Alexandrina Marinescu Mircea Li- Lipscani 110 in localurile din str. cis sä se construiasa o nouä
vezeanu, prolesoará, Pe str. Romanä
face parte din traseul II a- dire pe un teren situat peste drum.
Georgeta Virginia Gheorghlu Tudor inginer. Serviciul de studii-buget, control Nouavechea constructie vor fi
Corina Nutu Gheorghe Constanti- verificare datoria publicá s'au vând o de 36 metri. legate printr'un
Angelusa Georgescu, comunalá nescu, functionari publici. subteran pe
Nicolae subinginer. Livia Maria Anca cu Titus mutat imobilul din str. sub strad, care scop
Maria Ivonne Sboicovci, avocatä ziarist-avocat str. Dionisie. Un asasin descoperit... arhitecturii C. F. R. a cerut auto-
Nicolae Drogeanu, inginer. Eugenia Leu Bernard Marie Celelalte servicii aflate a- rizatie primariei Municipiului.
Gheorghita Pe- secretar Institutul
Victoria
cum str. se vor muta Organele directiei veterinare a Este de lucrare
trescu, avocat. fosta Atanasovici din str.
Marcela Ernestina Delage ou Goga, Municipiului au o descindere acest gen Capitala.
Alexandru Koslinski, colonel. Ana Bog- tistei, expropriati de calea 199, unde func-
Livia Mureeanu Toader dan, profesor secundar. pentru realizarea ringului I. clandestin un laborator" al
Vera Uzun., cu Gheorghe unui oarecare Mozes CopeL voie bunä
Rodica AL Dobre
pescu, de s'au gäsit 2000 kg. heringi, La
Maria Florinda Luigia Cora Ion Licitatie pentru lemne 250 kg. 150 kg. icre al-
care se va falce in
Ivascu, avocat. Cornelia Banka funct. terate cari au fost de- Luaei asista si
aL
Cristina
funct. comunaL
Teodor
Cleopatra Cristescu, D. Dombrowski, prima- naturate. Ley, condwcdtorul organiza-
cá. ou Leon general Capitalei, a aprobat S'a procedat la sigilarea depozi- tiei Kraft durch Freude.
NEGRU se pentru Individul a fost
a 2200 vagoane decatá
Alexandra Lucescu, VERDE Incadrarea proectul de
avocat in piata
director
: George Burcel Nirvan, sub-
C. B.; Poenaru lonescu,
Elena 1939-1940. buget al Municipiului
dea. George Alexandrescu, Ecaterina Ene In conformitate cu legea re- Comisiunea de numiri
vocet. student. duminical, Mal,
Victoria dr. a Municipiului se va
student.
studentä, Raisa
funetionar.
Cosmovici,
Un bloc pentru muncel, pie- Marti pentru a aviza asupra
Ana Constanti- Nasteri: Mihail fiul d-nei in- tele halele sunt toatá dului care urmeazá se facä
Florica Elena
Dionisie Surdu.
Alexandru Casa de a Tea- ziva. posturilor de functionari
Nicolae si Operei a cerut In proectul de buget al Municipitt-
Dimitriu, trului
Elena Herjeu L fika. d-nei Luca Nicolae autorizatie ca construiasca pe lui.
comerciant. Banu, terenul din str. General Berthelot pentru alcâtuirea bu-
Gazelectra cu Cornelia fika d-nei Ecaterina D. un bloc cu parter-mezanin getului vor continua dupá muta-
Marinescu, Niculescu,
Maria Companetz, Dan fiul patru etaje apartamente pentru rea directiei financiare noul
Const membrii locaL

www.digibuc.ro
Circul Busch din Berlin
va 45 zile
Capita
Urbanismul Luna Bucuretilor 1939 Presedintia
face cunoscut
de
urma
Regele Carol II asanarea dispozitiunii d-lui prim
toate pubhce din
Comitetul de organlzare al Lunel
a circul
Tel, omagiu adus Regelui Carol I vor fi ele ur-
Berlin peMru o fie redeschise 2
de de 45 Luna 1939 apro-marginea lacului Herästrau, lo- ASANAREA Mai,
pie de deschidere. cul fostelor ale
Din cauza serbárilor organizate grädinilor, intrarea din Jia- realizare importantd,
anul acesta toatä pentru co-nu. in Lunei 1939, Restrângerea comitetului
Noul al cenzurei militare memorarea a 100 ani decorativ inaugurarea Tei asa-
Carol I, inaugurarea nu se ca adunarea obiectelor ce vor nat. de lucru al planului
Prin decizie d. locot. va face chiar ziva de 9 Mai, ci fi asezate in cele pavilioane, Nu se putea ca omagiu
colonel magistrat Dan Pascu, din câteva zile mai târziu. Data se va adus Regelui de sistematizare
parchetul tribunalului militar al la vreme. bine prin
II a fost Intervalul care se desfäsura a D. general V. Dombrowski,
cenzurei militare. programul de festivitäti ideie a pornit tot domniei general al Capitalei, a sem-
uni, va fi apoi urmând a se nat decizia care restrânge co-
la finele lunei Asanarea lacurilor din jurul Capi- mitetul de lucru de sis-
In vederea Lune! talei a avut soartá ca tematizare la :
Intretinerea lucrärile din parcul nati- tuirea Regele Arh. I. Berindey, arh. Zanifiropol,
onal Carol II se cu febri- H. arh. Bolomey, Th. Radulescu,
pentru litate: ziva de 5 Mai urmea- Ani de zile dearândul, proectele arh. Davidescu arh. E. Fonescu.
rea pe fie cele douä pavihoane au fost cercetate de comisiunile de
curs, de construite pe malul lacului pentru in ziva reali-
pentru cuvenitta
se va
expozitia comemorativi a
Carol I a lui Eminescu con-
a fost asupra Uzine- Noul director
comunale.
structia restaurant asezat pe pe mâna d-lui inginer al administratiei locale
N. G. Caranfil, directorul general al
proectele au rea- D. lost inatntat
litate, in fiecare an ni I, delegat
Fuzionarea asociatiilor functionarilor comunali s a prezentat una din rea directiunii lo-
Cu inaugurarea Tei asa- de Interne,
nat, se adaugä o de fun- care a
Consfituirea de Vineri seara dela Municipiu urbanistic al Capi- la Curtea su-
Vineri seara, presedintii asocia- sala Arta, va ratifica fuziu- D. V. Dombrowski tal&
ale nea.
de s'au la cu sectoarelor, montarea se va face
Municipiului cabinetul va A. S. F. C.
d-lui secretar general Roban.
In unammitate, presedintii ace- S'a decis ca in viitor, societatea
llele cari
dere.
deschi- Triarea hotelurilor din
stor asociatiuni au fuzio- functionarilor comunali pa- S'a constituit o comisiune de clasificare
neze sub un singur steag, acela sectiuni : cea bancar, asisten- REAL1ZARE GANDITA
o sectie pentru activi- ACUM 27 Pentru a se capät ac- la clasificarea
Capita tatea culturalä a patra, tuale, când multe din hotelurile existente a imobile-
In cursul Mai a. c., asocia- nea care va Pe acum autorizate nu satisfac cu camere mobilate, la
vor tine adunäri generale rile sportive al sec- erau oasele expropriate dar ne- nile cerute de regulamentele sani- Prefectura in
se va acest fapt, iar la toare. din parcului tare, s'a o te legea sanitari.
inceputul a. c. adunarea Intreg activul va tre- ele II, din- care va proceda la veri- cu ciasificarea se va
a asupra funcVionarilor spre ficarea ce tarifelor contro-
comunali care se va tine ca de obi- comunali. verzi al
Nu putea fi d-nzi Modreanu, de
memoriei sectorul Ver-
ritor al de eri, ter- de, dr. C.
Cum s'au construit tribunele pentru 10 Mai nuit la 1912, in
care a fost Municipiului, arh. M.
sale. torul Municipiului, Emil
Era acel an., frumos
Un sistem experimentat pentru prima la noi de ducerea serviciului
clelegat
Pe Cotroceni s'au Poditul tribunelor scândurile Alex. pe mobilate popu-
lucrdrile pentru montarea de brad necesare ca decorarea nistru de Se proiectaserd din Capta-
vederea defilarii de 10 Mai. se va face regie de directia : con- N. Rozeanu, Sin-
Pentru prima Capitalä, arhitecturii Municipiului, strutrea unui comunal, dicatului
tribunele vor fi construite din care comisia de a Senatului, comisiune va proceda de
te de demontabile, cari se piului va face toate de local toate ministerele
apoi once ocazie la menite evite pe in-
construirea de de surprize. str.
dimensiu.ne
se
etc.
se la noi Se fatada Fundatiei Carol
este eftin a- anul trecut, o de guvern
se face Intr'un interval a rästurnat toate proectele. A Armonizarea constructiilor din fata Palatului Regal
numai acela al parcului
a nal când se pusese cale asana- Planul de sistematizare al mânând actuala sa asezare, pen-
rea care a tului Regal pre- tru a fi cu Palatal Re-
trzlvit se va face pornit apoi grandioasa lucrare a vede pe creiarea espla- gat, i se va modifica
in. lacurilor. nade Ateneul piata adoptând stilid
instalake Ani de zile dearândul, Teatrului National, armomzarea S'au proecte de
va da au tuturor constructiilor cari vor arhitecti sub directiva d-lui
po lent, atunci când s'a jurul resedintei Regale. prof. Tzigara Sarmucas, directo-
ceput realizarea plantatiei, hi 1936, Constructiunile se vor ridi- Fundatiei, a pricepere
nu s'a putut o par- ca terenurile este de
te care nu nici exproprierilor
Pentru o expozitie nationalä restul
därâmarea caselor.
fie terminat dupä cate, vor avea
latul
stil ca Pa- Proectele prhnind
bare, se va trece
apro-
la reali-
Fundatia Carol I
propunere din Septembrie 1936 a Cazetei Municipale
CUM VA AMENMAT B-DUL
numär din Septembrie o parte dinteo mare expozitie MARESAL PREZAN
1936 al Gazetei Municipale, comen- care s'ar putea organiza in
tam autoritatei comunale 1940, ocazia a D. general V. pri- central solar normele de lucru
de a organiza o expozitie a zece ani de domnie ai M. S. marul general al Capitalei, a
Carol II a dela acestor expropri- unice pentru directorii de primare
In acea am Regatului României. a extins-o pentru casele
urmätoarea propunere pe care De expozitia pu- pe traseul buievardului general In baza d-lui general V. de necesare de cari au ne-
o reproducem forma publicatä tea fi unul din ase- zan. Dombrowski, general pentru completarea sume
acum trei : menea organiziri. Realizandu-se importanta, care Capitalei, comitetu1 central ce vor fi trecute in bugetul anu-
Experienta din trecut ca posi- muzeul satului, trebuie se Arcul de a ca servitorilor lui in curs.
bilitätile de realizare in timp a totusi temeiu pentru o triumf partea de Est a primare de In dorinta de a da mai
astfel de ne face a- mare expozitie care tre- Dorobanti1or, avea o fie conform reparti- desvoltare
cu toatä timpul se organizeze pentru a se Era fosta a de sectoare. primar, sectoarele vor ce
este extrem de scurt pentru a or- roadele domniei M. S. Rege- Herastraului, care nu schimbase Incepând luna Mai se face de sunt necesare,
ganiza conditii o lui Carol II. cu linia de o noua a acestui perso- puncte comuna are terenul
bil expoziVe a oraselor atunci, Luna Având un traseu nal, sa1ariile vor fi de necesar sau
a mai de truda care ar fie sub Arcul de rotonda comitetul central a fi achizitionate de Muni-
s'a depus la organizarea expozitiei altä : fie numai interva- selei Jianu, noul bulevard este pa- vor Comitetu- cipiu.
Bucuresti Bucu- de timp care locuitorii din vat pe o de 45 metri, in care contractele
din anul 1935, vom cuprinsul pot Capitala, se o parte carosabili de 18 me- inchiriere ale de
pentru o a co- beneficiind de avantagii. tri laterale a câte de
germane, a tuturor care ar 15 metri in care un tro- direatoril primare
raselor din Germania, s'a lucrat in anul 1940 ar fi suficient ca tuar o de se
aceastá nu putin de sá se in bune Fostul traseu al bulevardului o de 35.000
conditli acea mare expozitie neral Prezan a inglobat parcu- la 1 sectearele vor
In de acest considerent, mai tionai care arate tuturor ce lui national Regele Carol II, care se devize de reparatiunile
este altul tot de puternic: o s'a reakzat România astfel cu o necesare lista localurilor
expozitie a oraselor noastre poate fi neterminate,
C. 70 Tipografia ziarulul UNIVERSUL" str. Brezolanu 23-25

www.digibuc.ro