Sunteți pe pagina 1din 65

Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.

-1-

PROIECT LA DISCIPLINA
INSTALAŢII ELECTRICE DE
JOASĂ TENSIUNE.

Student BOTA IOSIF


Anul IV I.S.E.
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. -2-

CUPRINS.
1. DESCRIEREA OBIECTIVULUI.
1.1 INFORMAŢII GENERALE
1.2 PARTICULARITĂŢI ALE CONSUMATORULUI.
2. DIMENSIONAREA INSTALAŢIE DE ILUMINAT.
2.1 DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE ILUMINAT PRIN UTILIZAREA
METODEI DE CALCUL A FACTORULUI DE UTILIZARE.
2.1.1 DIMENSIONAREA ATELIERULUI.
2.1.2 DIMENSIONAREA CORPULUI ADMINISTRATIV ŞI SALA
CALCULATOARELOR DE PROCES.
2.1.3 DIMENSIONAREA DEPOZITULUI DE MATERII PRIME.
2.1.4 DIMENSIONAREA MAGAZIEI DE PRODUSE FINITE.
2.2 DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE ILUMINAT CU AJUTORUL
PROGRAMULUI SPECIALIZAT ELBA LUX.
3. ALEGEREA RECEPTOARELOR ELECTRICE.
4. CALCULUL PUTERII CERUTE. CALCULUL RANDAMENTULUI ŞI A
FACTORULUI DE PUTERE MEDIU.
5. ALEGEREA ŞI DIMENSIONAREA POSTULUI DE TRANSFORMARE.
6. CALCULUL CURENTULUI CERUT.
6.1 CALCULUL CURENTULUI CERUT PE CIRCUITE.
6.2 CALCULUL CURENTULUI CERUT PE COLOANE.
7. ALEGEREA SECŢIUNII PENTRU CABLURI ŞI CONDUCTOARE.
8. ALEGEREA APARATAJELOR ŞI A TABLOURILOR.
9. VERIFICAREA INSTALAŢIEI.
9.1 VERIFICAREA LA DENSITATEA DE CURENT DE PORNIRE.
9.2 VERIFICAREA SECŢIUNII LA CĂDEREA DE TENSIUNE.
10. DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE COMPENSARE A FACTORULUI DE
PUTERE.
11. DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE PROTECŢIE ÎNPOTRIVA
LOVITURILOR DE TRĂSNET.
12. DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE ÎNPĂMÎNTARE.
13. BIBLIOGRAFIE. RESURSE WEB.
14. ANEXE.
- DIMENSIONĂRI ILUMINAT CU PROGRAMUL ELBA-LUX
- DIMENSIONARE PARATRĂZNET CU PROGRAMUL INDELEC.
- PLANŞE DESENATE.
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. -3-

1. DESCRIEREA OBIECTIVULUI.

1.1 INFORMAŢII GENERALE.


Societatea comercială SC. DEBIT SRL. Tîrgu – Mureş, jud Mureş cu sediul pe
strada Materialelor nr.1 are ca principal obiect de activitate, debitarea materialelor feroase
şi neferoase precum şi prelucrarea şi obţinerea de produse finite pentru industria auto.
Sediul societăţii este alcătuit: - corp administrative cu sala de conducere a
procesului tehnologic,
- atelier de producţie.
- depozit central de materiale.
- magazie de produse finite.
Procesul tehnologic cuprinde următoarele faze:
 Din depozitul de materiale, cu ajutorul macaralei mobile, se pune pe banda
transportoare materia prima brută sub forma de profile dreptunghiulare.
 Materia primă ajunge în atelier la maşina de debitat, care taie profilele la
dimensiunile cerute.
 După debitare, cu ajutorul benzii transportoare profilul dimensionat ajunge la strung
unde primeşte o formă primară.
 După strunjire prin intermediul benzii transportoare se ajunge la freză, unde prin
operaţii specifice profilul capată conturul final.
 După frezare prin intermediul benzii transportoare, se ajunge la maşina de rectificat
unde se face o ultima operaţie de rectificare a unor cote ale piesei auto finale.
 Prin intermediul benzii transportoare, piesa auto finalizată trece pe sub o cameră de
luat vederi şi un sistem de verificare a cotelor piesei pe post de CTC automat,
condus din sala de procese din corpul administrativ, şi apoi piesa ajunge in magazia
de produse finite unde este stivuita automat prin alunecare pe role pe etajerele
existente.

1.2 PARTICULARITĂŢI ALE CONSUMATORULUI.


Utilizarea în instalaţia electrică pentru acest obiectiv al motoarelor electrice
presupune luarea unor măsuri de compensare a factorului de putere, acest tip de
consumatori avînd caracter inductiv.
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. -4-

2.DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE ILUMINAT.

2.1 DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE ILUMINAT PRIN


UTILIZAREA METODEI DE CALCUL A FACTORULUI DE
UTILIZARE.

2.1.1 DIMENSIONAREA ATELIERULUI.

a) Determinarea înălţimii.
h = H - h a - h u = 4m – 0.1m – 1.2m = 2.7m
b) Determinarea indicelui încăperii.
L*l 10 m * 10 m
i= = = 1.851
h * ( L + l ) 2.7 m * (10 m +10 m)
c) Determinarea fluxului necesar.
ES * S 300 lx * 100 m 2
Φ nec = = = 61475.4lm
M f *µ 0.8 * 0.61
d) Determinarea numărului de corpuri de iluminat.
Φnec 61475 .4lm
N = n*Φ =
lampa 2 *1350 lm = 22.7
Pentru iluminarea corespunzătoare a atelierului sunt necesare 23 corpuri de
iluminat tip FIRA-03-218. Datorită formei pătrate a atelierului şi realizarea unei iluminări
uniforme sunt necesare 25 de corpuri dispuse pe 5 rînduri şi 5 coloane.

2.1.2 DIMENSIONAREA CORPULUI ADMINISTRATIV ŞI SALA


CALCULATOARELOR DE PROCES.

a) Determinarea înălţimii.
h = H - h a - h u = 3.5m – 0.1m – 0.8m = 2.6m
b) Determinarea indicelui încăperii.
L *l 8m * 5m
i= = = 1.183
h * ( L + l ) 2.6m * (8m + 5m)
c) Determinarea fluxului necesar.
ES * S 500 lx * 40 m 2
Φ nec = = = 48076.9lm
M f *µ 0.8 * 0.52
d) Determinarea numărului de corpuri de iluminat.
Φnec 48076 .9lm
N = n*Φ =
lampa 2 * 1350 lm = 17.8
Pentru iluminarea corespunzătoare a corpului administrative şi sala
calculatoarelor de proces sunt necesare 18 corpuri de iluminat tip FIRA-03-218. Datorită
formei dreptunghiulare a corpului administrativ şi sala calculatoarelor de proces şi
realizarea unei iluminări uniforme sunt necesare 18 de corpuri dispuse pe 3 rînduri şi 6
coloane.
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. -5-
2.1.3 DIMENSIONAREA DEPOZITULUI DE MATERII PRIME.

a) Determinarea înălţimii.
h = H - h a - h u = 4m – 0.1m – 1.2m = 2.7m
b) Determinarea indicelui încăperii.
L *l 10 m * 5m
i= = = 1.234
h * ( L + l ) 2.7 m * (10 m + 5m)
c) Determinarea fluxului necesar.
ES * S 150 lx * 50 m 2
Φ nec = = = 17688.6lm
M f *µ 0.8 * 0.53
d) Determinarea numărului de corpuri de iluminat.
Φnec 17688 .6lm
N = n*Φ =
lampa 2 * 1350 lm = 6.5
Pentru iluminarea corespunzătoare a depozitului de materii prime sunt necesare 7
corpuri de iluminat tip FIRA-03-218. Datorită formei dreptunghiulare a depozitului de
materii prime şi realizarea unei iluminări uniforme sunt necesare 8 de corpuri dispuse pe 2
rînduri şi 4 coloane.

2.1.4 DIMENSIONAREA MAGAZIEI DE PRODUSE FINITE.


a) Determinarea înălţimii.
h = H - h a - h u = 4m – 0.1m – 1.2m = 2.7m
b) Determinarea indicelui încăperii.
L *l 5m * 5m
i= = = 0.925
h * ( L + l ) 2.7 m * (5m + 5m)
c) Determinarea fluxului necesar.
ES * S 150 lx * 25 m 2
Φ nec = = = 9973.4lm
M f *µ 0.8 * 0.47
d) Determinarea numărului de corpuri de iluminat.
Φnec 9973 .4lm
N = n*Φ =
lampa 2 * 1350 lm = 3.7
Pentru iluminarea corespunzătoare a depozitului de materii prime sunt necesare 4
corpuri de iluminat tip FIRA-03-218. Datorită formei pătrate a magaziei de produse finite
şi realizarea unei iluminări uniforme sunt necesare 4 de corpuri dispuse pe 2 rînduri şi 2
coloane.
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. -6-
2.2 DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE ILUMINAT CU
AJUTORUL PROGRAMULUI SPECIALIZAT ELBA LUX.

Se va folosi programul ELBA LUX, iar rapoartele obţinute vor fi printate separate şi
anexate la proiect.

Calculul puterii după dimensionarea cu ajutorul programului ELBA-LUX a


iluminatului necesar încăperiilor societăţii SC. DEBIT SRL este următorul.

ILUMINAT DIN ATELIER


Pentru circuitul C13 calculul puterii se desfăşoară astfel:
P = ∑Nc * [ Pu * ( Ns + 0,25 )] = 20 * [18 * ( 2 + 0,25 )] = 810 W
ILUMINAT DIN DEPOZIT
Pentru circuitul C16 calculul puterii se desfăşoară astfel:
P = ∑Nc * [ Pu * ( Ns + 0,25 )] = 6 * [18 * ( 2 + 0,25 )] = 243 W
ILUMINAT DIN MAGAZIA PRODUSE
Pentru circuitul C18 calculul puterii se desfăşoară astfel:
P = ∑Nc * [ Pu * ( Ns + 0,25 )] = 4 * [18 * (2 + 0,25 )] =162 W
ILUMINAT DIN CORP ADMINISTRATIV SI SALA
CALCULATOARELOR DE PROCES
Pentru circuitul C29 calculul puterii se desfăşoară astfel:
P = ∑Nc * [ Pu * ( Ns + 0,25 )] = 20 * [18 * ( 2 + 0,25 )] = 810 W

3. ALEGEREA RECEPTOARELOR ELECTRICE.


Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. -7-

TIPURI DE MOTOARE ŞI CARACTERISTICILE PRINCIPALE


DIN PROIECT.

1) MACARA DEPOZIT “AIM-8U” (TRIFAZIC).


PUTEREA TURAŢIA FACTORUL RANDAMENT CURENT CURENT
DE PUTERE NOMINAL PORNIRE
P[W] n[rot/min] cos φ η [%] I n [A] I p / In
30 000 720 0.81 84 67 6.4

2) BANDĂ TRANSPORTOARE „ASU 200L-8” (TRIFAZIC).


15 000 720 0.78 89 31.2 6

3) MAŞINA DEBITAT „ASA 160L-6” (TRIFAZIC).


11 000 950 0.79 86 22.4 6

4) STRUNG CU 2 VITEZE „ATD 160M 2/4 A” (TRIFAZIC).


10 000 2920 0.89 83 19.56 7
7.500 1460 0.85 87 14.65 7

5) FREZĂ „ATF 132M-2” (TRIFAZIC).


9000 2855 0.85 84 17.78 7.5

6) MAŞINĂ RECTIFICAT „TMM 112T” (TRIFAZIC).


4000 2830 0.79 84 28.5 4.5

7) BANDĂ TRANSPORTOARE „TMM 100TB” (MONOFAZIC).


2.200 1420 0.89 73 13 4.6

8) VENTILATOR DEPOZIT „TCFB/4-630/H” (MONOFAZIC).


1.700 1200 7.6 2

9) VENTILATOR ATELIER „TCBT/4-710/L” (TRIFAZIC).


2.500 1420 8.4 3.5

10) APARATE DE AER CONDIŢIONAT„ SAMSUNG” (MONOFAZIC).


2.500 2

ALEGEREA RECEPTOARELOR DE FORTA SI ILUMINAT DIN ATELIER.


Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. -8-
Lungimea
Nr. Pi Nr.
Destinaţie circuit cos φ η k=Ip/In Tip receptor circuitului
circ [W] faze
[m]
1 Priză monofzată 1 3500 1 0,8 0,8 - Banda transportoare 3x7.7
2 Priză monofzată 2 3500 1 0,8 0,8 - Banda transportoare 3x11.7
3 Priză monofzată 3 3500 1 0,8 0,8 - Banda transportoare 3x17.7
4 Priză monofzată 4 3500 1 0,8 0,8 - Banda transportoare 3x22.2
5 Priză monofzată 5 3500 1 0,8 0,8 - Aer conditionat 1 3x19
6 Priză monofzată 6 3500 1 0,8 0,8 - Aer conditionat 2 3x7.5
7 Priză monofzată 7 1500 1 0,8 0,8 - Utilizare generala 3x11
8 Priză monofzată 8 1500 1 0,8 0,8 - Utilizare generala 3x11.2
9 Priză monofzată 9 1500 1 0,8 0,8 - Utilizare generala 3x11.4
10 Iluminat normal 810 1 0.95 0.98 - Corp fluorescent 3x47.5
11 Fortă 15000 3 0,78 0,89 6.4 Banda transportoare 4x22.7
12 Fortă 11000 3 0,79 0,86 6 Masina de debitat 4x23.7
13 Fortă 10000 3 0,89 0,83 7 Strung 2 viteze 4x20.2
14 Fortă 9000 3 0,85 0,85 7.5 Freza 4x17.7
15 Fortă 4000 3 0,79 0,84 4.5 Masină de rectificat 4x9.2
16 Fortă 2500 3 0.9 0,98 - Ventilator 4x13.5

ALEGEREA RECEPTOARELOR DE FORTA SI ILUMINAT DIN DEPOZIT.

Lungimea
Nr. Pi Nr.
Destinaţie circuit cos φ η k=Ip/In Tip receptor circuitului
circ [W] faze
[m]
1 Priză monofzată 1 3500 1 0,8 0,8 - Ventilator depozit 3x15
2 Priză monofzată 2 1500 1 0,8 0,8 - Utilizare generala 3x9
3 Priză monofzată 3 1500 1 0,8 0,8 - Utilizare generala 3x9.2
4 Iluminat normal 243 1 0.95 0.98 - Corp fluorescent 3x21.5
5 Fortă 30000 3 0,81 0,84 6.4 Macara depozit 4x12

ALEGEREA RECEPTOARELOR DE FORTA SI ILUMINAT DIN MAGAZIA


PRODUSE.

Lungimea
Nr. Pi Nr.
Destinaţie circuit cos φ η k=Ip/In Tip receptor circuitului
circ [W] faze
[m]
1 Priză monofzată 1 3500 1 0,8 0,8 - Ventilator depozit 3x7
2 Priză monofzată 2 1500 1 0,8 0,8 - Utilizare generala 3x3.5
3 Priză monofzată 3 1500 1 0,8 0,8 - Utilizare generala 3x3.7
4 Iluminat normal 162 1 0.95 0.98 - Corp fluorescent 3x14.5

ALEGEREA RECEPTOARELOR DE FORTA SI ILUMINAT DIN CORP


ADMINISTRATIV SI SALA CALCULATOARELOR DE PROCES.
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. -9-

Destinaţie circuit cos φ η k=Ip/In Tip receptor Lungimea


Nr. Pi Nr.
circuitului
circ [W] faze
[m]
1 Priză monofzată 1 3500 1 0,8 0,8 - Aparatura birou 3x3
2 Priză monofzată 2 3500 1 0,8 0,8 - Aparatura birou 3x5
3 Priză monofzată 3 3500 1 0,8 0,8 - Aparatura birou 3x8
4 Priză monofzată 4 3500 1 0,8 0,8 - Aparatura birou 3x7
5 Priză monofzată 5 3500 1 0,8 0,8 - Aparatura birou 3x9
6 Priză monofzată 6 3500 1 0,8 0,8 - Aparatura server 3x12
7 Priză monofzată 7 3500 1 0,8 0,8 - Aer conditionat 1 3x4.5
8 Priză monofzată 8 3500 1 0,8 0,8 - Aer conditionat 2 3x9.5
9 Priză monofzată 9 3500 1 0,8 0,8 - Aer conditionat 3 3x10.5
10 Priză monofzată10 3500 1 0,8 0,8 - Aer conditionat 4 3x5.5
11 Iluminat normal 810 1 0.95 0.98 - Corp fluorescent 3x42.5

Nr. circuit Legătura între tablouri Lungimea circuit între tablouri


1 TP1 – TS1 5 x 23m
2 TG – TP1 5 x 22m
3 TG – TP2 5 x 8m
4 TG – TP3 3 x 22.5m
5 TG – TP4 3 x 15.5m
6 PT - TG 4 x 5m

4. CALCULUL PUTERII CERUTE.


Calcularea randamentului si factorului de putere mediu.
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 10 -

TDS 1 (Atelier)
n Pj 12000 8800 8000 7200 3200 2500
∑η
j=1 0,89
+ + + +
0,86 0,83 0,85 0,84 0,98
+
48409
cosϕ = n j
= = =
Pj 12000 8800 8000 7200 3200 2500 58631
∑j=1 η j ⋅ cosϕ j
+ + + + +
0,89 * 0,78 0,86 * 0,79 0,83 * 0,89 0,85 * 0,85 0,84 * 0,79 0,98 * 0.9
n

∑P
j =1
j
12000 + 8800 + 8000 + 7200 + 3200 + 2500 41700
η= = = = 0.86
n Pj 12000 8800 8000 7200 3200 2500 48409
∑η
j =1
0,89
+ + + +
0,86 0,83 0,85 0,84 0,98
+
j

Tablou Pi [W] Pc [W] Ksim Factor de putere Randament


TDS 1 51500 41700 0,7 0,82 0,86

TDP 1 (Atelier)
n Pj 2200 2500 810
∑η
j=1 0,8
+ 2* 48409 + 4 *
0.8
+
0.98 66485
cos ϕ = n j
= = = 0.82
Pj 2200 2500 810 81063
∑j=1 η j ⋅ cos ϕ j
58631 + 4 *
0,8 * 0,8
+ 2* +
0.8 * 0.8 0.98 * 0.95
n

∑P
j =1
j
41700 + 4 * 2200 + 2 * 2500 + 810 56310
η= = = = 0,84
n Pj 2200 2500 810 66485
∑η
j =1
48409 + 4 *
0,8
+ 2* +
0.8 0.98
j

Tablou Pi [W] Pc [W] Ksim Factor de putere Randament


TDP 1 77810 56310 0,7 0,82 0,84

TDP 2 (Depozit)
n Pj 24000 1700 243
j=1
∑η 0,84
+ +
0.8 0.98 30944
cos ϕ = n j
= = = 0.81
Pj 24000 1700 243 38191
∑j=1 η j ⋅ cos ϕ j
+ +
0,84 * 0,81 0,8 * 0,8 0.98 * 0,95
n

∑P j =1
j
24000 + 1700 + 243 25943
η= = = = 0.83
n Pj 24000 1700 243 30944
∑η
j =1
0,84
+ +
0,8 0.98
j

Tablou Pi [W] Pc [W] Ksim Factor de putere Randament


TDP 2 36743 25943 0,9 0,81 0,83
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 11 -
TDP 3 (Magazie)
n Pj 1700 162
j=1
∑η 0,8
+
0.98 2290
cos ϕ = n j
= = = 0.81
Pj 1700 162 2830
∑j=1 η j ⋅ cos ϕ j
+
0,8 * 0,8 0.98 * 0,95
n

∑P
j =1
j
1700 + 162 1862
η= = = = 0.81
n Pj 1700 162 2290
∑η
j =1
0,8
+
0.98
j

Tablou Pi [W] Pc [W] Ksim Factor de putere Randament


TDP 3 6662 1862 0,9 0,81 0,81

TDP 4 (Administrativ si sala proces)


n Pj
∑η 2500
+ 5*
1500 2000 810
4* + +
25202
cos ϕ = n
j=1 j
= 0.8 0.8 0.8 0.98 = = 0.80
Pj 2500 1500 2000 810 31339
∑j=1 η j ⋅ cos ϕ j
4*
0.8 * 0,8
+ 5* + +
0.8 * 0.8 0.8 * 0.8 0.98 * 0.95
n

∑P
j =1
j
4 * 2500 + 5 *1500 + 2000 + 810 20310
η= = = = 0.80
n Pj 2500 1500 2000 810 25202
∑η
j =1
4*
0.8
+ 5*
0.8
+ +
0.8 0.98
j

Tablou Pi [W] Pc [W] Ksim Factor de putere Randament


TDP 4 35810 20310 0,6 0,80 0,80

TDG (General)
n Pj 56310 25943 1862 20310
∑ηj=1 0,84
+
0,83
+
0.81
+
0.80 125979
cos ϕ = n j
= = = 0,81
Pj 56310 25943 1862 20310 154912
∑j=1 η j ⋅ cos ϕ j
+ + +
0,84 * 0,82 0,83 * 0,81 0.81 * 0.81 0.80 * 0.80
n

∑Pj=1
j
56310 + 25943 + 1862 + 20310 104425
η= = = = 0,82
n Pj 56310 25943 1862 20310 125979
∑η
j=1
0,84
+
0,83
+
0.81
+
0.80
j

Tablou Pi [W] Pc [W] Ksim Factor de putere Randament


TDG 157025 104425 0,8 0,81 0,82
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 12 -

5. ALEGEREA ŞI DIMENSIONAREA POSTULUI DE


TRANSFORMARE.
Calculul puterii aparente a transformatorului.
Puterea aparentă a transformatorului se calculează cu relaţia:
ScPT = Pc2 + Q c2
Puterea electrică activă cerută este:
Pc = 104425 W si cosφ = 0,81
Puterea electrică reactivă cerută este:
Qc = Pc ⋅ tg ϕ =104425 * 0,724 = 75604 VAr = 75 .604kVAr
Puterea aparentă a transformatorului este:
2
ScPT = Pc + Q 2 c = 104.4252 + 75.6042 = 128.920 kVA

Qc Factor de putere Factor de Sn calculat Sn standardizat


Pc [W]
[VAr] calculat putere neutral [kVA] [kVA]
10442 75604 0,81 0,92 128.920 160
5

Alegerea transformatorului de alimentare a consumatorului.


Deoarece în componenţa consumatorului nu există consumatori vitali se va utiliza un
singur transformator. Alegerea transformatorului se face respectând următoarea condiţie:
Str ≥ ScPT,
unde : Str - puterea aparentă a transformatorului
ScPT - puterea aparentă determinată prin calcul, ScPT = 128.920 kVA
S-a ales un transformator în ulei cu următoarele caracteristici:
- putere aparentă nominală Sn = 160 kVA
- tensiune primară Un1 = 20 kV
- tensiune secundară Un2 = 0,4 kV
- grupa de conexiuni Yyn-5
- pierderi la mers în gol P0 =1.10 kW
- pierderi la mers în scurtcircuit Pk = 2.5 kW
- tensiunea de scurtcircuit uk = 4%
- curentul de mers în gol I0 =2.2 %
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 13 -

6. CALCULUL CURENTULUI CERUT.

6.1 CALCULUL CURENTULUI CERUT PE CIRCUITE.

Circuitul C1 (Bandă transportoare depozit-atelier)

- Puterea instalată 15000 W


- Puterea cerută 12000 W
- Tensiunea de alimentare 380 V
Pc1 12000 VA
I c1 = 3 * U * cos ρ *η = 3 * 380 V * 0.78 * 0.89
=26.26 A
l 1 1

Circuitul C2 (Maşină de debitat)

- Puterea instalată 11000 W


- Puterea cerută 8800 W
- Tensiunea de alimentare 380 V
Pc 2 8800 VA
I c 2 = 3 * U cos ρ *η = 3 * 380 V * 0.79 * 0.86
=19.67 A
l 2 2

Circuitul C3 (Strung cu 2 viteze)

- Puterea instalată 10000 W


- Puterea cerută 8000 W
- Tensiunea de alimentare 380 V
Pc 3 8000 VA
I c 3 = 3 * U * cos ρ *η = 3 * 380 V * 0.89 * 0.83
=16.45 A
l 3 3

Circuitul C4 (Freză)

- Puterea instalată 9000 W


- Puterea cerută 7200 W
- Tensiunea de alimentare 380 V
Pc 4 7200 kVA
I c 4 = 3 * U * cos ρ *η = 3 * 380 V * 0.85 * 0.84
=15.32 A
l 4 4

Circuitul C5 (Maşină de rectificat)

- Puterea instalată 4000 W


- Puterea cerută 3200 W
- Tensiunea de alimentare 380 V
Pc 5 3200 VA
I c 5 = 3 * U * cos ρ *η = 3 * 380 V * 0.79 * 0.84
= 6.91 A
l 5 5
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 14 -

Circuitul C6 (Ventilator atelier)

- Puterea instalată 2500 W


- Puterea cerută 2500 W
- Tensiunea de alimentare 380 V
Pc 6 2500 VA
I c 6 = 3 * U * cos ρ *η = 3 * 380 kV * 1 * 0.9
= 4.22 A
l 6 6

Circuitul C7 (Priză bandă transportoare maşina de debitat-strung)

- Puterea instalată 3500 W


- Puterea cerută 2200 W
- Tensiunea de alimentare 230 V
Pc 7 2200 kVA
I c 7 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.89 * 0.73 = 14.72 A
f 7 7

Circuitul C8 (Priză bandă transportoare strung-freză)

- Puterea instalată 3500 W


- Puterea cerută 2200 W
- Tensiunea de alimentare 230 V
Pc 8 2200 VA
I c 8 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.89 * 0.73 = 14.72 A
f 8 8

Circuitul C9 (Priză bandă transportoare freză-maşină de rectificat)

- Puterea instalată 3500 W


- Puterea cerută 2200 W
- Tensiunea de alimentare 230 V
Pc 9 2200 VA
I c 9 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.89 * 0.73 = 14.72 A
f 9 9

Circuitul C10 (Priză bandă transportoare maşina de rectificat-magazie produse


finite)

- Puterea instalată 3500 W


- Puterea cerută 2200 W
- Tensiunea de alimentare 230 V
Pc10 2200 VA
I c10 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.89 * 0.73 = 14.72 A
f 10 10
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 15 -

Circuitul C11 (Priză aer condiţionat nr.1 atelier)

- Puterea instalată 3500 W


- Puterea cerută 2500 W
- Tensiunea de alimentare 230 V
Pc11 2500 VA
I c11 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.8 * 0.8 = 16.98 A
f 11 11

Circuitul C12 (Priză aer condiţionat nr.2 atelier)

- Puterea instalată 3500 W


- Puterea cerută 2500 W
- Tensiunea de alimentare 230 V
Pc12 2500 VA
I c12 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.8 * 0.8 = 16.98 A
f 12 12

Circuitul C13 (Iluminat atelier)

- Puterea instalată 810 W


- Puterea cerută 810 W
- Tensiunea de alimentare 230 V
Pc13 810 VA
I c13 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.95 * 0.98 =3.78 A
f 13 13

Circuitul C14 (Macara depozit)

- Puterea instalată 30000 W


- Puterea cerută 24000 W
- Tensiunea de alimentare 380 V
Pc14 24000 VA
I c14 = 3 * U * cos ρ *η = 3 * 380 V * 0.81 * 0.84
=53.59 A
l 14 14

Circuitul C15 (Priză ventilator depozit)

- Puterea instalată 3500 W


- Puterea cerută 1700 W
- Tensiunea de alimentare 230 V
Pc15 1700 VA
I c15 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.8 * 0.8 =11.54 A
f 15 15
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 16 -

Circuitul C16 (Iluminat depozit)

- Puterea instalată 243 W


- Puterea cerută 243 W
- Tensiunea de alimentare 230 V

Pc16 243 VA
I c16 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.98 * 0.95 =1.13 A
f 16 16

Circuitul C17 (Priză ventilator magazie de produse finite)

- Puterea instalată 3500 W


- Puterea cerută 1700 W
- Tensiunea de alimentare 230 V

Pc17 1700 VA
I c17 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.8 * 0.8 =11.54 A
f 17 17

Circuitul C18(Iluminat magazie de produse finite)

- Puterea instalată 162 W


- Puterea cerută 162 W
- Tensiunea de alimentare 230 V

Pc18 162 VA
I c18 = U * cos ρ *η = 230 V * 0,98 * 0.95 =0.75 A
f 18 18

Circuitul C19 (Priză aer condiţionat 1 sală conducere procese)

- Puterea instalată 3500 W


- Puterea cerută 2500 W
- Tensiunea de alimentare 230 V

Pc19 2500 VA
I c19 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.8 * 0.8 =16.98 A
f 19 19

Circuitul C20 (Priză aer condiţionat 2 sală conducere procese)

- Puterea instalată 3500 W


- Puterea cerută 2500 W
- Tensiunea de alimentare 230 V
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 17 -
Pc 20 2500 VA
I c 20 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.8 * 0.8 =16.98 A
f 20 20

Circuitul C21 (Priză aer condiţionat 3 corp administrativ)

- Puterea instalată 3500 W


- Puterea cerută 2500 W
- Tensiunea de alimentare 230 V

Pc 21 2500 VA
I c 21 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.8 * 0.8 =16.98 A
f 21 21

Circuitul C22 (Priză aer condiţionat 4 corp administrativ)

- Puterea instalată 3500 W


- Puterea cerută 2500 W
- Tensiunea de alimentare 230 V

Pc 22 2500 VA
I c 22 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.8 * 0.8 =16.98 A
f 22 22

Circuitul C23 (Priză server sală conducere procese)

- Puterea instalată 3500 W


- Puterea cerută 2000 W
- Tensiunea de alimentare 230 V

Pc 23 2000 VA
I c 23 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.8 * 0.8 =13.58 A
f 23 23

Circuitul C24 (Priză aparatură sală conducere procese)

- Puterea instalată 3500 W


- Puterea cerută 1500 W
- Tensiunea de alimentare 230 V

Pc 24 2500 VA
I c 24 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.8 * 0.8 =10.19 A
f 24 24

Circuitul C25 (Priză aparatură sală conducere procese)

- Puterea instalată 3500 W


- Puterea cerută 1500 W
- Tensiunea de alimentare 230 V
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 18 -
Pc 25 2500 VA
I c 25 = U * cos ρ 25 *η 25
= 230 V * 0.8 * 0.8 =10.19 A
f

Circuitul C26 (Priză aparatură sală conducere procese)

- Puterea instalată 3500 W


- Puterea cerută 1500 W
- Tensiunea de alimentare 230 V

Pc 26 2500 VA
I c 26 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.8 * 0.8 =10.19 A
f 26 26

Circuitul C27 (Priză aparatură birou corp administrativ)

- Puterea instalată 3500 W


- Puterea cerută 1500 W
- Tensiunea de alimentare 230 V

Pc 27 2500 VA
I c 27 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.8 * 0.8 =10.19 A
f 27 27

Circuitul C28 (Priză aparatură birou corp administrativ)

- Puterea instalată 3500 W


- Puterea cerută 1500 W
- Tensiunea de alimentare 230 V

Pc 28 2500 VA
I c 28 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.8 * 0.8 =10.19 A
f 28 28

Circuitul C29 (Iluminat corp administrativ şi sală conducere procese)

- Puterea instalată 810 W


- Puterea cerută 810 W
- Tensiunea de alimentare 230 V

Pc 29 810 VA
I c 29 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.98 * 0.95 =3.78 A
f 29 29
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 19 -

Nr. Pi Pc Un Ic
Circuit [W] [W] [V] [A]
1 15000 12000 380 26.26
2 11000 8000 380 19.67
3 10000 8000 380 16.45
4 9000 7600 380 15.32
5 4000 3200 380 6.91
6 3500 2500 380 4.22
7 3500 2200 230 14.72
8 3500 2200 230 14.72
9 3500 2200 230 14.72
10 3500 2200 230 14.72
11 3500 2500 230 16.98
12 3500 2500 230 16.98
13 810 810 230 3.78
14 30000 24000 380 53.59
15 3500 1700 230 11.54
16 243 243 230 1.13
17 3500 1700 230 11.54
18 162 162 230 0.75
19 3500 2500 230 16.98
20 3500 2500 230 16.98
21 3500 2500 230 16.98
22 3500 2500 230 16.98
23 3500 2000 230 13.58
24 3500 1500 230 10.19
25 3500 1500 230 10.19
26 3500 1500 230 10.19
27 3500 1500 230 10.19
28 3500 1500 230 10.19
29 810 810 230 3.78
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 20 -

6.2 CALCULUL CURENTULUI CERUT PE COLOANE.

Coloana 1 (TDS 1)

Puterea cerută: 41700 W


Tensiunea de alimentare: 380 V
Randamentul mediu: 0,86
Factor de putere mediu: 0,82

Pcol 1 41700
Icol 1 = = = 89.84 A
3 ⋅ U n ⋅ cosϕ med 1 ⋅ ηmed 1 3 ⋅ 380 ⋅ 0,82 ⋅ 0,86

Coloana 2 (TDP 1)

Puterea cerută: 56310 W


Tensiunea de alimentare: 380 V
Randamentul mediu: 0,84
Factor de putere mediu: 0,82

Pcol 2 56310
Icol 2 = = = 124.20 A
3 ⋅ U n ⋅ cosϕ med 2 ⋅ ηmed 2 3 ⋅ 380 ⋅ 0,82 ⋅ 0,84

Coloana 3 (TDP 2)

Puterea cerută: 25943 W


Tensiunea de alimentare: 380 V
Randamentul mediu: 0,83
Factor de putere mediu: 0,81

Pcol 3 25943
I col 3 = = = 58.62 A
3 * U n * cosϕmed 3 * ηmed 3 3 * 380 * 0,81 * 0,83

Coloana 4 (TDP 3)

Puterea cerută: 1862 W


Tensiunea de alimentare: 230 V
Randamentul mediu: 0,81
Factor de putere mediu: 0,81

Pcol 4 1862
Icol 4 = = = 12.33 A
U n * cos ϕmed 4 * ηmed 4 230 * 0,81 * 0,81
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 21 -

Coloana 5 (TDP 4)

Puterea cerută: 20310 W


Tensiunea de alimentare: 230 V
Randamentul mediu: 0,80
Factor de putere mediu: 0,80

Pcol 5 20310
Icol 5 = = = 137 .97 A
U n * cos ϕmed 5 * ηmed 5 230 * 0,80 * 0,80

Coloana 6 (TDG)

Puterea cerută: 104425 W


Tensiunea de alimentare: 380 V
Randamentul mediu: 0,83
Factor de putere mediu: 0,81

Pcol 6 104425
Icol 6 = = = 235.99 A
3 * U n * cosϕcol 6 * ηcol 6 3 * 380 * 0,81 * 0,83

Nr. Pi Pc Un Ic
Circuit/Coloană [W] [W] [V] [A]
Coloana 1 51500 41700 380 89.84
Coloana 2 77810 56310 380 124.20
Coloana 3 36743 25943 380 58.62
Coloana 4 6662 1862 230 12.33
Coloana 5 35810 20310 230 137.97
Coloana 6 157025 104425 380 235.99
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 22 -

7. ALEGEREA SECŢIUNII PENTRU CABLURI ŞI CONDUCTOARE.

Secţiunea conductelor sau cablurilor electrice pentru circuitele şi coloanele


electrice se stabileşte ca secţiunea minimă care respectă următoarele condiţii:
1) În regimul de lungă durată (permanent) încărcarea maximă admisibilă ( I ma ) a
secţiunii trebuie să fie:
Ima ≥ In
unde: In este curentul transportat de circuit sau coloană;
Ima este în funcţie de:
- natura conductoarelor (cupru sau aluminiu);
- felul izolaţiei conductelor sau cablurilor electrice;
- modul de montare (aparent, îngropat în sol, în tub de protecţie etc);
- numărul de conducte montate simultan în acelaşi tub de protecţie;
2) Secţiunea să fie mai mare sau cel puţin egală cu secţiunea minimă impusă de
Normativul I 7 ; secţiunile din acest tabel sunt secţiuni minime rezultate din condiţiile
de rezistenţă mecanică la transport şi montare şi de siguranţă în funcţionare.
3) Secţiunea aleasă va trebui să se verifice la stabilitatea termică în regimul de
scurtă durată la care poate fi supusă; în cazul pornirii motoarelor, densitatea de curent
la pornire va fi mai mică decât valoarea admisibilă ( j admAl = 20 [A/mm 2 ]; j admCu = 35

[A/mm 2 ]) ;
4) Secţiunea aleasă va trebui să ducă la pierderi de tensiune sub valorile admisibile
impuse de norme.
Condiţia 4 se verifică după dimensionarea tuturor circuitelor şi coloanelor. Dacă
aceasta nu se respectă, secţiunea se va mări pe porţiunea sau porţiunile unde pierderea
este mare, până la valoarea sau valorile ce fac condiţia îndeplinită.
Conductoarele de protecţie (PE) trebuie să aibă secţiunile cel puţin egale cu acelea
prevăzute în tabelul urmator, atunci când acestea cât şi conductoarele active sunt din
acelaşi material.
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 23 -

Secţiunea conductorului Secţiunea minimă a


de fază a instalaţiei conductorului de protecţie (PE)
s [mm 2 ] spe [mm 2 ]
s ≤ 16 S
16 < s ≤35 16
s > 35 s/2

Alegerea secţiunii conductoarelor se face ţinându-se cont şi de secţiunile minime


admisibile în funcţie de destinaţia conductoarelor din tabelul urmator:

Secţiuni minim admise pentru conductoare utilizate în interiorul


clădirilor
Destinaţia conductoarelor Secţiunile minime ale conductoarelor
[mm 2 ]
Cupru Aluminiu
Interiorul corpurilor de
iluminat
0,5 -
- conductoare multifilare
0,75 -
- conductoare unifilare
Un singur corp de iluminat,
1 2,5
conductor de fază
O singură priză, conductor de
1,5 2,5
fază
Circuite de lumină, conductor
1,5 2,5
de fază
Circuite de priză, conductor de
2,5 4
fază
Circuite de forţă, conductor de
1,5 2,5
fază
Coloane, între tabloul principal
şi tabloul secundar, se va
2,5 4
determina prin calcul, dar
minim
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 24 -
Cunoscând valoarea puterilor de calcul, PC sau IC, pentru un circuit sau coloană,
alegerea secţiunii, din condiţia de asigurare a stabilitâţii termice a căii de curent, se face
ţinând cont şi de condiţiile concrete în care vor funcţiona aceastea. Producătorul
conductoarelor sau cablurilor indică o valoare admisibilă a curentului, (Iad), pentru o
anumita secţiune, corespunzător unor condiţii, de regulă, de temperatură şi în funcţie de
natura izolaţiei.

Pentru circuitele şi coloanele care se montează în interior, curentul admisibil (Iad) al


producătorului se corectează astfel :
I’ad = Iad k
unde: k - coefîcient de corecţie după temperatura mediului ambiant (anexa 10 din
normativul I7 )
Iad - curentul admisibil al unei secţiuni în regim permanent, pentru temperatura
mediului ambiant de +25°C, în funcţie de natura izolaţiei şi numărul de conductoare
montate într-un tub de protecţie (anexa 8 din normativul I7).

COEFICIENŢII DE CORECŢIE A CURENŢILOR MAXIMI ADMISIBILI ÎN


CONDUCTOARE, ÎN FUNCŢIE DE TEMPERATURA MEDIULUI AMBIANT

Temperatura Coeficienţi de corecţie


mediului ambiant Temperatura admisă pe conductor
[oC] o
+ 60 C (conductoare + 70oC (conductoare
cu izolaţie de cauciuc) neizolate şi
conductoare cu izolaţie
de PVC)
+5 1,250 1,200
+10 1,195 1,156
+15 1,135 1,110
+20 1,070 1,053
+25 1,0 1,0
+30 0,926 0,943
+35 0,845 0,884
+40 0,757 0,818
+45 0,655 0,745
+50 0,535 0,667
+55 - 0,577
+60 - 0,471
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 25 -
CURENŢI MAXIMI ADMISIBILI ÎN REGIM PERMANENT LA
CONDUCTOARE IZOLATE

Temperatura mediului ambiant: + 250 C


Temperatura maximă admisă pe conductor:
+ 700 C, la izolaţie de PVC ; + 600 C, la izolaţie de cauciuc

Intensităţile curenţilor [A]


Secţiunea Conductoare de cupru cu
nominală Conductoare de aluminiu cu
izolaţie
a izolaţie
de PVC sau cauciuc FY,
conductor- de PVC sau cauciuc AFY
FcTi
ului Montate în tub Montate în tub
Libe Liber
Nr. Conductoare în Nr. Conductoare în
[mm2] re în e în
tub tub
aer aer
2 3 4 5,6 2 3 4 5,6
1 14 12 11 10 20 - - - - -
1,5 17 14 13 11 25 - - - - -
2,5 24 20 18 16 34 18 16 15 13 27
4 31 26 24 21 45 23 20 18 16 35
6 40 34 31 27 57 30 27 25 21 45
10 55 49 45 39 78 41 38 33 29 61
16 73 64 58 51 104 55 47 43 38 82
10
25 84 76 67 137 74 66 60 53 107
0
12 10
35 98 87 168 95 83 76 65 132
5 8
15 13 12
50 109 210 118 103 94 82 165
0 5 3
20 17 15
70 137 260 155 131 119 104 205
0 1 6
24 21 19
95 174 310 187 166 151 133 245
1 8 8
27 25 22
120 196 365 217 191 174 153 285
2 0 8
31 28 25
150 224 415 238 214 195 171 310
0 0 5
185 - - - - 475 - - - - 375
240 - - - - 560 - - - - 440
300 - - - - 645 - - - - 510
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 26 -
400 - - - - 750 - - - - 605
Tuburi folosite la protecţia cablurilor electrice.
Circuitul 1. – HFXS 25 material plastic fără halogen, rezistent la flacăra foarte
flexibile, rezistente la loviri, trageri, rezistenţă mecanică medie.
Circuitul 2. 3. 4. – HFXS 25
Circuitul 5. 6. – HFXS 20
Circuitul 7. 8. 9. 10. 11. 12. 15. 17.19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. – HFXS 20
Circuitul 13. 16. 18. – HFXS 16
Circuitul 14. – HFXS 32
Coloana1. – HFXS 50
La celelalte coloane s-au folosit cabluri cu armătură metalică cu benzi de oţel, şi
numai necesită tuburi de protecţie.

Tensiune de
IC Nr sSTAS
Circuit alimentare Tip cablu
[A] conductoare [mm 2 ]
[V]
Cir 1 26.26 4 4x6 380 CYY 4x6
Cir 2 19.67 4 4x4 380 CYY 4x4
Cir 3 16.45 4 4x4 380 CYY 4x4
Cir 4 15.32 4 4x4 380 CYY 4x4
Cir 5 6.91 4 4x2.5 380 CYY 4x2.5
Cir 6 4.22 4 4x2.5 380 CYY 4x2.5
Cir 7 14.72 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5
Cir 8 14.72 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5
Cir 9 14.72 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5
Cir 10 14.72 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5
Cir 11 16.98 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5
Cir 12 16.98 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5
Cir 13 3.78 3 3x1.5 230 CYY 3x1.5
Cir 14 53.59 4 4x16 380 CYY 4x16
Cir 15 11.54 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5
Cir 16 1.13 3 3x1.5 230 CYY 3x1.5
Cir 17 11.54 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5
Cir 18 0.75 3 3x1.5 230 CYY 3x1.5
Cir 19 16.98 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5
Cir 20 16.98 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5
Cir 21 16.98 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5
Cir 22 16.98 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5
Cir 23 13.58 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5
Cir 24 10.19 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5
Cir 25 10.19 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5
Cir 26 10.19 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5
Cir 27 10.19 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5
Cir 28 10.19 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 27 -
Cir 29 3.78 3 3x1.5 230 CYY 3x1.5

Tensiune de
IC Nr sSTAS
Coloana alimentare Tip cablu
[A] conductoare [mm 2 ]
[V]
Col 1 89.84 5 5x35 380 CYY 5x35
Col 2 124.20 5 5x70 380 CYAbY 5x70
Col 3 58.62 5 5x35 380 CYAbY 5x35
Col 4 12.33 3 3x2.5 230 CYAbY 3x2.5
Col 5 137.97 3 3x50 230 CYAbY 3x50
Col 6 235.99 4 4x185 380 CYAbY 4x185

8. ALEGEREA APARATAJELOR ŞI A TABLOURILOR.

Tabloul electric TDS 1

Tablou Pi [W] Pc [W] Ksim Factor de putere Randament


TDS 1 51500 41700 0,7 0,82 0,86

Circuit IC Tip dis- Iap Nr. Protecţie Protecţie Protecţie


(Coloană) [A] junctor [A] poli suprasarcină scurtcircuit diferenţială
1 26.26 RCBO 32 3P+N Da Da 30mA
DXTM
6000
2 19.67 -//- 25 3P+N Da Da 30mA
3 16.45 -//- 20 3P+N Da Da 30mA
4 15.32 -//- 20 3P+N Da Da 30mA
5 6.91 -//- 10 3P+N Da Da 30mA
6 4.22 -//- 10 3P+N Da Da 30mA
Tip contactor Întreruptor automat magneto-termic
1 26.26 LC1D32 GV2ME32
2 19.67 LC1D25 GV2ME22
3 16.45 LC1D25 GV2ME22
4 15.32 LC1D25 GV2ME21
5 6.91 LC1D09 GV2ME14
6 4.22 LC1D09 GV2ME10

Tabloul electric TDP 1

Tablou Pi [W] Pc [W] Ksim Factor de putere Randament


TDP 1 77810 56310 0,7 0,82 0,84

Circuit IC Tip dis- Iap Nr. Protecţie Protecţie Protecţie


(Coloană) [A] junctor [A] poli suprasarcină scurtcircuit diferenţială
7 14.72 RCBO 20 1P+N Da Da 30mA
DXTM
6000
8 14.72 -//- 20 1P+N Da Da 30mA
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 28 -
9 14.72 -//- 20 1P+N Da Da 30mA
10 14.72 -//- 20 1P+N Da Da 30mA
11 16.98 -//- 25 1P+N Da Da 30mA
12 16.98 -//- 25 1P+N Da Da 30mA
13 3.78 -//- 6 1P+N Da Da 30mA
Tip contactor Întreruptor automat magneto-termic
7 14.72 LC1K09 GV2P14
8 14.72 LC1K09 GV2P14
9 14.72 LC1K09 GV2P14
10 14.72 LC1K09 GV2P14

Tabloul electric TDP 2

Tablou Pi [W] Pc [W] Ksim Factor de putere Randament


TDP 2 36743 25943 0,9 0,81 0,83

Circuit IC Tip dis- Iap Nr. Protecţie Protecţie Protecţie


(Coloană) [A] junctor [A] poli suprasarcină scurtcircuit diferenţială
14 53.59 RCBO 63 3P+N Da Da 30mA
DXTM
6000
15 11.54 -//- 16 1P+N Da Da 30mA
16 1.13 -//- 6 1P+N Da Da 30mA
Tip contactor Întreruptor automat magneto-termic
14 53.59 LC1D65A GV3P65

Tabloul electric TDP 3

Tablou Pi [W] Pc [W] Ksim Factor de putere Randament


TDP 3 6662 1862 0,9 0,81 0,81

Circuit IC Tip dis- Iap Nr. Protecţie Protecţie Protecţie


(Coloană) [A] junctor [A] poli suprasarcină scurtcircuit diferenţială
17 11.54 RCBO 16 1P+N Da Da 30mA
DXTM
6000
18 0.75 -//- 6 1P+N Da Da 30mA

Tabloul electric TDP 4

Tablou Pi [W] Pc [W] Ksim Factor de putere Randament


TDP 4 35810 20310 0,6 0,80 0,80

Circuit IC Tip dis- Iap Nr. Protecţie Protecţie Protecţie


(Coloană) [A] junctor [A] poli suprasarcină scurtcircuit diferenţială
19 16.98 RCBO 25 1P+N Da Da 30mA
DXTM
6000
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 29 -
20 16.98 -//- 25 1P+N Da Da 30mA
21 16.98 -//- 25 1P+N Da Da 30mA
22 16.98 -//- 25 1P+N Da Da 30mA
23 13.58 -//- 20 1P+N Da Da 30mA
24 10.19 -//- 16 1P+N Da Da 30mA
25 10.19 -//- 16 1P+N Da Da 30mA
26 10.19 -//- 16 1P+N Da Da 30mA
27 10.19 -//- 16 1P+N Da Da 30mA
28 10.19 -//- 16 1P+N Da Da 30mA
29 3.78 -//- 6 1P+N Da Da 30mA

Tabloul electric TDG

Tablou Pi [W] Pc [W] Ksim Factor de putere Randament


TDG 157025 104425 0,8 0,81 0,82

Circuit IC Tip dis- Iap Nr. Protecţie Protecţie Protecţie


(Coloană) [A] junctor [A] poli suprasarcină scurtcircuit diferenţială
Col 2 124.20 RCBO 160 3P+N Da Da 300mA
DXTM
6000
Col 3 58.62 -//- 80 3P+N Da Da 300mA
Col 4 12.33 -//- 25 1P+N Da Da 30mA
Col 5 137.97 -//- 160 1P+N Da Da 300mA

Pentru protecţia circuitelor şi coloanelor în aceste tablouri s-au prevazut protecţii cu


disjunctoare diferenţiale care asigură 3 funcţii:
- protecţie la scurtcircuit
- protecţie la suprasarcină
- protecţie diferenţială

Curba de acţionare a aparatelor de protecţie va fi curba C ,destinaţia circuitelor fiind


de utilizare industrială.
Curba de acţionare a aparatelor de protecţie va fi curba B ,destinaţia circuitelor fiind
de iluminat şi utilizare civilă.
Curentul de rupere al aparatajelor la scurtcircuit pentru iluminat şi utilizare civilă va
fi de 6 kA.
Pentru circuitele care alimentează motoare electrice ,protecţia la suprasarcină se va
regla la 1,2 din valoarea curentului nominal.
Curentul de rupere al aparatajelor la scurtcircuit pentru motoare va fi de 6 kA.

Circuit IC Tip dis- Iap Nr. Protecţie Protecţie Protecţie


(Coloană) [A] junctor [A] poli suprasarcină scurtcircuit diferenţială
14 53.59 RCBO 63 3P+N Da Da 30mA
DXTM
6000
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 30 -
MOTOR 30kW Tip contactor Întreruptor automat magneto-termic
14 53.59 LC1D65A GV3P65
14 53.59 Tip contactor Tip siguranţa fuzibilă
14 53.59 AR 8110 MPR NT1-408
14 53.59 Tip releu termic(suprasarcină) Tip întreruptor automat(scurtcircuit)
14 53.59 TSA 63 AMRO 660V
14 53.59 Tip comutator stea-triunghi
14 53.59 CST 8199 - IP31

9. VERIFICAREA INSTALAŢIEI.

9.1 VERIFICAREA LA DENSITATEA DE CURENT DE


PORNIRE.

- pentru circuitele motoarelor:


Ip
jp = ≤ jadm
Sf

unde: jp - este densitatea de curent la pornire (A/mm2);


Sf - secţiunea aleasă pentru conductorul de fază (mm2);
Ip - curentul de pornire al motorului
- pentru coloanele secundare de forţă:

Ico l ≤  A 
jp = jad m 2 
Sf mm 
unde: Icol este curentul maxim pentru o coloană cu N receptoare
N −1
Icol = Ipmax + ∑Ick ; [A]
k =1

unde: Ipmax - este cel mai mare curent de pornire (A);


Ick - curentul de calcul pentru un receptor k (A).
Această verificare se face pentru fiecare circuit şi coloană. Pentru ca această
verificare să fie satisfăcută toate densităţile de curent rezultate trebuie să fie mai mici decât
35 A/mm2 în cazul în care conductoarele folosite sunt din cupru . Verificare la densitate de
curent se face pentru circuitele motoarelor şi coloanele ce deservesc tablourile de
alimentare a acestora.
Circuitele ce alimentează motoare electrice sunt următoarele:
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 31 -

Circuitul 1

Curentul cerut al motorului : 26.26 A


Curentul de pornire al motorului : 159.6 A
Secţiunea aleasă pentru motor: 6 mm2
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de
pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 6*In.

IP I P 159 .6
jp = ≤ jadm [ A / mm 2 ] jp = = = 26 .6 ≤ 35[ A / mm 2 ]
Sf Sf 6

În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci
este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent.

Circuitul 2

Curentul cerut al motorului : 19.67 A


Curentul de pornire al motorului : 118.02 A
Secţiunea aleasă pentru motor: 4 mm2
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de
pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 6*In.
IP I P 118 .02
jp = ≤ jadm [ A / mm 2 ] jp = = = 29.5 ≤ 35[ A / mm 2 ]
Sf Sf 4

În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci
este verificată condiţia normativ I7/2002. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de
curent.

Circuitul 3

Curentul cerut al motorului : 16.45 A


Curentul de pornire al motorului : 115.15 A
Secţiunea aleasă pentru motor: 4 mm2
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de
pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 7*In.
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 32 -
IP I 115 .15
jp = ≤ jadm [ A / mm 2 ] jp = P = = 29 .7 ≤ 35[ A / mm 2 ]
Sf Sf 4

În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci
este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent.

Circuitul 4

Curentul cerut al motorului : 15.32 A


Curentul de pornire al motorului : 114.9 A

Secţiunea aleasă pentru motor: 4 mm2


Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de
pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 7.5*In.
IP I P 114 .9
jp = ≤ jadm [ A / mm 2 ] jp = = = 28 .7 ≤ 35[ A / mm 2 ]
Sf Sf 4

În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci
este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent.

Circuitul 5

Curentul cerut al motorului : 6.91 A


Curentul de pornire al motorului : 31.09 A
Secţiunea aleasă pentru motor: 2.5 mm2
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de
pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 4.5*In.
IP I P 31 .09
jp = ≤ jadm [ A / mm 2 ] jp = = = 12 .4 ≤ 35[ A / mm 2 ]
Sf Sf 2.5

În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci
este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent.

Circuitul 6

Curentul cerut al motorului : 4.22 A


Curentul de pornire al motorului : 14.77 A
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 33 -
2
Secţiunea aleasă pentru motor: 2.5 mm
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de
pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 3.5*In.
IP I P 14 .77
jp = ≤ jadm [ A / mm 2 ] jp = = = 5.9 ≤ 35[ A / mm 2 ]
Sf Sf 2.5

În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci
este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent.
Circuitul 7(priză)

Curentul cerut al motorului : 14.72 A


Curentul de pornire al motorului : 67.71 A
Secţiunea aleasă pentru motor: 2.5 mm2
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de
pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 4.6*In.
IP I P 67 .71
jp = ≤ jadm [ A / mm 2 ] jp = = = 27 .08 ≤ 35[ A / mm 2 ]
Sf Sf 2.5

În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci
este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent.

Circuitul 8(priză)

Curentul cerut al motorului : 14.72 A


Curentul de pornire al motorului : 67.71 A
Secţiunea aleasă pentru motor: 2.5 mm2
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de
pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 4.6*In.
IP I P 67 .71
jp = ≤ jadm [ A / mm 2 ] jp = = = 27 .08 ≤ 35[ A / mm 2 ]
Sf Sf 2.5

În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci
este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent.

Circuitul 9(priză)

Curentul cerut al motorului : 14.72 A


Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 34 -
Curentul de pornire al motorului : 67.71 A
Secţiunea aleasă pentru motor: 2.5 mm2
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de
pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 4.6*In.
IP I P 67 .71
jp = ≤ jadm [ A / mm 2 ] jp = = = 27 .08 ≤ 35[ A / mm 2 ]
Sf Sf 2.5

În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci
este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent.

Circuitul 10(priză)

Curentul cerut al motorului : 14.72 A


Curentul de pornire al motorului : 67.71 A
Secţiunea aleasă pentru motor: 2.5 mm2
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de
pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 4.6*In.
IP I P 67 .71
jp = ≤ jadm [ A / mm 2 ] jp = = = 27 .08 ≤ 35[ A / mm 2 ]
Sf Sf 2.5

În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci
este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent.

Circuitul 11(priză)

Curentul cerut al motorului : 16.98 A


Curentul de pornire al motorului : 33.96 A
Secţiunea aleasă pentru motor: 2.5 mm2
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de
pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 2*In.
IP I P 33 .96
jp = ≤ jadm [ A / mm 2 ] jp = = = 13 .5 ≤ 35[ A / mm 2 ]
Sf Sf 2.5

În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci
este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent.
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 35 -

Circuitul 12(priză)

Curentul cerut al motorului : 16.98 A


Curentul de pornire al motorului : 33.96 A
Secţiunea aleasă pentru motor: 2.5 mm2

Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de


pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 2*In.
IP I P 33 .96
jp = ≤ jadm [ A / mm 2 ] jp = = = 13 .5 ≤ 35[ A / mm 2 ]
Sf Sf 2.5

În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci
este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent.

Circuitul 14

Curentul cerut al motorului : 53.59 A


Curentul de pornire al motorului : 342.97 A
Secţiunea aleasă pentru motor: 16 mm2
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de
pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 6.4*In.
IP I P 342 .97
jp = ≤ jadm [ A / mm 2 ] jp = = = 21 .4 ≤ 35[ A / mm 2 ]
Sf Sf 16

În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci
este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent.

Circuitul 15(priză)

Curentul cerut al motorului : 11.54 A


Curentul de pornire al motorului : 23.08 A
Secţiunea aleasă pentru motor: 2.5 mm2
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de
pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 2*In.
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 36 -
IP I 23 .08
jp = ≤ jadm [ A / mm 2 ] jp = P = = 9.2 ≤ 35[ A / mm 2 ]
Sf Sf 2 .5

În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci
este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent.

Circuitul 17(priză)

Curentul cerut al motorului : 11.54 A


Curentul de pornire al motorului : 23.08 A
Secţiunea aleasă pentru motor: 2.5 mm2
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de
pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 2*In.
IP I P 23 .08
jp = ≤ jadm [ A / mm 2 ] jp = = = 9.2 ≤ 35[ A / mm 2 ]
Sf Sf 2 .5

În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci
este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent.

Circuitul 19(priză)

Curentul cerut al motorului : 16.98 A


Curentul de pornire al motorului : 33.96 A
Secţiunea aleasă pentru motor: 2.5 mm2
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de
pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 2*In.
IP I P 33 .96
jp = ≤ jadm [ A / mm 2 ] jp = = = 13 .5 ≤ 35[ A / mm 2 ]
Sf Sf 2.5

În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci
este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent.

Circuitul 20(priză)

Curentul cerut al motorului : 16.98 A


Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 37 -
Curentul de pornire al motorului : 33.96 A
Secţiunea aleasă pentru motor: 2.5 mm2
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de
pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 2*In.
IP I P 33 .96
jp = ≤ jadm [ A / mm 2 ] jp = = = 13 .5 ≤ 35[ A / mm 2 ]
Sf Sf 2.5

În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci
este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent.

Circuitul 21(priză)

Curentul cerut al motorului : 16.98 A


Curentul de pornire al motorului : 33.96 A
Secţiunea aleasă pentru motor: 2.5 mm2
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de
pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 2*In.
IP I P 33 .96
jp = ≤ jadm [ A / mm 2 ] jp = = = 13 .5 ≤ 35[ A / mm 2 ]
Sf Sf 2.5

În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci
este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent.

Circuitul 22(priză)

Curentul cerut al motorului : 16.98 A


Curentul de pornire al motorului : 33.96 A
Secţiunea aleasă pentru motor: 2.5 mm2
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de
pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 2*In.
IP I P 33 .96
jp = ≤ jadm [ A / mm 2 ] jp = = = 13 .5 ≤ 35[ A / mm 2 ]
Sf Sf 2.5

În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci
este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent.
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 38 -

Coloana 1 (TDS 1)

Circuit IC Ipm Sectiunea


[A] [A] aleasă
1 26.26 159.6 6
2 19.67 118.02 4
3 16.45 115.15 4
4 15.32 114.9 4
5 6.91 31.09 2,5
6 4.22 14.77 2,5

Secţiunea aleasă pentru coloana: 35 mm2


I col 222.14
jp = = = 6.34 A/mm 2
Sf 35
unde: - Icol este curentul maxim pentru o coloană cu N receptoare
N −1

Icol
= Ipmax + ∑Ick = 159.6 +19.67 +16.45 +15.32 + 6.91 + 4.22 = 222 .14 A
k =1

unde: Ipmax este cel mai mare curent de pornire (A);


Ick curentul de calcul pentru un receptor k (A).
Secţiunea aleasă se verifică la densitate de curent.

Coloana 2 (TDP 1)

Circuit IC Ipm Sectiunea


[A] [A] aleasă
Col 1 aval 89.94 - 35
7 14.72 67.71 2.5
8 14.72 67.71 2.5
9 14.72 67.71 2.5
10 14.72 67.71 2.5
11 16.98 33.96 2.5
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 39 -
12 16.98 33.96 2.5
13 3.78 - 1.5

Secţiunea aleasă pentru coloana: 70 mm2


I col 238.55
jp = = = 3.40 A/mm 2
Sf 70
unde: - Icol este curentul maxim pentru o coloană cu N receptoare

N −1

Icol
= Ipmax + ∑Ick = 66.71 + 89 .94 +14 .72 +14 .72 +14 .72 +16 .98 +16 .98 + 3.78 = 238 .55 A
k =1

unde: Ipmax este cel mai mare curent de pornire (A);


Ick curentul de calcul pentru un receptor k (A).
Secţiunea aleasă se verifică la densitate de curent.

Coloana 3 (TDP 2)

Circuit IC Ipm Sectiunea


[A] [A] aleasă
14 53.59 342.97 16
15 11.54 23.08 2.5
16 1.13 - 1.5

Secţiunea aleasă pentru coloana: 35 mm2


I col 355.64
jp = = = 10 .16 A/mm 2
Sf 35
unde: - Icol este curentul maxim pentru o coloană cu N receptoare
N −1

I col
= Ipmax + ∑Ick = 342.97 +11 .54 +1.13 = 355 .64 A
k =1

unde: Ipmax este cel mai mare curent de pornire (A);


Ick curentul de calcul pentru un receptor k (A).
Secţiunea aleasă se verifică la densitate de curent.

Coloana 4 (TDP 3)

Circuit IC Ipm Sectiunea


[A] [A] aleasă
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 40 -
17 11.54 23.08 2.5
18 0.75 - 1.5

Secţiunea aleasă pentru coloana: 2.5 mm2


I col 23.83
jp = = = 9.53 A/mm 2
Sf 2.5
unde: - Icol este curentul maxim pentru o coloană cu N receptoare

N −1

Icol
= Ipmax + ∑Ick = 23 .08 + 0.75 = 23 .83 A
k =1

unde: Ipmax este cel mai mare curent de pornire (A);


Ick curentul de calcul pentru un receptor k (A).
Secţiunea aleasă se verifică la densitate de curent.

Coloana 5 (TDP 4)

Circuit IC Ipm Sectiunea


[A] [A] aleasă
19 16.98 33.96 2.5
20 16.98 33.96 2.5
21 16.98 33.96 2.5
22 16.98 33.96 2.5
23 13.58 - 2.5
24 10.19 - 2.5
25 10.19 - 2.5
26 10.19 - 2.5
27 10.19 - 2.5
28 10.19 - 2.5
29 3.78 - 1.5

Secţiunea aleasă pentru coloana: 50 mm2


I col 153.21
jp = = = 3.06 A/mm 2
Sf 50
unde: - Icol este curentul maxim pentru o coloană cu N receptoare
N −1

Icol
= Ipmax + ∑Ick = 33.96 + 3 *16 .98 +13 .58 + 5 *10 .19 + 3.78 = 153 .21 A
k =1

unde: Ipmax este cel mai mare curent de pornire (A);


Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 41 -
Ick curentul de calcul pentru un receptor k (A).
Secţiunea aleasă se verifică la densitate de curent.

Coloana 6 (TDG)

Circuit IC Ipm Sectiunea


[A] [A] aleasă
Col 2 aval 124.20 67.71 70
Col 3 aval 58.62 342.97 35
Col 4 aval 12.33 23.08 2.5
Col 5 aval 137.97 33.96 50

Secţiunea aleasă pentru coloana: 185 mm2


I col 617.47
jp = = = 3.33 A/mm 2
Sf 185
unde: - Icol este curentul maxim pentru o coloană cu N receptoare
N −1

Icol
= Ipmax + ∑Ick = 342.97 +124 .20 +12 .33 +137 .97 = 617 .47 A
k =1

unde: Ipmax este cel mai mare curent de pornire (A);


Ick curentul de calcul pentru un receptor k (A).
Secţiunea aleasă se verifică la densitate de curent.
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 42 -

9.2 VERIFICAREA SECŢIUNII LA CĂDEREA DE TENSIUNE.

Verificarea secţiunii la pierderea de tensiune constă în calcularea valorii efective ∆Uef


a pierderii de tensiune de la punctul de delimitare al reţelei consumatorului de cea a
furnizorului până la receptoare şi compararea acesteia cu valoarea admisă:
∆Uef < ∆Uadm
Verificarea secţiunilor alese la pierderi de tensiune se face numai după ce
verificările la densitate de curent au fost făcute pentru toate circuitele şi coloanele.
Pe tronsonul pe care nu este îndeplinită condiţia privind căderea de tensiune admisă,
secţiunile trebuie mărite până când se obţine respectarea condiţiei conform tabelului
următor.

Valori maxime admise a căderii de tensiune

∆U[%]
Tipul alimentării Ilumin Alte
at utilizări
A.instalaţii electrice alimentate direct, printr-un
3 5
branşament de joasă tensiune, din reţeaua publică
B. instalaţii electrice alimentate printr-un post de
8 10
transformare

Verificare la cădere de tensiune se va face pentru receptorul cel mai defavorizat din
punct de vederea al alimentări şi a unor condiţii electrice la pornire.
Se va alege motorul alimentat pe traseul cel mai lung şi cu un curent absorbit la
pornire cât mai mare.
Verificare se face pentru motorul monofazat alimentat de circuitul C14.
Pierderile de tensiune pe circuite şi coloane de forţă se pot calcula cu relaţiile:
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 43 -
- circuite monofazate:
2 *100 1 Pi * l1
ΔU% = * 2*
γ U F SF

- circuite trifazate echilibrate:


2 *100 1 Pi * l2
ΔU% = * 2*
γ U L SF

unde : Pi - putere instalată [W]


UL - tensiunea de linie [V]
UF - tensiunea de fază [V]
l - lungimea [m]
γ - conductivitatea materialului conductorului şi are valorile: 57 m/Ωmm2 la
cupru şi 34 m/Ωmm2 la aluminiu
SF – sectiunea [mm2]

Pi =30000W
l =20 m
Ul =380V
SF =16 mm2
2 *100 1 Pi * l1 2 *100 1 30000* 20
ΔU MOTOR MARE = * 2* = * 2
* = 0.91 %
γ U F SF 57 380 16

Pi =2200W
l =44.2 m
UF =230V
SF =2.5 mm2
2 * 100 1 Pi * l 2 2 * 100 1 2200 * 44.2
ΔUMOTOR DEPARTAT = * 2* = * 2
* = 2.57 %
γ UL SF 57 230 2.5

Pi =51500W
l =23 m
UF =380V
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 44 -
2
SF =35 mm
2 *100 1 Pi * l 2 2 *100 1 51500* 23
ΔU1 = * 2* = * * = 0.82 %
γ UL SF 57 3802 35

Pi =77810W
l =22 m
UF =380V
SF =70 mm2
2 *100 1 Pi * l 2 2 *100 1 76500* 22
ΔU2 = * 2* = * 2
* = 0.58 %
γ U L SF 57 380 70

Pi =36734W
l =8 m
UF =380V
SF =35 mm2
2 *100 1 Pi * l2 2 * 100 1 36734* 8
ΔU3 = * 2* = * * = 0.20 %
γ UL SF 57 3802 35

Pi =6662W
l =22.5 m
UF =230V
SF =2.5 mm2
2 *100 1 Pi * l2 2 *100 1 6662* 22.5
ΔU4 = * 2* = * 2
* = 3.97 %
γ UL SF 57 230 2.5

Pi =35810W
l =15.5 m
UF =230V
SF =70mm2
2 *100 1 Pi * l2 2 *100 1 35810*15.5
ΔU5 = * 2* = * 2
* = 0.52 %
γ UL SF 57 230 70

Pi =157025W
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 45 -
l =5 m
UF =380V
SF =185 mm2
2 *100 1 Pi * l 2 2 *100 1 157025* 5
ΔU6 = * 2* = * * = 0.10 %
γ UL SF 57 3802 185

Căderea de tensiune totală este:


ΔU tot = ΔU 1 + ΔU 2 + ΔU 3 + ΔU 4 + ∆U 5 + ∆U 6 = 0.82 + 0.58 + 0.20 + 3.97 + 0.52 + 0.10 = 6.19 %

Condiţia care trebuie respectată este:


ΔUadm > ΔUtot ; ΔUadm = 8 % pentru iluminat şi ΔUadm = 10 % pentru alte
utilizări > ΔUtot =6.19% ⇒ condiţia este verificată.
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 46 -

10. DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE COMPENSARE A


FACTORULUI DE PUTERE.

Compensarea puterii reactive se aplică în instalaţiile electrice avându-se în vedere


faptul că aceată compensare aduce importante avantaje cum sunt:
- reducerea secţiunii conductorului ;
- reducerea pierderilor în reţea;
- reducerea şocurilor de tensiune;
- creşterea puterii disponibile la consumator.
Calculul instalaţiei de compensare a factorului de putere
Puterea activă ceruta este:
PC= 104.425 [kW];
Puterea reactivă ceruta este:
QC= 75.604 [kVAr];
Factorul de putere calculat este:
cosφ1= 0,81 → tgφ1= 0,7239
Factorul de putere neutral este:
cosφ2= 0,92 → tgφ2 = 0,4259
Puterea reactivă necesară a bateriei de condensatoare este:
Q b = PC * (tg ϕ1 − tg ϕ2 ) =104.425 * (0.7239 − 0.4259) = 31 .118 kVAr

Pc [kW] Qc [kVAr] cosφ calculat cosφ neutral Qb [kVAr]


104.425 75.604 0,81 0,92 31.118
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 47 -
Alegerea bateriei de condensatoare.
În joasă tensiune solicitarea dielectrică a condensatoarelor nu este critică şi se
utilizează numai conexiunea în triunghi. Calculăm capacitatea bateriei de condensatoare

QC 31.118kVAr
CΔ= = = 6.19 *10− 4 F = 619µ F
ω * U l 2 * π * 50Hz * (400) V
2 2

Alegem condensatoare tip VARPLUS M1 de la Schneider la 50 Hz, Qb=35 kVAr ,


Un= 400 V în 3 trepte de (10+12.5+12.5)kVAr.
Pentru descărcarea bateriei de condensatoare se vor monta rezistenţe de descărcare,
care trebuie să asigure la borne o tensiune nepericuloasă de 42V în mai puţin de un minut
dimensionate astfel:

U2 1 400 2 1
R = 0,136 * * = 0,136 * * = 0.27
Q c ln U n 35000 ln 400 kΩ
U adm 42

Cablurile pentru alimentarea bateriei de condensatoare se dimensionează pentru un


curent maxim egal cu 1,4 ori curentul nominal al bateriei, curent ce se calculează cu
relaţia:
Qc 35000VAr
I nc = = = 59.57 A → cablu CYY-F 4x25 mm2
3 * U l 1,73 * 400V
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 48 -

11. DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE PROTECŢIE ÎNPOTRIVA


LOVITURILOR DE TRĂSNET.

Normativul I-20-2000 stabileşte necesitatea prevederii instalaţiei de paratrăsnet,


pentru o construcţie pe baza frecvenţei anuale prevăzute de lovituri de trăsnet directe pe
construcţie (sau pe volumul de protejat) Nd şi a frecvenţei anuale acceptate de lovituri de
trăsnet Nc.
Atunci când Nd ≤ Nc nu este necesară instalarea unei instalaţii de paratrăsnet.
Mărimea Nd (lovituri/an) se determină cu relaţia:
N d = N g ⋅ A e ⋅ C1 ⋅ 10 −6 [lovituri/an]
N d = 5.32 ⋅ 2032 ⋅1 ⋅10 −6 = 0.01 [lovituri/an]
unde:
- Ng este densitatea anuală a loviturilor de trăsnet din regiunea în care este amplasată
construcţia [număr de lovituri/km2an];
- Ae - suprafaţa echivalentă de captare a construcţiei [m2];
Suprafaţa echivalentă de captare pentru o construcţie paralelipipedică este:

A e = L ⋅ l + 6 ⋅ H ⋅ (L + l) + 9 ⋅ π ⋅ H 2 = (6 ⋅ H + L) ⋅ (6 ⋅ H + l) − 9 ⋅ (4 − π) ⋅ H 2

A e = 25 ⋅ 20 + 6 ⋅ 4 ⋅ (25 + 20) + 9 ⋅ π ⋅ 42 = (6 ⋅ 4 + 25) ⋅ (6 ⋅ 4 + 20) − 9 ⋅ (4 − π) ⋅ 42 =

A e = 2032m 2
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 49 -
În stabilirea suprafeţei de captare echivalentă se ţine seama şi de următoarele reguli:
- când o suprafaţă de captare echivalentă a unei construcţii acoperă complet pe cea a altei
construcţii, aceasta din urmă nu se ia în considerare;
- dacă suprafeţele de captare ale mai multor construcţii (alăturate) se suprapun, suprafaţa
comună rezultată se consideră ca o singură suprafaţă de captare echivalentă.
- C 1 =1 un coeficient ce ţine seama de mediul înconjurător.

Construcţie izolată, fără alte construcţii pe o distanţă de cel puţin 34 m 1


Pentru densitatea anuală a loviturilor de trăsnet se utilizează relaţia:
Ng = 0,04 ⋅ N1,25
k [nr. lovituri/km2an]
Ng = 0,04 * 50 1,25 =5.32 [nr. lovituri/km2an]
unde Nk este indicele keraunic al regiunii în care este amplasată construcţia.
Valorile coeficienţilor Ng in funcţie de indicele keraunic sunt daţi în tabelul de mai
jos:
Indicele
kerauni 15 20 25 30 35 40 45 50 60
c Nk
Ng 1,18 1,69 2,24 2,81 3,41 4,02 4,66 5,32 6,68

Harta cu numărul mediu anual de zile cu oraje


Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 50 -
Coeficientul C 1 se determină din tabelul urmator:

Valorile coeficientului C 1
Amplasarea construcţiei C1
Construcţie amplasată într-o zonă cu alte construcţii sau arbori 0,25
Construcţie înconjurată de construcţii mai mici 0,5
Construcţie izolată, fără alte construcţii pe o distanţă de cel puţin 34 m 1
Construcţie izolată pe vârful unei coline sau promontoriu 2

Mărimea NC se stabileşte cu relaţia:


5,5 ⋅ 10 −3
NC = [lovituri/an]
C 2 ⋅ C3 ⋅ C 4 ⋅ C 5

unde C2, C3, C4, C5 sunt coeficienţi daţi în tabelele următoare:


C2=1(structura şi acoperişul din beton)
C3=2(valori importante sau combustibile)
C4=1(normal ocupate)
C5=5(necesita continuarea lucrului)
5,5 ⋅10 −3 5.5 * 10 −3
NC = = = 0.00055 [lovituri/an]
C 2 ⋅ C 3 ⋅ C 4 ⋅ C5 1 * 2 * 1 * 5

Valorile coeficientului C2 în funcţie de natura construcţiei


Structură Metal Beton Material
Acoperiş combustibil
Metal 0,5 1 2
Beton 1 1 2,5
Material combustibil 2 2,5 3

Valorile coeficientului C3 în funcţie de conţinutul construcţiei


Fără valori şi necombustibile 0,5
Valori obişnuite şi normal combustibile 1
Valori importante sau combustibile 2
Valori inestimabile, de patrimoniu sau uşor combustibile, 3
explozive

Valorile coeficientului C4 în funcţie de gradul de ocupare al


construcţiei
Neocupate 0,5
Normal ocupate 1
Evacuare dificilă sau risc de panică 3
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 51 -

Valorile coeficientului C5 în funcţie de consecinţele trăsnetului


Nu necesită continuarea lucrului şi nu are efecte dăunătoare 1
asupra mediului
Necesită continuarea lucrului şi nu are efecte dăunătoare asupra 5
mediului
Efecte dăunătoare asupra mediului 10

Nivelul de protecţie al instalaţiei de paratrăsnet


Instalaţia de paratrăsnet este necesară atunci când Nd > NC.
N d = 0.01 [lovituri/an] N C = 0.00055 [lovituri/an]
Eficacitatea instalaţiei de paratrăsnet, ce trebuie prevazută pe construcţie, este dată
de relaţia:
NC 0.00055
E =1− =1− = 0.945
Nd 0.01

În funcţie de eficacitatea ce trebuie să o asigure instalaţia de paratrăsnet, aceasta va


corespunde nivelurilor de protecţie din tabelul urmator, se va alege nivel de protecţie
întărit(II).

Nivelul de protecţie al instalaţiei de paratrăsnet în funcţie de


eficacitatea E
E Nivel de protecţie
0,95<E ≤ 0,98 Întărit (l)
0,90<E ≤ 0,95 Întărit (ll)
0,80<E ≤ 0,90 Normal (lll)
E ≤ 0,80 Normal (lV)

În funcţie de cele patru niveluri de protecţie se vor alege dimensiunile elementelor


componente ale instalaţiei de paratrăsnet. Proiectarea şi executarea IPT trebuie să fie
corespunzătoare nivelului de protecţie ales.
Pentru alegerea unei protecţii optime împotriva loviturilor de trăsnet se alege
utilizarea unui dispozitiv Prevectron care să protejeze întregul obiectiv, atât zona de
atelier, depozit, magazia de produse finite cât şi corpul administrativ.

Pentru cele patru cladiri se alege ca zona de protecţie o suprafaţă dreptunghiulară


echivalentă pentru cele patru obiective.
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 52 -
Se alege un dispozitiv Prevectron tip TS 2.25 amplasat pe cladirea atelierului la 2
metri de acoperiş printr-un catarg de susţinere metalic.
Amplasarea se face conform planşelor desenate în anexe.

12. DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE ÎNPĂMÎNTARE.

Electrozii, verticali şi orizontali ai prizei de pământ sunt legaţi în paralel, astfel că


rezistenţa prizei este dată de relaţia:
RV * RO
R PP =
RV + RO

unde: Rv şi Ro sunt rezistenţele tuturor electrozilor verticali, respectiv orizontali, date de


relaţiile:
rV rO
RV = ; RO =
nV *uV nO *uO

unde:
- rV şi rO sunt rezistenţele unui singur electrod vertical şi orizontal;
- nV şi nO sunt numărul de electrozi verticali şi orizontali;
- uV şi uO sunt coeficienţii de utilizare corespunzători numărului de electrozi, verticali şi
orizontali, ce formează priza.
Coeficienţii de utilizare uV şi uO sunt daţi în tabelul de mai jos în funcţie de tipul
prizei (pe contur închis sau contur deschis), numărul de electrozi şi distanţa dintre doi
electrozi consecutivi.

u1 pentru prize verticale, u2 pentru prize orizontale,


cu electrozi aşezaţi cu electrozi aşezaţi
n linear Pe contur închis linear Pe contur închis
e=2* e=3* e=2* e=3* e=2* e=3* e=2*
e=l e=l e=l e=l e=3*l
l l l l l l l
2 0,85 0,98 0,95 - - - 0,8 0,9 0,95 - - -
0,7
3 0,8 0,85 0,9 0,8 0,9 0,8 0,9 0,9 0,5 0,6 0,75
5
0,6 0,7 0,4
4 0,75 0,82 0,88 0,75 0,85 0,88 0,85 0,55 0,7
5 7 5
5 0,7 0,8 0,85 0,6 0,72 0,82 0,7 0,85 0,82 0,4 0,52 0,68
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 53 -
2 5 2
6 0,65 0,78 0,82 0,6 0,7 0,8 0,6 0,8 0,8 0,4 0,5 0,65
1 0,5 0,3
0,6 0,75 0,8 0,66 0,75 0,6 0,75 0,75 0,44 0,56
0 5 3
2 0,2
0,5 0,7 0,75 0,5 0,61 0,7 0,2 0,56 0,68 0,3 0,45
0 5
4
- - - 0,4 0,55 0,65 0,2 0,44 0,54 0,2 0,29 0,39
0
6 0,3
- - - 0,52 0,62 - - - 0,2 0,27 0,36
0 8

Pentru rezistivitatea solului se iau valorile recomandate în tabelul următor:

Rezistivitate, în Ω ⋅ m
Valori recoman-
Natura solului Limitele de variaţie în
date pentru
funcţie de umiditate şi
calcu-le
conţinutul de săruri
preliminare
Pământ, humă, turbă 15 ÷ 20 20
Cernoziom 10 ÷ 70 50
Pământ arabil 40 ÷ 60 50
Pământ argilos, argilă 40 ÷ 150 80
Pământ cu pietriş 100 ÷ 500 200
Loess, pământ de
100 ÷ 300 250
pădure
Pământ nisipos 150 ÷ 400 300
Nisip foarte umed 100 ÷ 500 400
Balast cu pământ 500 ÷ 6000 1000
Nisip, nisip cu pietriş 1000 ÷ 2000 1000

Configuraţia finală a prizei de pământ se stabileşte prin încercări modificând succesiv


numărul de electrozi verticali şi distanţa dintre aceştia, până se obţine rezistenţa prizei, mai
mică decât valoarea admisibilă (10 Ω pentru instalaţia de paratrăsnet sau 1 Ω pentru priza
comună - instalaţie de paratrăsnet şi instalaţia de protecţie a omului).
În cazurile în care solul are o rezistivitate mare şi nu se poate realiza o priză de
pământ cu rezistenţa corespunzătoare pe perimetrul pe care construcţia îl are la dispoziţie,
electrozii verticali sunt montaţi în bentonită sau pământ cu cărbune active.
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 54 -
În astfel de situaţii numărul de electrozi se reduce foarte mult (1...3, de regulă),
numărul lor rezultând din măsurări.
Calculul se desfăşoară astfel:
a) se determină rezistivitatea de calcul a solului cu relaţia:
ρcalcul = ρmas ∙ ψ = 80 ∙1,5 = 120 [Ωm] = 12000 [Ωcm]
unde: ρmas =80 - rezistivitatea solului din tabelul de mai sus pentru pământ argilos valoare
preliminară.
ψ =1,5 - coeficient de variaţie a rezistivităţii din tabelul 13(xerox) pentru sol uscat.

b) se calculează rezistenţele de dispersie a prizelor simple alese:


- Priza verticală
Se utilizează ţăruşi (ţevi) îngropaţi la adâncimea de 0,8 m. Ţevile sunt din oţel
galvanizat cu diametrul de 50 mm şi lungimea de 3 metri. Aceştia vor fi plasaţi la o
distanţă de aproximativ 3 metri unul de altul, pe contur mixt (inchis+deschis).
Rezistenţa de dispersie a unei prize verticale simple:
ρ calc 2l 1 4h + l 12000 2 * 300 1 4 * 380 + 300
rPV = 0,366 ⋅ (lg + lg ) = 0.366 * * (lg + * lg ) =31.47 Ω
l d 2 4h − l 300 5 2 4 * 380 − 300

unde: ρcalc = 12000 [Ωcm]


l = 300 cm - lungimea ţăruşului
d = 5 cm – diametrul electrodului
h = q + l = 80 + 300 = 380 cm
q = 80 cm – adâncimea de îngropare a electrodului
- Priza orizontală
Se utilizează platbandă de oţel zincat cu dimensiunile următoare:
lăţime b = 25 mm
grosime g = 4 mm
ρ calc 2 ⋅ l2 12000 2 ⋅ 300 2
rPO = 0,366 ⋅ ⋅ lg = 0,366 ⋅ ⋅ lg = 43 .18 Ω
l b ⋅q 300 2,5 ⋅ 80
c) Rezistenţa de dispersie a prizelor multiple:
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 55 -
- pentru priza verticală:
rPV 31.47
R PV = = = 1.38 Ω
n ⋅ u1 60 ⋅ 0.38

- pentru priza orizontală:


rPO 43.18
R PO = = = 3.59 Ω
n ⋅ u 2 60 ⋅ 0.2

unde: u1- coeficient de utilizare pentru priza verticală


u2- coeficient de utilizare pentru priza orizontală
n – numărul de electrozi;
e – distanţa dintre electrozi.

d) Rezistenţa de dispersie a prizei complexe


R PV ⋅ R PO 1.38 * 3.59
RP = = = 0.9968 Ω ≅ 1 Ω
R PV + R PO 1.38 + 3.59
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 56 -

Bibliografie

1. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la


1000V c.a. şi 1500 V c.c. NP-I7-2002

2. Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice NTE007/2008 -


ANRE

3. Ghid pentru instalaţii electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi 1500 V c.c. GP 052–
2000

4. Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului I 20-2000

5. Dorin Sarchiz – Utilizări ale energiei electrice. Lucrări de laborator; Tg-Mureş

6. Dorin Sarchiz – Instalaţii electrice. Lucrări de laborator; Tg-Mureş

7. Manualul instalaţiilor electrice si de automatizare, Editura Artecno 2002

8. Manualul instalatiilor electrice, Schneider Electric 2008

9. Emil Pietrăleanu - Agenda electricianului, Editura Tehnică 1986

10. Lucian Ciobanu - Instalaţii electrice de joasă tensiune, Editura Matrix Rom Bucureşti
2004

11. Paul Dinculescu - Instalaţii electrice industriale de joasă tensiune, Editura Matrix Rom
Bucureşti 2004
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 57 -

Resurse web:

1. www.anre.ro
2. www.siear.ro
3. www.romcab.ro
4. www.schenider-electric.ro
5. www.energobit.ro
6. www.iproeb.ro
7. www.elba.ro
8. www.proenerg.ro
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 58 -
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 59 -
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 60 -
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 61 -
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 62 -
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 63 -
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 64 -
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 65 -