Universitatea: „POLITEHNICA” BUCUREȘTI

Facultatea: INGINERIE MECANICĂ ŞI MECATRONICĂ

Master: INGINERIA CALITĂȚII ȘI MEDIULUI ÎN INDUSTRIILE DE PROCES
Disciplina: INGINERIA ŞI LEGISLAŢIA CALITĂŢII

APLICAREA METODOLOGIEI SIX SIGMA ÎN VEDEREA

ÎMBUNĂTĂȚIRII INDICATORILOR DE CALITATE A
PRODUSELOR PETROLIER SUPUSE PROCESULUI DE
HIDROFINARE- BIODISEL
~LUCRARE APLICATIVĂ~

Titular disciplină:
Conf. dr. ing. Durbacă Ion
Masterand:
Porceanu(Mocanu)Larisa
Anul I, sem. I

Anul universitar
2017-2018
 CUPRINS

1. Considerații introductive ------------------------------------------------------------------------------ 3

2. Scopul lucrării ------------------------------------------------------------------------------------------ 5

3. Desfășurarea lucrării ----------------------------------------------------------------------------------- 5

3.1. Definirea oportunităților de îmbunătățire a calității ------------------------------------------ 5

3.2. Măsurarea nivelului de performanță curent ---------------------------------------------------- 6

3.3. Rezultate și discuții ------------------------------------------------------------------------------- 9

4. Concluzii și propuneri ------------------------------------------------------------------------------- 10

Bibliografie ------------------------------------------------------------------------------------------------- 10

2
 APLICAREA METODOLOGIEI SIX SIGMA (6 σ) ÎN
VEDEREA ÎMBUNĂTĂȚIRII INDICATORILOR DE
CALITATE A PRODUSELOR PETROLIER SUPUSE
PROCESULUI DE HIDROFINARE
BIODISEL

1.1 Consideratii generale

1. Prin hidrofinare si hidrotratare se inteleg procesele de tratare cu hidrogen a fractiunilor

petroliere pe catalizatori monofunctionali,sulfuri sau oxizi metalici prin care se urmareste
eliminarea compusilor heteroaromatici,hidrocarburilor nesaturate si partial a aromaticelor din
fractiunile petroliere.

2. Hidrofinarea a aparut din necesitatea desulfurarii distilatelor atmosferice pentru

respectarea normelor impuse produselor finale sau in cazul benzinelor pentru a le face apte
pentru alimentarea reformarii catalitice in scopul protejarii catalizatorilor platinici.
3. Cresterea exigentelor calitative privind continutul de sulf si de azot in distilatele grele si
cele de vid,a condus la situatia in care hidrogenoliza legaturilor C-S si C-N,asigurata de
hidrofinarea clasica ,sa nu mai fie suficienta .In plus a intervenit necesitatea indepartarii Ni si a
V continuti in structuri chimice mai complexe ,in special pentru a putea supune distilatele grele
de vid cracarii catalitice.
4. Aceste cerinte noi au impus modificari ale sistemului catalitic si ale regimului tehnologic
al hidrofinarii,pentru a asigura hidrogenarea prealabila a unor legaturi C-C astfel incat
heteroatomii de S,N,V si Ni continuti in fractiune sa poaaa deveni accesibili si sa poata fii
eliminati.
5. Aplicarea hidrofinarii in industria de prelucrare a titeiului a fost stimulata de sursele de
hidrogen disponibil in rafinarii prin dezvoltarea procesului de reformare catalitica.Se supun
hidrofinarii o gama larga de produse petroliere:benzine de la distilarea atmosferica,benzine
rezultate din procese distructive ,motorine de diverse proveniente ,distilate grele,uleiuri
lubrifiante,parafine,cerezine,titei si reziduuri.
6. In procesele de hidrofinare se folosesc catalizatori monofunctionali constituiTi din sulfuri
sau oxizi ale unor metale tranzitionale,depuse din doua elemente active:Co-Mo;Ni-W;Ni-Cr,care
au efect reciproc de promotare .
7. Principalele reactii care au loc in procesul de hidrofinare sunt: reactiile de hidrogenoliza
a compusilor cu sulf,azot si oxigen;reactii de hidrogenare a diolefinelor la olefine si saturarea
olefinelor;reactiile de hidrogenare a hidrocarburilor aromatice,reactiile de indepartarea a
compusilor organometalici si reactii ale rasinilor si asfaltenelor.Dintre reactiile secundare un loc
important il ocupa reactiile de hidrocracare.

Industrial procesul de hidrofinare se poate realiza cu o treapta respectiv doua de reactie si

instalatiile cuprind urmatoarele utilaje principale :cuptor,reactor,schimbatoarea de
caldura,separatoare de inalta respectiv joasa presiune,coloane de fractionare,compresor de
vehiculare a hidrogenului.

Industrial procesul se realizeaza la temperaturi de ordinul 250-400sC temperatura de

lucru fiind determinata de natura materiei prime si scopul urmarit.

Presiunile folosite in procesele de hidrotratare variaza in limite largi 30-100 bar,raportul

hidrogen/materie prima are valori cuprinse intre 20-100Nm iar vitezele de volum au valori

intre 0.5-5h .

2 Scopul lucrarii

Lucrarea de laborator urmareste sa puna in evidenta imbunatatirea calitatii produselor petroliere

supuse procesului de hidrofinare,prin compararea rezultatelor analizelor efectuate atat materiei
prime cat si produsului hidrofinat. Studiul prezentat în această lucrare are ca obiectiv principal
aplicarea actualului demers statistic SIX SIGMA (6 σ) pentru îmbunătățirea calității produselor de
panificație din cadrul unei companii industriale de profil

De asemenea,se studiaza influenta parametrilor procesului asupra calitatii

produselor ,lucrandu-se in conditii diferite,folosind aceeasi materie prima sau diferite
materii prime.
1.3 Instalatia de laborator

Procesul de hidrofinare se realizeaza izoterm si la presiune ridicata,in sistem continuu,intr-o

instalatie a carei schema de principiu.

Reactorul (1) este un tub din otel aliat,rezistent la temperaturi si presiuni ridicate,precum si la
actiunea hidrogenului in conditiile de reactie.

Reactorul are un diametru interior de 24 mm si este umplut cu catalizator de oxid

de Co si Mo pe suport de oxid de aluminiu.Deasupra stratului de catalizator este montat
 un dispozitiv de preincalzire in forma de snec care asigura cresterea suprafetei de schimb
de caldura si distributia uniforma a materiei prime in zona de reactie.
Reactorul este incalzit de un cuptor electric (2),iar instalatia este prevazuta cu un sistem
de reglare automata a temperaturii alcatuit din releu cu mercur,potentiometru si
termocuplu.Hidrogenul necesar reactiilor de hidrofinare vine in nodul de amestec prin
proprie presiune dar dintr-o butelie tampon.

2. Scopul lucrării

Lucrarea are ca obiectiv principal aplicarea metodologiei SIX SIGMA, prin prezentarea și
explicarea acesteia în domeniul unei companii din industria panificației.
Acest studiu urmărește îmbunătățirea performanței, eficienței și calității carburantului
biodisel, precum și reducerea defectelor / neconformităților corespunzătoare valorilor măsurate
ale indicelui de deformare în limitele specificate (LIS=7 și LSS=7,5), pentru asigurarea unei
eficacități maxime.

3. Desfășurarea lucrării

Studiul de față are în vedere abordarea pas cu pas a etapelor metodei Six Sigma (DMAIC)
care constau în definirea oportunităților (problemelor, neconformităților, etc.), măsurarea
nivelului de performanță curent, analiza oportunităților (cauzelor care stau la baza problemelor /
defectelor), îmbunătățirea performanțelor prin identificarea și implementarea soluțiilor care
elimină sursa de defecte, precum și controlul performanței.

3.1. Definirea oportunităților de îmbunătățire a calității

Se va face apel la tehnica brainstorming pentru a identifica oportunitățile defectuoase (ODi)

/ neajunsuri, neconformități, privind asigurarea indicatorului de calitate a făinii (indicele de
deformare al glutenului), și anume:
 asigurarea încadrării indicatorului de calitate în limitele de specificații- LIS / LSS
(OD1);

5
  neidentificarea la timp a problemelor referitoare la calitate (menținerea sub control
statistic a tuturor proceselor de fabricație) (OD2);
 acordarea prioritară a obiectivelor cantitative în detrimentul celor calitative (OD3).
În această situație, matricea de selectare a alternativelor proiectului de îmbunătățire a
calității, prezentată în Tabelul 1, ține cont de 9 criterii (Cj), conform cărora membrii echipei de
proiect acordă punctaje de la 1 la 5, corespunzătoare celor 3 oportunități defectuoase (ODi),
menționate anterior.

 cronicitatea (C1): pentru corectarea unei probleme care apare frecvent;

 importanța (C2): pentru caracterizarea apariției rezultatelor finale vs. efortul depus;
 durata (C3): în scopul prevederii unui termen mai mic de un an;
 impactul potențial (C4): ce trebuie cuantificat;
 urgența (C5): necesită abordarea problemelor vulnerabile ale companiei;
 riscul potențial (C6): poate conduce la nerealizarea unor rezultate preconizate;
 rezistența posibilă la schimbare (C7): are impact major asupra alegerii proiectului;
 reușita proiectului (C8): atestă obținerea unor rezultate pozitive;
 cuantificarea / măsurarea (C9): se impune pentru demararea oricărui proiect în
vederea asigurării datelor de evaluare necesare.

Tabelul 1

Oportunități Datele de evaluare și înregistrare Total Procent din

defectuoase (ODi) total [%]
constatate C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9
OD1 5 5 5 4 5 4 5 5 5 43 0,425
OD2 4 4 3 4 3 4 4 3 3 32 0,316
OD3 4 4 3 3 3 2 3 2 2 26 0,257
101 1,000

În cele ce urmează se va derula proiectul de îmbunătățire a indicatorului de calitate Biodisel ,

care vizează asigurarea încadrării acestuia în limitele de specificații LIS / LSS (OD1) și respectiv
strategia determinării, cuantificării și eliminării neconformităților, în vederea obținerii unui nivel
ridicat de performanță calitativă.

3.2. Măsurarea nivelului de performanță curent

Nivelul de performanță curent al asigurării încadrării indicatorului de calitate a făinii-indicele

de deformare al impuritatilor în limitele de specificații (LIS = 3 și LSS = 7) se bazează pe
situația rezultatelor neconformităților (Xi) obținute în urma examinării caracteristicii de calitate
6
pentru un eșantion reprezentativ alcătuit din 20 de probe de gluten umed, prelevat ditr-un lot de
făină, ale căror valori se prezintă într-un șir statistic neordonat, astfel:
3,0; 4,4; 4,7; 7,8; 6,9; 5,7; 7,9; 4,8; 5,0; 7,3;
7,7; 5,3; 6,5; 5,9; 7,4; 3,6; 6,1; 4,0; 8,0; 4,6.
Pentru reprezentarea graficului densității de probabilitate în cazul unei repartiții normale
(Gauss) a rezultatelor corespunzătoare strategiei detectării cu precizie a valorilor neconforme ale
indicelui de deformare, a cuantificării și eliminării acestora, este necesară parcurgerea
următoarelor proceduri [1]:
a) se ordonează crescător șirul de valori măsurate ale caracteristicii de calitate
astfel: 3,0; 3,6; 4,0; 4,4; 4,6; 4,7; 4,8; 5,0; 5,3; 5,7;5,9; 6,1;
6,5; 6,9; 7,3; 7,4; 7,7; 7,8; 7,9; 8.0.
b) se notează valoarea minimă, Xmin, și respectiv maximă, Xmax, ale șirului ordonat
crescător:
Xmin = 3,0; Xmax = 8.0;
c) se determină amplitudinea șirului:
R = Xmax - Xmin =8.0 – 3.0 = 5.0;
d) utilizând formula lui Sturges se determină numărul de clase, K, ale șirului de
valori ordonate:
K = 1 + 3,322 ∙ lgn = 1 + 3,322 ∙ lg20 = 1 + 3,322 ∙ 1,301 = 5,32 ≈ 5;
e) valorile ordonate corespunzător claselor determinate anterior se completează în
Tabelul 2, astfel:

Tabelul 2

I II III IV V
3.0 4.6 5.3 6.5 7.7
3.6 4.7 5.7 6.9 7.8
4.0 4.8 5.9 7.3 7.9
4.4 5.0 6.1 7.4 8.0

f) se determină amplitudinea clasei, , cu relația:

= R / K = 5 / 5 = 1;
g) intervalele de grupare corespunzătoare claselor de valori, precum și valoarea
medie, X, sunt reprezentate în Tabelul 3.

7
Tabelul 3

Frecvența
Nr. Intervalul de grupare Valoarea centrală
simplă cumulată = fi ∙ xic
Crt. xi ÷ xi + j xic
ai fi Ai Fi
1. 3.0 ÷ 4.7 5,4 6 0,3 6 0,3 1,62
2. 4,8 ÷ 5,7 7,15 7 0,35 13 0,65 2,502
3. 5,9 ÷ 7,3 8,9 4 0,2 17 0,85 1,78
4. 7,4 ÷ 7,9 10,34 1 0,05 18 0,9 0,517
7,9 ÷ 8,0
5. 1,1 2 0,1 20 1,00 1,21

∑ 20 1,00 - - 7,629

h) cu ajutorul următoarei relații se determină eroarea medie pătratică, σ :

2 2
− 20 −
= =
1 1
= = = 2,096
−1 19

i) se determină limitele de specificații (inferioară - LIS* și superioară - LSS*)

corespunzătoare nivelului real de performanță 6σ = 12,576:
*
LIS = -3σ = 7,629 – 6,288 = 1,341;
LSS* = + 3σ = 7,629 + 6,288 = 13,971.
j) curba de repartiție normală se va reprezenta utilizând arhitectura Six Sigma,
conform figurii 2, aferentă valorilor specifice cuantificării performanței maxime
(corespunzătoare nivelului 6σ, echivalent cu 3,4 defecte la 1 milion de
oportunități).
Reprezentarea se va realiza prin intermediul funcției de repartiție normală Gauss, f(x), cu
ajutorul aplicației MathCAD.
2
1 1 −

= ∙ −
2
∙ 2
8
 Fig. 2. Curba de repartiție normală Gauss

Potrivit reprezentării grafice a funcției f(x) din figura 2, corespunzătoare distribuției valorilor
măsurate ale caracteristicii de calitate - indicele de deformare al Biodisel, în raport cu valoarea
medie a acestora, reiese că repartiția de tip gaussian este cuprinsă între limitele de specificații
* *
( LIS și LSS ).
Această distribuție indică un nivel de performanță maximă 6σ, echivalentă cu 3,4 defecte la 1
milion de oportunități.

3.3. Rezultate și discuții

Conform cerințelor, valorile măsurate pentru indicele de deformare al Biodisel, ce

caracterizează calitatea produselor folosite in obtinerea biodisel , ar trebui să se situeze strict
între limitele impuse: LIS = 5 și LSS = 12.
Aceasta ar însemna ca toate valorile aflate în afara acestor limite să fie excluse, dar prin
aplicarea metodei statistice SIX SIGMA limitele de specificații calculate (LIS* și LSS*) oferă
posibilitatea extinderii limitelor preliminarii până la valorile celor calculate.
* *
Încadrarea valorilor între limitele de specificații LIS și LSS dovedește obținerea indicelui de
eficacitate de 3,4 părți defectuoase la un milion de oportunități, corespunzător unei eficiențe de
99,9997%, ceea ce implică finalizarea cu succes a proiectului.

9
 4. Concluzii și propuneri

Prin folosirea metodei SIX SIGMA cu privire la îmbunătățirea caracteristicii de calitate a

Biodisel se poate asigura îmbunătățirea performanței, eficienței și calității aerului pentru
asigurarea unei eficacități maxime. Această metodă poate fi implementată la nivelul tuturor
companiilor industriale care doresc să obțină rezultate deosebite în ceea ce privește calitatea
produselor și serviciilor pe care le oferă.

Bibliografie
1. Durbacă, I., Sporea, N. (2012), Ingineria, managementul și asigurarea calității,
București, Editura Printech.
2. Durbacă, I. (2017), Ingineria și controlul calității, “Six Sigma”, Îndrumar de lucrări
aplicative, București, Editura Printech.
3 www.petrol-S.A

10