Universitatea: „POLITEHNICA” BUCUREȘTI

Facultatea: INGINERIE MECANICĂ ŞI MECATRONICĂ

Master: INGINERIA CALITĂȚII ȘI MEDIULUI ÎN INDUSTRIILE DE PROCES
Disciplina: CONTROLUL STATISTIC AL CALITĂȚII

CONTROLUL STATISTIC AL PROCESELOR

ÎN BAZA DIAGRAMEI DE CONTROL STATISTIC

SISTEMUL DE FRANARE
~LUCRARE APLICATIVĂ~

Titular disciplină:

Conf. dr. ing. Durbacă Ion Masterand:

Porceanu(Mocanu) Larisa

Anul I, sem. I

Anul universitar

2017-2018
 CUPRINS

1. Scopul lucrării ------------------------------------------------------------------------------------------ 3

2. Programul principal al lucrării ------------------------------------------------------------------------ 3
2.1. Breviar teoretic ------------------------------------------------------------------------------------ 3
2.1.1. Diagramele de control statistic ------------------------------------------------------------- 3
2.1.2. Indicatorii de calitate ai procesului -------------------------------------------------------- 4
2.1.3. Tipurile și formele diagramelor de control statistic ------------------------------------- 5
2.1.4. Relațiile de calcul ale caracteristicilor de calitate a unei entități date --------------- 10
2.1.5. Pașii necesari pentru controlul statistic al proceselor în baza fișei de control ----- 11
2.2. Desfășurarea lucrării ---------------------------------------------------------------------------- 12
2.3. Prelucrarea datelor experimentale ------------------------------------------------------------- 15
3. Concluzii ---------------------------------------------------------------------------------------------- 17
Bibliografie ------------------------------------------------------------------------------------------------- 17

2
 CONTROLUL STATISTIC AL PROCESELOR
ÎN BAZA DIAGRAMEI DE CONTROL STATISTIC

1. Scopul lucrării
Lucrarea are ca scop principal aplicarea diagramei de control statistic pentru a verifica
capabilitatea procesului analizat de a realiza produse în limitele de control specificate (LCS-LCI).
Astfel, se vor efectua evaluări ale nivelului de zgomot la exterior produs de anvelope în
timpul rulării unui autovehicul.

2. Programul principal al lucrării

2.1. Breviar teoretic

2.1.1. Diagramele de control statistic

Diagrama frecvenței reprezintă un instrument util și eficient de control statistic al proceselor,
dar pentru procesele dinamice din cadrul tehnologiilor de producție în masă, aplicarea acestei
diagrame este limitată de următorii factori:
 perioada de eșantionare este foarte mare din cauza numărului mare de unități prelevate
(50 ÷ 100 buc.), măsurări și calcule, necesare pentru construirea diagramei, fapt ce nu
permite controlul operativ al procesului și, astfel, se diminuează eficiența acestuia;
 indicatorii de calitate și starea procesului supus controlului se determină numai la finalul
construirii diagramei frecvenței, ceea ce nu permite implicarea operativă la momentul
corespunzător pentru ajustarea procesului și menținerea lui în limitele specificate.
De aceea, pentru depășirea restricțiilor menționate mai sus, se utilizează diagramele ( sau
cartelele) de control statistic.
Diagrama de control statistic reprezintă o imagine grafică pe care sunt reprezentate limitele
de control (superioară și inferioară: LCS / LCI), limitele de atenționare (superioară și inferioară:
LAS / LAI) și limitele de intervenție (superioară și inferioară: LIS / LII). Pe aceasta sunt plasate
valorile unei anumite statistici realizate asupra unei serii de eșantioane, în general în ordine
cronologică, sau după numerele de eșantion. Frecvent acest grafic prezintă o linie centrală, pe
care este înscrisă mediana (M ≡ ≡ ), care ajută la descrierea tendinței de dispersare a valorilor
reprezentate către fiecare dintre limitele de control menționate.
Diagrama de control statistic asigură vizualizarea evoluției în timp a procesului menținut sub
control și întreprinderea măsurilor operative de ajustare sau reglare a procesului în caz de

3
necesitate, iar forma unei astfel de diagrame este ilustrată în figura 1.

LIS- limita de intervenție superioară

LAS- limita de atenționare superioară

LCS- limita de control superioară

M- mediana

LCI- limita de control inferioară

LAI- limita de atenționare inferioară

LIS- limita de intervenție inferioară

Figura 1. Forma diagramei (cartelei) de control statistic

În caz că procesul se află în lmitele de control statistic, adică este reprezentat print-un proces
sub control, înseamnă că el se derulează în mod normal și nu solicită măsuri de ajustare sau
reglare.
Atunci când procesul depășește limitele de control statistic sau de specificație (LCS / LCI),
intră intr-o stare de alertă și se solicită întreprinderea unor măsuri corective (ajustare, reglare
etc.), iar în cazul în care se depășesc și limitele de atenționare, sau de avertizare (LAS / LAI), se
continuă aplicarea măsurilor corective, tocmai în scopul neatingerii limitelor de intervenție (LIS /
LII).
În cazul depășirii limitelor de intervenție, procesul trebuie imediat întrerupt în vederea
aplicării tuturor măsurilor de remedieri necesare.

2.1.2. Indicatorii de calitate ai procesului

Indicatorii de calitate ai procesului în cazul utilizării diagramei de control statistic, în marea
lor majoritate, sunt aceiași ca și la utilizarea diagramei frecvenței, respectiv:
 media / mediana, / M ;
 amplitudinea, R;
 abaterea standard, S (sau );
 capabilitatea procesului, Cp.
Pentru diagrama (cartela) de control statistic se adaugă la indicatorii enumerați și valorile
limitelor de control, atenționare și intervenție, astfel:
 limita de control (specificație) superioară: LCS; 4
  limita de control (specificație) inferioară: LCI;
 limita de atenționare (avertizare) superioară: LAS;
 limita de atenționare (avertizare) inferioară: LAI;
 limita de intervenție superioară: LIS;
 limita de intervenție inferioară: LII;
Formulele de calcul a indicatorilor de calitate diferă de cele utilizate pentru diagrama
frecvenței și sunt specifici pentru fiecare tip și formă a digramei (cartelei) de control statistic.

2.1.3. Tipurile și formele diagramelor de control statistic

În funcție de metoda de colectare a datelor despre indicatorii de calitate a produselor,
rezultate din procesele supuse controlului statistic, se deosebesc două tipuri de diagrame de
control statistic:
 de tip atributiv, care se folosesc atunci când se operează cu caracteriticide calitate
atributive, de tip: ”bun- rău”, ”acceptat- rebutat”, ”trece- nu trece”, ”conform-
neconform”, etc.;
 pentru caracteristici de calitate variabile, care se utilizează atunci când se cere
determinarea variației pentru fiecare unitate de produs, atât pentru supravegherea poziției
( , , , ), cât și a dispersiei procesului S (), putând fi realizată numai în cazul
rezultatului măsurărilor.
Aceste tipuri de diagrame de control statistic (pentru caracteristici atributive și variabile) se
mai numesc și cartele clasice Shewhart (”Control- Cards”), utilizate pentru supravegherea
capacității sau capabilității proceselor de a se menține sub control, respectiv de a determina
abaterea unei caracteristici de calitate măsurată față de valoarea sa medie, ∆ . Se intervine în
momentul depășirii limitei de 99% din domeniul de dispersie accidentală.

Tipurile de diagrame de control statistic (Cartele Shewart)

Caracteristici de calitate atributive Caracteristici de calitate variabile
Numărul/
Numărul de
procentul de Supravegherea poziției Supravegherea poziției
neconformități pe
unități cu procesului procesului
proba de sondaj
neconformități
Numărul de unități din proba de
Abaterea standard
sondaj
x R
constant variabil constant variabil (M)
S()
”np” ”p” ”c” ”u”

Figura 2. Tipologia diagramelor de control statistic

5
 Așa cum rezultă din figura 2, diagramele de control statistic au forme diferite, indiferent de
tipul adoptat.
Forma diagramei de control statistic se selectează în dependență de specificul entității
(produs, procese, etc.) supusă controlului și obiectivele acesteia.
De exemplu, dacă o entitate de tip produs se declară neconformă cu specificațiile pentru o
anumită caracteristică de calitate, indiferent de numărul de neconformități depistate (1, 2, …, n),
se utilizează diagrama atributivă de forma ”np”, iar dacă se cere evidențiată fiecare
neconformitate a produsului, se utilizează diagrama atributivă de forma ”u”.
Controlul caracteristicilor atributive este mult mai simplu decât controlul prin măsurare, dar
precizia oferită de acestea este mai redusă, apariția unor erori frecvente fiind o premisă pentru
introducerea diagramelor de control de tip atributiv.
La controlul caracteristicilor atributive, spre deosebire de controlul caracteristicilor
variabile, este necesară verificarea unui număr mare de unități din proba de sondaj (< 100 buc.).
Utilizarea diagramelor de control atributiv are următoarele avantaje:
 toate procesele de fabricație și cele de montaj prezintă caracteristici atributive;
 în mod frecvent, datele există deja (de exemplu listele de reclamații sau alte documente
similare);
 determinarea simplă și rapidă a datelor, fără a fi necesare cunoștințe speciale;
 sunt utilizate adesea pentru întocmirea de rapoarte către managementul organizațional
de vârf.
Conform figurii 2 există patru tipuri de diagrame (cartele) de control de tip atributiv,
caracterizate prin:
 diagrama de tip ”np”, (sau cartela C), determină numărul unităților cu defecte la
menținerea
constantă a numărului de unități din proba de sondaj. Se
aplică în cazul producției de serie mare sau de masă;

 diagrama de tip ”p”, se folosește atunci când mărimea probei nu poate fi constantă și
definește procentul de unități cu defecte din cantitatea totală.
Este o cartelă simplă, cu sensibilitate mărită, cu ambele sensuri și cu limite de control
restrânse:
 diagrama de tip ”c”, definește numărul de produse necorespunzătoare dintr-o probă de
sondaj, la menținerea constantă a numărului de unități din probă, utilizându-se atât la
produse simple care au un număr mic de funcții importante, cât și în cazul unor produse

6
 complexe, cu numeroase funcții importante, deci pentru număr de defecte pe exemplar și
eșantion;
 diagrama de tip ”u” se recomandă în cazul când mărimea probei nu este constantă,
urmărindu-se numărul defectelor pe exemplar.
Cel mai des utilizate sunt diagramele de control statistic pentru caracteristici variabile,
frecvența de verificare fiind cuprinsă între 1/oră și 1/zi sau 1/schimb, în anumite condiții, chiar
mai rar.
Pentru aceasta se va preleva câte o probă de sondaj din proces, probă care cuprinde de obicei
5 unități.
Pentru caracteristicile variabile se utilizează următoarele tipuri de diagrame (cartele) de
control:
 diagrama de control preliminar (pre-control), sau cartela de semnalizare (”cartela
semafor”) are cea mai simplă modalitate de completare, dar dezavantajul acesteia îl
reprezintă sensibilitatea relativ scăzută la schimbări.
La utilizarea diagramei de pre-control, caracteristica variabilă este reprezentată sub
forma unor linii orizontale de aceleași dimensiuni, pentru fiecare linie indicându-se o
valoare minimă și una maximă.
Liniile dintre limitele de avertizare sunt de culoare verde, liniile situate între limita de
avertizare și limita de intervenție sunt de culoare galbenă, iar liniile din afara limitelor de
intervenție sunt de culoare roșie.
Probele de sondaj sunt prelevate din proces, calculându-se valoarea medie sau
mediana caracteristicii. Această valoare rezultată se va înregistra pe diagramă.
Dacă proba de control se află în domeniul de culoare verde, atunci produsul
corespunde cerințelor calitative.
Dacă proba este situată în domeniul de culoare galbenă, atunci limita de intervenție a
fost depășită și este necesar să se intervină în proces.
Caracteristicile se află încă în limitele de toleranță (de control sau de specificație), dar
se estimează că situația se va înrăutăți în continuare.
Dacă proba de control este situată în domeniul de culoare roșie se impune întreruperea
imediată a procesului și analizarea cauzelor.
 diagrama (cartela) pentru controlul valorii inițiale x are avantajul că nu necesită nici un
fel de calcule pentru o probă de sondaj, iar reprezentarea evidențiază dispersia în cadrul
probei. Toate valorile determinate în cadrul unei probe de sondaj sunt înregistrate în
diagramă.
7
  diagrama (cartela) pentru controlul valorii mediane (M) este puțin mai precisă decât
diagrama de pre-control. Liniile au fost înlocuite în acest caz printr-o rețea fină. Valorile
se înregistrează în cartelă sub formă de puncte.
Cartela se completează ușor, deoarece nu este necesar nici un calcul pentru
determinarea valorii mediane (de la mijlocul unui șir de valori ordonate crescător).
Valoarea mediană este valoarea situată la mijlocul unui șir de valori ale unei mărimi și
este determinată după sortarea probelor de sondaj în grupe conținând un număr impar de
unități și aranjarea valorilor în ordine crescătoare (de exemplu pentru 5 valori: 37, 40, 32,
33, 33 valoarea mediană este 33);
 diagrama (cartela) pentru controlul valorii medii atinge precizia maximă și reacția cea
mai rapidă la modificări (sensibilitatea maximă).
Ca un dezavantaj al acestei cartele, ar putea fi timpul necesar efectuării calculelor.
Capacitatea de reacție a cartelelor de recepție depinde de caracteristicile de operație.
Aceste caracteristici stabilesc o corespondență între abaterea procesului și
probabilitatea de intervenție în proces (în funcție de numărul unităților conținute în proba
de sondaj);
 diagrama (cartela) pentru controlul valorii abaterii standard S (σ) se utilizează aproape
întotdeauna împreună cu un calculator.
Calculul abaterii standard necesită costuri suplimentare, dar reacția la schimbări este
foarte rapidă.
În cazul eșantioanelor specifice unei entități considerate (produs, proces etc.) care pot avea
medianele egale, dar amplitudini diferite, pentru scopuri practice se utilizează diagrame de
control statistic combinate, de forma:
Forma diagramelor de control statistic combinate, , este indicată în figura 3.

8
 Obiectul: Caracteristica: Specificația: Frecvența de verificare:

LCS

LCI

LCS

LCI

LCS( ): ...................
Calcul: LCI( ): ................... =
=1
=............
LCS( ): ................... Cp =
LCI( ):
=−

...................

Nr.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
eșantion

Figura 3. Forma diagramelor de control statistic combinate: și

Diagramele de control statistic combinate, de forma și R sunt pe larg utilizate în practică,
fiindcă permit vizualizarea simultană a două caracteristici de calitate ale procesului și
interpretarea unor măsuri corective mai bine argumentate.
Alte tipuri de diagrame (cartele) de control statistic sunt cele pentru recepție (DCR), care se
utilizează în cazul în care limitele de toleranță (de control sau de specificație LCS/LCI) sunt
prestabilite, iar procesul are o înaltă precizie. Limitele de avertizare și limitele de intervenție sunt
stabilite prin calcul.

9
 Limitele de avertizare sunt situate la 95% din domeniul de dispersie accidentală, iar limitele
de intervenție la 99% din acest domeniu. Se admite deplasarea naturală a procesului cu ∆ față
de poziția nominală. Se intervine în momentul în care se depășește valoarea prestabilită pentru
procentul de neconformități identificate. Numărul de unități conținute în proba de sondaj
influențează limitele de intervenție.

2.1.4. Relațiile de calcul ale caracteristicilor de calitate a unei entități date

Relațiile de calcul ale caracteristicilor de calitate a unei anumite entități (produs, proces etc.)
depind de tipul și forma diagramei de control statistic utilizată pentru controlul calității.
Așa cum aceste relații sunt pe larg descrise în literatura de specialitate și se studiază în
partea teoretică a disciplinei ”Controlul statistic al calității”, în continuare, în scopul prezentei
lucrări aplicative, se prezintă numai relațiile de calcul aferente diagramelor de control statistic
combinate, de forma și :
 media aritmetică a valorilor măsurate , în eșantion:

= =1

unde: xi este seria caracteristicii de calitate rezultată din măsurări, n- numărul

eșantioanelor.
 media procesului, este media mediilor aritmetice a celor n eșantioane prelevate;

 amplitudinea procesului, R este diferența dintre valoarea cea mai mare și valoarea cea
mai mică a rezultatelor măsurărilor dintr-un eșantion;
 media amplitudinilor, este media aritmetică a amplitudinilor celor n eșantioane prelevate;

 limita de control superioară (LCS), pentru un eșantion de 5 unități, se calculează cu

relația:
LCS= + 0,577 ∙ (pentru diagrama de control statistic de forma ), respectiv:
LCS=2,114 ∙ (pentru diagrama de control statistic de forma )
 limita de control inferioară (LCI), pentru un eșantion de 5 unități, se calculează cu
relația:
= − 0,577 ∙ (pentru diagrama de control statistic de forma ), respectiv:
LCI=0 (pentru diagrama de control statistic de forma )
 abaterea standard S (σ), pentru un eșantion de 5 unități, se calculează cu relația:
=
2,326
10
  capabilitatea procesului Cp, pentru un eșantion de 5 unități, se calculează cu relația:
= ± 1,29 ∙

2.1.5. Pașii necesari pentru controlul statistic al proceselor în baza fișei de control
În practica controlului statistic al calității există mai multe abordări și proceduri de
organizare a acestuia, însă una din cele mai atractive proceduri include următoarele etape:
a) alegerea caracteristicii de calitate controlată:
 selectarea caracteristicii care caracterizează entitatea considerată;
 determinarea procesului generator al caracteristicii selectate din fluxul de
fabricație;
b) alegerea tipului și formei diagramei de control statistic pentru entitatea considerată;
c) selectarea relațiilor de calcul pentru caracteristicile de calitate respective;
d) asigurarea unui sistem de colectare a datelor, ținând cont de faptul că măsurarea
trebuie să fie simplă cu eroarea admisibilă, iar mijloacele de măsurare să fie cu citiri
rapide și mijloace de transmitere a datelor;
e) alegerea rațională a eșantionului și a periodicității prelevării eșantioanelor specifice
entităților considerate. Pentru diagramele de control statistic specific variabilelor, de
obicei eșantionul se stabilește la un număr de 4 sau 5 unități, iar pentru diagramele de
tip atributiv, la un număr de 50 ÷ 100 unități;
f) prelevarea probelor, colectarea și prelucrarea datelor, construirea diagramelor de
control statistic și determinarea caracteristicilor de calitate specifice entității supusă
controlului. În cadrul acestor activități se stabilesc limitele de control (de specificație)
LCS/LCI, se determină cauzele și efectele unor devieri posibile a caracteristicilor de
calitate de la cele stabilite și se stabilesc măsuri corespunzătoare de ajustare sau
reglare a parametrilor procesului;
g) prelevarea cu periodicitatea stabilită a eșantioanelor considerate, colectarea și
prelucrarea datelor, construirea diagramelor de control statistic (de formele și R ) și
calculul indicatorilor solicitați de diagrame, pentru ca în cazul unor eventuale devieri
ale acestora de la valorile specificate în standardele tehnice, să se întreprindă măsuri
corective;
h) înregistrarea noilor cauze și efecte de deviere a procesului de la limitele stabilite
(LCS/LCI) și stabilirea unor propuneri de completare a măsurilor de ajustare/reglare a
acestuia.

11
 După cum s-a menționat anterior, fiecare diagramă de control statistic are specificul său,
care rezultă din metoda de prelucrare și interpretare a datelor colectate.

2.2. Desfășurarea lucrării

udiul prezentat în această lucrare are ca obiectiv principal aplicarea diagramei de control
statistic pentru a verifica capabilitatea procesului analizat de a realiza produse în limitele de
control specificate (LCS-LCI). Lucrarea de laborator urmareste sa puna in evidenta
imbunatatirea calitatii a franei si distanta de franari
Prin urmare, s-a efectuat măsurarea caracteristicii de calitate a anvelopelor, și anume nivelul de
zgomot la exterior, formată din 15 eșantioane, a câte 5 buc./eșantion.
Rezultatele măsurărilor s-au înregistreat în tabelul 1.
Tabelul 1.
Numărul Numărul Valoarea măsurată Media eșantionului Amplitudinea
eșantionului produsului în a caracteristicii [dB] eșantionului [dB]
eșantion de calitate x[dB] () R
1 30
2 33
34,00 2
1 3 34
4 36
5 37
1 42
2 43
48,20 2
2 3 44
4 55
5 57
1 36 67,506 2,40
2 30
42,60 2
3 3 65
4 40
5 42
1 43
2 45
43,40 2
4 3 46
4 35
5 48
1 41
2 47
38,20 3
5 3 30
4 42
5 31
1 45
2 56
49,60 2
6 3 35
4 47
5 65
1 45 46,20 2
7
2 56
13
 Amplitudine
Numărul Numărul Valoarea măsurată Media eșantionului a
eșantionului produsului în a caracteristicii [dB] eșantionului [dB]
eșantion de calitate x[dB] () R
3 46
4 37
5 47
1 44
2 26
8 43,20 2
3 55
4 45
5 46
1 30
2 72
48,60 2
9 3 40
4 31
5 70
1 62
2 62
63,20 3
10 3 65
4 64
5 63
1 69
2 71
69,60 2
11 3 70
4 69
5 69
1 21
2 49
50,00 2
12 3 41
4 70
5 69
1 34
2 66
55,20 3
13 3 67
4 55
5 54
1 59
2 51
45,00 3
14 3 48
4 28
5 39
1 55
2 33
44,20 3
15 3 52
4 35
5 46

14
2.3. Prelucrarea datelor experimentale
Folosind datele din tabelul 1 se va proceda astfel:
 se vor calcula valorile medii și R corespunzătoare rezultatelor măsurărilor celor 15
eșantioane de produse supuse încercărilor;
 ținând seama de variația valorilor medii și amplitudinii R, se înscrie media și amplitudinii
R a fiecărui eșantion pe diagrama de control statistic combinată, de forma
și R;
 folosind relațiile de calcul prezentate anterior se calculează:
 media eșantioanelor, și media amplitudinilor, ;
15 721.20
=1
= = = 48,06
15 15
15
=
1 36,00
= = = 2,40
15 15
 limita superioară/inferioară de control statistic (LCS/LCI), pentru diagrama ;
LCS= + 0,577 ∙ = 48,06 + 0,577 ∙ 2,40 = 49,98
= − 0,577 ∙ = 48,06 − 0,577 ∙ 2,40 = 46,675
 limita superioară/inferioară de control statistic (LCS/LCI), pentru diagrama ;
LCS=2,114 ∙ = 2,114 ∙ 2,40 = 5,073
LCI=0
 abaterea standard, S (σ);
2,40 = 2,326 =
= 1,031
2,326
 capabilitatea procesului, Cp.
= ± 1,29 ∙ = 48.06+ 1,29 ∙ 2,40 = 51,69
respectiv 48,06 − 1,29 ∙ 6,533 = 40,17

 se înscriu pe diagrama de control statistic combinată ( și ) valorile calculate pentru: media

procesului , media amplitudinilor , limitele de control (de specificație) superioare (LCS)
și inferioare (LCI) și se va evalua încadrarea procesului în limitele de control specificate
(calculate), respectiv necesitatea introducerii unor măsuri corective
(ajustare/reglare).

15
 Caracteristica:
Obiectul: disc frana Specificația: Frecvența de verificare: 1/oră
nivelul de franare

LCS=68,89

=67,506

LCI=66,121

LCS=5,073

=2,40

LCI=0

LCS( ): + 0,577 ∙ =
48,8 =
48,06 + 0,577 ∙ 2,40 = 49 = =1 R 2,40
2,32 2,32
LCI( ): − 0,577 ∙ = = = 6 = 6 = 1,031

48,06 − 0,577 ∙ 2,40 = 47,21

Calcul: LCS( ): 2,114
= −
∙ = Cp = ± 1,29 ∙ = 48,06 +

5,07 51,15
2,114 ∙ 2,40 = 3 1,29 ∙ 2,40 = 0

respectiv: 48,06 − 1,29 ∙ 2,40

LCI( ): 0
= 44,91

Nr. 1
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 3 14 15
eșantion
34,0 48,2 42, 60,0 43, 38,2 49,6 65, 46,2 63,2 43,2 48,6 63,2 50,0 44,2
0 0 00 0 40 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0

R 2 2 2 2 3 2 2 3 2 3 2 2 3 3 3
2,40

Figura 5: Diagrama de control statistic combinată: și

16
 3. Concluzii
În baza indicatorilor de calitate calculați și a diagramei de control statistic construită, se
constată că procesul analizat are capabilitatea de a realiza produse în limitele de control
specificate (LCS-LCI).
Controlul calităţii joacă un rol decisiv în aprecierea satisfacţiei "cerute şi aşteptate" de părţile
interesate de organizaţie. Gradul de orientare a organizaţiei către satisfacerea tuturor părţilor
interesate (calitatea obţinută) creşte în măsura în care toate cele trei niveluri ale controlului
calităţii sunt atinse.
Astfel, controlul calităţii trece de la aprecierea "gradului de aplicare şi adecvare a cadrului
normativ", la aprecierea „calităţii percepute de client" şi, ulterior, la aprecierea „calităţii
percepută de celelalte părţi interesate”.
Într-o organizaţie care are o cultură organizaţională slab orientată către calitate, procesul de
maturizare a managementului calităţii (şi implicit, de aplicare pe toate cele trei niveluri a
controlului calităţii) poate să fie foarte lent.
De asemenea, în organizaţiile în care se promovează o cultură organizaţională puternic
orientată către calitate, controlul calităţii pe toate cele trei niveluri este un fapt normal,
satisfacţiile tuturor părţilor interesate fiind maxime.

Bibliografie
1. Durbacă, I., Sporea, N. (2012), Ingineria, managementul și asigurarea calității,
București, Editura Printech.
2. Durbacă, I. (2017), Ingineria și controlul calității, “Six Sigma”, Îndrumar de lucrări
aplicative, București, Editura Printech.
3. www.sistemedefranare.

17