al pentru asaa xl-

DanCrispscu
CarmenS dvistr
Bogdan$bicul
CezarTff. Nicul cu
Radr Cdrm u
 $*o(aua', eolab I
II
I
ftflINI$TERUL
fi$UCATIHI$! CEHCETARII a
I
I
I
I

I
I
I
a
I

ilnt0St@ a
a

pentru
Manual clasaa Xf-a

DanCristescu
I
CarmenSSlivdstru a
i

BogdanVoiculescu I
I
l
I
CezarTh. Niculescu I
I
a
RaduCdrmaciu I
a
I
a
I
I
I
a
Confxr t
Manualula fostaprobatprin Ordintllninishuluieduc4iei9i c€rcetjhiiff. 4?42ditr21.07.2006.
h urEa
e!"alu&iicalitative declte ConsiliulN4iooalpe!tsuEraluarea
orgaoizale 9iDifuzarcaManurlelor9i€.te
rcaliat ln confornihtec1rplograoaatalitici aprobadt
pfu min al niliskului educatiei si ct;rftii
rr. 3252din 13.02.20S6.

Datedesprcautoi:
prot gr. I DAN CRISTESCU, ColegiulNational
educatiei siiormerii "SpiruHaret",Bucureiti,eqert ONUln domeniile
Drofesionale
dr CARIDNSALAViSIRU, asist.univ Catedra paulescu,,.
defiziologie,,N.C. Universitatea
deMedicind
siFarmacie Davila".
"Carol Bucuresti
dr BoGDANVOICULESCU, conferenlaruniv.,Catedradeanatomie !i embriologie,Universitatea
de
\led'.inl .i Farmd.ic,( aro Ddvild-,Buftre.d
proi unii: dr. CMART1{.MCUIESCUI,fostsefal Catedreideanatomie si embriologie,
Universitatea
de \ledicina\i Fdnnacie Bucuretti
"CarolDavila'.
qul, fostmemblualAcademiei
deStiinteMedicale,
fostsefal Catedrei
de
fuioiogie -\.C. Paulescu',Universitateade Medicid si Farmacie Davila,, Bucffegti
"Carol
Refetetti:
proi gr. l. Oardia Maluela Negul ColegiulNational,,MihaiViteazul',Bucuresti
proi unir dr. ElenaNicolescl, Catedradefziologie ,,N.Pauiescu",Universitatea
de Medicindsi Farmacie
"CarolDavila',Bucure$ti
RedactorRodicsIllnglr
Tehnoredact$ecomputeri.zarii
liubwi Grecea
Copert?iValeriaMoldo\an

D6.riefta CIPa BibtoftciiNalioialeaRohltri€i

marrljdpmbudasaa](Ia / DanCnstescu,
Biologier
Carmen Sdnvdslu,BogdarYoiculescu,...- B cureiti:
Corint,2008
ISBN97&973-13136G1
i. Cristescu
Dan
II. SalAvasbu,
Carmer
IIL Voiculesclr,
Bogdat
57(075.35)

EdituraCORINT
Redactia SillnidrU:atir:
StrMihaiEmhescu m 54A
sector1,Bucure$ti
Te].:021.319.47.97;
tel.,/fa{021.319.48.20

Difrlzarea:
CaleaPlevneinr.145,sector
6,
codpostal060012, Bucuresti
Tel.:021.319.88.22,
021.319.88.33.
021.319.88.77
Fa* 021.319.88.66
Dmailvanzari@edituramrinLro
Magazin virtual\wiv.edituracodnt.ro
ISBN: 97&973-13t3661
Toatedrepturile
asupm acestei
lucdrisuntrezervate
EdituriiCORINT
partecomponente a Grupuiui
EditorialCorint
Tiparulexecutat
la:FedPrintSA
 CUPRINS
I . ALC Ar u I R EA C OR PUUMA T IJIN ...
. ... .. 4 B . F u n q iiled e n u t rilie .........74
Topografia qi
organelor sistemelor de organe. . 4 1 . Dig e s t ia$ i a b s o rb lia . . .......74
N iv elu r i d e o r g a n izsre ..........5 Dig e s t ia . . . . . . . . . . . . . . . . .75
Celule, lesuturi,org6ne,sistemede organe, Absofbuaintestin€16 (la njvelulintestinului
or gs nis m . . ........5 s u b iire l. . . . . . . . . . . . . . . . . BO
Celu l a . . . . . . . .. . .. . .. .. . . .5 Digestia,absorbti8$i secrelialo nivelul
Tesuturile.. ... ..........1 1 g ro
in t e s t in u lu i s- . . .. . .. . .. .81
2 . Circ u la t ia .......84
II. FUN TIIE FUNDAMENTAIT ALE GfiJpele sangvine-transfuzia. . .. . .. . .. . 85
I 'R G A |I ' SM U L U IU MA N .............1 3 g i
He mo s t E z ac o € g u la res ae n g e lu. .i . . . . . . 8 6
A. F u n c t Jdi leer e l a q ie .........1 3 lMareaFi micacircul4ie. . . . . . . . . . . . . . . 87
l. S is t e mnuel r v o s . .. ... ... .. . 1 3 Circ u l4 ia limf a t ic a .......... BB
M 6 d u v a s p i n 6 di . ...........1 8 A c t iv it a t e a c s rd ia c a .........90
Enc e f a l u l . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 3 . Re s p ira t ia . ......97
Sistemul nervosvegetativ . . . . . . . . . . . . . . 32 P h m e n ii. . . .............. s7
2. A n a l i z a t o r i i ......3 8 4 . E x c . e lia. ......1O9
A n a l iza torcutan
ul E t. ........3g F o rms regoi e limin a reuarin e i. . . . . . . . . . 1 o 3
A n a l iza tor u lkin estezic. .......40 Compozilia chimicd a urinei. . . . . . .105
A n o l iza tor u lo lfactiv .........42 5 . Me t a b o lis mu l. . . . . . . . . . . . . 1 O8
A n a l iza tor u lg u stetiv. ........43 Me t E b o lis mu in tle rme d ia . .f. . . . . . . . . . . ' 1 O B
A n a l iza tor u lvia ral. ..........44 lv le t a b o lis mu
ene l ru e t ic. .. . . . . . . . . . . . . 1 1 1
Analizatorul acustico-vestibular. . . . . . . . . . . 49 Bolul9i valosreaenergetic6a nutrimentelor. . I 13
3.G l a n dele e n d o cr ine. .........54 V it € min e le . . .. . .. .. . ... . .114
H i p o fiz6 ... . . . . . . . . . . . . . . 54 C. F u n q iad e re p ro d u c e re . . . . . . . . . . . . . 1 1 6
Gl a n .l plpe, , n. aF nal a .....5 6 S is t e murel p ro d u c 6 t o r ... ... . . 116
T iroi d 8 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58 Aparatulgenitalfuminin ... . . 116
Para t i r o i d e l e . .............5 8 Aparatulgenitalmasculin. . . . . . . . . . . . . 117
Pancr e a s u l e n d o cri n . ........5 9 Fiziologia organelorde reproducere. . . . . . 1l g
Epifzatglanda pinea|a]
. . . . . . . . . . . . . . . . 60 S a n 6 h t e a re p ro d u c e rii ........ 122
T imu s u. .l . ...... ... .. ...6 0 P f a n n in g f a milia l. ..........122
4. Miq c a r e a .......6 3 Co n c e p lie$i c o n t mc e p lie
. . . .. ... . ... .,22
Sis t e m u l o s o s . ............6 3 S arni nh si nFqtFnpa ....122
Articulatiile. . . . . . . . . . . . . . . 67 O.Or ganism- untotun;tar
uf .. - ........124
Sis t e m u l m u s c ul sr. .........6 8 Homeostazia
mediului
intern. . . . . . . . . . . . . 124
A .€LLife E.o$ ulLumo
r n

I. ALCATUIREA
UMAN
CORPULUI

In corpulomenesc, celulele9i lesuturilealcatuiesc

organe9i sistemede organe.
Oryanele srnt formatedin gruparide celulesi
tesuturicare s_audiferentiatin vedereaindeplinirii
anumitorfunctiiin organism. Organelenu functionea_
26izolatln organism, ci in stransacofelalieunelecu
altele.Pentalrorganeleinte.ne,se folosegtecurent
termenulde uiscere Fig. L Vedereanteio€rd a cdvitiFlor tnnchiuiuj: cavitateatoacicb
(1.mediastini
2. cavitatepleurald;3.caviiatepericatdialal cavitat€a
Sistemelede organesunt unita$modologiceca.e abdominal.(4)j cavitaleapelviana(5).
indeplinescprincipalelefunciii ale organismului: de
relatie,de nutrilie9i de reproducere. Axul longitudinal,a^)l lungimiicorpului,estever'
Segmentelecorpului uman ticalla om Fi are doi poli:superior(cranial)si inlerior
Corpulumaneste alcatuitdin: cap,gat,trunchi$ (caudal).Elpleaca dincrestetulcapului si mergepand
membre.Capul,impaelinacu gatul,formeaz6 extremi_ la nivelulspatiuluidelimitatde suprafalatalpilor.
tateacefalicaa corpului. AxuL sagital sau anteropostedoreste axul grosi_
Capulestealc6tuitdin parteacranian6, carecores_ mii corpului.Are un pol anterior9i altLrlposterior.
pundeneurocraniului (cutiacraniana), Fi parteafacia- AxuL ttansuersaLco.espundelatimii corpului.
la, carecorespunde viscerocfaniului (fala).
Este orizontal9i are un pol smng Fi altul drept.
Ciitul estesegmentulcareleagacapulde trunchi Pianurile.Prin catedouadin axeleamintitetrece
ti prezin%elementesomatice(mu9chi,oase,afticula- cateun planal corpului.
lii) si viscere(laringe,trahee,esofag,tiroida,parati- Planul sagital ttece prin axul longitudinalgi sagi-
roideetc). tal. Planulcare treceprin mijloculcorpului(median),
Trunchiul(1i9.1,2)esteformatdin torace,abdo- imparlindu"lin douajumatatisimetrice,se numegte
men 9i pelvis,in interiorullor se gasesccavitatile:
toracica,abdominala i pelvian6, cale adapostesc vis'
cerele.Cavitateatoracica este separatAde cavitatea
abdominala printr-un muqchi nLlmit diafragma.
Cavitateaabdominalase continu6cll cea pelviana,
careestelimitatainferiorde diafragmape neal6.
l\embrele. Cele superioare se leaga de trunchi
prin centura scapulara;portiunea lor libera are trei
segmenle:brat.antebrat>i mana:cele inlerioarese
leagade trunchiprin centurapelviana, 9i po4iunealor
libefapfezinta.de asemenea. tfei segmente:coapsa.
gamba9i picior.
Planudgi raportud anatomice
Pentruprecizareapozitieisegmentelorcare alca-
tuiesccorpulomenescse folosesc,ca elementede
odentare, axe s,iplanuri(fig.3).
Corpll omenescestealcatuitdupAprincipiulsime'
triei bilaterale,
fiind un corptaidimensional, cu trei axe
ng:2 Subdivldrtrdle cwit4ii abdominale1.epigaslru2. hipocondru
si trei planuri. stans;3. abdomenlaterals6ng; 4 peiombilicali 5. inghinalstang;
4xe/€corespund dimensiunilof spatiuluisi se in' 6. hipogastru;7.inshinaldrepq& abdomenlateEl drept 9. hipocon
tretaiein unghidrepl.
plan mediosagitaLPlanulmedio-sagital este planul
simetrieibilaterale.
Planul frontaLmetgeparalelcu frunteasi trece
prin axul longitudinal9i cel transvefsal. El imparte
corpul 'intr-o pafte anterioara(ventrala)9i alta poste"
.ioara(dorsald).
Planul transLgrsal sauorizontaltrece Drinaxul sa-
gital ti transversal.El impate corpulintr-o parte supe
rioafa(craniala)si alta inferioar6(caudal6).
Planultrans"
versal este numit olanul metamerieicorDului.Aceste
axe ti planurise folosesc9i pentru precizareapozilei
elementelorcomponentela nivelulfiecaruiorgan.
Nomenclahfa anatomici
Odat6cu axelegi planurilecorpuluiaU facut cu-
nogtinlacu unii termeni:cranial,caudal,ventral,do.-
sal,medial,lateral,sagital,frontal, transversal.
Candse vorbegtede membrelecorpului,se folo-
sesc termenii proxirna4 pentru formaliunilemai
apropiatede centuri,9i distal pentrucele mai inde-
p6rtate.
La mana,se folosestetermenul Dolarsau palmar,
pentruformatiunile palmei,iar la picior,termeniiplan-
tar, pentru formaliunile din talpa piciorului 9i dorsai,
pentru formatiunilesuperioareale labei piciorului.
Superficialsi profund suntteamenicarearatagradul
de apropierefald de suprafalacorpului.

: - '-cwtNTE CHEIE
'-.--.... . .-..,-.--*--,-:

oagane,sisteme, viscere, sagital, longitudinal,:

proximal,distal,palmar,plantar,volar :
transversal,

,: :1:l::all:l i , r . r : . . ', . ':

TEME9I APUCATN

Frg;3. Planuriri axealecolpuluj-

Forma celulelor este legata de funclia lor. Initial,

toate au forma globuloasa,dar ulterior pot devenifusi-
forme,stelate,cubice,cilindriceetci unele.cum sunt
qesuturi,
Celule, organe,
sisteme celulelesangvine,
laginoase,
ovulul,celuleleadipoasesau carti-
isi pastreazaformaglobuloasa.
deorgane,
organism Dimensiunilecelulelorvariazain functiede spe
cializarealor, de stareafiziologicaa organismltlui,de
ExisE diferite niveluride ofganizarea corpului
condiliile mediuluiextem, varstAetc. Exemple:hema-
uman,fiecarecontribuind in finallacel morfo-funclio' tia - 7,5tl,ovulul- 150-200
nalal intfeguluiorganism(fig.4). & fibramuscularastria-
ta - t15 cm; mediase considera20-30!L
f,elula Structuracelulei
Celulaeste unitateade bazamodofunctionala Si In alcatuireacelulei distingem trei pdrti compo-
geneticaa organizarii
materieivii.Poateexistasingura nenteprincipaleil. membranacelulara; 2. citoplasma;
sauin grup,constituinddiferitelesuturi. 3. nucleul.
 !)- I

$z
\ uot"
,-\

,@
,t fw
Frg 4 Nivelui de q.njzar€ a corpuluiunr l. atom;2. mol(ula; 3. maaomoleculd;4. organit
5. celul4 6. tesut 7 organi8. sbt€m de organq 9. o.ganism.

1 Membranacelulad (m€rnbranapla$natic6,plas. intemd a membranei,precum ti transmembranar. De

malema)inconjoara celula,ii confefafoma si separa oareceDfoteinelenu sunt uniform dist buite in cadrul
structurile inteme ale celulei de mediul extracelular. structudi liDidice.acest model structural a fost denu'
Este alcatuita,in principal din fosfolipide ti proteine. fiil modelil mozaic fluid (fig. 5). Membranacontine
Fosfolipidelesunt astfel dispuse,inc6t pofti.unea lor ti glucide(glicoproteine9i glicolipide),atatate pe fata
hidrofild formeazaun bistrat in interiorul caruia se ei extema.AcesteasLtntputernicincarcate negativ
afla cuprinsa porliunea lor hidrofobd. Acest miez
hidrofob restriclioneazapasajul transmembranaral
moleculelor hidfosolubile 9i al ionilor. Componenta
proteicaeste cea care realizeazafunctiile specializate
ale membranei !i mecanismelede transport trans'
membranar.hoteinele se pot afla pe fata externasau

Flg 6 org.da€a gcn€nli a (€luhi 1.apara!Colgi;2. membbna

nuclea6; 3 nito<ondriq 4. lizozom;5. cfomatin4 6. memb.an6
Fig. 5. modehnmoralc fturd tl n€mbllnd ctlulale L spatiu elulara; 7 rcticul endoplasmaticrugo$ 8. citoplasm6;9. .ibozomi
extracelular2. spaliuinl6c€1ulac 3. proieinei4. fosfolipid(4.stra_ 10. reticul endoplasmaticnete4 1L nucl€u;12.€entriol;13.nuclel
5 €ol*teroL6' glicolipidi7. glu€id- 14.ganula de *aetia
tun hid.ofile,b. stlal hidrofob);
 La unelecelule,citoplasma prezintadiferiteprelun- sistemcoloidal,in caremediulde dispersieesteapa,
giri acoperitede plasmalema. Linelepot fi temporare iar faza dispersataeste ansamblulde micelii coloi-
9i neordonate, de tipul pseudopodelor (leucocitele), dalece se gasescin migcarebrowniana. Funclional,
altelepermanentemicrovili(epiteliulmucoaseiintes- citoplasmaare o pa.te nestructurata, hialoplasma, ii
t,nului, epiteliul
tubilorrenali).cili (epiteliul
mucoasei o parte structurata, organitelecelulare(fig.6). Aces-
tfaheei)sau desmozomi, corpusculide legaturacare tea sunt de douatipuri:comunetuturor celulelor,ii
solidarizeaza celuleleepiteliale. specifice,prezentenumai in anumitecelule,unde
"i,{:tlnplaar\aarc o slructur6complexa,la nivelul indeplinescfunctii speciale.
ei desfagur6ndu-se principalelefunctiivitale.Esteun

a. Organitecomune

(onoflata,In cdle
(ondridla, cdre se
se a d Srstemele
dfld sistemeleenzrmauce (are leatEeazatos-
forilaredoxida r€ {sintezaATP)
5. Lizozomii CorpLrsculisfericiraspandiLi In Inlreagdhialoprasma. Continenzi Digerarea substan,elor si par
.ne hidrclitrce.
cu rol impotrantin celulelefagocitare(leucocile.Iiculelorcarepatrurdin cel.r-
macroraqe) la.pre(um:i d tdgmenrelor
. i de celule sau tesuturi

b. Organitesp€cilice 3. Nuclerrlsslg q p2rtgconstitutivapdncipala,cu

Miofibrilele sunt elemente contractile din sarco-
plasmafibrelormusculare.
NeurofibriLeleconstituieo relea care se intinde
in citoplasma neuronului, in axoplasm6 si in dend te.
Corpii Nissl (corpii tigroizi)sunt echivalentiai
ergastoplasmei pentrucelulanervoasa.
ln afaraorganitelorcomune9i specifice,in citoplas-
ma se md g6sescai incluziunilecitoplasmatice, careau
caracterlemporargi suntreprezentate prin glanulede
substantade rezerya,produside secretiesi pigmenti.
rolul de a coordonaproceselebiologicecelulare
fundamentale(contine materialulgenetic, contro-
leaza metabolismulcelular, transmite informatia
genetlca).Pozitialui in celulapoate fi centralasau
excenidca(celuleadipoase,mucoase).Are, de obi-
cei,fofma celulei.
Numa,rul nucleilot. Majoritateacelulelof sunt
mononucleate, dar pot existaqi exceptii:celulebinu-
cleate (hepatocitele),polinucleate(fibra muscular6
shiatA),anucleate(hematiaadulta).
Alcatl.ea .o.puu umef
Dimensiunilenucleului pot fi intre 3 qi 20!,
corespunzator cicluluifunclionalal celulei,fiind in
raportde 1/3-1/4 cu citoplasma.
Structtn nucleului cuprindemembrananucle-
ara,carioplasma si unul saumai multi nucleoli.
Membrananucleara, poroasa,estedubla,cu struc'
tura trilaminata,constituit6 din doua foite. una exter
na,sprematriceacitoplasmatica, ce prezintaribozomi
si se continua cu citomembranelereticulului endo-
plasmic,alta interna,aderentamiezuluinuclear.lhtre
cele doua membraneexistdun spatiunumit spatiu
perinuclear. Sub membranase afla catioplasm4 o
solulie coloidalacu aspect omogen.La nivelul ei,
existAo re_teade filamentesubliri, formate din granu"
laiii fine de cromatina,din care,la inceputuldiviziunii
celulare,se formeazacromozomii, alcatuitidin ADN,
ARN cromozomal, proteinehistonicesi nonhistonice,
cantitaumici de lipidesi ioni de Ca 9i Mg.
rr : : , , . . . , , , , . - ' .t : : : : a.:I ai
TEME9I APLICATII
P r o p rie te !icl eel ui ei
Celuleleau o seriede propriehtigeneralesi spe-
ciale,care le asiguraindeplinireafolului specificin
ansamblul Dintreacesteproprietali,
organismului. sin.
tezaproteica,reproducerea celularaqi metabolismul
celularau fost dejastudiate.
Proprietati
importanteale
celuleisuntinsd atattransportultransmembranar, cat
si potentialulde membrand.
Frg.7DifurjuneaL ioai:. proleit inregdld:
Transportulhansnembranar
Membranacellilaraprezintapermeabilitate gelec-
tivd pentru anumitemoleculesi maioritateaionilor
Aceastapermiteun schimbbidirectional de substan.
te nutritivesi produsiai catabolismului celular,pae-
cum ii un transferionic,caredeterminaaparitiacu-
rentilorelect.ici.
Mecanismele imDlicatein transDortultransmem-
branarpot fi grupatein douacategoriiprincipalqme-
canismecare nu necesitaprezentaunor proteine
membranaietransportoate(carausi)si mecanisme
care necesitd prezenta unor astfel de proteine. Din
pdma categoriefac parte difuziuneasi osmoza,iar din
a doua,difuziuneafacilitatAsi transpoftulactiv.
Un alt mod de a clasifica transpoftul transmem-
branarline cont de consumulenergeticnecesarpen-
tru realizdrea lui. Astfel,existalransport pasiu. carc
nu necesitaenergiepentrua se desfagura gi cupfinde
difuziunea, osmozagi difuziuneafacilitatd,si frans-
port acti4 carenecesitacheltuialaenergeticA (ATP).
( A e c a n is me c a re n u u t iliz e a z a p ro t e i n e
hampofioarc
Difuziunea(fig 7). Moleculele unuigaz,ca 9i mo-
Ieculele gi ionii aflati intro solutie, se gasescintr-o
migcaredezordonatapermanenta,rezultat al energiei
Ior.Aceastamiscare,numitadi[uz:une. determinaras-
pandireaunifoamaa moleculelorintFun volum dat de
gaz sau solutie.De aceea,ori de cate od existdo dife"
rentd de concentralie(gradientde concentratie)'intre
doua compartimenteale unei solutii, miscareamole-
cularatinde sa elimineaceashdiferentasi sa distri"
buiemoleculele uniform.
Datorita structurii sale, membranacelularanu
reprezintA o barierain difuziuneamoleculeloa nepc
larizate(liposolubile), de exempluO, sau hormonii
A_
A/
A
/
/l
a
I crEruri.oqoiipioi(e

Frg: 8. Tramporrul ac{v: i. loc de conenuner2. p.oteind irans.
steroizi. Moleculele organice, care prezinta legaturi
covalentepolare,dar nu sunt incaacateelectric,de
erempluCO2,etanolulsalruree4 pot de asemenea,
difuzaprin membranacelularA. Moleculelepolarizate
mai mari, de exemplu glucoza,nu pot traversamem-
branacelularaprin difuziunesi, de aceea.au nevoie
cleproteine transportoare.
De asemenea,membrananu permite pasajulionic
libet acestava avealoc doarIa nivelulcanalelorioni-
ce cu structufa proteicd,formatiuni membranarecu
dimensiuniatat de mici, incat nu pot fi vizualizatenici
chiarcu ajutofulmicroscopului electronic.
Osmoza este difuziuneaapei (solventuiui)dintr-o
solutie.Pentru ca ea sa se Droduca.membranacare
separaceledouAcompartimente trebuiesa fie semi-
(sa fie md permeabila
permeabild pentrumoleculele
de solvent decat pentru cele de solvit). Apa va trece
din compaftimentulin care concentraliaei este mai
mare (solutie mai diluata)in cel cu concentratiemai
micd(soluliemai concentrat6).
Fofta care trebuieaplicatapentru a prevenios-
mozase nLnneFtepresiuneosmotica,Ea este propor-
lonala cu numarulde particuledizolvatein solulie.
( Irlecanismecar€ utilizeazdprotelnetransportoarc
Moleculeleorganicepolarizatesi cu greutatemole-
cularAmaretraverseaza membaana celularacu ajuto.
rul proteinelortransportoaremembranare. Acest tip de
transporteste specific, saturabil(va exista un trans-
port maxim pentru o anumit6substanla)9i pentru
aceeasipfoteinaifansportoarepoate apareacom-
petifia inte moleculelede transportat.
Diftiziunea facilitata ln acest caz.molecurclese
deplaseaza conform gradientuluide concentralie9i
nu este necesaraenergiepentru transport.
Transportulactio (fig.8) asiguradeplasarea mol"
eculelorFi a ionilor impotriva gradientelorlor de con-
centratie 9i se desfdsoaracu consum de energie
furnizatade ATP.Estede mai multetipuri:
- primar pentrufunctionareaproteineitmnsportoare
est€ necesaEhidrolizadirectaa ATP.ului.In acestcaz
proteineletransportoafese numescpompe;
- secundar(cotransport): energianecesarapentru
transferulunei moleculesau ion impotriva gradientu-
lui sAu de concentratieeste obtinutd prin transferul
alteienergiiconformgradientliluiei de concentratie.
De exemplu,pompade Na+/K+.
O categoriespecialade transporteste cel vezicu-
laf. Acesta Doatefi: endocibzA.in care materialulex-
tracelulafeatecaptatln veziculeformateptin invagi-
nareamembraneicellilare9i transferatintmcelular,sau
exocitoza,in care material intracellilareste captat in
veziculecare vor tuzionacu memb€na(elulara,iar
continutulloa va fi eliminatinexteriorulcelulei.Forme
particularede endocitoz sunt fagocitozaFi pinocitoza.
Patentialul
demembmna
Permeabilitateaselecdva a membranei,prezenla
intfacelularaa moleculelornedifuzibileincdrcate
negativsi activitatea pompeiNa+/K+creeazao distri-
butie inegal6 a sarcinilor de o parte Fi de alta a
membranei celulare.AceastA diferentd de potenlial
este denumitdpotenfial de membran6.
(Potenlialul membranarde repaus are o valoare
mediede -65mV p6nala -85 mV (valoareapropiata
de ceaa potentialului de echilibrupentruK+)qi depin.
de de peameabilitatea membranei pentru diferitele
tipuri de ioni. Termenul de repauseste introdus pen.
tru a desemnaun potentialde membranaatuncicand
la nivelulacesteianu se pfoduc impulsurielectrice.
Valoarea acestui Dotential se datoreazAactivitatii
pompeiNa , K{. carereintrodu(eln celulaK difuzat
la exteriof9i expulzeaza Na+patrunsin celuld,intr-un
raportde 2 K+la 3 Na+.In acestmo4 o celulaigimen.
tine relativconstantA concentratia intracelularAa ioni.
lor de Na* ti K* 9i un potential membranarconstant
in absentaunui stimul.
(Potenlialulde acliune este modificareatemporam
a potenlialuluide membrana(fig. 9). Celulelestimulate
electric genereaza potentialede actiuneprin modifica'
rea potenlialuluide membrana.Mecanismelede pro-
ducere,aspectulsi duratapotenlialuluide actiunesunt
diferite in functie de tipul de celula,dar principiul de
bazi este acelagi:modificareapotenlialuluide mem-
branase datofeazaunor crlrenii electrici care apar la
trecereaionilor prin canalelemembranarespecificq ce
se inchid sau se deschidin functie de valoareapoten-
lialului de membrana.Pentrua enumerafazelepote*
tialului de aqiunq se poatelua ca exempluneuonul.
-Pragui: celuleleexcitabilese depolarizeaza ra-
pid, dacavaloareapotenlialuluide membran6este re-
dusA la un nivel critic, numit potential prag. Odata
aceslPragatins.depolafizafea estespontana.
Altutr fe. lrFt LIL
I unai

Perioadarefractlld reprezintaintervalulde timp pe

pa.cursulcaruiaeste dificil de oblinut un potentialde
actiune.Exista doua perioaderefractare:
( perioadarefractaraabsoluta,pe parcursulcareia,
indiferent de intensitateastimulului,nu se poate obt-
ne un nou potentialde actiune.Cuprindepantaascen-
denta a potentialuluide acfime Si o portiune din cea
descendentasi se datoreazainactivariicanaleiorpen-
tru Na+;
( pedoadarefractararelativa,pe parcursulcdreia
se poate initia un al doilea potential de actiune,daca
rmp (ms) stimulul este suficient de putemic.Potentialulde acti-
Celulamiocafd'cavent cuhra une oblinutastfelareo vitezade aparitiea panteias-
cendentemai micd 9i o amplitLdinemd redusadec6t
in mod nomal.
Potentialulde actiune,odatagenemtin orice punct
al uneimembraneexcitabile, va stimula,h randullui,
zoneleadiacentealeacestei4propag6ndu-se in ambele
sensuritpanah completadepoladzare a membranei.
Transmiterea depolarizariiinlunguluneifibrenervoa-
se sau muscularepoadi denumireade impuls (neF
vos sau muscuar).
0 100 200 Proprietafilespecialeale celulelorsunt qonhactili-
Timp(mt
fibra mBcularb netedade la nivelul ant.ului gastric tatea (proprietateacelulelormuscularede a transfor
ma energiachimicaa unorcompusiin energiemeca-
nic6) $i activitatea seqetode Fiecare celula sinteti-
zeazasubstanlele proteicesi lipidiceproprii,necesare
pentru lefacereastfucturilor,pentru cregteregi inmul-
tire. Unele celule s-au specializatin prodlcerea de
substanlepe carele "exportd"inmediulintem(secre-
lie endocrina)sau extem (secretieexocrina).
--t-l-t--l'-_|---F-|--t
o ri-p (., 5 Depolarizareaoegte
Frg.9. Pot€rliaht de aclil[le

Potentialulde actiune este Ltnrdspunsde tip

"tot Canalelevoltaidependente -- >, Na+difuzeaza
sau nimic"r stimulii cu o intensitateinferioarapragu-
pentruNa+se deschid in celula
lui, subliminari,
nu provoacadepoladzafea gi declar
gareaunui impuls,iar stimuliisupralimina.i nu deteF por"ntiarut
demembraa
fil ^I
mina o reaclie mai ampl6dec6t stimulul prag. vadda de ld -65 mV la ,,lOmV
- Panta ascendentd depolarizareaapare dupa sil,ra"r;!!.i-.!I
atingereapotenlialului prag si se datoreazacresterii poGnrialLlde
f;-t 'nemorand
permeabilitdtiimembranei pentruNa+;acestava intra lz rcvine la -65 nV
in celul6prin canalespecialepentruacestion, care
l-
sunt voltaidependentegi care se deschidatunci c6nd UePotaruareascaoe
poten_tialul 1
de membranaatingevaloareaprag.
- Panta descendenta (repolarizarea)potentialul |
v-\ ---,-
aevinecatre valoareade repaus.Acest fapt se dato- Canalelevoltaidependente+ K difuzeaza
reaz6iegiriiK+ din celulaprin canalespecialepentru pentru K+ se deschid in afara celulei
acestion,carese deschi4de asemene4in prezenta
stimulului(fig.10).
ng. 10 Dituziu'eaionno.de lodiu 9i de potasiu
. .."C rr, / t N tci :r:i E i E""
. . " -.. " . " ..,. '' ,.'....: Clasificarealesuturilor
: oituTiune.
osmo7a.,
Lrdnspor
L.dctiv.transport i
pasiv,
pelodoe
oe memDrana,
' Porenllat re|lactdte, con ! EP.
IIELIAL
: tractilitate,activitate secretorie 1.De acdpere
:

-tipulin cordoanecelularc(adeno.
hipofiza,slandeleparatiroide)
- lipul folicular(ti.oida)
- simplu(tubular.
acinos)
-compus(tubulo-acinos)
Lucnrcpaclicd
Observareaepiteliuluide acoperire
Material necesat petiuta pentru dinii, ser fizio-
logic,eprubete,pipeta,solutie1%"albastrude meti- I corutiNcTl
len,centrifuga,microscop,lame,lamele,ac spatulal 1. Moale
celuledescuamate de pe mucoasabucald. .lax: Insole:te atte te5uluri:lcaSaunele organe
. reticulat ganqlionilimfatici.splina
Mod de lucru Se clatettegufacu apa,se efec- .adi pos: i nj urul u.l ororgane(ri ni Lhio(hi
. ' si sub(L| /
tueazaun periajcu o periulAumezitain ser fizio' nat {hipoderm}
logic, Se cldtestepeaiutaintr-o eprubetacu ser . fibiosr tendodne.]igamenle.aponFvro/e
. elastic tun(a medip d drterelorci venelo-
se adaugdo picaturadin solutia1",6"
fiziologic, abas-
tru de metilen.Se centrifugheazasause decanteaza
130min),se ia din depozitulde pe funduleprubetei . cartilaginos - hialin cariilajecostale,la ngiale,tmbeale
si, cu un ac spatulat,se face un paeparatmicro- -elasticpavilionul urechii,epiglota
scopicintre lama9i lamela. - fibros discurileintervertebralesi menis-
curileafticulafe
Recoltareaceluielorse poatelace si prin rdlui.
rea ugoaraa fetei superioarea limbii cu partea
neascutitaa unei lame de briceag 9i metilarea

{ i ::
'}r'.1;11f
Tesutudlesunt s;stemeofganizate de materievie
' "rare din (elules:milare.
Ldre ndeprine5( in orgd-
:isme aceeagifuncde sau acelagigrup de funclii.
aelulelesunt uniter_nt.eele printro substanlainter
.- urdra. care.atuncicandestein (artitatemica,se tv.NERVOS
-Ljmeste,,substantA de ciment',iaf,in cantitatemafe, . neu.onul- celulaneNoasa
:ubstantaf undamentala". . nevroglia- celulagliala
{:l.J.ee .dF,u uman

Lrl:rarepnchcd
pe preparatele microscopice din puteti face si obseruatiimacroscopicepentru
.Observati,
:::"Ji[i"',:i::"T,9:1"::,":l"iTj"i.gii,',::".,
l3H:[ii:l::[#'15nJ"01".'j,:: . on""
]f."1i9"0,:*

k€cizali principalelefunctii ale organismuluigi structlrrile care le realizeaza,

folosind 9i cunogtinteledoban"
dite anterior.

Denumili componentelecelulei din figura aldturata.

Asociatiorganitelecelularedin pfima coloanacu

caracteristicilecorespunzatoare
din a doua coloan6.
l. ribozomi a. sistem membranarde
2. mitocondrii micro-9i macrovezicule,
situatin apropierea
3. lizozomi nucleului
4. aparatGolgi b. echivalenliai
5. corpiNissl ergastoplasmeipentru
neuton
c. continenzimeoxido-
reducatoare
d. formatiuni sfeaice
atasatereticulului
endoplasmatic
e, veziculecu enzime
Ndrolitice
AflaF respunsulcorect
Celulapofnucleataeste:a. hematiaadultd;b. hepatocitul;
c. fibra muscularaneted6;d. fibra musculara
striat6.

StabiliF daca enunlurile legate prin conjunctia ,,deoarece"sunt adevaratesau false;in cazul in care le
consideratiadeva.ate,deteminali dacdintre ele exista sau nu o relatie de cauzalitate.
citoplasma este un sistem coloidal,deoarece mediul de dispersieeste ansamblulmiceliilor coloidale.iar
faza dispersat6este apa-
Neuronulnu se divide,deoarecenu arein componenta sa centrozomul,organitcelularcu rol in inmullifea
celulard.
II. FUNCTIILE
FUNDAMENTALE
ALE ORGANISMULUI
UMAN

1, Sistemul
nervos
Sistemulnervos,impreunacu sistemulendocrin,
regleaza majoritatea functiilororganismului. Sistemul
nervos(SN) are rol in specialin reglareaactivitdtii
musculaturiisi a glandelorsecretorii(atat exoc ne,
cat si endocrinelin timp ce sistemulendocrinre-
gleazain principalfunctiilemetabolice. Reglarea acti-
vitaui musculaturii scheletice este realizata de SN
somatic,iaf reglareaactivita$imusculatu.iiviscerale
si a glandelor(exo-si endocrine) esterealizata de SN
vegetativ.lntre SN si sistemulendocfinexistdo stran-
sa interdependenF.
Compartimentdefunctlanaleale ristemului neryos
Reglarea nervoas6a funcliilorcorpuluise bazeaza
pe activitatea centrilornervogicareprelucreaza infof-
matiileprimite gi apoi elaboreaz6 comenzice sunt
t ansmiseefecto lor Din acestpunctde vedere,fie-
cafecentrunervo!poatefi separatin douacomparti-
mentefunctionale:
. compartimentulsenzitiv,unde sosesc informati-
ile culesela nivelulreceDtorilorl
. compartimentulmotor, care transmite comenzile
h efectori. al dimensiunilor,neuronii sunt foarte diferiti. Forma
Aladar, fiecare organnervos are doua functii fun- neuroniloreste variabila:stelata(coarneleantenoare
damentale: functiasenzitiva9i luncliamotorie. ale mdduvei),sfericAsauovalarA(in ganglioniispinali),
La nivelulemisferclorcerebrale mai aparegi func- piramidala(zonele motorii ale scoa4ei cerebrale)si
tia psihica.Separarea functiilorsistemuluinervosin fusiforma (in stratul profund al scoarlei cerebrale).
tunctii senzitive,motorii Fi psihice este artificiala si In functiede numarulprelungirilor, neuroniipot fil
schematicd. . unDolari (celulelecu conuri9i bastonase din fe-
ln aealitate,
nu existAactivitatesenzitiv6farb ma- tina):au aspectglobulos,cu o singuraprelungire:
nifest5rimotorii, si viceversa,iar stdrilepsiNce rezulta . pseulounipolari: se aflain ganglionulspinalsi
din lntegrarea primelordou6.Toataactivitateasiste- au o prelungirecare se divide in ,T'; denddtase dis-
muluinervosse desfAsoara intr-o unitate,in diversi- tribuie la periferie,iar axonulp6trrmdein sistemul
tatea ei extraordinarS. nervoscentral(SNC);
'Fiziologia neuronuluipi a einapoei . bipolari. de fofia rotunda,ovalii sau fusiforma,
Neuonul reprezint6 unitatea morfo-functionalaa celedouaprelungiripornindde la poliiopusiai celulei
sistemuluinervos.Din punctulde vedereal formeisi (neuronii din ganglionii spiral Corti 9i vestibular
Scarpa.din retinasi din mucoasaollactiva)
' Numai la specia:izarilecu doua ore / saptamanati Ia . multipohri; au o forma stelata,piramidalasau
p{ofilul artistic, specializarcacoregrafie. piriforma si prezintanumeroaseprelungiri dendritice
Functiile
fundamenta
e ae organismuluiuman
'' Neuronuleste format din corpul celular(pericario_
>> 11 nul) 9i una sau mai multe prelungiri,care sunt de doua
tipurl denddtele,prelungiricelulipete(majoritateaneu-
ronilorau mai multe dendrite),9i axonul,care,function_
al, este celulifug,prelungireunic6a neuronului(fig 11).
Corpulneuronuluiesteformat din neuriler€ (mem_
b€na plasmatica), neuroplasnd (citoplasma)9i nucleu
Neurilema celulei nervoase este subtire, delimi"
teazaneuronulsi arc o structuralipoproteica.
Neuroplasma conline organite celulare comune
(mitocondrii,ribozomi, reticul endoplasmatic,cu
excepfiacentrozomului,deoareceneuronulnu se divi-
de),incluziunipigmentaregi organitespecificq corpii
tigroizi (Ni$l) din corpul celular gi de la baza den-
dritelor, cu rol in metabolismulneuronal,!i neurofi
brilele,carese gasescatatin neuroplasmA (corp),cat
ti in prelungiri (dendrite!i axon),av6ndrol mecanic,
I on-** de suslineresi in conducerea impulsuluinervos.
Nucleul CeluleleneNoasemotorii, seMitive 9i de
t'-** asociatieau un nucleuunic.cu 1-2 nucleoli.Celulele
vegetativecentralesau periferice prezintadeseoriun
nucleu excentric.Aceste celule pot aveanuclei dubli
sau multipli.
Dendrilplain portiunea lor initiala,
sunImaigroa-
se, apoi se subtiaz6.In ele se gasesc neurofibrile.
Acesteareceptioneazd impulsulnervos9i il conduc
spre corpul neuronului.
Axonul esteo prelungireunicd,lunga(uneoride
lm) qi mai groasa.Este format dintr-o citoplasma
Fig 11 St uctu, neuro iut a. neuron motoi b. neu.on senzitiv; specializata,numita axoplasma,in care se
gasesc:
1. dendrite;2. nuclel 3. nu.leoll 4. corp neuronali5. substanla mitocondrii, vezicule ale reticululuiendoplasmatic Fi
clomalofil.j 6. celDle Schwanr! 7. nodun Ranvie! L mielna; neurofibrile.Membrana care acopera axoplasmase
9. axon;10.€olate6l. axonica;11.amificatii cu buloni tenninali. numege axolema9i are un rol importantin propaga-
rea impulsului nervog De-a lungul traseului sAu,
si un axon (scoafta cerebral6,cerebeloas6,coamele axonulemite colateraleperpendicularepe directia sa,
anterioaredin maduvasoinarii). iarin po.liuneaterminaldse ramificd;ultimeleramifi-
Dupafunclie,neuroniipot fi: receptori care,pdn catii - butonii terminali - coniin mici veziculepline
dendritel€lor, receptioneazastimulii din mediul exte_ cu mediatorichimicicare'inlesnesctransmiterea in-
dor sau din interiorul organismului(somatosenzitiviti fluxului nervos la nivelul sinapselor.Butonul mai
viscerosenzitivi),motori ai caror axoni sunt in legd- contineneurofibrile si mitocondrii,
turd cu organele efectoaae(somatomotori sau vls- inconjur6ndaxonul,se deosebesc,in funclie de lo_
ceromotori),9i intercalari (de asociatie),care fac calizare- sistemulnervosperiferic (SNP)sau SNC-
legaturaintre neufonii senzitivi!i motori si de diametrulaxonului.Lrrmdtoarele structuri:
l_
l-
,,.,i#:ffi
l'--*"*' ..,'i,;.1 ,fe,l e

I r ::frFs
l'*n-" , ,' ffi.q"Tt*
I
I
N,:yro4" La mamiferele superioare, numarutne-
I :rqg ror oepAseste de l0 ori numarulneuronilor
dimensiunile corpuluicelularpot fi diferite,
I l?r-u,Sj
d,pretungrile,variabile
I ca numarSe descriumai
upunde nevrogui: celulaSchwann, astrocitul,
I 1.r,",
l99o,endr9qlia,
I .microglia, celulele ependimare gi
| :etutetesateljte,Newogliile suntcelulecares€ dtvid
nrens(suntsingurele elemente alelesutulujnervos
I c"rc daunasteretumodlordin SNCI
J nu continneu_ zon6ce va fi stimulata
I ,] nicicorpi Nisst.Au rot de suporrpentru
:l9lf d: plgt:clie: trofic, rot fagocitar(miciosria),
5T::,
rn sinle2ateciide mielina9i in siritezade ARN'si a
anorsubstantepe carele cedeazaneuronului
!€tu|a nervoasaare proprietatilede excitabilitatesi
corducttbititate,
adica poategeneraun potentialde
fr!" nro.pugasiestecondus.pdmaproprie.
Ere, a farf
tost 1
descrisain capitolulatectat fitobgiej
celulei.
Conducerca lmpulsului nervo& Apantra unui qpuB anrenor I
potentialde actiuneintr-o zona a membranei irlPuts I impulsunrato.
neu.
fo.ratedeterminaaparitiaunui nou potentialde
acti- nervG(poten
irrur,ideacflrne)
une rn zonavecina.A9adar.aparitiaunujpotenlial k"o;:THm*"r*
de
aqlune lntr.un anumitpunct al mernbraneiaxonale
esteconsecintadepolarizarii produsede un potenlial
0e acliun€ anterior.Aceastaexplica de ce toate ,_ _!?TuTry.I" .r""lrl axonilormietiniza!..-
(tig.I3).
n acest caz,daloritat
proprietAfilof
izolatoareale mie-
porenlarctede acfiuneap6rutede-alungulunuiaxon mer. de actiuneaparela nivelulnodurilor
sunrconsectnta.primuluipotentialde actiunegenerar .potenliatul
la ntvelulaxonuluiresDectiv. i^Tllll !l :iur"-d" ta.un nodtaattutintr.untip de
conducere numjta ..sajtatode..
Acest tip oe conou_
Corducercala niJeiul axonilorarnlelinici(fig. 12).in
acest caz, potenlialul de acliune poate sil apara vitezemulr maj mad (tOOm/s,fala de
In :^": leirnlF
ru^m/-stn.trbreteamielinjce).
once. zonA a membranei.proprietatile electrice ale Aceastaexplicaaparitia
marraprtaa unorreflexedecataltele.
IemDrcnei.pemitdepolarizafea regiuniloraolacenrq unaI,saesteconexiunea lunctionalaintre un neu-
|ar potentlatulde acliuneeste condusintFo stigura ron r o attacelula.In SNC,a douacelulaestetot
ofecle.,deoarecein direcliaopusa,undes-aprodus un
neuron. dar in S|\IP ea poate fi o celula electoare,
polenpalutde actune anterior.membrana
esre rn muscutara s6us€cretorie. Desisimilaracu ceaneurc-
srarereiractaraabsolutii.De fap! termenulde ne-utonah,
con. sinaps€neuromuscularA se numesteplaca
este impropriu.deoareceorice nou potential moronesaujoncljuneneuromusculara
9:cel:
de aclune este un evenimentcompletnou,care
se La nivelul sinapselor,taansmiterease face intr.un
repeta,se regenereazadea lungul axonului. .
smgursens,
F!i6r-rbnndamert€le
Eleoruanismului
lman

Fig. l3 Corducereaihpulsiui n€flos intr-o fibr6 rdellnjzata.

Sinapseleneuro-neuronale pot fi axosomaticesali

axodendritice, axoaxonicesaudendrodentritice(fig. 14).
Din pun(t de vedereal mecanismului p n cdrese
facetransmiterea, sinapselepot fi chimicesauelectrice.
In urma interactiuniidintre mediatorulchimic elibe-
rat in fanta sinaptica9i receptorii de pe membrana
postsinaptica(fig. 15),aparedepolarizarea membranei
postsinaptice,numita potenlial postsinapticexcitator,
dacaeste vorbade un neuronpostsinaptic,sau poten-
fial terminalde plac6,dacd este vorba despreo fibra
muscularascheletica.Acest ootential.carc nu trebuie
confundatcu potentialulde actiune,are doud proprie-
tati specialqsumatiatempo.ala9i sumaliaspaliala. In
primul caz,doua asemeneapotenlialeprodlrseprin
desc6rcarea de mediatordin aceeaFi fibrapresinaptica
sepot suma,rezultAnd un potentialmai mare,iarin cel
de-al doilea caz,potentialelepostsinapticeexcitatorii,
produse de doua terminaiii pfesinaptice vecine pe
aceeagimembranapostsinapdca,se poi cumula.
Obos€alahan$niterii sinaptice. Stimularearepe.
tatd 9i rapida a sinapselorexcitaioriieste urmatA
de descarcafi foarte numeroaseale neuronului Fig 14 Tipuri de sinaP8ea.axodenditicd;b. axoaxonicd;c. dendro
dendritica(el€ctric6)d. axosomafca.

_- .:r:i .' :i l :.:.i :.t::::::t ::i .:l :' :.:ra i .Iri IIi :,,,. i
:,:,,,:.
......,.-...,..,........-....,...,...t!:C!iSlliq9i:l.::,:l:i::1f,,::r',,,,
,,;,1:.fili$!F,rl
Alcatuire . termlnaliapr€siraptica conthe veziculecu mediatorchimic (se cu. . doua .eltie de dceleasl
-
noFcpeste40 iO de
de;edatori
rnediatorichirnici
.hirnici cel Tai raspdd! itnd acetilcolina) dimensiuni,care sunt alipite
'- .fairia-sinaci'ica in zonel€lor de rezistenta
*"!b *:9.l1otica
"'- - --::: -',*;. - prezinia receptori electricamraima
perny Frqdiatorul chimia
postsinaptic,pentru ca, in urmatoarelemilisecunde,
numarul acestora sd scadd accentuat.In acest caz,
avemde"aface cu un mecanismde protectieimpotri-
va suprastimuldrii,care se realizeazAprin epuizarea
depozitelor de mediator chimic (neu.otransmit6tor)
de la nivelul terminaliei presinaptice.
Efectele medicamentelor asupra bansrniterii si-
iaptice. Unele medicamente cresc excitabilitatea
shapselor(cofeina),altele o scad (uneleanestezice).
Reflerul
Mecanismulfundamentalde funclionare a siste-
mului nervoseste actulreflex(sau,simplu,reflexul).
Reflexulreprezintdreactiade rispuns a centrilor neF
voqi Ia stimulareaunei zone receptoare.Termenulde
rcflex a fost introdus de catre matematicianulsi filo-
zoful francezRen6Descartes(1596-1650).Raspunsul
rcflex poate fi excitator sau inhibitor. Fig. 15.Tran$iter€a sinaptica I teminalie presinapticai2. aceril-
Baza anatomicAa actului reflex este arcul reflex, colina:3 'antasinapn.a:4celuldposrsindpu.a: 5. rerepror.
akahrit din cinci componenteanatomicq receptorul
caleaaferentacentriineNogi caleaeferen%si efectorul auditive,vestibulare).Alti receptori din orgamsmsunt
(fis 16).
corpusculiisenzitivi - mici organepluricelularealca-
Receptorul esteo structuraexcitabila caferaspun. tuite din celule,fibre conjunctiveti terminatiinervoase
de la stimuli prin variatii de potential gradatepropor- dendritice(receptoriitegumentari,proprioceptoriil
honalcu intensitateastimulului. Uneori,rolul de receptoriil 'indeplinescchiar termi-
Majoritatearcceptorilor sunt celule epitelialedife- natiile butonateale dendritelor(neuronulreceptorului
rentiate specializatein celule senzoriale(gustative, olfactiv,receptoriidurerosi).

Flg. 16.Arftl refl€)c1.recepio.j Z €aleafefentai3. cenhui 4. cate

Fuflc{il€
fundamentale
aleorganlsmllu
uman
La nivelulreceptorului are loc transformarea ener-
giei stimululuiin impulsnervos. TEME9I APLICATII
in functiede provenienla stimulului,se deosebesc:
. extercrcceptori - primesc stimuli din afara
organismului;
. interoreceptori(visceroreceptori) - primescsti-
muli din interioaulorganismului(barofeceptori,
chemoaeceptori).
. proprioreceptori - primesc stimuli de la
mugchi,tendoane, ariculatiisi ;nforrneazadegpre
pozitiaco|Pului si permit conLrolul miscarii.
In functje de tipul de energiepe care o prelu-
creaza:
. chemoreceptori - stimulati chimiq muguri
gustativi,epiteliulolfactiv,corpli carotidieniqi muschiinetezisi glandeleexocrine.
aortici;nociceptoriisunt consideratica fAcand
partedin aceastacategorie, deoarecesunt stim- Va reamintim structura sistemuluinervos,
ulati de substantechimiceelibefatede celulele
distruse; Medrvaspindrii
. fotoreceptori- nI stimulalide lumin6:celule Se g6segtesituatain canalulvertebral,format din
cu conudsi bastonaqe; suprapunerea orificiilorvertebrale,pe careins6 nu il
. termoreceptori - raspund la vaaiatiilede ocupain intregime Limita supedoaraa mdduveicore-
tempeaatura: terminatiinervoaselibere; spundegdurii occipitalesau emergenteiprimului nerv
. mecanorecePtori- stimulaii de deformarea spinal(Cl), iar limita jnferioara
se afl6 in dreptul verte-
membranei celulafe:receptoripentrutact,v;baatii brei L2 (fig. 17).
sr Preslune,
ln functiede vitezade adaptare:
. fazici - raspundcu o creFterea activitAliila
aplicarea stimulului,ddr.In ciudamentinerii aces-
tuia, activitatealor scade ulterior receptorul
olfactiv;
. fonici - prezintaactivitaterelativconstantdpe
toatadurataaplicariistimulului:receptoaul vizual.
La nivelul aeceptorului are loc traducereainfor-
matieipurlalede stimulIn inlormalie nervoasa speci-
ficd (impulsnervos).
CaleaafereDta.Receptorii vin in contact s;naptic
cu terminaiiiledendriticeale neuronilofsenzilividin
ganglioniispinali sau de pe traiectul unof nervi
cranieni.
Prin centdi unui reflex se inlelege totalitateastruc'
turilor din sistemul nervos central cafe pariicipa la
actul reflex respectiv.
Sistemulnervoscentfalare trei nivelemajore.cu
atribute funclionalespecifice nivelul maduveispi-
nArii,nivelulsubcortical si nivelulcortical.
Caleaefercntd reprezintaaxonii neliaoniloamotoai
somatici si vegetativiprin care se transmitecomanda
citre oaganul efector. Fig. n G€ierul ri madwa lpint ii (sectiunesagirr4 r sau.a
Efectorii Principalii efectori sunt muschji striati, occipitala;2 dilataiia
ce.vicah; 3.mdduvaspind.iiincanalulved$
bEli 4. dilatalialombadi5. conulmedulaa
6. filumrerminale
 Intre pereteleosos al vertebrelor9i mdduva9e aflA
cele hei membrane ale meningelor vertebrale care
asigur6protectia Fi nutritia maduvei.
Sub vertebraLZ maduvase prelunge9te cu conul
medular.iar acestacu filum terminale.De o Dartesi
dealtaa conuluimedulargi a filumuluitermin;|,nervij
lombari si sacrali, cu direclie apfoape verticalA,
formeaz6,,coadade cal".
Aspectul odedor ai maduvei
In dreptul regiunilor cervicalasi lombara,mdduva
p.ezint6doud portiuni mai voluminoase,intumescen-
lele (dilatdrile)cervicala Fi lombara,care corespuno
membrelor
Aenivde spinale
Sunt alcatuitedin trei membranede proteclie care
invelescm6duva(fig. 18).Membranaexterioarase
numestedura mater.Are o structurafibroasa,rezis.
tent6 Fi este separatdde peretii canalului vertebral
prin spaliul epidural.
Arahnoidaare o structuraconjunctivasi estese-
paratasi de pia materprintrun spatiucare conlne
Iichidulcefalorahidian (LCR).
Pia mater este o membranaconjunctivo,vascu-
lard, cu rol nutritiv, care inveleste mdduva la care
aderapatrunzand in SanturiSifisud.ln grosimeaei se
gasescvase arteriale
Maduva este formata din substantacenugie dis-
pus6 in centru, sub form6 de coloane,av6nd,in
s€ctiunetrahsversala,aspectulliterei ,,H",si substanla
alb4 la periferie,sub form6 de cordoane(fig. 19).
Substantacenugie
Este constituitd din corpul neuronilor.Bara trans-
versalda
"Hlului formeazAcomisuracenusiea mddu.
vei, iar portiunile lateraleale ui sunt subdivizate
in coame anterioare,laterale"Hn !i posterioare.
Comkura cenugie prezintd, in centru, canalul
ependimarcare contine LCR.
Coameleanterioare (ventrale) conlin dispozitivul
somatomotor,care este mai bine dezvoltatin rcqiu-
niledilatarilor, Coameleantefioare suntmai lateFi ;ai
scurte decat cele posterioaresi conlin doua tipuri d€
neuronisomatomotoriai cAroraxoni formeaz6rddaci-
na ventrah a neNilor spinali.
Coamele posterioare (dorrale) contin neuroni ai
cdilor senzitivecare au semnificatiade deutoneufon
(al ll-lea neuron),protoneuronul(l-ul neuron)fiind si-
tuat ln ganglioniispinali.
Coamelelateralesunt vizibile'in fegiuneacervicala
inferioard,in regiuneatoracalati lombarasuperioarA.
Contin neuroni vegetativi simpatici preganglionariai
c6ror axoni pArdsescmdduvape calearddAciniiven-
trale a nervuluispinal s,i formeazafibrele pregan-
glio^nare ale sistemuluisimpatic.
Intre coamelelateralegi posterioare,in substanta
alba a maduvei,se afld substantareticulatAa miidu-
vei. mai bine individualLata in reqiuneacervicalasi
formatadin neuronidispusiin reiea pfezentisi in
jurul canaluluiependimar, pe toatalunqjmeasa,
Substantaalba
, Se afla la periferiamaduveisi este dispusasub
lorma de cordoanein care gasim fasciculeascen-
dente,situate,in general,periferic,descendente,situ-
ate spre interior faF de precedentele, fasciculede
asociatie,situate profund in imediata vecindtate a
substanteicenusii.

FE-19. lrddw! sphafii (seclune tr'Ilsver3ald) L cordonutpostei-

or 2 santulmedianpcredor.J. conhurdLenu:ip:4. conut tdreral
5 neru spiFlj 6. cordonulaotedoc7. comisua atb4 8. fisu|a me-
F&:la ndnngele1.mdduwspindrii2 apofizaftnsversa;3. corp diani antedoa.6i9. comul antenoi tO 6d6cina antenoard:U.
oan.
ve.lebralj4 neN spinalj5. pia materj6. tahnotdai?. dummater,- giionspindl:12 ladaciMposre.odm;13'cordonuttsrerdtt4.(an'dtut
ependimai15.comul postenor
Flnctile f!.d.menta e ale oNEfsmullirmln
* Cbileascendente fig. 20)
[ale sensibilitSlii;
Calle sensibilitaEiexteroceptive
. CaleaseDsibilitdtiitemice 9i durercase
Receptoi se gasescin piele.Pentrusensibilitatea
dureroasa, ca Fi pentrucea termica,receptofiisunt
terminatiilenervoaselibere.
Protoneuronul se afla in ganglionulspinal.Den_
drita lui este lungagi ajungela receptori,iar axonul
patrundein mdduv6.
Deutoneuronul se aflain neuroniisenzitividin cor
nul posterioral maduvei.Axonullui trecein cordonul

Frg. m. Ciile alcend€niq 1. gir postcentmi;2. axonii neuronilotlll lntjndere;14,regiunecervicala;15.fasciculgracilisi16.receptortac

iralamici);3. talamusi4. co.iex cetebral 5. mezencefal;6. celebeli tjl; 17.dendriteleprctoneuronilori18. fus neuromusculari19. lra€i
7. punte;& axoniideutoneuronilori 9. nucleulgmcilisi10.nucleul spinocer€belosdoFali 20. tmct spinotalamiclateral 21. receptor
cuneat 11.bulb rahidian12.fasciculmeat 13.receDlorartiola. de pentu durcrei22. axonilprctoneuronilori23. receptoriemic.

8
9
10

l1
12
l3

14
15

16
kteral opus, Lmdefomeazd fasciculul spinotalamic care devin ascendentiti formeazalemniscul medial,
Heral. carq in haiectul sau ascendent.str6batemddu" care se indreapta spre talamus.
rd 9i taunchiulcerebral,indreptandu-sespre talamus. Al lll-lea neuronse aflain talamus Axonul celui de
Al lll-leaneuron se afla in talamus.Axonul lui se al III-leaneuronse proiecteazdin aria somestezical.
FoiecteazApe scoartacerebElA,in aria somestezicdI . Caleasen3ibilitdliipropriocrptivede contol al mitcan
&r lobul parietal. Aceastdcale e$te constituita din dou6 tracturi
. C6ieasensibilitaFitactile gr@iere(protopaficA) . tractul spinocerebelosdorsal(direct);
ln piele,receptorii sunt reprezenkti de corpusculii .tractul spinocerebelosventral (lncrucigat).
ileissner si de discuriletactile Merkel. Receptoriiacesteicdi sunt fusudleneuromusculare.
Protoneuronulse afla 'in ganglionulspinal.Dendri. Protoneuronul estelocali?atin ganglionulspinal;den-
h acestuineuron,lunga,ajungela nivelul receptorilor, ddta ajungela receptori,iar axonul,pe calear6dacinii
iar axonul pAtrundepe calea radaciniiposterioarein posterioare intrain maduva. l n substanlacenusie.
maduva. Deutoneuronulse aflain neuroniisenzitividin cor-
Deutoneuronulse afldin neuroniisenzitividin cor
nul posterioral mdduvei.Axonul celui de al ll-lea neu-
nul posteior.
ron 9e poate comportain doua moduri:
Axonul acestorneuronihece in cordonul anterior
.fie se ducein cordonullateralde aceeasiparte,
opus, alcatuind fasciculul spinotalamicanterior care,
form6nd fasciculul spinocerebelosdorsal(direct);
tn tmiectul sau ascendent,strdbatemaduva,trunchiul
.fie ajungein cofdonullateralde parteaopusa.
cerebralsi ajungela talamus.
Al III-leaneuron se afla in talamus.Axonul lui se deci se incfuciseaza si fomeazafascicululspinocere.
proiecteazain scoa4acerebrala,in aria somestezicaI. belos ventral (incrucisat).
. Caleasensibiliuitiitactile fine (epictitice) Ambele fasciculeau un haiect ascendent,strabat
posterioare, maduvasi ajungin hunchiul cerebral,unde se com.
Utillzeaza caleacofdoanelof impreuna
port6 in mod diferit
cu calea proprioceptivakinestezicd,cu care va Ji
. fasciculul spinocercbelosdorsal strabate numai
descrisA.
bulbulsi apoi,pe caleapedunculului cerebelosinfefi-
eda tadHuftfi FeprloceFtlve or, ajungela cerebel;
. Caleasensibilitilildnestezice . fasciclrlul spinocerebelosventral strabatebulbul,
Sensibilitateakinestezica(simtul pozitiei 9i al mi9- puntea 9i mezencefalulsi apoi, mergandde-a lungul
carii in spaliu) utilizeazacaleacofdoanelorposterioa- peduncululuicerebelossuperior,ajungela cerebel.
fe, impreuna cu sensibilitateatactilAepicritica. O*e sEddlqe k*eroeap$re
Receptorii:
.pentru sensibilitateatactila epicritica, sunt ln condilii normale, vilcerele nu reactioneazala
stimuli mecanici,termici. chimici iar influxurile ner.
aceiagica 9i pentru sensibilitateatactila protopa ca,
voase interoceDtivenu devin constiente.Numai in
insa cu camp receptor mai mic;
. pentru sensibilitateakinestezicAreceptorii sunt condilii anormaleviscerelepot fi punctul de plecare
corpusculiineurotendinogiai lui Golgi 9i corpusculii al senzatieidureroase.
K Un l n r. Receptorii se gasescin perelii vaselor qi ai oaga-
Protoneuronulse afla 'in ganglionulspinal,a carui nelor, sub forma de teaminatiilibere sau corpusculi
dendrita,lunga,ajungela receptori.Axonul, de aseme- lamelati.
nea lung, pdtrundein cordonul posterior,formand la Protoneuronul se gasegte in ganglionul spinal;
acest nivel fasciculul gracilis si fasciculul cuneat. dendritalui ajungela receptori,iar axonulp6trundein
Mentionamca fascicululcuneat apafe numai ln maduva.
maduva toracald superioara9i in maduva cervicald. Deutoneuronulse afla in maduvd;axonii acestuia
Aceste doud fascicule,numite gi fascicule spinobul- intA in alcatuireaunui lasciculsi. din aproapein
bare,urcdsprebulb. ap.oape,ajungla talamus.
Deutoneuronul se afl6in nucleiigracilisgi cuneat Al III-leaneuron se afl6 in talamus.Zona de pro-
din bulb. Axonul celui de al ll-leaneuronse incru- iectie corticalaeste difuzi. Aceastacale este multisi-
ciseazdin bulb si formeazadecusaliasenzitivd,dupd naptica.
FLnct|rLe
tund€mentale
aleoryanEmulur
lmsn
* CSiledescendente
lale motriciHlii; fig. 211
Caleasistemuluipiranidal
igi are originea'in cortexul cerebral9i controleaza
motilitateavoluntara.
Fascicululpiramidal(corticospinal)are origini corti-
calediferitq ada motorie,ariapremotorig aria motorie
suplimentarasi aria motorie secundafa.supfapusa
ariei senzitive secundare.Dintre cele aproximativ
1000000 de fibre ale fascicululuipiramidal,circa
700OOOsunt mielinizate.
Fibrele fascicululuipiramidalstrabat,in direclia lor
descendent4toateceletrei etajealetrunchiuluicerebral
9i,ajunsela nivelulbulbului,se comporti diferit
.in jur de75%din fibre se incruci€eaza la nivelul
bulbului (decusalia piramidala) formand fasciculul
piramidal incrucisat sau corticospinal lateral, caae
ajungein cordonul lateralal maduvei;
. in jur de 25%din fibrelefascicululuipiramidalnu
se incrucigeazaSiformeazafascicululpiramidaldirect
(corticospinalanterior),care ajungein cordonul ante-
rior de aceeasiparte,fiind situat langafisu.a mediana.
In dreptul fiecarui segment,o parte din fibre pardsesc
acest fascicul, se incrucigeazd 9i trec in cordonul
anterior opLts.

Flg 2L C6ned€.dtdentE i. coderul cerebral;2. fasclculpimmidal(corticospinal)i3. Iibrc s€nztive S' motoni cae s incru.i!€azi in bulb;
4. fasciculcueal 5 fasciculcorti€ospinalantedoi 6. fasc'cul cuneag7 lalamusi8. mezencefal;9. cerebeL10 punteai11.bulb labidiani
12.fasciculcodicospinal]ateral 13.impuls senzitjvde la pielej 14.rcgiuneaceNicaEi 15 regiunealomba|ai16.mugchiscbeletjci;17.fasci:
ol rubrospina[1& pedunculcerebral(mezencefal).
 in traiectul lui Drin trunchiul cerebral.din fibrele Ne r v iis o in a li
piramidalse desDrindfibre corticonuclea-
Nervii spinali conecteazam6duvacu receptorii si
care ajung la nucleii motori ai nervilor cranieni efectorii(somaticisi vegetativi).Suntin numArde 31de
comuluiantedoral mAduvei). perechi In regiuneacervicaldexistd 8 nervi cervicali
in concluzie,caleasistemuluipiramidala.e doi (primul ieseintre osul occipitalsi prima vertebfaceNi-
cald),in regiuneatoracalasunt 12nervi,apoi5ln regiui
. un neuon coftical, central,de comandd; nealombara,5in sacrala si unultn regiunea coccigiana.
. un neuroninferior,periferic sau de execulie,care Nervii spinali sunt formati din doua radacini
poatefi situatin mdduvasau'innucleiimotoriai ner- . anterioah (ventrald),motorie;
Yilor cranieni. . posterioafa(dorsala), senzitivd,careprezintape
CaleasistemuluiexhQirEmidEl traiectul ei ganglionul spinal.
RddAcinaanterioard conlhe axoniineuronilorso-
I9i are origineain etajelecofticale gi subcorticale matomotoridin cornulantelioral maduvei axonii
Si
Si controleazamotilitateainvolunhra automatasi se- neuronilorvisceromotoridin iumatateaventralAa col.
miautomata.Caile extrapiramidalecorticale ajung la nuluilateral.
nucleii bazali (corpii stria-ti).De la nucleii bazali,prin Rdddcinaposterioard(dorsala)prezintape traiectul
€ferenlele acestora (fibre strionigrice, striorubice 9i sauganglionulspinal la nivelulcaruiasuntlocalizatiatat
strioreticulate),ajungIa nucleii din mezencefal(nucle" neuronjisomatosenzitivi, cat si neuroniiviscerosenzitivi.
ul ro , substanlaneagra9i formatia reticulata) conti- Neuroniisomatosen,/itivi au o dendritalunga,care
nuandu:sespre maduvaprin fasciculelenigrospinale, ajungela receptoriidin piele (exteroceptori) sau la
rubrospinaleii reticulospinale;de la nivelul nucleilor receptoriisomaticiprofunzidin aparatullocomotor
bulbari - olivari 9i vestibulari- se continuacu fasci- (proprioceptori). Axonullor intaain maduvape calea
culele olivospinalegi vestibulospinale(fig. 22). radaciniiposterioare.
Toate acestefasciculeexhapimmidale ajung.in Neufoniiviscerosenzitivi au gi ei o dend.it6lungA,
final,la neuroniimotori din comul anterioral maduvei. care ajungela receptoriidin viscere(viscerorecep'
Prin cail€ descenderte pimmidale 9i extapiami- tori). Axonii lo. patrundpe calearadaciniiposterioare
dale,centaiiencefaliciexercita controlul motor volun- in mAduv6si ajungin jumatateadorsalaa comuluila-
br (calea piramidala)ti automat (cdile extrapirami- teralal mAduvei(zonaviscerosenzitiva).
dale) asupra musculaturii scheletice. In acest mod Radacinileanterioara si posterioar6 ale nervului
smt reglate tonusul muscular Fi activitatea motorie, spinalse unesc gi formeazafrunchiul nervului spinal,
fihd mentinute postura si echilibrulcorpului. care este mixt avandin structurasa fibaesomatomo-
torii, visceromotorii,somatosenzitiveviscerosenzitive.
Trunchiul neruului spinal iese la exteriorul cana-
I lului vertebral prin gaura inteNertebrala.Dupa un
2
3 scurttraiectde la iesireasa din canalulvertebral, ner
vul spinalse desfacein ramurile sale ventrald,dor'
5
6 sala.meningialasi comunicantdalba.Prin a cincea
ramura,comunicdnta cenulie,fibravegetdUva simpa-
39 dca postganglionard intr6 in neNul spinal.
T Ramurile Lp.ntnle,pin anastomozare intre ele,for
meazao seriede plexwi:cervical,brahiallombar,sacral
In fegiuneatoracala,ramurile ventraleale nervilor
se dispunsub formaneNilorintercostali.
n 2 | 14151617t8 Ramun dorcala a nervuluispinalconline,ca gi
ramliraventrala, atat fibremotorii,c6t si fibre senziti.
22.l,t&tuvasplntli L fasciculglaciliq 2. fasciolcuneat 3. fas- ve; se distribuiela pieleaspatelui9i la mutchiijghea-
fundamental Dosledor 4. fascicul sDinocereb€losdnect
5 fasciculfundamentallate.al 6. fasciculDnamidali ncru' burilorvertebfale.
7. fasciculrubrospinal8. lascicul\estibulo\pird 6le'al: Ramura meningiala a nervului spinal contine
I fascicul spinotalarniclateral;10. fasciol sDinderebelosinau. fibre senzitive!i vasomotoriipentru meninge.
Gowe|s;11.fasciculolivospinali12.fasciculspinoiectal;13.fas Ramuile comunicanteprin cea alba trecefibra
reticulospinal 14 fascicul spinotalamicventEli 15 fasicul
| 16.fas.iculvestibdlo.prrlvenrral:17.larciculp'rari prcganglionara mielinica,cu origineain neuronulvis-
djr(t l& fasciculfundamentalante or ceromotordin comul lateralal maduvei,iar prin cea
 1

nO 2X Refl€x nooostrapdc 1. maduva sp'narji; 2. axonul neu_

.onului s€Eitu 3. dendritaneufonuluisenzitiv 4 ligamentroiuliani
5' femur 6. efecioi ?. axonul neurcnuluimotor & denddtaneu-

cenusie fibra postganglionaraamielinica,fiind axonul

neuronului din ganglionulvegetativ simpatic latero-
vertebral(paravertebral).
Maduvaare doud funclii: reflexa 9i de conducere.
1.Functia rcflexa a mdduveispinariieste 'indepli-
nita de cAtreneuonii somatici9i vegetativi.
a.Reflexele spinale somafica Principalelereflexe
spinalesomaticesunt feflexelemiotaticesi nocicep_
tive. dar si reflexul de mers.
. Reflexelemiotatice constauin contractiabrusca
a unui mugchi,ca rdspunsla intindereatendonuluisdu.
Reflexul se Dunein evidentdlovind cu un ciocan de
cauciuc tendonul muFchiului.in mod curenr, ace$e reflexe se cerceteazdla nivelul tendonului lui Ahile
(reflexul ahilian)si la tendonulde inse4ie a mutchiu-
lui cvadricepspe gamb6(reflexulrotulian).
Reflexelemiotatice sunt monosinapfice (fig 23),
Receptorii sunt reprezentatide proprioceptoriimus-
culari - fusurile ner.romusculare. Caleaaferentaeste
asiguratade p.imul neuon senzitivproprioceptivdin
ganglionulspinal!i de prelungirileacestuia.Prelungirea
denditica lungamerge la periferieli se terminala ni-
velul receptorului.Prelungircaaxonalascurtdpatrunde
in maduva prin radacinileposterioareti se bifurc6.

Frg 24. Reflexpolbtl.pdq L axonul neuronuluis€Ditiq 2. dendf

ta neufonului senzitiq 3. efecto'i 4. aronul neuonului moior]
5. neuronde aso.iatie.
 II
i
I ramificatieface sinaDsicu neuronulmotor din coar- roni de asociatieqi neuronimotori.Caleaeferentaeste
:ele anterioarede aceeasiparte,inchizandarcul reflex reprezentatAde axonii neuronilormotori, iar efectorul
-iotatic iar o alta ramificatieface sinaosacu al ll-lea este mugchiul flexor care retrage m6na sau piciorul
.3uronproprioceptiv din coarneleposteaioare,
de unde dh fala agentuluicauzatoral dure i. !
:leaca fascicu'elespinocerebeloase. Reflexelepolisinaptice(fig.24) prezin€proprieta-
Centfulreflexuluimiotaticestechiaasinapsadin- tea de a iradiala nivelul sistemuluinervoscentral,
-ie neuronulsenzitivsi cel motor.Caleaeferentaeste antrenandun num6r crescut de neuroni la elaboratea l
:\onul motor, iar efectorul.fibra musculardstriata. raspunsului. Studiullegilorcareguvemeaza fenome-
ieflexele miotaticeau rol in mentinereatonlislt[li nul de iradiefea fost facutde Pfllioer.
':ruscular9i a poziteicorpului. b.Reflexele spinaLeoegetatiDi. in maduva spi :
.Reflexelenociceptive conslauin retragerea unui narii se inchid reflexede reglarea vasomotricitaui
aembruca raspunsla stimularea dureroas6a acestu_ (reflexevasoconstrictoare si vasodilatatoare),
sudo-
. Acestea sunt reflexe de aparare.Receptorii sunt rale,pupilodilatatoaae, de micti-
cardioacceleratoare,
cali/atirn pielesi suntmaialesteminatiinervoase une,de defecatie9; sexuale.
:befe.Caileaferentesunt pfelungiri(dendrite)ale neu' 2, Functia de conducere a maduveispinarii este
-rnilordin ganglionul spinal.Centriisuntpoiisinaptici asigurata de caileascendente prezen-
9i descendente,
:rmali din neuronisenzitivide ordinulal doileaneu' tate anterior,dar 9i de cai scurte,de asocialie.

Lucrdri?radice
Demonghareaunor reflexe $teotendinoas€ Legea simetrieL La 0,7%,se constataca broasca
. Pentru refle,rul rotuilan (patelar)stimulul este flecteazaputemicmembrulinfefiorrespectivsi.con.
produsprin lovirea,cu Linciocande cauciuc,a ten- comitent, flecteaza membrul inferior de partea
donulu:cvadriceDsului femural.determinandexten- opusa.
sia gambei pe coapsa;ilustmlia este prezentatah Legea iradierii, Utiliz6nd o hartie de filtru
reflexulmonosinaptic (p. 24).
lmbibatacu acid sulfuric1%,se oblin contractiiale
.Pen1jurcflexul ahilian se lovestetendonullui
tuturorextremit6tilor.
Ahile al tricepsului sural atunci cand membrll inferi_
or este in unghi drept si gambase sprijinape un LegeagenetulizariLLa o concenhatie de 2%,se
supot se produccontractiatr;cepsului9i extensia pfoducconvulsiigenefalizate ale musculaturiimem-
labeipiciorului. brelor;i trunchiului.
- in locul acidului se poate folosi, ca stimul, un
Demonghar€airadierii reflexelormedulare curent de induclie, a carui intensitateva fi crescuta
Se ia o broascaspinala(broascddecapitata, cu pfogresiv.
centriimedulariintacli).Dupd10 min, pentrudepd- - Pe baza cunogtinfelor despre funclia reflexa a
girea ,gocului spinal",broascadecapitatase sus'
maduveispinafii,explicalireacliilebroagteispinale
pendape un stativcu o sarmaintrodusapfin plan'
geul bucal. Stimulatipieleagambei,pdn aplicarea
unor bucatide hartiede filtru imbibatecu acid sul'
furic de concentratii diferite (0,1{,3; 0,5; 0,7; 1 9i
2%).Dupa fiecaretestare,spalatigambacu apa fi
uscati-oprin tamponarecu har e de filtru. Se oblin
feaciii de raspunstot mai ample,proporlionalecu
concentraliaacidului sulfuric folosit potrivit legilor

Legea localbariL La excitafia cu concentrafia

slabade a(id sulfufic(0.1-0.3%).
se observao usoara € g
flexiea labeipiciorului. € @
Legea unilatenlitdtiL La concentraliide 0,5%, 0,1-0,3 o,5% o:t % I%
oblinemflexiaintreguluimembruinferior
 flndam€nlBle
Funsliile al€oru6nr6nr.rl!
unan
?" \-u vll' lE
!
cale ascendentd. cale descendenta. nervi spinali,I
reflex miotatic, reflex nociceptiv, reflex mon6i I
I naptic,reflexpolisinaptic
l!ncefaluI
Encefalul cuprinde trunchiul cerebral, cerebelul,
diencefalulgi emisferelecefebrale.
Ca gi m6duva,encefalul este acoperit de menin_
gelecerebrale. ng. 25. Trur|chlulc€llbrll - firla anlertorri (vedral4 1.mezence.
Tr u n ch i ul
cerebral
T.unchiul cerebral (fig. 25) este format din trei
etaje: bulb (maduvaprelungita),puntea lui Varolio gi
mezencefalul. In trunchiulcerebralrgiau origineazece
din cele 12perechide nervi cranieni.Blibul, punteagi
mezencefalulsunt sediul unor reflexe somaticegi ve-
getative:salivatot de degluillig de voma,tuse,sfanut,
masticator,cardioacceleratori,cardioinhibitori,de cli-
pirq lacrimal,pupilarede acomodare9i fotomotor.
Nerviicr€nieni
Fac partedin sistemulnervosperifericqi suntin
numaf de 12 perechi.Se deosebescde nervii spinali
prin aceeac6 nu au o dispoziliemetamerica9i nu au
douaradAcini(dorsal6 ventrala).
Clasiffcareanervilor cranieDi
Neroii I, Il si VIII sruntsenzoriali. conduc6ndexci'
tatii olfactive(l),optice(ll) 9i statoacustice (VI ).
Netoii III, IV, W, XI, XII sJ'ntmototl
Net,ii V, VII, U, X stnt nervi micpta
n
ul
VI
IX
fali Z puntei3. bulb 4 pirmide bulbdei 5. olivabulba!6i6. pedu-
oli cereb€lo infetori;7. lant bulbo.pontin;L pedunculi€erebe
lo$i mjjlocii; 9. Fnl ponlomezen€efalic;10 pedunculicerebeloti
supe.iod. In cifrc fomane - origineaaparentaa neNilor cranieni
rcsDectivlm - fibre motorii:s - fibrc senzitive
Notam,in plus,ca nerviilll yII, .lX,X auin struc-
tura for si libre parcsimpaticepreganglionare. cu
originealn nucleiivegetativi(parasimpatici) ai trun-
chiuluicerebral.
PerecheaI de neN\ ctanieni- neruii olfactiDi-
au originearealain celulelebipolaredin mucoasa
olfactiva.Suntnervisenzoriali, careconducinfomati-
ile legatede miros.
PerecheaII de dervi oanieni - neruii optici -
$int compugidin axoniicelulelormultipolaredin re-
tin6,careformeazaneFul optic.Suntnervisenzoriali.
PerccheaIII de nervicranieni- neruii oculomo-
fori - suntneNimotori,careaugi fibreparasimpatice.
Originearealaa fibrelormotoriis€aflain nucleulmotor
al oculomotorului din mezencefal, iar, pentrufibrele
parasimpatice, in nucleulaccesoral nervuluiIIl,tot din
mezencefal. OrigineaaparentA se aflain spaliuldintre
picioarelepedunculilor cerebrali.
Fibrelemotoriimerg

54
m Nervii s.nieni lll lV, Vl 1. mugchiul oblic supedor
Z nufchiul d.ept intaru 3. mu$hiul drept supedor4. nervulopticl
5 nu9€hiul drept inferioq6. muschiuloblic infedor.
b mugchiidreptiinterrLsuperiorsi inferiorsi la oblicul
hferiorai globuluiocular,precum9i la mugchiulridica-
Itor al pleoapei.Fibreleparasimpaticeajutg la muSchiul
sfincter al irisului Fi la fibrele circulareale mugchiului
ci[ar (fig 26).
PerecheaMe neNi aranieni - nerDiifrohleari-
glnt nervi motori. Au originea real6 in nucleul neF
vului, situat tot in mezencefal.Odgineaaparentaeste
pe fata posterioarAa trunchiului cercbral,sub lama
cvadrigemina.FibreleineNeazdmugchiuloblic superi-
or (vezi fig. 26),
Percchea V de netvi cranieni- neNii trigemeni
- sunt nervi micAti.OriginearealAa fibrelor senzitive
Flg: z/. tl€nul cltnian V 1.ramuE oftalnricai2 ranu6 maxilar.;
3 ganglionultrigemiMli 4. 6mu6 mandibulara.
se gasegtein ganglionultrigeminalsituatpe traseul
neraului.Acestaconlineprotoneuronul. Deutoneuro-
nul fibrelor senzitivese afld in nucleii trigeminalidin
trunchiul cerebral.Fibrele moto i au originearealAin
nucleul motor al trigemenului din punte. Originea
aparentase afla pe partea anterioarAa punlii. Fibrele
senzitivese distribuiela pieleafetei,iaf cele motorii
ineNeazamuschiimasticatori.Din cele trei ramuri
principalealesale,celeoftalmicA9i maxilar6suntsen-
zitive, iar cea mandibulardeste mixta.
PerccheaVI de reNi ct?ft]F.ni - neuii aMucens-
sunt nervi motori.Au originearealdin nucleulmotor al
nerwlui aMucens din punte.Odgineaaparent6se afla
in Fntul bulbepontin.Fibreleinerveaz€muschiuldrept
extemal globuluiocular.
Perechea Vll de retvi aranieni- ner.uiifacialt -
sunt nervi micqti,care au 9i fibre parasimpatice. Fi"
brelemotorii au origineareal6in nucleulmotor din
punte.Fibrelegustativealenervuluifacialau originea
'in ganglionulgeniculatde pe traiectulnervului,unde
se gaseqteprotoneuronul. Deutoneuronul se afla in
nucleul solitar din bulb.
ng 2& NeIvUI.r6nlm V[ se dist.ibuiein regiunile:i. temporala
$i fiontaldi2 auncubrE;
3. mandibubai4. cervi.alEi5. zigomaticd.
Fibreleparasimpaticeprovin dln doi nuclei:nucleul
lacrimalsi nucleulsalivatorsuperior,ambii gasindu-se
in punteOrigineaaparenta se gaseste'insantulbulbo-
pontin. Fibrele motorii inerveazamugchii mimicii.
Fibrelesenzorialeculeg excitatii gustativede la corpul
limbii. Fibrele parasimpaticeineweazaglandelelacri-
male,submandibulare (fig.28).
si sublinguale
Frqlli e fqFddnenlicae oEBFq|nllurlmdn
Perechea VIII de nervi cranieni - neruii
uestibuLocohleari- sunt nervi senzorialisi sunt foF
mati dintr"ocomponent6 vestibulara,careare pe tra-
seu ganglionullui Scarpa,ti o componentacohleara,
careare pe traiectganglionulCorti.Ramuracohleara
se indreaptaspre nucleiicohlearidin punte,iar cea
vestibulara, sprenucleiivestibularidin bulb.
PerccheaIX de nervi cranieni- neroii glosofa-
/lngieni - suntnervimicsti,careau si fibreparasim.
patice.Origineareald a fibrelor motorii se gasette in
nucleul ambigurl din bulb. Fibrele senzoriale(gusta-
tive) au primul neuron in ganglionii de pe traiectul
nervului.iar deutoneuronul. in nucleulsolitardin bulb.
Fibrele parasimpatice provin din nucleul salivator
infefior din bulb. Origineaaparcntase gasestein san-
tul retroolivar.Fibaelemotorii se distribuie muqchilor
faringelui.Fibrelesenzoriale culeg excitaliigustative
din treimeaposterioara a Imbii.Fibreleparasimpatice
ajungla glandeleparotide(fig 29).
Perechea X de nervi cranieni - neruii uagi sau
pnewnogastrici - sunt nervi miclti, care au 9i fibre Fig. 30. N€rvul CJanianX l. pbmaq 2. inimai 3. ficat 4 stomac;
parasimpatice.OriginearealAa fibrelor motorii se aflA
in nucleulambiguu.Fibrele senzorialeau primul neu- radacini:una bulbara,cu origineain nucleul ambigLlu,
ron in ganglioniide pe haiectulnervului,deutoneuronul 5i una spinah,cu origineain comul anterioral mddu-
aflandu-se in nucleulsolitardin bulb.Fibreleparasjm- vei cervicale. Distribulieprin ramuraintemacarepa-
patice provin din nucleul dorsal al nervului vag. Ori. trundein nervii vagi,fibrele ajungla muschii laringelui,
gidnea aparentAse afl6 in santul retroolivar.Fibrele iar prin ramuraextem6,ajungla mugchii stemocleido-
motorii inerveazamusculaturalaringelui9i faringelui. mastoidiansi hapez(fig, 31).
Fibrele senzorialeculeg sensibilitateagustativ6de la PerecheaXII de neNi qar\iet\\- netuii hjpogloFi-
bazarAdaciniilirnbii.Fibreleparasimpaticese distribuie sunt neNi motori Au originearealdin nucleulmotor
o.ganelordin toracegi abdomen(fig 30). al nervuluisituatin bulb. Oighea aparen%se gas€qte
PerecheaXI de nervicranieni- neruii accesori in gantul preolivar.InerveazAmusolatura limbii (vezi
sau gpinali - sunt nervi motori. Sunt formali din doua fig.31).

FE 29. Neryd cmnian Dc i. bulbi Z parodda;3. artera carotidd; Fig. 3L Neftii qani€ni XI, XIL 1. neN hipoglos;2. herv accesor;
3. limba.

i .--,,..-..--,,. ..,,--*-.:
-.CIJVTNTECHEE
nerv olfactiv, nerv optic, netv oculomotor, nerv !
trohlear,nerv trigemen,nerv abdlicenq nerv facial, i
nerv vestibulocohlear,nerv glosofaringian,nerv I
-
vag,nerv accesor,nerv hipoglds i
.,.'.---'--.,..'.".-.".*!
Cerebelul
Cerebelulocup6 fosa posterioarda craniului,fiind
separatde emisferelecerebralepaincortul cerebelu-
ful excrescentaa durei mater cerebrale.Este situat
inapoia bulbului Fi a punlii, cu care delimiteazacavi-
tatea ventriculului IV. Are forma unui fluture. Drezen-
tAndo portiunemediana,DermisuL9i douato4iuni
hterale,voluminoase,nrmite emisfere cerebeloase
Cerebeluleste legat de bulb, punte 9i mezencefal
prin pedunculiicerebelosiinferiori.mijlociisi superi.
ori. Acegti pedunculicontin fibre aferentesi eferente;
cei mijlocii conlin numai fibre aferente.
Suprafatacerebeluluieste brazdah de Fnturi pa-
ralele.cu difedteadancimi.unelesunt numeroasesi
supediciale,delimitand lamelele(foliile) cerebeloase,
altele,mai adanci,care delimiteazdlobulii cerebelului,
32t bu8ia.cdeb€luluiL pedun.utcerebetos
mijtociJz.ver.
robposleor:5. ve;h nr" o,l
:yi:l'gr::
dborel€ vietiijlq "1F,.:4.
Z lob ftcuton"aut",ra. t,u Lr,taia,uri p*,e.
Biafahrlra4i!!i
TEME9t APL|CAT|I
iar altelefoarte adAnci,in numar de doua care delimi-
leaza lobii ceteLrelului Lobii sunh anteriof (Daleo-
cerebel),postefior (neocerebel)si floculonodular
(arhicerebel) (fig.32).
La exterior, se afl6 un strat de substantacenusie,
<afe tormeazascoa4acerebelului.Scoarlacerebe-
loasi lnconjoarasubstantaalbd centrald,care trimite
prelungiriininterior,dand,in ansamblu, aspectulunei
coroane de arbore, de unde gi numele de arborele
uieiii In interiorulmaseide substantaalbase gasesc
zone de slibstania cenugie, care formeaza nucleii
cerebelului.
E\tirpar€acerebeluluiproduceastenie(scaderea
fortei voluntare),astazie(tulburariale ortostatismului)
si atonie(diminuarea tonusuluimuscular).
Dupa cateva luni tulbufarilese atenueazaprin
Die n c e f a lu l
Diencefalul(fig 33) cuprinde:talamusul- releu (in-
treruperesinapdca)pentru toate sensibilitatile,cu €x-
ceptiacelor olfactive,vizualesi auditivqmetatalamusul,
2
3
4
F.* P-*r"r,t | .orpu .atG:2 b€mu":3' ep,rk (srdnda
, *"ber 6 punrea:7 (qrad;pitul
hipof@
ilT'fl"";n",flj:"
 vorbirii in emisfera stang6 determin6 asimetna de
volum,emisferastangafiind mai dezvoltatala drePtaci
Emisferele cerebrale Drezinta trei fete laterala,
medialasi inferioara(bazah).
Pe fata latera6 (fig.34) se observadou6 ganturi
mai adanci:fisura lateralaa lui Sylvius9i gantulcentral
Rolando.Aceste saniuri delimiteazaPatru lobi: lobul
frontal, situat inaintea s,antuluicentral;lobul parietal,
deasupra lobultemporal,
scizuriilaterale; subfisuralat-
erala;lobul occipital,situat in partea posterioard.
'impartlobii'in giri
Fanlurilemai putin adanci

Fia 34. Fatalateral&. lobLrpd iFLdl2. s:' po\rce1[al ] sdnlll

.Jrrrd eobrd 4. s aecenudl 5. loo lrorrar 6 lisurdlai"6rc
8. lob dciPital
SylviusiT.lob temporali

vizuala5i auditiva;hipotala-
releu al sensib;litaulor
musul- centruSuperiorde intcgrafe,reglaresi coor-
donareale principalelor prin_
functiiale organismului,
ire caremetabolismul intermediar,secreliaendocrin6,
termoreglarea,digestiapfin centrii foamei,setei 9i
satietali,uneleacte comPortamentale, ritmul somn-
veghe9.a.
Em i sfe r e cerebral
le e
Emisferelecerebraleprezint6parteacea md volu_
minoas6a sistemuluinervoscentral.Sunt legateintre Fia 36. venukulii creierulul I oiikiu inervenlriculai 2 aPeducl
m;ancefdliL (Svviur: r. venlriculLlv:4. \enu:culldtFral5 vec'
ele prin comisurilecreieruluigi in interiof contin ven- triculul IIL6. canalm€dula.cenkal (ependirnar).
triculii laterali,I si II. Activitateamai comphxAa mem'
brului superior drept, precum gi localizareacentrului Pe fata mediala se observdgantulcorpului calos
ln parteaposterioarase afla scizuracalcarina.care
este un gan! orizontal(fig. 35).
Pe fala bazakincepe fisura lateralda lui Sylvius,
care imparte aceastafata in lob orbital, situat anteri_
or de fisura laterala,9i lob temporo'occipital, sitllat
posteriorde fisuralaterala. La nivelullobuluiorbitalse
remarcaun gan!cu direclie antero?osterioara,lantul
olfactiv, care ad6postegtebulbul olfactiv (fig. 36).
Late.al de ganlul olfactiv se afld Fanlurileorbitare,
dispuse sub forma literei ,,H",intre care se delimi_
teazagirii orbitali.
Lobul temporo'occipital prezinta santul hipocam-
pului, tantul colateralti tantul occipito-temporal,lntre
acestea,se delimiteazatrei girir girul hipocamPic!i
girii occipito-temporalmedial 9i lateral.
Ca gi la cerebel,substantacenuFieestedisPusdla
suprafaF,form6ndscoariacerebrala,i, in profun_
Fig. 3t Fatamedisla I ganlulcoAului calosr2. coA calosi3. lanlul
zime, formand nucleii bazali(corpii striali). Substanla
cenbal Rolandoi4. saniul parieto (cipitali 5 scizuE calcarina. albi inconioaraventriculiicerebrali| 5i ll.

3t $ternd lnblc I fomix(trisonu]cerebrauZ nu€leutala-
3.hipcamp;4 cort€xulemisfereicerebGlesiangji5.cortexul
ei c€rebmle&epte; 6. hipotalamus;7 tra€t olfactivi 8. bulb
qorpii sHali (n'rcleiibazali)reprezintanucleiim-
ai sistemului extraDiramidalsi sunt situati
ti lateralde talamus.
Scoartacerebrald
Reprezintd
etajulsuperior
deintegrare
a activit6iii
SubetnB alba a €rnirf€relorc€rEbraleeste for-
din fibre de proiectii, comisuraleSide asociatie.
de proieclieun€scin ambelesensuriscoarta
centrii subiacenti.Fibrelecomisuraleunesccele
emisfere, formandcorpulcalos,fomixul(trigonul
Si comisffa albAanterioam.
Fibrelede aso.
leagaregiunidin aceeatiemisferacerebrala.
DupScum 9ti6 scoa4acerebraldcuprindepalee
Fi neocortexul
Paleocof€rol, inclus 'in sistemul limbig contine
straturicelularesi areconexiuniintinsecu anali-
olfactiv, hipotalamusul talamwul, epitala-
!i mai putin cu neocortexul.
Cele mai impoftantecomponenteale sistemului
sunt caleaolfactiva,formatadin nervii olfactivi,
hipocampul.
(fig.37) ocupAo zondre$ransape
Paleocortexul
medial6 a emisferelor cerebrale, Este alcatuit
din doua straturi celulareii este sediul Droce"
psihice afectiv-emotionale9i al actelor de com-
instinctiv.
TEMEg NPUCATII
Neocqtexul, alc6tuit din gasestraturi celulare,re-
prezintasediul proceselorpsihicesuperioare- activi-
tatea nervoasdsuperioard- ANS Curent pnn aceas,
ta se intelegproceselecare stau la bazamemodei,
invdtdrii, gandirii,creatiei etc.
Funclile n€ocortexului se grupeazd'in: senzitive,
asociativesi motorii.
. Fwtctiile senzitiue e. realizeazaprin segmentele
corticaleale analizatorilor.
. Functiile asochtiue realizeazdperceptia com-
plexAa lumii inconju€toare !i semnificatiadiferitelor
senzalii.
. Fmctiile motorit Emisferelecerebraleconholeaza
intreagaactivitatemotorie somatica.volLrntarasi inve
luntar6-hincipalele structuri implicatein acestcontrol
sunt coriexulmotor si nucleiibazali(corpiistriafi).
ReflexeleDeconditionategi condif onate
Reflexulneconditionateste innascut si este carac-
teristic speciei(ex. reflexul alimentat reflexul de ap6-
rare).
Reflexulcondilionat este un raspuns "invaFt" pe
care centrii nervosiil dau unui stimul initial indiferent
(far6 important6 biologica) la aparitia unui semnal
absolut (cu importanta biologicA) animalulde expe-
rienta raspundepdntrut reflex neconditional La un
semnalindiferent,animalulnu da nici un Espuns sau
are o reacliede orientare.l.P.Pavlova descoperitDosi
bilitateaincarcarii excitantilor indifefenti
cu s+nniflcatii
noi Fi transformarealor in stimuli conditionali,prin:
. asociere- Ia administrareaunui stimul absolut
(hrana)sa se asociezeun stimuljndifefent(sonorsau
luminos)i
. precesiune - stimulul indiferent sa preceada
excitantul absolut;
. dominant6- animalulsd fie flAm6nd,astfelinc6t
instinctul alimentarsa fie dominantin timpul asocierii
stimulilol
. repetare- pentru formareaunui feflex conditio
nat sunt necesare10 pand h 30 de sedinie de ela-
borare.
Fuo4ilh lundameitale;rLeoru

Pavlova explicatmecanismulelaborariiRC pe
bazaaoaritieiunot conexiuniintre centriicorticalia
analizaiorilorvizual sau auditiv 9i ariile corticalevege_
tative stimulate de excitantulabsolut
Reflexele conditionate, sPre deosebire de cele
innasclite, se inchid la nivel cortical.Ele se sting daca
stimulul conditionalnu este intarit din timp in tmP
Drincel absolut(inhibitiecorticala).
Pavlova aratat ca la bazaiuturor activihlilor ner
voase stau doua Proceseiexcitatia 9i inhibitia
Excitalia esteProcesulnervosactivcarese manl_
festa Drin initiere; unei activitati sau amPlificarea
uneiapreexistente.
.tnhibitia este tot un proces actN care se manr
festa prin diminuareasau sistareaunei activita! ante_
rioare: Exista inhibitie extema - necondilionata(su-
praliminara- de protectie 9i prin induclie negativd)' $ i3 t e m ! l n e r ! { : $! e E e t a liv
ieterminat6 de siimuli din afara focarului cortical Centriinervogivegetativi9i legitura lof
activ. si inhibitie inte.n6 - conditionata(de stingere, cu efectorii
de intirziere qi de diferenliere), care aparechiarin
interiorul focarului cortical activ 9i este specificd Centrii nervosi situati intranevlaxial9i extranewa_
scoarteicerebrale. xial,aflatiin relatiecu organelea c6ror activitate-o
Amb€le procese sunt extrem de mobile, put6nd controleaza,formeaza sistemul nervos vegetativ ln
iradia De o supmfatacorticalasau sd se concentreze cadrlrl sistemului nervos vegetativ deosebim,struc'
intr-o zondlimitata. tural si tunctional,un sistemnervossimpaticsi unul
parasimpatic. Celemai multe organeprimes(o iner'
vatie veqetativadubla 9i antagonicaln alte olgane
simoatic-ul si DarasimDaticul exercilaetectede acelasi
tiD.dar acest; etectesuntdilerite,(antitativ9i calita-
tiv. Exist6,de asemenea, organeasupracaaoranumal
unul dintresistemeare efect.
La bazaactivita$sistemuluinervosvegetativsta
aeflexul, carese desfaFoara Pe bazaarcllluireflexve-
detativ. Calea afeaenta a arcului nervos vegetativeste
isemandtoare cu aceea de la arcul reflex somatic'
Neuronulviscero"aferent tsi a.e origineain ganglionii
spinalisauin ganglionii extranevraxiali atasalinervilor
cranieni. Dendrita lor a'unge la receptorii din organe
sau vase (baroreceptori, Presoreceptori, chemorecep"
tori),iar axonulPatrunde in newax,intr6ndinlegatura
cu centrul vegetativ (simPatic sau parasimpatic).
Calea eferdnh a reflexului vegetativ se deosebegte
fundamental de cea a feflexului somatic datoritaexis_
tentei unor ganglioni vegetativi latefo_vertebfali in
cazulsisiemului simpatic, sau iuxtavis(erali9i intra_
murali,in cazul sistemuluiparasimpaticLa nive,ul
ganglionilor,are loc sinapsaintre axonui neuronului
iegitativ preganglionar, prevazutcu teaca de miefina,
gi neuronulvegetativpostganglionar,al c6rui axon nu
are teacS de mielina. Axonul neuronului postgan_
qlionarformeazafibra postganglionar6'care ajungeia
6rganulefector vegetativ (muqchineted sau glanda)'
Siitemul nervos vegetativ formeaza,la nivelul

Fe ?A_Cornponentele nerwlui spin L L raduvd spinaij: 2. gdng,ion
pfrdl t. tant gdngtiolarpdavenebdt 4. nerv spi.al r. .dmuri
ffJnica.lei 6 runchiul rryulLi sprmt 7. rdda.indanrFri@a.
& raddcinapostenoard.
diferitelorviscerg plexuri vegetativemixte, simpatice
Parasimpatice.
Cent i sistemuluisimpatic se afl6 in coarnelelate.
rale ale maduvei tofacale si lombare superioare.
Centrii sistemuluiparasimpaticsunt situaii at6t in
nucleiiparasimpatici din trunchiulcerebral,c6t d in
naduva sacrald S2-S4, unde se descrie nucleul
parasjmpaticpelvian.
C6ile sistemuluinervos vegetativ
Simpaticultsi are cailelui proprii,reprezentate de
simpaticeparavertebrale (latero.vertebrale).
mpaticulcranianfolosestecaleaunornervicra"
lll Vl[ X, X, iar parasimpaticul sacralpe cea a
ilor pelvici.
Lanturilesimpaticeparavertebrale(latero-vefteDra-
sunt doualanturide ganglionisitualide-opartesi
alta a coloaneivertebfale.Canglioniilatefo-verte-
sunt legati si cu nervii spinali prin ramuri comu-
In cazul sistemului simpatic, sinapsaintre fibrele
si postganglionar6aaeloc in ganglioniilatero.ver-
ali, aparlinAndlanlurilor paravertebrale.Deoafece
ti ganglionisunt foarte aproapede mdduv6,
le preganglionaraeste scurta, in timp ce fibra
rtganglionaraeste lung6.
In cazul sistemuluiparasimpatic,sinapsaintre
p.eganglionara9i cea postganglionardse face in
juxtaviscerali(aproapede viscer) sau intaa-
i (aflali chid in pereteleo.ganului),cum sunt
plexuriledin peretiitubuluidigestiv.
ln cazulpa.asimpaticului,fibrapreganglionara este
lunga.In timp ce fibra postganglionara este scuna.
ijjnd toa(e aproapede organulrespectiv.
La ambele sisteme,intre fibra preganglionara9i
cea postganglionar6se elibereaz6acelasi mediator
chimiciacetilcolina.
La sistemulsimpatic,la capdtulperiferical fibrei
postganglionare,acolo unde aceasta ia conracr cu
organulefector se elibereazanoradtenalina, iaf in
cazulpahsimpaticului, acetilcolina.
Prin controlul asupra miocardului,musculaturii
netedesi glandelor,SNV coordoneazaacfivitateavis-
cerelor si a vaselor sangvine.Este vorba, agadar,
despreefectoricare nu sunt,in mod obisnuit sub
control voluntar.
Arcul reflex vegetativare aceleasicomponenrecu
cel somaticj diferenta constd in modul in care este
akAtuit6caleaefefenta.
Aceasta cupdnde doi neuroni. primul are corpul
neuronalsitual in substanlacenusiemedulafiisau
cerebrala.iaf aronul sau face sinapsacu cel de al
dorleaneufonintr-unganglionveqetdliv.Primulneu.
ron se numegtepreganglionar,iar cel de al doilea _
postganglionar.
. Odgineafibrelorpfeganglionare si localizarea
gan-
glionilorvegetativiajuia la diferentierea cetor ooua
componente ale SNV|simpaficAsi parasimpatica.
Comparalielnhe SNV simpatic Fi cel parasimpatic
Componenta simpaticaacuveaza
organismulpen-
tru lupta si aparafe.mai alesprin elibetafeade nor-
adrenalinadin fib.ele postgangiionafesi de adrenalind
din medulosuprafenala. Componentaparasjmpatica
pfoduce.cel mai adesea.efecteantagoniste
simpati-
cului.prin eliberareadin fibrelepostqa;qliondrea a(e-
tilcolinei.Acliunile celor doua co;po;ente trebure
echilibratepentrumentinerea homeostazie
 ale .fganismuruilman
Fdnctllelundamentale
Fra.39. NeuotraBrdFtorii SNV:
FA (noreP'nefrira)
- iinup-"." cu'" roto*sc no-adreaalina
adrenalind(eeinetuina)e nume* adrenergrce;
- sinapselecare iotosesca€etilcolinaA.h e numesccolinergice
Existasi un numarfoartemic de fibre postgan-
glionaresimpaticecare elibereazaacetilcolina(Ach).
Exish s-ifibfe postganglionare cale nu elibereaz6
nici Ach, nici noradrenalna; acesteaau sinapsenon"
colinergice,nonadrenergice,eliberandalte substante'
precum monoxidlrlde azot (fig. 39).
Maioritatea viscerelorsunt prevazutecu inervatie
dubl6,simpatic6si parasimpatica, situaliein carecele
doud sisteme pot actiona antagonist (de exemPlu,
reglareadiamitrului PUpilar). complementar (de
exemplu,reqlafease(retieisalivare)sau cooperant
(de exemplu,la nivelulaparatLllui reproducabrsauin
mic-tiune)(vezi fig. 41).
Exista si catevaorganecare nu sunt Prevazutecu
inervatieparasimpatic6i medulosuPrarenale, glandele
sudodDare. muschii erectori ai firelor de par sau
maioritateavaselorsangvine.ln acest caz,reglarea
activitatiise faceprin cfesteteasauscaderea rateide
stimulare gimpatica a lesPective.
structurii
Si,/sdL Sistemulsimpatoadrenal intervine,de asemenea,
si in termoteglare.

I b. reLrond" a5ocialie (rl!e a\olii

Fr,tO. ComDsrate inE€EKlnh €flq€ som5ric€ ti celerqEttive I d. neuronde dsociaue:
a.'. po"",i-'u a dcnoritere
tareraisr
<o'nrtui rpuron'or vi5ceromorori dir ' sd.qriora'
anr"rioaiar:2
""i'Ji"i ":.i;.-';"hil"r piegangrlonaq4. gangtion
vegetariq5. neu.on 6.
seMirivr 7.
viscerei neuron senzitivi
8. neuronmotor
ffiilil";i;;;;;.;;,,.,
 EfectelestimulariiSNVasuph difedlelororgane

Efectulstimulariiparasimpatice

Vasesangvine

NLraaeefect

reduced€bifuluainar9i secrelia
de aerxDau
determinacontracliasfincterului
vezicalintern

:nl_rba:
- \'i nuleaza:I s, aoe: cteste.
-egenda:-
Funciiiloiundamenkleale orwnisului lmn

- -- -.\: -
q ,-^-L . dlandesub-
'.i4- riandibutare
T1
T2

T4
phmani
T6
n
T8
T9
T10
bilda
T11
T12
LI
L2

s2 glanda
S3
dni€hi

.ri
:ii;
:,i!.1:
'::.4

,{

Flg 4L Sist€mulnenos v€getativ.

de igiend9i patologie
No[iunielementare
M€nhgita
Inflamaliameningelorde la nivel spinalsaucereblal. rarea la nivelul lesutului cerebral,in spatiile epidutal,
Poateaveamultiple etiologii,bacterienesau virale.
Encefalita
Boal6 inflamatorieacuta a cleierului, determinata
unorvirusurila nivelulsistemuluinervos
de Drezenta
central,sauprintr'oreacliede hipersensibilitateiniiia-
tA de un virus sau de o proteinastrainaorganismului.
Se caracterizeazaprin disfunclii cerebraleextinse Fi
orave.
Hernoragiilec€r€bEle
Grup de afecliuni cerebraledeterminatede sange_
subdural sau subarahnoidian. Rezuha,de obicei, prin
ruperea unui vas ateromatos, la o persoan6ce sufera
de hipedensiune arteriald.
Mult mai rar se poatedatora
ruperii unui anevrism congenital sau unei malformalii
congenitale. Ele mai pot sA se constituie !i ca umare
a rmor traumatisme,
Afecliuni cu moltalitateridicatq reprezintaurgenle
medicechirurgicale;chiar dac6 hemoragiaeste oprita
si sAngeledrenat, pacientii pot ramane cu sechele
neurologice mari.
Cdna
Reprezin%aceastare clinicaa unui pacientin care
acestanu poatefi trezit ti nu raspundeIa nici o catego-
rie de stimuli.Aplicafearepetataa unor simuli provoa-
ca cel mult .eflexepdmitivede ap6rare.Dacastareade
com6 este profunda,pot lipsi si feflexelecu sedftilin
trtmchiulcerebral.ca si cele miotatice
Are multiple cauzecare implici disfunctii la nivelul
emisferelorcerebralgdiencefaluluigi puntii.Dntre cau.
ze, cele mai frecvente sunt traumatismelecerebrale,
hemoragilecerebralesauafectiunicefebraledifuzesau
metabolice
Convuisiile
Sunt de doua tipuri: izolate,nerecurentegi se ma-
nifestddoar'in anumitesituatii(ex.boli febrile,trauma-
tisme craniene),sau epihpsia boaldcronicA,recu.enta,
caracterizatA prin atacuricu debut brusq cu pierderea
constientei. cu activitatemotorienecontrolata 9i carac-
teristica,precun si cu fenomenesenzo ale.Este deteF
minatade stimulareaexcesivaa celuleinervoas€.

Afl4i raspunsulcorect:
Caleaaferenh din componentaarcului reflex face legAturaintret a. efector si centrii newosi; b. centrii
nervosi 9i efectot c. efector qi receptorjd. receptor si centrii nervosi.
Meningelecerebralecuprind trei membrane,astfel a. frontala,parietalasi viscerala;b. parietalA,arahnoidd
9i temporala;c. dura mater,subdurala9i pia materi d, dura mater, arahnoid6si pia mater.
G6s4iraspunsulgresit:
Trunchiulcerebralesteformatdin:a. bulbulrahidian; b. cerebel;c. puntealui Varolio;d. pedunculiicere-
brali.
Talamusuleste stalie de intrerupere sinapticapentru caile sensibilit6lii:a. vestibula.e;b. olfactive;c. tac-
tile; d. gustative.
Stabililidacaenunturilelegateprin conjunclia,,deoarece' sunt adevarate sau false;in cazulin careconsi-
derali ca sunt adeva.ak, detenniDatidacaintre ele exist6 sau nu o relatie de cauzalitate.
Hipotalamusul reprezintA
centrulsuperiorde integrare,reglare$i coordonarea principalelor functii ale
ofganismului,deoarece este componentade bazaa mezencefalului.
Paleocoftexuleste sediul actelor de comportamentinstinctiv, deoarece este alcatuit din doua straturi de
celure,
Cunostintelese dobandescin cursul existenleiprin invAlare, deoar€cenu sunt ereditare.
Folosindcunostinteledesprenervii cranieni,lncercali 96 le sistematizalisub forma unui tabel,potrivit mo-
deluluide maijos:

r?wl-ry{:i:llia*.n{*;i;#:t*ryiii;i:g:$$t
rrirri,iiiii,ii:ii:lrllli,iiaiii:l:,:lL*xii:iiiniti:i:il:i:ia1iiliii:t:taallit;t:
frcercali sd ideDtiffc4i9i sd denrnniFcat mai multe dinhe shucturilecarepot fi observatepe imaginilede mai
JOS
Funcil€ flndamentale
Eleoru
exocrine).Este format dintFun strat spre epiderm,
2 . An a li z a to r i i numitdermulpapilar,9i un stmt sprehipoderm, numit
Analizatoriisunt sistememorfofunclionaleprin in' dermulreticular.
termediulc6rora,la nivelcortical,se realizeaza analiza in stratulpapilarse afla papileledermice,care sunt
cantitativa 9i calitativaa stimulilordin mediulexterngi nigte .idicaturi tronconice. Pe suprafala degetelor,
intern,careactioneaza asuprareceptorilor. papilelesunt mai evidentesi lormeazanisteproemi-
Excitaiiilepropagatepe cailesenzitivedetermina, nenle numite crestepapilare,a c6aorintipirire da
in aaiilecorticale,formareade senzatii. amprentele, cu importantain medicinalegah 9i in
Fiecaaeanalizator estealcatuitdin trei segmente: criminalistica.
pedferic,intermediar 9i central. Stratulreticularesteconstituitdin fibrede colagen
Segmentulperifedc (receptorul)este o formaliune si fibreelasticeformandfasciculegroase.nementele
specializata,care poate percepeo anumitaforma de celularesunt relativfare.
energiedin mediulexternsau intern,sub formd de
stimuli. 89
Segmentulintemediar (de conducere)este format
din caile nervoasepr;n care impulsulnervos este
transmisla scoa4acerebrald. Caileascendente sunt
directe9i indifecte.
Pe caleadireda, cu sinapsepuline,impulsurilesunt
conduserapid 9i proiectateintr€ arie corticaldspeci'
fica fiec6rui analizator,iar pe caleaindirecta(sistemul
reticularascendentactivatot, impulsurilesunt conduse
lent 9i proiectatecortical,in mod difuz 9i nespecific.
Segmentul cenhal este reprezentat de aria din
scoarlacerebrala la careajungecaleade conduceregi
la nivelulcaaeiaimpulsurilesunt transformate in sen-
zaliispecifice.

A nnliz at o r uciu t a n a t 5
Pie le a
ng 42 Pieleatl r€€eptorjiqrtlnati a. epide.n b. demi c. hipo'
Pielea este un imens camp receptor,datorita dem; 1. corpusculMeissnei 2 glandeseba.ee;3. glandesudoti_
numeroaselor 9i variatelorterminatiialeanalizatorului parc;4 corpusculRuffinl5.tesut adipos;6. copusculVater-Pacini;
par 9. teminalie neruoa&tlibera.
cutandt care intormeazacentdi nervosi superiod 7. corpusculKrausei& ft de
dsuprdproprieLatilor si tenomenelor cu careorganis-
mul vinein contact. Hipodemul este alcAtuit din lesut conjuncilv lax,
in piele se gdsescreceptoriitactili,termici,dure- cu un numarva abilde celuleadipoase. In hipoderm
rogi,de presiunegi pentruvibralii. se afl6 bulbii firului de par, glomeruliiglandeiorsu'
Pieleaconstituieinveligulpfotector9i sensibilal doripare9i corpusculiiVaterPacini.
organismului 9i se continlrd,la nivelulorificiilornatll_ Receptorii cutanali
ralealeorganismului, cu mucoasele. Estealcatuita,de
In pieleexistaterminaliilibere$ incapsulate.
la suprafalaspre profunzime,din trei straturi:epidet
Terminaliile lbere sunt arborizalii dendritice ale
mul, aflatin contactdirectcu mediulextern,dermul
gi hipodermulsautesutulsubcutanat (fig.42). neuronilorsenzitividin ganglioniispinali,distribuite
printreceluleleepidermului.
Epidermul este un epiteliu pluristmtificat kerati-
Existafibre neNoasecare se terminasub fotma
nizat.Profund,prezintastratulgerminativ, iar superfi-
unui(osuletin jurul unorceluleepiielialeni carecon_
cial,stratulcornos.
stituiediscuriletactileMerkel,carerecepiioneaza sti"
In epidermnu pa[und vase,acestafiind hranit
prin osmoza din lichidul intercelular.Epidermul mulii tactili.
Terminaiiile incapsulate. in hipoderm se gasesc
conline,insa,terminaliinervoaselibere. pentrLrsensibilitatea tactila,corpusculii
corpusculii
DeEnuleste o paturaconjuncfivadensa,in care se
nervoase Vater-Pacini, cei mai mari corpusculi.
gasescvasede sange9i limfatice,teaminalii
(firele gi glandelor In derm se gasesccorpusculiiMeissner, Krausegi
ti anexecutanate de par canalele
Ruffinipentrusensibilitatea tactila.
 CorpusculiiRuffini sunt considerati9i receptori cHee-*
;-*-Cuvrnre
pentru cald , iar corpusculiiKrause- pentfu rece. t
Pieleaeste sediul receptorilorpentru mai multe ti' I epiderm,derm,hipoderm,corpusculMeissner,cor.
puri de sensibilitaf. Ei reprezintAsegmenteleperi ; puscul Ruffini,corpusculVatef-Pacini.
corpuscul
ie.icea cel pulintrei tipuride analizato.i: tactil,termic ' Krause. corpusculColgi-Mazzoni.discud Merkel,
sl dureros. : terminatiinervoaselibere
Receptotii tactili fac parle din categoriamecano"
receptorilor. fiind stimulatide deformarimecanice.
Sunt localizatiin defm 9i sunt mai numerosiin tegu
mentelefdra pAr.Prin intermediulacestorrecepiori se
pot generasenzatiitactile, de presiunesau vibratorii.
CeicLllocalizarc in parteasuperioara a dermuluire-
ceplioneazA atingerea(corpusculiMeissner,discuaile
.!erkel),ia. cei situatimai profun4 presiunea(cor
DusculiiRuffini).
Tot in profunzimese afla corpusculiiPacnl care
s€ adapteazafoarte rapid si receptioneazavibraliile.
lor lj se adaugaterminatiilenervoaselibere,care pot
letecta atingerea !i presiunea. Corpusculii
Golgi-Mazzonisunt o varietate a corpusculilor
Vater-Pacini, mai mici,localizati in hipodermulpulpei
Jegetelor
Receptoriitermici suntterminatiinervoaseIbeae,
.u diametrulmic 9i nemielinizate. Existadou6tipuri:
cei caretrimit impulsuriatuncicandtemperatura te-
gumentuluiscade- receptoripentru rece - 9i cei
.are trimit impulsuri atunci cand temperaturacutana-
ta crette - receptori pentru cald. Receptorii pentru
ieceii dep6Fscnumericpe cei pentrucald.Tempe-
:aturile extreme stimuleazasi receptorii pentru
lurere (algoreceptori).
Receptoriipenttu durere sunt,in principal,ter-
:ninatii nervoase libere, ins6 toli receptorii cutanati
,ot tfansmiteimpulsuricare pot fi hterpretateca
dureredaca sunt stimulati excesiv.Receptoriipentru
lurere, stimulati de trei categoriide factori - mecani-
ci termici chimici -, se adapteazaputin sau deloc
:n prezenlastimulului.Mai mul! persistenta stimulu-
i..ripoate duce la cregterea'in intensitatea senzatiei.
Campulreceptor fi acuitateasenzoriald
Campulreceptoral unui neuronimplicatin sensi-
bilitatea cutanata este aria tegumentaraa c6rei sti-
mJlaredeterminamodificariIn ratade descarcare a
neufonului respectiv Suprafala campului receptor
estein raportinverspropo4ionalcudensitatea recep-
todlor din regiune.
Acuitateatactilase caracterizeaza prin pragulde
perceperedistinctda doua puncte difeaiteFi este
distantaminim6 la care. orin stimularcaa doua
puncte apropiat€, subiectul pefcepe atingerea
iecaruiadintrc ele.ValoafeaacesteiavadazAintre 2
nfn la varfullimbii 9i 50mm'in anumitezonede pe
ioraceleposteriol
Fufctiietundamentale
al€orua.smul! un6n

Modde lucru ambelemainiin vasulcu ap6 la 30'C, curn vor fi

Discaiminarea specialdse poatedeterminacu per^ceputistimulii termici?
ajutoaul
esteziom€trului
Weber- un compasspecial In masurain care laboratoruleste dotat cu un
cu ca.epot fi percepuliizolatdoi stimuliaplicati termoesteziometru,se va folosi in acelati mod ca
simultan.
Celedouavadudalecompasului suntper esteiometrul.
ceputeseparatdacase afldla o anumitadistania
unulde celalaltFi semasoara in milimetri.
Distanla Evidentiereasensibilititii dureroase
ceamai micaIa carevarfurilesuntsimtiteseparat Pentauevideniierea sensibilitatii
dureroa6e pot fi
d6 acuitatea
tactih,diferitain anumiteregiuniale utilizateciupirea lnteparea,lovirea cu o rigla etc., la
corpulur, nivelultegumentului. Nu esteins6 recomandabil sa
se faca pe subiecti umani sau pe animalede labora.
tor, din motive lesnede inieles.
Estede preferatsa se organizeze o disecliebaza-
ta pe experienleleanterioarecand suferintaa fost
consecintaunor factorinocivi.Este cunoscutapro-
ceduraprovocariireflexuluide grataj(scdrpinafe) la
broascaspinalizabatunci cand,suspendata pe un
suport,i se punepe toracesaupe abdomeno hartie
imbibatain acid sulfuric5%: este indepartatdcu
membrulinferior,

Evidentlereasensibilitdtiitemice
Este in raport cu temperaturacorpului.TeF
moreceptoriisunt raspandi!pestetot in derm,fiind
mai numeroqi pe buze 9i in mucoasa bucald.
CorpusculiiRuffini sunt sensibilila temperaturide
peste25'C; temperaturile peste50'C dau senzatia
de durere,fiind percepute ca arsuri.Corpusculii
Krausesunt mai sensibilila temperaturisub 20"C,
sub 10'C fiind percepulica senzaliidureroase.

ltlod d,eluctu
Receptarea senzatiilorde cald 9i rece se poate
face introducand mana.succesiv.timD de 30"40de
secundein vasecu apa la diferite tempeaaturi.
Capacitateade diferenlierea intensitatiistimulilor
termici poate fi apreciata numai prin comparatie;
daca se folosesc trei vase cu apa cu ftmperatudle
de 20'C, 30'C, respectiv40'C 9i se introduceo
mana?n cel cu apala 20'C ai cealaltain cel cu api
la 4O"C cca 5 minutesi aDoise introducsimultan
EvidenliereaampreDtelor
Material necesar: tugiera,fu! negru, coli de
hartie.
tYlodde lucru
Amprentarea se fa(e prin presareausoafaa unui
degetintr-o tusierasi, apoi,pe o coalade harde,
obtinandu-se imprimareaformei papilelordermice.
Se conshta, prin comparatii,c6 sunt foarte djferite
de la o persoanala alta.

*Analizatr:rul
kinestez!. mente qi a graduluide contractiea muschilor.Aceste
Desfagurareanormalaa activitatii motorii necesitd infofmatii sunt fumizatede receptoriiaparatuhi vesti-
hformarea permanentaa sistemului neNos central bular, receptorli vizuali $ cutanati,dar !i de anumili
asuprapozitieispalialea corpului,a diferitelorsaleseg- receptori specifici care se afla in aparatullocomotof
 ,proprioceptori).Receptoriianalizoruluikinestezicsunt . pentru sensibilitateaproprioceptivade reglare a
situatiin mugchi,tendoanqarticulatii,periost,ligamen- mitcarii (simtul tonusului muscular),prin fasciculele
:a Receptoriikinestezicidin periost si articulatiisunt spinocerebeloase ventml si dorsal.
ccrpusculii VaterPacni, identici cu cei din piele. Dispunereain paralela fibrelor intrafusaleface ca
!-nt sensibili la miscarisi modificaride oresiune. intinderea fibrelor extaafusalesa determine si intin-
Corpusculii neLrotendinori Cokfi sunt situati la dereacelor intrafusale
,cnctirmeamuschi-tendon.ln corpuscul patrund 1-3 in maduvaspin6riiexista doua tipuri de motoneu-
:bre nervoaa€,care sunt stimulatede intinderea Du- roni care inerveaza muschiischeletici: cei care iner
:ernicaa tendonului. veazafibrele extrafusale,motoneuonii c{, 5l cer care
Ei monitodzeaza continuutensiuneaprodusain ten" inerveaz6fibrele intrafusale,numili motoneuroniiy.
loane si ajutdla prevenireaconhaclieimusculareexce" Relaxareamuscularaeste prevenitaDrinintinderea
ive sau a alungiriiexageratea mugchiului. gi activareafusudlor,care,la randul lor, declangeaza o
Terminatiile neruoase lrl,ere se rcmific6 in toatd contractiereflexa.Acest mecanismproduceo intinde
grosimeacapsuleiarticularesi taansmiisengibilitatea aeFi o tensiunemuscular6de relaxare- tonusulmug-
lureroasAarticulara- cular.
FLtsLtrileneuromusculare sunt diseminateprintre Corpt6culii Ruffini se afli in stEtul superficialal
ibrele muscularestriatq care sunt stimulatede tensi- capsuleiarticulareFi receptioneazapozitiagi misc6rile
-rlea dezvoltatain timpul contractieimusculare.Fusu' din a.ticulatii.
:le neuromuscularcsunt formate din F10 fibre mus-
c.l]afe modificatq numite fibre intrafusale,continute I
:itr-o capsuhconjunctivi 9i dispuseparalelcu cele ex.
:afusale; po4iunile perifericesunt contractile,iar por- I
I
i-nea cenhah,necontractila,continenuclei (fig. 43).
Fusurileau ineNalie senzitivA9i motorie. Inervatia
=nzitjva este asiguratade dendriteale neuronilorsen-
itivi din ganglionulspinal(fig. 44).
lnervaliamotorieesteasigurat6de axoniineuronilor
. din comul anterioral maduvei.Acesli axoni ajungla
Frtea perifericAa fibrelor cu sac nuclear si cu lant
luclear pe care le contract6,determinandintinderea
oortiunii centfale,ceea ce duce la stimulareafibrelor
senzitiveanulospiraleFi a celor
"in floare".
lmpulsulnervosse transmiteneuronuluio, ceeace
auce la contractia fibrelor extrafusale determinand
contractiamuschiului.
Irnpulsurileaferentede la proprioceptorisunt con"
duseprin douacai:
. pentrusensibilitatea (simlulpozitieisi
kinestezica :
prin
almiscariiin spaliu), fasciculele spinobulbare;

Fig.44 Caile seNlbilitttii cut nate ql kines[ezic€:1.sxusu, posr

cent|al 2 mezencelal;3. bulbi 4. t.act spinotalamiclateEl 5. tracr
spjnolalamicvenbali6. mdduvaspina.ii;7. propriocepror,- 8. tac! ii
presiuner9. durere,cald oi recej 10.talamus.

r --.CuvnrccHre
FE 43. Fih€ llnratusale9i extratusaleL motoneu.onqj 2. moto- corpuscul Vater-Pacini, corpuscul Colgi, fusuri
r€uron r 3. fib.e inhafusalecu lant nucleax4. fibre inlrafusalecu neuro-musculare,motoneurond, motoneuroDy
eL r5 cap,dlaconjunLti\dr6. lib€.xrralurale
'uLled
tumfli e iu.dlm.t!ts d r 016€rrnul ,i umai

a Axoniicelulelorbipolarepleacade la polulbazalqi
TEMESI APLICA se inm6nrmcheaz6pentru a forma nervii olfactivi
:,:: l : t : l :t,.::
..: :.).,:,'. (10-20)care strabatlamaciuruih a etmoidului9i se
terminain bulbul olfactiv,fac6nd sinapsacu neuronii
multipolari(celulelemitrale)de la acestnivel,carere'
prezintdal ll-leaneuronal caii olfactive (fig. 45).
Axonii lor formeaz6tractul olfactiv,care'in final se
proiecteaza pe fata medialaa lobuluitemporal(aria
olfactiva- girul hipocampicai nucleulamigdalian).
Caleaolfactivanu are legaturidirectecu talamusul.
Pentru a putea fi mirositd,o substantatrebuie sa
{Analizel*rulc{ta$l;v fie volatili si sA alungain nari,sa fie solubili,astfel
lncat sd poatatraversastaatulde mucus9i sa atingd
Simtulmirosului- olfactia- este slab dezvoltat celuleleolfactive.Degi omul poatedistingepana la
la om, comparativcu unele animale.Rolul sau princi. 10000 de mirosuridifefite,existaun numdrde apfo-
pal consh in a depistaprezentain aer a unor sub. ximativ50 de mirosuriDrimare. din a carorcombina-
stanle mirositoare,eventualnocive, ti, 'impreuna cu re, in proporiii diferitq poate rezultaintreaga diversi-
simtulgustului,de a participala aprecierea calitatiiali" tate de senzaliiolfactive.
mentelorsi la de(langarea secreliilordigestive.
Receptorii analizatorului olfactivsuntchemorecep_
tori care ocupa partea posterosuperioaraa foselor
nazale,fiind reprezentatide celulelebipolaredin mu"
coasaolfactivdcareareti rol de primneuron.Celulele
bipolareau o dendritascuda 9i groasa,care se ter
minacu o veziculd, butonulolfactiv,prevazutacu cili.

Fig.45 Rec€ptoro[actiu L fibrc neNoases€nzonab;2]amaciuruild

a osului etmoi4 3. celule rcceptoareolfactivq 4 epiieliu columnar
{celulede sustirele} 5 butoniolfactivi.u cilii6. mucoasanazala.
 Din punct de ved€repraciic,pentauanalizagustu-
lui, calitatilede perceplieau fost imparlte in pairu
categofiigenefale.numitesenratiigustativep-imd.e.
Acesteasuntacru.sarat.dulcesi amar.
Ceimai multi dintremltgufiigustativipot fi stimu-
lati de doi saumai mulli stimuligustativisi cbia.Side
unii stimuligustativicarenu intrain categoa celor
primari,insa de obiceipredominauna sau douadin-
tre categoriiledescrise.
Analizatorul gustativ La contactuldintresubstanielesapide9i celulele
receptoareale mugureluigustativ se produceo depo-
Simlulgustuluiare rolul de a infoma asupracali- larizarea acestora, cu aparitiapotentialului de recep-
tatii alimentelorintaoduse in guaa,dar intervine9i in tor, astfet substantele chimicese leagade molecule
leclangarea reflexaneconditionatA a secreiieiglande- proteicereceptoaae, care pakund in membfanaml-
br digestive. crovililofsi deschidcanaleionicq acestea, odatddes-
Receptoriianalizatorului gustativ sunt chemore-
chise,permit patrunderea ionilor de sodiu care vor
ceptori,reprezentatide muguri gustativi,situati la ni- depolarizacelula.
relul papilelorgustativecalicforme (cbcumualate),
Mugurii gustativisunt dist.ibuili pe suprafatalimbii,
',Jngiforme 9i /oliat€ din mucoasalinguala;papilele astfelincat se pot delimitazone caracteristicepentru
ti/iforme nu au muguri gustativi.
percepliaunui anumittip de gust fundamental(fig. 4?).
Muguriigustativiauformaovoidala(fig 46).in struc-
1lla lor se gasesccelules€nzoriale, careprezintala polul
?ical un microvil La polul bazalal celulelorgustative
srs€scterminatiinervoasealenervilorfaciali,glosofarin-
Eleni9i vagi.Protoneuronul c6ii gustativese aflain gan-
€lioniianexati nervilorenumerali, iar al doileaneuronse
d-lain nucleulsolitar din bulb. Axonii deutoneuronilor
= incrucigeaza,dupAcare se indreaptaspre talamus,
E de Ia acestnivel,impulsurileajungin ada gustativa,
jtuatA in parteainferioarAa girului postcentral.
Senzatiaprimafi de gust ldentitateasubstante-
;or chimicespecificecare stimuleaza aeceptoriipen"
:x gustesteinca incompletcunoscuta. Au fost iden-
-icati cel putin 13posibilisauprobabilireceptorichi'
miciin celulelegustative. 'Fig. 47 Zon€ de percepfiea gu5tului.

'Lrl:rarcpnchc|
Recunoagterea diferitelorsubst6nledupagustgi
Drasulsenslbiliidtiidustadve
nzaliagustatjvanu-
r rn salivaicei lnsol.
ubili nu stimuleaza mugufiigustativi.
il celor
se pot
Iolosi unele alimente,precum zaharul,sdrea de
ouc?rane.
brrafari e derr 9r qr,rl
orerursi sucur.ioe.greptrul
c drFnfn' t

f; 46' RecQtor gu3tadv:L papilq 2. celularecept@regustatva;

: celuia de suslinerei4. po. gustativ; 5 cil gBtativi 6. epiteliu
t_glali 7. tesui conjunctivi8. fib.a nervoasaseDoriala;9. muguri
Flndil€ tund.rneft:l€ al. urqdns.ru d un
-
Pragulsensibilit6iiigustativeeste reprezentatde
concentraiiacea mai slabdla care stimulul paoduce
o senzatiesi variazafoarte mult de la o substanlAla
altai este mai ddicat la cele dulci 9i mai scdzut la
cele amare. Pentru zahar se consider6 ca pragul
este de 1 g/L, in timp ce pentru chinina este de
0,005 g,/L la o temperaturda soluliilor de 24'C.
Bauturilepreacaldesau pfeareci nu au gust.
Degustdtorii de vinuripot deosebipeste300 de
grlsturi diferite.
. . . , C u v N T Ec H ErE ........
bulb olfactiv,butonolfactiv,cil olfactiv,papilecali- j
ciforme, papile fungiforme,papile foliate, papile fi" j
liforme,muguregustativ,lama ciuruit6,cil gustativj
Anaii?alcr{iri; ai
Vedereafurnizeazapeste 90% din informaliile
asupfamediuluiinconjurator. de aceeaare o impor.
lanF fiziologicaconsiderabila, nu numai in dife"
rentierealuminozit6lii,
formeiti culoriiobiectelor,
dar
5i in in
orientarea spaliu,
mentinerea gi
echilibrului a
lonusuluicortical(aten!ia).
G l o b uol cu l ar
Globul ocular (fig. 48), de formd aproximativsfer
ica, este situat in orbita. Pereteleglobului oculareste
format din hei tunici concentrice- externa,medie 9i
interna- ii din medii refringente.
Tunica extema este fibroasa9i formata din dou6
po4iuni inegale posterior se afla sclerotica,iaf anteri.
or, comeea.
Corn€eaestetransparenta, neavandvasede san.
ge,daaarein structuaa sa numeaoase fibre nervoase
Sclerotic4 tunicaopac6,reprezinta5/6 din tuni-
ca fibroasa.Pe scleroticase inseramuschiiextrinseci
ai globului ocular; posterior este perforata atat de
fibreleneNuluioptic,carepdraseste globulocular,cat
!i de artera care intrdin globulocular.
Tunica mediq vascularA,prezint6 trei segmente
care,dinspreposteriorspreanteriot sunt coroida,cor-
pul ciliar si irisul
Coroida se intinde posterior de ora serrata,care
reprerintalimitadinirecoroidaFicorpulciliar.ln partea
sa poste oara, coroida este prevazda cu un orificiu
prin care iesenervuloptic
Corpul ciliat se afla imediatinainteaorei serrata
9i prezinta, in structufasa,proceseleciliaresi mus-
chiul ciliar.
Muqchiulciliar este format din fibre musculare
netede.Fibrelecircularesunt inervatede parasimpa-
tic, iar fibrele radiare srmt inervate de simpatic.
Procesele ciliaresuntalcAtuitedin aglomeraricapilare
si secretaumoareaaDoas6.
.lttsul este o diafragm6in faia anterioaraa cristali-
nulul in mijloc, prezintdun o.ificiu numit pupila.
Irisulare rolul unei diafragmecare permiteregla-
rea cantitatiide luminace sosestela retina
Tufca intema este reprezentatade retina.Ea este
membrana fotosensibila cafe realizeazareceptia gi
transformarea stimulilorluminosiin influxneNos
Refina se intindeposteriorde ora serrata9i pre-
zinta dolra regiuni importante:
.pata galbena(maculalutea),situatain dreptul
axuluivizual.La nivelulei se ddsescmd multeconuri
2
3
4
5
Fig 48. Oc uL L conjunctivaiZ came.aposterioa.a;3. oistaliru
4. comee; 5 pupil4 6. camera anterioardi7. irisj 8. o.a s.rata;
9. corp vitrosi 10. muschiul drepl infe.ioc 11.ne.v optjc; ?. paia
oa$ai 13. fovea centraliq 14. .e|nar i5. coroid4 16. sclerotica;
17.muichiul d.ept supenor.
 Functiaprincipalaa analizatorului vizualesteper-
ceperealuminoziklii, formei s-iculorii obiectelor din
lumeainconiuatoare
Apantul djoptric ocular este format d;n comee
(cu o putere de refractiede aproximativ40 de dioptrii)
si cristalin(cu o putere de refractiede aproximativ20
de dioptrii). Simplific6n4 aparatuldioptric al ochiului
poatefi consideratca o singurdlentilAconvergentdcu
o puteretotaldde aproximativ60 de dioptfii si cu cen-
trul optic la 17mm in fala retinei.Razeleparalelecare
49. Stratuile r€tirEii L hembrana limita.ta intemar2. lib.ele vin de la o distantamai mare de 6 m se vor focalizala
optici 3. clule multipolareiganslionarel4. celulemac.i. 17mm in spatelecentruluioptic,dandpe retinao ima-
E 5. celule bipola.e;6. cetuh orizontala;7 celule foto.ecepi@e gine reah, mai mica 9i rastumata.Ceamai mare parte
E conun;8.celulelotor€ceptoarccu bastona$e; 9. membrandlimi.
a puterii de refractie a aparatului dioptric ocular
hta extemii 10.sirat pigmentar;a, coroida;b. sclerotica.
apa4ine felei anterioarea comeei. Totugi, cristalinul
aecat bastonage.in centrul maculei lutea se afl6 o este jmportant,deoareceraza lui de curburd poate fi
tDicavitate - fovea centralis- numai cu conuri; mlrlt crescutA,reafizandprocesulde acomodare.
| . pata oarba, situata medial si inferior de pata gal- Acomodarea (fig 50) rcprezintAvariatiaputerii de
6, repaezinta locul de ieFirea nervuluioptic din refractiea cdstalinuluiin raport cu distantala care
ul ocularsi de intrafea arterelorglobuluioculaf. privim un obiect. Acomodarea se datoreazaelasti-
pata oarb6nu existd elementefotosensibile. citatiicristalinului,
aparatuluisuspensoral acestuiasi
ln structufafetineise descriul0 shaturi,in cafe mugchiuluiciliar Organulactiv al acomoddriieste
tntahesc trei feluri de celule functionale.aflatein muqchiulciliar C6ndochiulprivestela distanlamai
tii sinapticecelulefotoreceptoarq cu prelungiri in mare de 6 m, muFhiul ciliar este relaxat,iar liga-
a de con !i de bastonag, celule bipolare si celule mentulsuspensorestein tensiune,Aceastapunein
ultipolare.In afara de acestea,se mai g6sesccelule tensiune cristaloida,comprim6nd cristalinul. Ca
sustinereti celulede asociatie. urmare,razade curburAa acestuiacregte,iar puterea
Celulelecu bastonage sunt celulenervoasemodi- de convergentascade la valoareaminima de 20 de
ate,in numar de circa 125de milioane.Bastonafele dioptrii. C6nd privim obiecte aflate la o distantd mai

Conurilesunt adaptatepentru vedereadiuma, co-

l|fata,la lumindintensa.
Mediile refringente sunt reprezentatede comeea
lanspafent6, umoareaapoasa, cristalinulsi corpulvi-
los.
Crlsfalinul are forma lmei lentile biconvexe,trans-
Frente, localizat6inhe iris 9i corpul vitros 9i este
hvelit de o capsulaelastica- cristaloida-Cristalinul
rste menlinutla locui s6uprintrm sistemde fibre care
ilcAtuiescligamentulsuspensorCristalinulnu conline
lase sangvine,nutritia sa fac6ndu-seprin difuziung de
b vas€leproceselorciliare.
Umoarcaapoasd este un lichid incolor,care se
loameazd pdntr-oactivitatesec.etoriea proceselorcili-
re,
Corpul oitros arc o forma sferoidala,consistenta
gelatinoasa si este transpafent.Ocupa cameravi-
ioasA,situah inaDoiacristalinului. fu.50. Ammodarca:a. la distanid;b. la ap.opiere.
 ae ofganisnuuilnan
Fu.ctie ruidameftEle
cll
micade 6 meiri,muschiulciliarse contractati relaxeaza ochi pentru a le vedeaclar; miopia se corecteaza
fibrele liqamentare,tensiuneadin cristaloidascade,iar, lentiledivergente.
dato.itaahsticitatii,cristalinulse bombeaza.Ca urma.e,
putereade convergenlacregtela valoareasa maximb.
Cu cat hec anii, putefeade convergentascade,deoa_
rececristalinuldevinemai gros9i mai putin elastic,situ-
alie nurriitaprezbiopie(prezbitie)
Punctulcel mai aprcpiatde ochi la carevedemclar
un obiec! cu efort acomodativmaximal,se numegte
puncl proxirL Punctulcel mai apropiatde ochi la care Astiamatismul este un viciu de refracliq datoFt
vedemclar.fat6 efort de acomodate,se numeste punct existenGi mai multor raze de curbur6 ale suPrafelei
remotum La tineri,PunctulProximse afl6la 25 cm, iar comeei.Avand un meridiancu putere de convergenia
puncrulrFmotumk 6 m de ochi Acomodared esteun dFormal4comeeava determinalolmareaunorimagini
dci reflex,reglat de (entrii corticdFsi de coliculii retinieneneclarepenku puncteleaflate in meridianul
cvadrigemenisuperiori,carq Prin ;niermediulnucleului spatialcorespunzdiorAstigmatismulse coaecte.lza cu
\eoetdt;vpdrdsimparic anexatner\uluioculomotordin lentilecilindrice.
mizencetal,comandacontrd(tiamuscNuluicilidl L-a
reflexulde acomodarevizualaparticipa9i centrii cord:
.dl'din anie vizualeprtmaresi se(unddresauasocia_
tive, iar la raspunsulefectorPaticip6 J mugchiiirisului
ai qlobitluiocular
' muschiiexkinseci
si
Rehexulpupilarfoto-motoreste un reflex mult mai
slmplu,cu centriiin mezencefal. El con$a in contmclia
mus{hilor circulariai irisului,urmatade miozd,ca reac- Proce6elefotoclirnice din retind
tie la stimulafeacu luminaputemicaa retinei9i, invers, Retinaeste sensibilala radiatiileelectaomagnetice cu
in contractiamuschlor radiari gi relaxareamulchilor lunoimea de unda cuprinsa intre 390 li 70nm
circulariai i.isului,urmatade mldriaza,provocatAde sca_ RJeDtia vizualaconstain tansformareaenergieielec_
de.eaintensitauistimululuiluminos(laintuneric). tromagneticea luminiiin influx neryos AcestProcesse
in functie de distantala care se afl6 retina faF de Detrecela nivelulcelulelorre(eptoareletinienecu
centruloDtic,exista: conuri si cu basionase.in structuralor se afla macre
.ochiul emetrop,la careretinase aflala 17mm in moleculefotosensibile(pigment vizual),care sunt de
spatelecentruluioptic,iar imagineaobiectelorplasatela mai multe tipu : bastonasele conlin un singurfel de pig_
infin;t este clara,fara acomodare; ment vizual numit rodopsin6;conunlecontin trei felufi
de asemeneapigmenti- iodoPsine.
Mecanismul fotorecePtor. Procesul fotoreceptiei
este identicla celedou6tipuri de cellle fotorecePtoarc.
Pigmentulvizualabsoarbeenergiaradiatieiluminoasesi
se descomDune in cele douAcomponenteale sale,reti_
nen (comuntuturor pigmentilorvizuali,derivatde vita_
mina A) si opsind (diferita in functie de pigmentul
. ochiui hlperm€frop,care aaeretina situatala mal vizual).Deoarece
Pigmentulface Pade din structura
putin de 17 mm de centruloptic; PersoanadeP6ateaza membmneiconurilor si bastonaselor,descomplinerea
;biectele de ochi pentru a le vedeaclat hipermefoPia sa determina modificari ale conductantelor ionicg
se corecteazacu lentileconvergente; urmatede aparitiapotenlialuluirecePtor.
Sensibilitateareceptorilorvizuali este foarte marc'
Bastonaselesunt mult mai sensibiledecat conunle.
Pentrua stimula o celula cu bastonageste suficienta
enerqiauneiSinqure cuantede lumina
a.iaotareareceotoritorvlzuali Sensibilitatea celulelor
totorec;ptoare (u
est; atatmaimare.cu (at ele contin
mai mult pigment Cantitateade Pigment din conuri
. ochiul miop (hipomeirop),cu retinasituat, la dis'
9i bastonasevariazain funclie de exPunerealor Ia lu_
tanle maimari de 1?mm;persoanaaprodeobiectelede mina sauintuneric.Pdnexpunereamult timp la lumina
 pigmentulvizual atat din conuri, c6t ti din nivelul celulelorbipolaredin retina,iar al ll"reaneuron
estedescompusin retinensi opsine.in pluq este sihrattot in retina"dar mai profund,fiind reprezen-
mai mare parte a retinenului(si din conuri Ei din tat de celulelemultipolare.Axonii neuronilormultjpolarj
cnage)estetransformatin vitaminaA, Astfel,scade provenitidin c6mpulintem al retinei(campulnazal)se
pigmentilorvizuali,iar sensibilitateaochiu" incrucis€am,form6ndchlrsrna oplica dupacareajung
la luminascade.Acest procesestenumit adaptarela ln tractuloptic opus.Axonii provenitidin cbmpulextem
tna- Vedereadium6(fotopica)se reafizeaza cu ajuto- al retinei(c6mpultemporal)nu se j ncruciseaz;si trec i n
conurilof.Timpulde adaptarela lumindestede 5 mi- tractuloptic de aceea9iparte.NeNUIoptic continefibfe
Invers,dac6un individ sta mdt timp in inh.neriq de la un singurglob ocuJar. rn timp ce ljactul optic
nulsi opsineledin conuriSidin bastonas€ surltcon- continefibre de la ambii ochi.
in pigmentivizualiDe asemene4vitarninaA este
. Iracful optic al'ungela metatalamus(la copul geni-
in retinen,oescandasdelcantitateade pig- culatextem),undemajoritateafibrelortractuluioptiafac
vizual.Acest proces este numit adaDtarela in- sinapsacu cel de ai lll.leaneurorl al cdrlti axonse Dro-
Sensibilitateaunui bastonagla intunericestede pagasprescoata cerebral6ti se terminain lobuloccipi-
deori mai maredecatla luminaDinacestmotiv.ve- tal in jurul scizuriicalcarine,unde se afld ariile vizuale
kea nocturnA(scotopica)esie asigurabde bastonate primaE Fi s€crmdaresauasociativecarereprezintAseg-
h avitaminozaA, se compromiteadaptareala intu. mentulcorticalal analizatorului.
tsL Reducerea vededidiumeestenumitahemeralo
E iara celeinoctume,
nictaloDie I
Vedereadbnegru 9i v€d€r€a(f,ornatca Stimularea 2
3
fdonaselor produces€nzaliade lumjnaalbE iar lipsa
lnulaaii, senzaliade negru.Corpurilecarereflecu toa-
t rddiatiilelurninoaseapar albe,iar cele care abso$
Ee radiatiile aparnegre.StimuJarea conurilorproouce
EE rii difefentiate. in tunctiede tipul de pigmentvi-
H pe careil conlin. Astfel, existaconuri care contin
bnent sensibilla culoarearode (asa-numitele
"conud
fqiiJ conuricu pigmentsensibilla culoareavefde("co-
!j verzi")9i conuri cu pigmentsensibilla culoafeaar
lsb-a ("conui albastre).Stimulareaegal6a celor trei
Fi de conuri provoacasenztia de alh Stimularea
!i singurecategoriide conuri provoac6s€nza.tia cu, 7
E absorbite.
Culorilerosll, albastrusi verde sunt culon prrnare
b fundamentale.Prin amestecullor in diferite pro
Etij se pot obtinetoate celelalteculori ale sDectrului
busjv culoareaalb6.Fiecareiculoridin spectruii core- fut 5L Calle de corducerE nervor!6 ale anatizatorululvizuat
lcamp monoc'jai Z €ampbinocutae3 punct de tjxarq 4 c.islrtini
Fmde o culoarecomplementar6carq i; amesteccu 5. relind 6 colicul sLper;ox7. .orD genicu,dte^rern(tarerat/:
ina, dd culoareaalba- 8 rsdialiile
opii.e 9.loboccipirdl.
t0.traciopuc . chiasraopri,d:
Unuldintre defectelevederiicromaticee$e cunos- 12 nervoDtiq13.camDmacular
d sub denumireade daftonbm Persoanelecare nu
I din na9terecelulecu con,corespunzatoafe uneiadin- Segmentulcorticalal analirakruluiviAal
e celetrei culodfLmdamentale, vadin locul culoriires- Fiecdruipunct de pe retinaii corespundeun punct
ectiveun ton cenuliu.Celmai frecventlips€sccelulele rpecific de proieciie codicala Aria vizualaprimarase
r con sensibilela verdesi cele s€nsibilela rosu Boalaintinde mai alespe fala medialaa lobilorocciDitalide o
)areaproapein exclusivitate partesi de altaa scizuriicalcarine.
la bitrbati(genarecesiva ln iurulacesteiase I
linkata).Aproximativ8% din populatiamasculina afla ariile vizualea€cundaresau asociative.La nivelul
fera de daltonism. ariei vizualeprimarc,cea mai intinsa rcprezentareo are
macula;aceastaocupa regiuneaposterioaraa lobului
CaleaoFticS

i,l
occipitalln ariilevizualese fealizeaza
senzatiasi percep.
Reprezinti segmentulintermediaral analizatorului lja vizual6.respectivtransfomareastimulilorelectrici
zual(fig 51).Receptoriicaii optice sunt celulelefoto pomitide la nivelulcelulelorfotoreceptoare in senzatie
nsibile cu conuri si bastonase.NeuronulI se afla la de lumina.culoaresi forma-

-
 €learuansm!L! uman
Fun4il€fundamontaie
Campulvizual,vedereabinocular6d gteteoscopta
Spatiulcuprinscu paivirease nuineqtec6mPvizual.
Fiecanri ochi'ii corespundew\ camp oi2ualmonocular
(fjg. 52), care se suprapunein mare Partecu campul
vizualal celuilaltochi.Parteacomun6a celordouacam_
puri reprezinh campul atzual binocular Orice obiect
aflatin campulvizualbinocularformeaz6cateo imagine
pe retina fiecarui ochi. Aceste imagini fuzioneazape
scoa4aint-o imaginemica. Procesulde fuziunecorti-
cala este posibil numai daca imaginile retiniene se
formeazdin ounctecoresDondente.
Acest procesde fuzilne a imaginilorincepe la nive_
lul corpilor geniculalilaterali.Vedereabinocdara con- Frg.52 Ctunpvizu6lmonoc1ftn1.hemiretin. nazahj2 hemiretina
fera abilitateavederiiin profunzime(stereoscopica)
ExtirDareaariei vizualeorimare determinaorbirea. vizuala:bolnavul vede literele scdse,dar nu inlelege
Distrugareaariilorvizualesecundareproduceafazia semnificatia cuvintelorcitite.

(mediatori chimici) colinergice- acetilcolinasolutie

Lucrdri ptadice 1/t0O 0OO,eventualabopind1%- 9i ad.energice- adre'
nalna (epinefrina)soluiie1/10 000 sau pilocarpina2%
-Dsectta globriui ocul4 . Dernonstareareflexufuicomeande cfigir€
Materialnecesar:ochi Ae vit6 (de Ia abator),trusa Reflexul este polisinapticnociceptiv.Clipitul,
de diseclie,plan$etasau tavila pentru dis€clie,lupa,
rarpunsmoior de ap6rare,se poateproduceprin atin'
ace,ser fizjologic. gereacomeeicu vata.Reflexulnu se plDducein cazul
l^od dp hJcru Se cuft.taglobutocular,de grasimq
rmorleziunibulbopontinealenucleuluisenzitival tnge_
de lesutulconjunclivsi de muschiiextrinsecisi se
menuluisaualeramuriioftalmicea acestuid.
observacomeea9i sclerotica.Cu o bma sau cu bis- Det€nninar€ac&npuluivia.lal
turiul se incizeaz6sclerotic4pe liniaecuatorialapan6la |/tod de luaru Se txaseaza pe tablarozavanturilor,
coroida,contnuandu-s€,cu foarfec4 panah realizarea inc6t locul in care se intretaie drepteledesenate
astfel
unei sedionari circulare.Scleroticase s€clioneazain pupileisubiectului;acestava stala 15cm
sa fie la nivelul
evantaigi se prinde cu ace pe plans,etaSe observa privi cu un singur ochi locul amintil
coroida.Se indeparteaz6comeea,deschizandu-se ast_ de tabli 9i va
celalalt ochi fiind acope.iLO altapersoanadeplaseaza o
fel carnera antenoar6din care 5e scrrageumoarea fiecareilinii de pe tabla,de la mar
creta alba in lungul
apoasa.Se observairisul,caredelimiteazapupila.Dupa gine
sprecentm.Candsubiectulcarein tot timpul ex-
indepartaaeairisului,prin transparenlacristalinuluise perimenfuluiprivegtenumaiin cmtm, anunF ca a pe-F
pot observamaculalute4 pataoarba;i vaselede san- punctulrespectiv.In
qe de la nivelulfetinei.Se scoatecristalinul!i, Inandu-l ceplrt culoareaalba se marcheaza
final se unesc punctelede pe toate lhiile, oblin6ndu"s€
ieasupra un'-ritex! s€ constat6marirealiterelor S€ o forma geometricareprezentand c6mpulvizualmono"
desprindeapoi cristaloida.Dupa desprindereacristali- pentruluminaalba,Pentruc6mpulvederiicroma'
cular
nului se vedecorpulvitros,cu o consistentacaracteris- tice se vor folosi crete de diferite culod perimetrele
tic6, prin indepadareacaruiase Poateobs€rvaretma. acestoravor ti diterilede cele penlu luminaalba ln
* D€rrFnsaarcareflexuluipt.pih
acela$ifel se procedeazpentrucel6laltochi Parteain
lllod de hErL Subiectuleste agezatin fata unei
care cele doua cam-
suse luminoasesi i se acoperdochii cu o e9arfanea_ pu se supmpunre
916,cca 3 minute.Ln desprinderea egarfeisubiectultre-
prezint6 campul ve
buie sa priveascdcll ochii larg deschigisPresursade derii binoculareCam-
lumina.Se observacd pupilelesuntmult m6rite(midd- pul vizual al fiecdrui
azi), micEor6ndu"se i; cateva secunde (mioza),
ochi cuprinde un nas
devenindpunctiformeIa o lumin6intensa.
unghi de cca 160" in
Rolul sistemuluinervosvegetativin conaolulrefle_ plan
orizontalFi cca
xului pupilar se poate Bme in evidenlaPe ochi de in plan verticaL
145'
broasc4 folosindu"sesubstante neurotransmitStoare

:l i :::'
'rui!i. semicircularse deschidela o extremitatea sa prhta-o
9l!1;oee,
An al i : at arula€u B i i c n ' v e : t i b u l 6 r
Analizatorulacusticsi analizatorulvestibular- pen- lumela,in jurulcaruiamelculososrealizeaza
:r pozitiacopului in repausgi miscare* srmt situali
-i urecheaintema,Fiecareare cate un nerv carecon-
:r-ce impulsul ner'r'ul acustic (co] ear), respectiv, branos membranavestibular6Reissner.Aceste dou6
_4,u1 vestibular.Pe traiectul neNului cohlearse afl6
:aiglionul spiralCorti,iar pe traiectulnervuluivestibu- vestibulara,situatd deasupramembraneivestibulare,
e_seaflaganglionul vestibular Scarpd. Ceidoi nervise
j_F.( si formeazaperecheaVlll de nerui cranieni. rampa timpanic4 sub membranabazilara,si canalul
-'echea umanapoatepercepeundelesonore,repetate membranavestibular6
'-l-o anumita ordine (sunete) sau succedandu.se
.':regulat (zgomote).
ln ceea ce priveste analizatorulvestibulal el are
:rctia de a fumiza informatiiasuprapoziliei si misca-
:,--r corpului in spaliu, pe baza c6roft declangeaza
::;lexele posturalesi gestuale.La aceastafunqie mai
:a:ticipa Fi informaliileculesede la receptoriimuscu-
z:: kinestezici,cutanati(tact,presiune)si optici.
Receptorul auditiv
Perfectionarea aparatuluiacustic a determinatdez-
,:ilareaunoranexeimportantqurecheaextemdgi cea cohlearcarecontineorganulCo.ti,cu receptoriiacusti-
-edie, carenu au nici o relatiecu apamtulvestibular
Ljrecheaextemd cuprinde pavilionul9i conductul
:LIIUV exlem.
I
I
I
a
Urecheamedie este o cavitatepneumaticasapata I
in st6ncatemporalului.Peretelelatefalal urechiimedii a
este reprezentatde fimpan Pefetelemedial prezinta a
fereastra ouak F; fercastra fotunda La nivelul a
pereteluianterior se deschidetrcmpa lui Eustachiq
prin care casa timpanuluicomunicacu nazofaringele. a
I
Aceastacomrmicareare rolul de a egalizapresiuneape
ambelefete ale timpanului.
LJrechea mediecontinein interiorulsdu un lan! arti-
culat de oscioarq ciocanul. nbooala si scarita Cio"
canul si scarita au fiecare cate lm muschi,muschiul
ciocanului- care diminueazi vibaatiilesonore puter,
nice - si muschiulscariteicarele amplificape cetesta-
be, regl6ndintensitateaundeisonore. =
UrecheaintemA este formata dintr'un sistem de
inc6peri,numite labirintosos,sapatein stancatempo-
ralului. In interiorul labirintului osos se afla labirintul
membranos.intre labirintulosos si cel membranosse
aflaperilimfa
Labtintul osos este format din vestibulul osos,
canalelesemicirculareosoasesi melcul osos. =
=
Celetrei canalesemicirculareosoasese afl6in pla-
=
nuri perpendiculareunul pe celalalt. Fiecare canal
=
dilatalie mai larga,numita ampul6.Ln cealaltaextre- =
mitate, canalulanteriorse unestecu cel oostetiorin-
trun canalcomuninainte de a se deschidein vestibul. =
Melcul osos este situat anteriorde vestibul si Dre- =
=
zintao formaconica.cu un ax ososcenlral,numil co-
=
2y, ture. =
Pe columelase pdnde lama 5pirdlaosoasa,cdre
=
esteintegita de membranabazilaraa labirintuluimem- =
=
Fi
membranecompadimenteaza lumenulososIn rampa =
=
=
cohlear(melculmembranos)intre membranabazilard,
si Dereteleextem al melcului
osos.Rampelevestibularasi fimpanicaconfin perilim-
fa, iar canalulcohleaa,endolimfa.Spre varful melcului,
lamaspiralalasdun spaliuliber- helicotrema.
LabirintuLmembranos este format dintr-unsistem
de camere,sifuate in intedorul labirintuluiosos.
Vestibulul membaanoseste format din doua cavit6ti:
utricula, situah in paateasuperioara a vestibulului,
si
sacula,sub utricula. In utricula se deschid cele trei
canalesemicirculaae membranoase (fig.53).
Din patea inferioarAa saculei pornegte canalul
ci. OrganulCorti este asezatpe membranabazilara.
ln centrul organuluiCorti se gasegteun spatiu tri-
unghiularnumit tunelulCorti.Pelaturileacestuiase afla
 aleoisaismuluiuman
F!.cti e fundameitae
\2

12 11 10 I 87
Fra 53 tlr€d|€n L ciocmul 2. ni.ovala 3. sca.i!a;4 fereastraovala;
5 ;eM,l vestibular6' neN cohlear7.melculi8.bompalui Eustachio;
9- casatimranulul10. timpanulill conductulaudilivext€mi12.pavi_

celulede sus-nere.Tunetulestetraversatde fibre den-

dritice ale neuronilordin ganglionulspiralCorti.
Deasupra celulelorde sustinelese gasesccelulele
auditive.La polul bazalal celuleloaauditivesosescter'
minatii dendriticeale neuronilordin ganglionulspiral
Corti.La polu' apicalal celulelorauditivese gasesccilii
auditivi.careDatrund'inmembranareticulatasecrctata
de celulelede sustinere.DeasuPracililor auditivise afla
membranatectoria(fig. 54)
ReceDtorii vestibulari
Ro.54. OfadnulCortl a. 11dunul col'lpar'l rdnpa te'ribulab
Sunt situati in labirintulmembranosln uiricula 9i 2.;embran; \e-ribuidr.R"'"neriJ. dralconledr4. orsan( oni
saculase gaseqtecAteo macula,respectivutricular69i 5. .amDaiimoanic.i 6. ne.v vestibulocohleai b. detaliu:7. celui€
sacular6,formatedin celllle de suslinerqa$ezatePe o ciliate intem;j: 8. membranatectoria; g celule ciliate exieme
10.membran.bdi1ar411. fibrenewoae.
membranabazala,peste care sunt dispusecelule sen'
zorialecu cili. La polul bazalal celulelorsenzorialese coliculul inferior,unde s€ gdseite al III_leaneuron Al
sesc dendriteale neuroniloadin ganglionulvestibular lvlea neuronal caii acusticese gasette in corPLl
Scarpa.Cilii sunt inglobati in membranaotolitica,in geniculatmedial.Axonulcelui de_alIvlea-neuronse
carcse aflaqranulede carbonatde cdlciusi magneziu proiecteaza in girultemporalsuperior(lig.55).
numiteotol6. CresteleamPulare, Iocalizatein ampuele in iunn arieiDrimarese aflaada secundara saudF
canalelorsemicircularemembranoase, sunt formatedin asocijtie,care piimeste aferente de la ariaPdmara
celulede sustjneregi celulesenzorialeLa polul apical, Calea vestbulaE" Primul neuron se afla in gan'
celuielesenzorialeDrezin%cili carepakundintr_octlpo_ glionul vestibular Scarpa.DendritelePrimltiui neuron
la qelatrnoas4 iarla polulbalalsegasesctermindtii den- ajungla celulelesenzorialecu cili din macula9i crest€
driiicealeneuronilor din ganqlionulvestibular ScarPa amoulaaeiar axonii formeazaramura vestibular6e
Segmentele intermediar 9i central peaechlia VIII_ade nervi cranieni (nervul vestibulc
vestibuhd se indreapta sPre ce
Caleaacugtic6,Primul neuronse afl6 in ganglionul cohlear).Ramuaa
spiral Corti. Dendriteleprimului neuronajung la Polul
patru nuclei vestibularidin bulb (suPerior,inferior,laie
bazalal celulelorauditivecu cili din organulCorti, iar ral si medial). La acest nivel se afla cel de-alll"leaneu'
ron al caii vestibulaaegi de aici pleacamai multe fascL'
axoniiformeaz nervulcoNear,carc se indaeaph spre
cei doi nucleicohleari(ventralsi dorsal)din punie,unde cule, 5l anume:
se g6seqteal ll-leanellron. Axonul acesiuiase incni- . fasciculul v€stibulo_spinal,spre maduva (con-
ciseaza,dupa care urmeazalm taaiectascendentspre troleazatonusulmuscular)
 . fasciculul vestibulo"cerebelos, spre cerebel (con- decalajuluiin timp dintre senmaleleacusticecareintaa
boleazaechilibrulstatic 9i dinamic) in cele doua urechi si prin diferentade intensitatea
. fascicululvestibulo-nuclear. sDrenucleiinervilorlll sunetuluicare ajungeIa cele dou6 urechi.
si IV din mezencefalsi M din plmte (controleazamis' Fizidogh analizatorufui vstibular
carileglobiloroculari,cu punct de plecarelabirintic) Analizatorulvestibularare rolul de a informa cre-
. fascicululvestibulo-klamic,spfe talamus;de aici, ierul despre pozitia capuluiin spatiu Fi despre acce-
Prin fibreletalairorofticale, se proiecteazape scoa(a. lerdrileliniare sau circularela care acestaeste supus.
MecanisrnulrcceDtieiauditive Simlul vestibularnu este propriu"zisun simt al eah i-
Urecheaumand percepe sunete cu frecvenla cu. b.ului, ci o componentaimportanta a mecanismelor
prinsainbe 20 9i 20 000 Hz si amplitudiniintfe 0 si care contdbuie la reglareaechilibrului,alaturi de ana-
l3Ode dec;beli(ldb - ldvne/cm'). lizatoriikinestezic,vizual,tactil si de cerebel.
Undele sonoaesunt produse de mrefieri Si con- Segmenhl pedfe{ic
densariale aeruluisi au ca proprietatifundamentale: Receptoriimacularisunt stimulatimecanicde cahe
. haltime4 determinatade frecventaundelol otolite.Stimulaaea are loc at6t in conditii statice,cat si
. infensitafe4 determinatAde amplitudhe; dinamice. Candcapulstanemisca!otoijteleapasaflin
. finrbruL determinatde vibrafiile affnonice supe- greutatea lor asupracililorcelulelorsenzoriale, caretri-
ibare insotitoare mit impulsuri spre centri, inform6ndu-iasuprapozitiei
Celulele senzorialede Ia nivel.rl organului Corti capuluiIn raporl.u directiavectoruluigravitational.
t'ansiormdenergiamecanicaa sunetelorin impulsner Candcapulsi corpulsuferaaccelera;liniare(lnain-
yos. Sunetuleste transmispanab organulCorti,ince-
te,inapoi sau laterall fortelede inertieimping otolitelq
p€ndde la nivelul pavilionuluiurechii,care capteazasi care sunt mai dense decat endolimfa,in sens opus
diriieaza sunetelespreconductulauditivextem.I a ca. deplasarii.Astfel, se declanseaza la nivelulcmtrilor ner.
pdtul acestuia,undasonofapunein vibratiemembmna vosi reacliimotoriicorectoafeale pozjtieico|Puluisi
llimpanuluicare, h randul siu, antreneazdlantul celor capului. in vederea mentinerii echilibruluj Detoatadura.
lftei oscioare.Perforatiiletimpanuluinu duc la surditatq
id numaila o scdderea acuitauiauditivea urechiires-
lpective ljnda sonordeste transmisamai departe,suc-
lcesiv,ferestreiovalq perilimfeisi endolimfei Variatiile
& presiuneale endolimfeifac sa vibrezemembrana
pazilar4pe care se gasegteorganulCorti.
Vibratiile membfanei bazilare antreneazacelulele
Frditive ai caror cili vor suferi defofmatiimecanicela
Fontactulcu membranatectoria-Inclinareacililor intro I
tsr'te depolarizeaz6celulele,iar in direclia opusa le
hiperpolarizeaza, DeDolariz5r:le celulelor senzonate 2
Eesc frecvenlapotenlialelorde acliune,iar hiperpola- 3
t?anle o reouc
Membranabazilaraare o struchlra comparabildcu
ut tezonalofcu coardecaruiari corespundparticula- 8
dtali de elasticitate si de rezonanta: balamel(uluiintra 7
in fezonanta cu sunetele de frecvent6 inalta
[500OHz), miiiocutmembraneibazilaferezoneaz cu
frecvente medii (50O0Flz), iar varful melcului, cu
frecvente1oase(20-500llz).
Trangrniterea stimululuiauditiv.Fiecareneuronsen-
zitiv din ganglionulspiralCorti transmitejmpulsuriner
voase de la o anumitAzona a membraneibazilare.
Aceastaspecializarezonalase pastaeaza 'in continuaae
Ei la celelaltestatii de releu ale caii acustice.Sunetele
de o anumitd frecventA activeazaanumiti neuroni
cohleari,coliculari!i metatalamici.ln acest mod, exci-
btiile sonore,sepa.atein frecvenlelecomponentela
njvellrlmernbraneibazila.e,se transmit prin ,,fire izc
bte" spre neuroniicorticali. Fis. 55. Caile d€ conducs€ al€ mdizatorului auditiu r. 6Emus;
Identificareadirectiei de unde vine sunetul se rea- 2 €ortexul audiiiv (lobul tempo6l); 3. corpul geniculatmedial din
beazaprin douamecanismeprincipaleprin detectarea metatalamusi4.nucleul cohleaq 5 neN vestibulo,cohtear(V t)l
6.punter7. mezenc€fal8. colicul infe or.
Fri.t!,a id.dam3nt6eal€ orcansmul! uman

ta migcarii.De rcmarcatcd receptoriimacularinu detec"

teazavitezade deplasafea corpului,respectiva capului,
ci acceleratia(cei din utricula - acceleratiaorizontal4
iar cei din sacula- vertical6).Receptoriianalizaton-ilui
vestibularsunt 9i sediulunor reflexeposturale.O modi_
ficarebtuscaa pozileicorpuluideclangeaza reflexecare
ajuti la menlinereaposturii 9i a echilibrului.
Receptoriiotolitici nu participala mentiner€aechi-
libruluiin conditiileaccelerdrilorcirculareale capuluigi
comulul,
Cresteleampulare9i cupolelegelatinoase,care se
gasescla baza canalelorsemicirculare,reprezintdcel
de-aldoileaofgan receptoral analizatoruluivestiblilar,
responsabilde mentinereaechilibruluiin condiijile ac-
celeraliilorcirculareale capuluiFi corpului.Cilii celule_
lor senzorialedin canalelesemicircularesunt excitati
mecanic de deplasareaendolimfei.Orice migcarede
rotalre a capului sau a corpului ankeneazarotalia si_
multanda canalelofsemicirculareaflatein planlil fota_
liei respective.Din cauzainer.tiei,endolimfadin aceste
canaleva suferi o deplasarerelativdin sensopus 9i va
inclina cupolain sensulacesteideplasiri (fig. 56).
Receplionareamigcariloacirculareale capului este
posibiladatoritaorientariicanalelorsemicirclilarein cele
trei planuriale spatiului(frontal,orizontalg; sagital).

: timpan, fereastra rotunda/ovala, ciocan, nicovala, ng. 56. A€rnbruB otoliucati otolitele a. capulin pozitievertical.:
sc6ril6, trompa lui Eustachio,utricula, sacula, 1.otolilq 2. celulede sustinerq3. celule ciliatei4. fib.e senzonab;
: 5. cupolagebiinoasd; b. capulin pozitiaaplecat inainte.
: labirint(osos/membranos), vestibul,canalesemi_
: circulare,melc,otolit,organCorti,ganglionScarpa
Transmiterea infectieise face de la pefsoanala
persoanA sau de la animalela om. Tratamentuleste,
de regula,local, iar prevenirearaspanirii infe4;e; se
lace prin tratareapersoanelor bolnavesi prin masuri
de igienariguroasa.
Acn€ea
Boala inflamatorie ce afecteazafoliculul pilose-
baceu;etiopatogeniecomplexa9i incompletelucidata.
Afecteazain specialadolescenlii, uneoricapdtand9i
rm aspectpsiho-socialimportant.
Herpesul
Infectiacu virusulHerpessimplex constadin apari-
tia unei eruptii cutanatesau mucoasecu aspectcamc-
teristic (veziculepe o baz eritematoasa).Infeciiapoate
fi primar6saurecurentd.Se poatetransmitede la om la
om. Terapiase face cu medicamenteantivirale.
Rodemitele
de i gi enA
N o li u nei le m entare S i pato lo g ie Sunt infectiibacterienecutanate,de obiceisupeF
Micozele ficiale,benefic;ndde regulade tefapielocalacu anti-
Infecliilefungicecutanatepot fi provocatede deF biotice.Aparin specialla copii.
matofi_ti,careproducinfectareategumentara superfi- Rinitele
cialaqi a anexelorcutanate(p6r,unghii),saude levuri Edem si vasodilatatie la nivelulmucoaseinazale,
din genulCandidace pot afectasi mucoasele. manifestat6clinic prin rinoaee9i obstructienazald.
Poate avea multiple etiologii 9i poate fi acuta sau
cronicd.
CatEracta
Reprezintdopacifiereacdstalinuluidin componenta
sistemuluioptic al globului ocular, ceea ce duce la
pierdereagmdataa acuit4ii vizuale,care poatemerge
pandla pierdereacompletaa vederii Acestaopacifierc
se datoreazaunor modificarichimicealeproteinelordin
compoziFacristalinului,modificAriaparuteca u.marea
unor infectii. traumatisme sau inaintarii in var5t6.
Cataractareprezintaprincipalacauz de pierderea ved-
erii. Tratamentulconstain indepartareachirurgicalaa
cristalinuluiafectatti implantareaunuiaartificial.
Gaucqnul
Reprezintaa douacauzade pierderea vederiigi este
foarte frecvent,mai alesin ladle mai pulin dezvoltate.
Poate afecta persoanede orice varst4 dar 95% din
cazuriaparla persoanelede peste40 de ani.
Glaucomulestecrestereaoresiniiintraoculare. Umoa"
rea apoasi nu s€ dreneazacorespunzitorprin sistemul
venoq prin comparatiecu vitezade producere.Cumu-
lareade lichidducela compresiavas€lorglobuluiocltlar
si a nervuluioDtic.Celuleleretininesunt distruseiar ner
vul optic se poateatrofi4 ceeace poateducela orbire.
Cqri'mctivih
Reprezintainflamafimucoaseiconjunctivale9i poate
aveacauzemultipleialergice,infeclioase,traumatice.
ohl,
otita extemaesteun termengeneml
princares€
denumesteorice infe4ie a urechii exteme (micotica
bacteriana,viral6).
Otita mediepurulentdacutaeste o infe4ie a urechii
medii. Patogeniiajung la acest nivel, de obicei prin
hompa lui Eustachio,succedandcel mai adeseaunei
amigdalitesau raceli. Cei mai susceptibilisunt copiij,
deoarecemcescfecvent9i au trompaEustachioscurta
9i plasatdorizontal Simptomulcel mai frecvmt este
durereala nivelulurechiimedii,iar presimeaexercitat6
de inflamaliade la acest nivel poate duce la rup€rm
membraneitimoanice.

Atlati rasDunsulcorect
Segmentulintermediaral analizatorului conduceimpulsulnervosde la receptorla SNCprin cAi:a. de asoci-
atie;b. ascendente; c. descendente;d. colaterale.
Prin tesut subotanat se intelegq a. epidermulb. dermulgi hipodermul;c. hipodermuld receptoriicutanaF
din cele trei straturi.
SuprafaFcarnpuluireceptorpentrus€nsibilitatea cutanata:a. estein mportdirect proportionalcu dmsitatea
receptorilocb. estein raportinverspropoltionalcu densitateareceptoriloD c. nu depindede densitatearecep-
torilot d toate raspunsurilesunt greSite
Coloanadin stangacupdndeunelestrucfuriale s€gmentuluiperiferical analizatorului vizual,iar ceadin dreapta,
formatiunicareintrain componeniaacestora.Aaoci4i formatiunilecu structurilecorespunzatoarc:
1,cameraanterioara a. patagalben6
2 tunicaexbma b. mugchiiciliari
3. tunicamedie c. mutchii extrinseci
4. tunicaintema d. come€atransparentd
5. anexeleglobuluiocular e. rnnoareaaPoasa
Stabililidacdenunlurilelegateprin conjunctia.,deoarece'sunt adev6ratesaufalse;in cazulln carele consideraF
adevarate, dete[tir4i dacaintre ele existdsaunu o relatiede cauzalitate:
Prezbiopia(prezbitia)esteo deficienFde acomodarecareaparein timp, deoarecqcu trecereaanilor,cristal-
inul devinemai pulin elasticAiputereasa de convergenl6scade.
Urecheaintem6este formatadintr-unsistem de 'inc6Dednumite labirintosos deoarecein interiorulaces-
tuia se aflAlabirintulmembranos.
Receplionare4de catre analizatorulvestibular,a miFcSrilorcirculareale capului este pos;bl€. deoarece
impulsudlenervoaseprovinde la canalelesemicirculaae, care sunt orientatein cele trei planuriale spalului.
Axonuldeutoneuronului careformeazdtractulolfactivse proiecteazadirectia lobultemporal,deoarececalea
olfactivi nu are legafuridirectecu talamusul.
Receptoriineurotendinosisunt localizalila jonctiuneadintremulchi 9i tendorf deoarec€monitorizeaza con-
tinuu tensiuneaprodusain tendoanede contracliamuscularasau de intindereasa pasiva.
Alcdhr4iun es€ucu tema "S€nsibilitatea - componentda functiilorde relatid.

d
Fincfiihtundome.tae
ap orgdnsmulu
uman

3 , G land e lned o c r i n e anatomo-funclional complex,controlatde sistemul

Glandelecu secrelie intema sunt formate d'n epi- neNos,avandrolul de a regla 9i coordonape cale
telii secretorii,ale caror celulep.oduc substanteactive, umoraldactivitateadiferiteloa organepe carele inte.
numitehormoni.pe carerielibereaza directrn sange. greaTa In ansamblul functiilof organismlllui.
Hormonii sunt substante chimice specifice, care Principalulrol al glandelorendocrineconstAin
ac_tioneaza la distanf6de locul sintezeiSi produc reglafea metabolismului celular.
efectecaracteristice. Se considera glande endocrine: Hormonii sunt eliberali in sangesi sunt traDs-
hipofiza,suprarenalele, tiroida,paratiroidele,testiculul, portati spre toate celulele corpului.
ovarul,pancfeasulinsular,timusul,epifjzasi, tempo" i"{ipofiza
rar,placenta(fig.57). Localizatah baza encefalului, inapoia chiasmei
Exista!i alteofganecare,inafarafunclieiloapain- optjce,pe
Saua tuaceasca a osului sfenoid,hipofiza
cipalqau gi celulecu aolendocrin: antrulDiloncsecre- (glandapituitara)are forma
rotunjitasi diamet.ulde
ta gastrina,duodenulsecreta6-8 hormonicu rol in 1,3cm.
Canhrefte500 mg.Estealc6tuitA din trei Iobi:
aeglareaactivitali secretori:9' motorii a aparatului
anterior,mljlociu (intermediar)si posterior.LobLll
digestiv,rinichiul secret6reninagi eritropoietinaetc.
antedofsi cel intermediarconstituieadenohipofiza
In plus,unii neuronihipotalamici si ai altororgane iar lobulposterior,
nervoaseau sl activitatesecretorie. neurchipofiza,
Dtocesnumitneu- Lobul anterior este parteacea mai dezvoltataa
rosecretie, care reprezinta tot o funclie endocrina.
glandei, constituind 75%din masahipofizei, in timp ce
Astfel, sistemul endocrineste conceput ca un sistem
Iobul intermediar rcptezintanumai2%,fiind redus la
o simplalamdepiteliala, aderenhde lobulposteriot.
lntrehipofizAsi hipotalamus suntrelaliianatomice
si functionale.Anatomic,hipofizaeste legat6de aces-
ta prin tija pituitar6.Intre regiun€amedianaa hipota-
lamusuluisi adenohipofiz6 existdo legAtura vasculara
reprezentatade sistemul port-hipotalamo-hipofizar,
descrisde anatomistulroman GdgoreT. Popatmpre-
una cu UnnaFielding.lntre hipotalamusul ante.iofli
neu.ohipofizaexistatractul neavoshipotalamo-hipo-
fizar.PrindcestelegatJrivasculare si nervoasesi prin
produgiide neurosecretie, hipotalamusul controleaza
9i regleaza secreliahipofizei,iarprin intermediul aces-
teia, coordoneazAactivitatea intregului gistem
endocrin(fig.58).
Adenohipofiza
Este situatain parteaanterioar6, dar se intindesi
posterior,inconjurand aproapecompletneurohipofiza.
Hormoniiadenohipof izeisunt glandulotropi, avand
ca organe-tinta alte glande endoc.ine(ACTH,TSH,
FSH,LH) ii non-glandulotropi (STH,prolactina).
Hormonul somatotop (STH),denumit si hormon
de cregtere,stimuleaz6, impfeuna cu insulina,hor.
monii tiroidieni9i gonadici,cregtereaorganismului.
STtl stimuleaza condrogeneza la nivelulcartilajelor
de
crestere metafizare(diafizoepifizare), determinand
creqteaea in lungimea oaselor.Majoritatea efectelor
STHse exercitdindirect,prin actiuneaunujgistemde
factori de cfegterenumi[i somatomedine. Dupa pu-
bertate,STHproduceingrosareaoaselorlungisi dez-
Fjg. 57 Clandeleendocrine 1.glmda pineal. (epifDa} 2. tiroida si
voltareaoaselorlate.Stimuleaza crestereamugchilor
paratlroidelei3. glandasupmrenald;4. pancreas;5 testicul 6. ovar,- 9i a viscerelor,
cu exceptiacreierului.STHdetefmina
7 iimusi8.hipofizn(glanda pnunad);9.hipotalamus. o retentiede compugia; Ca,Na,K, P sl N.
 corticosupfarenale, cfescandconcentratia sangvinaa
glucocorticoizilor9i hormonilor sexosteroizi.Asupaa
secretiei de mineralocorticoizi.efectele ACTH sunt
mai reduse.ln afara actiunii indirecte,ACTH stimu-
leaz6 direct melanogeneza in celulelepigmentare
(melanocite), producandinchidereaculo i pielii.
Hipersecretiade corticotropindpaoduceatat efec-
tele excesuluide glucocorticoizi,cat si efectelemela-
nocitestimulatoare, la nivelul tegumentului(diabet
bronzat).
Hiposecretiade ACTHproduceefectelecaracteris-
tice deficituluide glucocorticoizi (vezicorticosupra-
renalal,
Homo rl tireotop (tireostimulina- TSH) stimu-
leazasintezati secretiade hormonitiroidieni.Hiperse-
cretia de TSH poate duce ia hipertiroidism(de exem-
p]xJ,boala BasedoLDr, iar hiposecretiaduce la insufi-
cienF tiroidiana.
Homonii gonEdotropi(gonadostimulinele)contro-
leazafuncliagonadelor.
Hormonulfoliculostimulant(FSH),la barbat,sti-
F€: 5g Legitunb nsvoas€ ti valcriar€ hlotrlanolripotael
': co|P neuronalj2. axoniineuronilor*cretorii 3. regiuneamedian.; muleazadezvoltareatubilor seminiferi si spermatoge-
,1.tija pituitata;5. neuohipoliza;6.lob intemediar;?. adenohipofila; neza,iar, la femeie,determiDdcrestereasi maturarea
3. capilarc;9. arterahipoflkra supeioadi 10.capilare. folicululuide Craafsi secfetiade estfogeni.
Hipersecretiaacestui hoirnon are consecinle (in Hormonul luteinizant(LH)actioneaza, la barbat,
functiede varsta)asupradezvoltariisomatice9i meta- pdn stimularea secretiei de androgenide catre celule-
bolismului.Dacahipers€creliade STH suvine ?nainte le interstitiale testiculare Leydig. La femeie, determi-
de pubertate,se producegigantlsmul IndMdulatinge na ovulalia9i apadtiacorpuluigalben,a c6ruisecretie
progesteronii estrogenio stimuleaza.
talii de peste2 metri,prin cregtereaexageratain lungi- de
me a exhemita$lor.Intelectulnu este afectat. Dupa Lobulintermediar Imiilociu]
pubertate,se produceaoomegali4 caftcteizata ptm Reprezinta 2% din masahipofizei.Anatomic,face
cregtereaexagerataa oaselorfelei, a mandibulei,a oa- parte din adenohipofizd.El secreta un hormon de
s€lorlate,in general,dar si ingrosareabuzelor,creste- stimulafe a pigmentogenezeinumit hormon melano
.ea viscerelor(inima,fical rinichi, limbd) fi alungirea citostimulant(MSH).careare acelasiprecursorca si
exagera%a mainiiorsi picioarelor. ACTH-ul.Hipotalamusul secretaun hormonde inhi-
Hiposecreliaproduce,la copil, oprireacreFteriiso- barea secretieide MSH.
matice,dar nu a celeineuropsihice. Boalase numel
te piticism (nanism)hipofizar Indivizii sunt de talie LobulposteriorIneurohipofiza]
m'ca,1.20-1.30 m, dar proportionat dezvoltaliti cu in- Hormoniieliberatiin circulatiede catre neuro-
ielectulnormal. hipofizasunt vasopresina (sauhormonulantidiuretic
Prolactina,numit 9i hormonulmamotropsauluteo- ADH) si oxitocina.Ei sunt secfetatiin hipotalamusul
..op (LTH), stimuleazd,la femeie, secretia lactata a anterior,iar punerealor in circulalie se face sub influ-
glandeimamare,sensibilizatade estrogeniti proges- enlahipotalamusului prin tdapituitara.
teron. Prolactina este un inhibitor al activit6tii Vagopr€sina,denumit6 s,i hormonul antidiuretic
gonadotrope, fiind capabilasa previnaovulalia. (ADH) are ca actiltne principalacrestefeaabsorbiiei
Secretiade Drolactindin afarasarciniiestestimulata facultativea apeila nivelultubilordistalisi colectori
de efortul fizic, stress-ulpsihic Ai chirurgicalhipoglic€- ai nefronului.ln afarade reducerea volumuiuiqi con-
mie,sorm; in timpul sarcinii,secretiaprolactineicreste centrarea urinei,ADHproduce9i reducerea secrefiilof
gradat,ating6ndun varf h nagteregi revenindla nivelul tuturor glandelorexocrine qi, prin aceasta,contribuie
de control dupa aproximativ8 zile. Suptul determina la mentinereavolumuluilichideloaoroanismului. in
cresterea temporara a secretieide prolactina, doze mari. ADH Dfoducevasoconstrictie.
Homonul adrenoco.ticotrop (ACTH - cortico- Hiposecretiaacestuihormon determindpieaderi
fopina) stimuleazAactivitatea secretorie a glandei mari de apa,in specialprin urin6,a careicantitate

d
Funcfe fuidlmeftaeEe orcafismuluirmEn
poateajungepan6la 201in 24 de ore.Boala,diabetul
insipid,survinein leziuniale hipotalamusuluisau ale
neurohipofizei.
Oxitocina(ociiocina)stimuleaza contracliamuscu_
ldturiinetedea uteruluigravid,mdi alesin preajma
travaliului.si expulzialapteluidin glandamamara.
datorata(onkactieicelulelormioepiteliale
careincon-
joaraalveolele.

cHErE--.---*------*-*-----i
i---CuvrNrE
i hipofizqadenohipofiza,neurohipofiza, hormonsoma- i
; totrop.proldctina,
hormonddrenocorticobop. hormon:
hormongonddo[op,
: lireotrop. hormonmelano(itosli_ i
:mulanl vasopresina. oxitocina. diabetbrondt.diabeti
i insipid,nanism,gigantisrr!acromegalie i
..-''.' .'''. '.... -'.... -'-
-.:
Fig. 50. Stsucim gland€isuprarenale1.conicala:a. zonaslomeru'
lar4 b. zonafasciculatarc. zo.a reticulatdr2. medulara
TEMESI APLICATII
clorului.Reabsorbtia apeiesteconsecinla gfadientlilui
osmoticcreatde transportulNaCl.Aldosteronul, prin
acliuneasa de relinerea Na+in organism,are rolin
mentinereaDresiuniiosmoticea mediuluiintern al
organismultri 9i a volumuluisangvin,precum gi in
echilibrulacido-bazic.
Celule-lintaasemanatoare se afldgi in glandelesu-
doripaae,salivare9i colice.
Hipersecreliade aldoste.on(boala Conn) duce la
.etentie masiv6de sare qi apa ti determinaedemeti
hipertensiune. Hiposecrelia seintalnegtein cazulinsu-
ficienteiglobalea CSR(boalaAddisonlLa acestibol-
navi are loc o pierderede sare9i api, urmatdde hipo-
tensiunegi adinamie(scadereacapacitaliide efort).
2.Glucocorticoiziisunt reprezentaiiin special de
corliron si hidocotl2on (cortizol). Circula14sange
legatide pfoteineleplasmatice.O mica fraciiuneliberd
a cortizoluluiexefcitaefectelemetabolice specifice
Glandele
suprarenaie
Efecte specifice asupraunor organeti lesutud
Sunt glandepereche,situatela polul superioral
Fiecareesteformat6dintr-oporiiunecorti-
rinichiului.
cala(periferica)qi una medulara,diferite din punct de
vedere embriologic,anatomicqi functional(fig. 59).
@Aiiiitlll il::;::1lliiiidilr;::t
(CSRI
Corticosuprarenala
Hormonii secretati de corticosuDrarenala sunt de
natura lipidica.Ei se sintetizeazadin colesterol.Rolul !€!ttb
lor estevital.In functiede aciiuneaprincipalaexerci.
tata de acetti hormoni,ei suntimparlti in trei grupe:
l.Ivlineralocorticoizii,cu repfezentantlrl principal
aldostefonul, joacarolln metabolismul sarurilormine-
rale.determinand reabsorbtia Na'in schimbulK* sau
H+pe care-iexcreta la nivelul tubilor uriniferi conto4i
distali Si colectori.Se produc kaliurie gi acidurie.
Reabsorbtiasodiului este insotita de feabsorbtia
 Rolurifiziologicein metabolismiintemediar slrprarenale este un ganglionsimpatic,ai carui neu-
roni nu au prelungid.
Hormoniisecretatide medularase numesccatecol-
P ro l d ;':" l amine: adrenalina(epinefrina),ln proportie de 80%,
tt"a'a noradrenalina (norepinef.ina),in propo4ie de 20%.
ctu!i4!i*::::: Acliunea acestor hormoniesteidenticAcu stimulafea
sistemuluinervos simpatic.Principaleleacliuni ale
Lipi4i l acestorhormoni si mediatori chimici sunt:
l "'l l .asupraaparatuluicardiovascular, productahicardie,
vasoconstrictiesi hipertensiuneCfeste excitabilitatea
Hipersecreliade glucocorticoizideterminasindro- inimil adrenalinadilatdinsa vaselemuscularesi le con.
mul CusNng,in care predominasemnelederegldrilor tractApe cele din piele,mucoasegi viscere.Noradrena-
metabolismuluiintermediar.Bolnavii prezinta obezi" lina are predominantactiunivasoconshictoarej
tate, diabet 9i hipertensiune.Hiposecrelia se intal. . asupra aparatuluirespiaatordetermina relaxarea
nestein boalaAddison. musculaturii netedesi dilatareabronhiilor
. asupratubului digestiv determinarelaxareamus"
culatudi netede a perelilor gi contrac.tiasfincterelor
Inhibamajoriktea secretiilorContmctasplina5i ficatul;
.asuprametabolismului glucidic9i lipidicproduc
glicogenoliza t hiperglicemie, mobilizarea grasimilor
din rezervegi catabolismul acizilorgrasi.Adrenalina
are electepredominani metabolicesi energetice:
. alte actiuni - dilat6 pupila, contractii fibrele ne-
tede ale mugchilor erectori ai firului de par. Produc
alertacorticala,anxietatesi fric6. Stimuleazasistemul
reticulatactivatorascendent.
Atat secretiacorticalei,cat si cea a medulareisu.
a::. prarenale sunt stimulatein conditiide stress(st6ride
incordareneuropsihica, de emotii,traumatisme, frig
ACTH sau cdldurdexcesivdetc.).Acegtihoamoniau un rol
importantin reactiade adaptarea organismului in fa"
!a diferitelor agresiuniinterne 9i externe.

3. tlonnonii sexortercizisunt reprezentatide doua

Erupe de hormoni, unii androgeni(asemanatoricelor
secretalide testicul)!i altii estrogeni(asemanAtori
celor
secretalide ovare),Actiuneaacestorhormonio com-
pleteazape ceaa hormonilorsexualircspectivi.Rolullor
se manifest6in specialin cazulapadliei9i dezvoltarii
(aacterelor sexualesecundare.Ei determina,la bdieti,
('egterea barbii si mustalilor,dezvoltarealaringeluigi
irEosarea vocii, dezvoltarea scheletuluisi a masei
musculare La fete, stimuleazadezvoltareaglandei
mamare,depunerealipidelorpe golduriqi coapseetc.
la (MSR)
Medulosuprarena
Reprezintdportiuneamedularaa glandelorsupra-
renale. Anatomic gi fundional, medulara glandei
'r..r e ir.den€.t€le 6le !rg.nsnullr unan

?ir"cida
Este localizatain zonaanterioaria gatului,intro
capsulafibroasa(lojatiroidei).Glandaare doi lobi la.
terali, uniti intre ei prin istmul ti.oidian.Tesutul
secretor (parenchimulglandular)este format din
celule epitelialeorganizate'infoliculi,in interiorul
cd.ora se afla un materialomogen,vascos,numit
coloid(fig. 60).Acestacontinetireoglobulina, foma
de depozit a hormonilor tiroidieni, tiroxina 9i ti-
iodotironina.Tifeoglobulinaeste o proteina sintetiza-
ta de celulelefoliculare.Painiodareamoleculelorde
tirozinadin stfucturatireoglobulinei,rezultahomonii
tiroidieni (tiroxina si triiodotironina).Sintezahor
monilorgi eliberarealor din coloidin sangese face
sub actiuneaTSHhioofizar.

Hipofunctiatiroidiandducela consecintevariabile
in functiede varsh. DacdsuNinela copilulmic, se
produceo incetinirea dezvoltaaii somaticeSipsihice
care poate merge pana b cretinism.Daca survine la
adult se produce doar o diminuarea atentre! rnerno-
riei 9i capacitatiide invalare Indiferentde v6.stA,pro-
ceseleenergeticesunt reduse,metabolismulbazal
este scazut,iar teslrtufilesuntimbibatecu un edem
mucos(mixedem), pieleadevineuscata,ingrosatA, se
producec6dereaparului,aparesenzaiiade frig.
Hipeafunctia tiroidianaestecaracterizat6 prin creg-
terea metabolismuluibazal cu +100% si tulburari
functionaleprin accentuareaefectelor fiziologice ale
homonilor.In anumitetipu de hipertiroidism, bol-
navii prezintasi protruziaglobilor oculad (exoftalmie).
O alta afect,rxtea glandeitiroide este gltta ende"
mica. Cugaeste o cre9tereanatomicaa glandei,inso.
tita de obicei de hipofunctie.Cauzaguseieste pre"
zenfain alimerte9i in apa de biiut a unor substanle
chimice oxidante,numite substanlegusogene.Actiu.
nea acestorase exercitain mod negativ,producand
hipertrofiaglandeinumaiin regiunilesdracein iod.
Fig. 60. Glandatoidi: a. laringq b. ghda fi.oid6; 1.celulefolicu. Reglareasecreliei tiroidei se face printr-un meca-
larei 2. coloid;3. loliculii c. trahee. nism de feedbackhiDotalamo"hiDofizo-tiroidian.
Calcitonina.ln nivelul tiroidei si paratiroidelor,au
intre foliculiitiroidienise gasesccelulespeciale fost pusein eviden!6celuledifedtede restulepiteliu-
numiteceluleparafoliculare sau celule,,C',care se. lui glandular, numitecelule,C". Ae secretaun hor-
cfet6calcitonina. mon hipocalcemiant (care ajuta la fixareaCa2*in
Hormonii tiroidieni cresc metabolismul bazal fi oase),numit calcitonina.
consumulde energie9i au un rol in proceselemor- * P:r a tir cid e le
fogenetice, de creqteresi diferenlierecelulardli tisu-
lara.Aceastaactiunese manifestafoartepregnantla Sunt patru glandemici, situate cate douApe fala
nivelulsistemuluineNos. posterioara a lobiloftiroidieni,continandceluleleprin-
Efecte asupra metabolismuluiintermediar:glu- cipalecaresecretaparathormonul si celuleleparafo-
cidic - hiperglicemie;lipidic - efect hipocoleste- liculare,identicecu celulele de la tiroidd,carese-
rolemiant;proteic- catabolism. "C'
creta calcitonina.
 Prattonnonul (PTH)este activ asupraosului,rini-
cijului 9i tractului digestiv,fie prin efecte directg fie
prin efectelevitamineiDo a cfueis€oetie o controleaza.
HipercalcemiaFi hipofosfatemia sunt rezultatul
efectelor conjugate ale PTH, prin activarea osteo-
clastelor,crelterea absorbtiei integtinalea calciului
dimulareareabsorbtieitubularea calciuluiin nefronul
djstal si inhibarea reabsorbtiei tubulare a fosfatilor
inorgamcr
Hipefcalcemia inhibasecretiade PTH,9i invers.ln
<"-zde hipersecrelie,are loc rarefiereaoaselor care
pot prezenta fracturi spontane, iar calciul aflat in
exces in s6nge se depunein lesutud sau formeaza
€lculi urinari.
CalcitoninaStimulul declangatoral secretieide CT
€ste hipercalcemia,iaf rezultatul global al efectelor
saleeste hipocalcemia.
'-* -'* '-i
istm tiroidian,coloid,folicul tiroidian,tireoglobu-i
parathormon,
[na,tirozinA,tiroxina,triiodotironin6, !
calcitonind i
t
Efestelemetabolicealeinsulinei
Pancreasulend06rit
Pancreasulendocrin este implicat in controlul
metabolismuluiintermediaral glucidelor,lipidelor 9i
proteinelorprin hormoniisecretatisi constadin insule
de celule endocrine- insulele Langerhans(fig. 61)
Acestea conlin mai multe tipuri de celule secretorii,
dintre care celuleleo (20%).care secretaglucagon.ti
celuleleP (6G70%),care secretdimuiinA.
hrsulinaa fost pentru p ma oar6 descoperi de
cercetdtorulrom6n NicolaeC. Paulescuin 1921.Pen-
tru redescoperireaei, in 1923,canadieniiF.G.Banting
si J.JR. Macleodau orimit PremiulNobel.
Insulinaeste singurulhormon cu efect anabolizant
pentru toate metabolismeleintermediaresi singurul
hormon hipoglicemiant.
Deficitulde insulind(diabetulzaharat)constituie
boal6 metabolica complexa, caracterizatd prin
Flg: 6l- PaIKI€3ut L ve2ica biliad; 2. aoda 3. i.unchi celiaq
4 coadapancreasulul5. corpul pancreasuluii6. canalpanqeatic
principaliZ caMl accesoi 8. duodenia. acinl b. iBu16Lingerhans.
llt dile funlatrjenrale dc rdJ€nl€fi{ilu uflar
Dfezentavalorilor crescuteale glicemiei la deter"
minarirepetate9i care,in evoll4iaei Prezintahiper-
oricemie,qlicozufie,poliufie polidiPsie.Polifagie
iezech ,ibri acido-baricesi electfolitice.Complica-
tiile bolii provoaca9i compromitereamorfofunc-
tionalaa unorlesuturi9i organede impodanFvitaE,
sauexcre'
cum ar fi sistemelenervos,cardiovascular
prin hipo-
tor. Excesulde insulinase caracterizeaza
glicemiesevera,cate poate comPromitedramatic
f undia sistemului nervos.
Clucagonul9i efectelesale sunt prezentatein
urmatoareaschema,

'lpifiaa{gi*ndapir**l*}
EstesituaEintretuberculiicvadrigemeni superiori
si intrain componenfa epitalamusului.
Anatom'c9i funclional,are conexiunicu epatala"
musul,cu careformeazaun sistemneurosecretor ePi-
talamo-epifizar.
Epifiza secreta melatonina,cu acliune frenatoare
asupia functiei gonadelor9i vasotocina,cu putemica
acliune antigonadotropa,mai ales anti'LH.Extractele
de eDifizaau si efectemetabolice, atatin metabolis_
mul lipidic,glucidic,proteic,cat si in cel mine.al.
Epifiza are legdturi stransecu retina.Stimulii lumi_
nogiproduc,prin intermediulnervilorsimpatici,o re_
ducerea secfelieide melalonina. La intuneric.secrc-
tia de melatoninacreste,franandfunctia gonadelor.

'T!nr! $ul
Afe un rol de glandaendocdna(fig 62) in P.ima
pa e a ontogenezei, P6nAla Pubeatate. Esteo glanda in organism are atat rol de organ limfatic central,
cu strlrcturamixta,de epiteliusecretor$ organllm- cat $ de glandaendocrina.
fatic.Are localizare retrostemala. La pubertate,invo- Desi nu au fost individualizatihormoni ca atare,se
lueaza, fardsa disParacomPlet. cunosc o serie de efecte ale extractelor de timusi
1.actiunede franarea dezvoltarii gonadeloq 2 acliune
de stimularea minelalizarii osoase; 3 efectede oprife
a mitozelor.
Functiiletimusuluisunt putemic blocatede hor
monii steroizi,care determindinvolutia acestuiofgan.
Unitateahistologicaa timusuluiestelobulultimic
format dintr_oretea de celule reticulare,intre care se
afla timocite. Acestea sunt celule hematoformatoare
primordiale(stem).migratedin madu!a hematogena
si transformate sub influeniafactorilorlocaliIn celule
llmfolormatoare de tip T.l imocitele..insamiinieaza"
Fie 62 T'|rniBULL ladnge;2. glanda tiroidd] 3. traheer4 tjmus;
organelimfoide periferice (ganglioniilimfatici, sPlina,
5. phman. amigdalele etc.).
 0isfunctiiendocrine chirurgicala accidentala a paratiroidelor,
iar principala
Nanisrnul
hipofizar conseciniaeste scadereamarcataa calciuluiplas-
Secretia inadecvataa hormonului de crestere in matic,fapt ce afecteaza activitateamusculaturii.
i BoalaRec*linghausen
perioadacopilarieiducela nanismhipofizar.
CaFxia hipofizari (boalaSimrnonds) Boalase datoreazddisfunctieiglandelorparatiroide
Hiposecretiahormonuluide cresterela adult deteF i produce tulburiri ale metabolismuluicalciuluiqi fos-
mina aceasta sufeait6 rar6, caracterizataprin forului, ducand h demineralizariosoasg cu hipercal"
imbat.6nire prematura provocahprin atrofietisulara. cemie si hipercalciurie. Se manifestaprin dureri osoa-
Gigantismul se, fracturi patologice, cifoscolioza,calcific6ri renale,
Reprezintacregtereain exces a corpuluiintreg ale arterelor 9i tesutului periarticular,ostmporozas.a.
saunumai a anumitor segmente,datoratasecretieiin Sindomul Cushind
excesa hormonuluide cresterela coDil. Defineste hiperseiretia de corticosteroizi si este
Acromegalia provocat de regula,de tumori ale cortexuluiadrenal
Cauzatade secrelia in exces a hormonului de sau de hipersecrelie de ACTH.Se cafacterizeaza prin
crestere la adult. Se manifesta prin cresterea in afectarea metabolismului lipidic,glucidic si proteic.
Eosimea oaselorlungi9i a tesutudlormoi, mai ales Pacientiiprezintahipe.tensiune, hiperglicemie gi aste-
iaia,mainilesi picioarele. nie musculara. Modificarile metabolice confera pa"
Diabetulinsipid cientului aspect impastat si provoacd fala ,,in luna
Este provocat de deficitul secfetor al ADH. plina" 9i ceafa,,debizon".
Simptomeleincludpoliurie,polidipsie9i dezechilibre Modificarile pot fi induse 9i iat.ogen,aparandla
ionice.Se trateaz6prin apoatextem de ADH. pacientii tfatati pentru atecfiuniinflamatoriiclonice
BoalaBas€don'Crraves (gufa toxicd) cu corticosteroizl aceasta terapie are drept funda-
lmplicdmarireade voluma glandeitiroideasociata ment proprietatile antiinflamatorii si de scadere a
cu hipersecretiade tiroxin6. In consecintametabolis- rasplnsului imun ale acesteigrupefaamacologice.
mul bazalsi frecvenlacardiacdcresc,persoana scade ' Sindromul androgenital
in greutate9i aparhipersudoralii. in jumatatedintre De regula asociat sindromului Cushing, aceastii
cazuaiaparesi exoftalmiaca o consecinta a edemu' maladie se daofeazdsecretiei in exces de hormoni
lui retroorbitar9i a tumefactieimuschilorextrinseciai androgeni. La copii determinaaparilia pubertatii pre-
globiloroculari. coce si hipertrofierea organelor genitaleexteme.Alte
Mixedemul semne constau in ingrogarcavocii si pilozitatein
Este rezultatulhipotiroidismului la adult g afec- exces. La femeia adultAdeterminaapafiliapilozitatii
leazaechilibrulhidroelectrolitic, provoc6ndedem Si faciale(barbA,mustata).
cetterea volumului sangvin,urmatade cregtereapre- ' BoalaAddison
siunii sangvine.Simptomelede mixedem includ: Afectiunease datoreazasecretieiinadecvateatat a
scadereametabolismuluibazal,Ietaagie,tendinla de a mineralocorticoizilorcat 9i a glucocorticoizilor,ceeace
ce9te in greutate.Beneficiazade terapiecu hormoni dete.minahipoglicemie,dezechilibrual balanielorso"
d€ substitutie. diului si potasiului,deshidrataae, hipotensiune,scadere
Nantsmultiroidian rapidarn greulatesi asteniemarcata.O peEoanace
Este fofma infantilaa hiDotiroidismului.cunoscuta sufera de aceastaboala si nu este tratata cu cortico-
si sub numelede cretjnism.Se (afacterizeaza prin steroizi poate mud in c6teva zile prin deshidratare
qe9tereint6rziatd, dez- severasi dezechilibreelectroliticemajore.Un alt simp-
trdsahlrifacialecaracteristice,
loltare osoasaanormald,retardpsihic,temperatur6 tom al acestei boli este hiperpigmentareacutanata
scazuta,btargie. Diagnosticatprecoce,poate fi tratat provocatAde secreliain excesa ACTH-uluisi posibil
cu succescu tiroxina. a MSH-ului(provindin aceeasimoleculd.pri; clivaj
Gugaendemicd enzimatic),ca rezltltat al absenleifeedback-uluinega-
Se caracterizeazdpdn crelterea de volum a glan- tiv realizatde corticosteroiziasupraadenohipofizei.
dei tiroide provocatA de aportul insuficient de iod. ' BoalaCoffl
Dezvoltareaanormala a tiroidei este provocat6 de Tulburdrialemetabolismuluielectrolitic,provocate
excesulde TSH,stimulatde niveleleplasmatice mici prin hipeBecretiade aldosteron.
d€ tiroxin6. Diabetulzaharat
' Tetania Disfunctiea pancreasului endocrinconstanddin
Aparedatoritdhiposecrelieide homon paratiroi- incapacitateaorganismltluide a oxida glucidele,
dian. Principalacauza o reprezint6indepaftarea avandmanifest6riledescrise.
 Afldi raspunsulcorect.
1.Hormonulsomatotropstimuleazacregterea,impreund cu:
a. hormonii gonadelor;b. insulinq c. hormonii tiroidieni;d. toate r6spunsurilesunt corecte.
2. Diabetul insipid este este efectul:
a. hipersecretieicorticotropinei;b. hiposecrelieiinsulinei;c. hiposecrelieide vasopresina;d. toate
rAspunsurilesunt gregite.

Stabilili dacaenunturilelegateprin conjunclia "deoarece'sunt adevaratesau false; in cazulin care le con.

siderati adevdrate,determinatidacdintre ele existd sau nu o relatie de cauzalitate
1.Prolactinaeste un hormon care poatedeterminaprevenireaovulaliei,deoatece are actiuneinhibitoare
asup6 produceriicoloiduluitiroidian de catre celulelefoliculare.
2. Hiposecreliade aldosteronprovoaca edeme 9i hipertensiune,deoarece dttce la retentia masiva de
sareFi apdin ofganism.

Asoclati hormonii cu glandeleendocrinecarei produc

1.prolactina a-corticosuprarenala
2. aldosteronul b. Dancreasulendocrin
3. glucagonul c. neurohipofiza
4 melatonina d timusul
5.noradrenalina e.medulosuprarenala
6. vasopresina I adenohipofiza
g. ePifiza

rRedac{ati un eseu cu tema ,,Mecadismulgeneralde teglare nervoasd9i umoralda secreiiei endocrine",

folosind schemade mai jos.

Tinta
primar6

Tinta
secundara
 4.Migcarea cartilaginoase,p6n6in jurul varstei de 20 de ani, doar
cartilajele de conjugare diafizoepifizaresau de
Itligcarea,una dintre insugirile caracteristice ale cfestere.Celuleleacestor
cadilajeprolifereaza numai
organismelor vii, se realizeazala om prin intermediul spre diafiza,reafizandastfel procesul
de cregere in
sistemuluiosteoarticular, cu rol pasiv,si al sistemu- lungime a osului. Cregterea'in grosime
este fealizata
lui muscular.componentaactival acesteaasigura de zonaintern4
osteogena,a periostului.
miscdrilecorpului,ale unor segmenteale sale li DupA ce procesul de crestere a incetat, epifizele
bcomotia. ram6nacoperitecu un strat sublirede cartilaihialin,
Sistesrulosos nurnitcadilajarticular. Injurul varsteide 20-25de ani,
cartilajelede crettere sunt inlocuite de tesut osos,iar
Osteogeneza gi cregtereaoaselor epifizelese sudeazala diafize.
Dezvoltareaoaselorare loc prin procesulde osteo. Scheletul
genezA(fig. 63) care constain translormarealesutu-
Scheletul reprezinh totalitateaoaseloaas€zateln
lli cartilaginossau conjunctivo-fibrosal embrionului pozilie anatomicd(vezi
fig. 65).
in scheletulososal adultului. DuDdforma lor, oaselese clasificdin:
. oaselungi- predominalungimea:hurneruqradius,
uln6,femur, tibie, fibula:
.oase late- predominiilatimeasi inAltimea: pari-
etal, frontal, occipital,stem, scapuld,coxal;
.oase scurte - cele trei dimensiuni sunt aproxi-
mativ egale:carpiene,tarsiene.
Existd si oasq cum ar fi rotula,care se gasescin
grosimeaunui tendon(tendonulcvadricepsuluifemu-
ral). Aceste oase se numesc sesamoide.Exista, de
asemenea,!i oasealungite,cum ar fi coastelesi clavi-
cula,la carepredomiddlungimea,dar carenu prezinta
diafizdsi epifize,asa cum au oaselelungi,
SchelEtulcaFUl:ii
Estealcatuitdin neurocranillcareaddpostegte ence-
falul,Fi din viscerocraniu,unde se afld atat seqmentele
Fi€. 64 Gteogeieza I calrdi l-i6in: 2 cen! u (pund, p mar de perifericealeorganelorde siml cat si primeb ;gmente
cil.drer 'l..apilare eprf.ze:4. cenr: rcrnddn de osificare;
a caviiate medulad; 6 G spongioq ?. os compact 8. petost
ale aparatelorrespirator9i digestiv(fig. 64)
9. epifize;10.diafizd.
Dupaoriginealor,oaselese pot impartiin oasede
dezvoltateprin osificare desmald(endo-
conjunctiva),9i oase de cartilaj,dezvoltateprin osifi-
care encondrala.
Osificarea desfilad - de membrana- dd nas-
oaselorboltii cutiei craniene,parlialclaviculelor
d mandibulei. Aceastd osificare realizeazasi cleste- 2
in grosimea oaselorlungi pe seamaperiostului. 3
Osificarca encondnlA da na9tereoaselor mem- t
6
. oaselorscurte 9i oaselorbazeicraniuluide
prin acest tip de osificare se realizeaza 7
in lungimea osuluila nivelulcartilajuluide
cartilajuldjafizo.epifizar.
In modelulcartilagi-
al unui os lung aparcentre de osificare,mai intai
n diafizA,ulterior si in epifize.Aceste cente se nu-
sc punctede osificarepfimitiva(primara). Frg.64 cfd|Iul L frontali2. sfenoid;3. nazali4. ermoid;5 tacimati
Osificareaepifizelorincepe mai tarzir-Ldupa ce ele 6. z'gomatct 7 maxilai L mandibula;g can6l audir'v exre.nl
ajuns aproape de dirnensiuniledefinitive. Raman 10,occipital;11 lemporal 12.pa.ietal.
 tundamenbl€ale oruanismuluLrman
FuncFile
Fia 6t SclEletul 1. os frontali 2. cutia toracicd] 3. humerusi
4.iadius;5.ulna;6.caryiene;7. metacarpiene;S falanger 9 simfiza
pubian6;10- ilioni 11. is€hio$ 12. os temporal 13. maxila.i
i4. mandibuh 15. clavicular16.manubtq 17.omoplaL18.corPster
nal 19. aDendicexifoidi 20. femur 2L rotula; 22 fibul4 23. tibie;
24.tarsienei25. melaiarsiene;26. falange.
Neurocraniul este alc6tuit din patru oase nePe-
reche - frontal, etmoi4 sfenoid 9i occipital - 9i din
doua oase perechi - temporale9i parietale.
Viscerocraniuleste format din gaseoase Perechi
(maxilare,palatine,nazale,lacrimale,zigomaticegj cof_
netele nazale inferioare) !i doua oase nepefeche
(vomerul si mandibula).
Schelehritrunchiului
Este format din coloan6vertebrald,st€rn,coaste9i
bazin.Bazinulestealcatuitdin osulsacru9i celedoua
oasecoxale.
ColoanavertebEld
Reprezinbscheletulaxial,fiind situah in Partea
mediand gi posterioara a corpului. lndePlinegteun
triplu rol: ax de sustinerea corpului,protejaream6du'
vei sDinariigi executarea diferitelormiqcariale trun'
chiului gi capului,Cuprinde5 regiunircervicala,tora-
cala(dorsala), lombara.saclalasi coccigiana.
Vertebratip prezinta,in parteasa anterioara, coF
pul vertebral,iar posterior, arcul vertebral,care este
legat de corpul vertebral prin doi pediculi vertebrali.
Acettia din urma, prin suprapunere,delimiteazaod_
ficiile intervertebrale (de conjugare) Prin care ies
nervii spinali. lntre corpul vertebral, Pediculii verte_
brali si arcul vertebral se afla orificiul vertebral,care,
prin suprapunere, formeaza canalul vertebral ce
adaposteqtem6duva(fig. 66).
Osul sacnr Provinedin sudareacelor cinci verte_
bre sacrale.Osul sacrueste un os median,nepereche,
de formdtriunghiulara, cu bazain sus.
Fetele lateraleale sacruluiprezintao suprafat6de
articularepentruosul coxal.
Varful sacrului,indreptat in joE se unegtecu baza
coccisului.
Coccigele.Rezultadin fuzionareacelor 4-5 verte'
bre coccidiene.
Fig.66. V€rt€bri lo.nbard 1.corp; 2. onficiu ve.iebtal3 arc verte'
brali4. apofizaartioh.a supenoad;t aPofizaspinoasa;6 suPra'
faF de articulafe;7 apofiz6transve6di& pedicul vertebral.
 Coloanavertebralb prezinta curburi at6t in plan Claviculaesteun os lung de formaliterei,,S'cul-
sagital,cAt giin planfrontal (fig 67).Curburiledin plan cat6,care se articuleaza lateralcu scapulasi medial
sagitalsunt numite lordoze,cand all concavitateapos. cu manubriulstemal.
terior(regiunilecervicala lombara), si cifoze,(And Scapulaesteun os lat,de form6triunghiulara, ase-
concavitateapriveFte anterior (regiunile toracald si zatcu bazain suq lateralse articuleaza cu humerusul.
sacrala). Cuabuaile in plan frontalse numescscolioze Scheletulbratuluiestealcatuitdin osul humerus.
si pot fi cu convexitateala staingasau la dreapta. Scheletulantebratului este alc6tuitdin dou6oase
lungirradiusulsi ulna.
Scheletulmainiieste lormat din 8 odsecarDiene.
5 metacarpiene si 14 falange{penUudegetull-
police- existanumaidou6falange).
Scheletul membrelor inferioarc este format din
centura pelvina Si scheletul membrului inferior
propriu-zis.
Centurapelvinaleagamembrulinferiorde schele-
tul trunchiuluisi esteformah din oaselecoxale,care
se articuleazaanteriorintre ele. formand simfiza
pubianb,iar poste or, cu sacrul,form6ndbazinul-
ns.67 Coloan vertebraL*L verte. Delvisulosos.
(7
b.e ceNicale - prima este num| Osul coxalprovinedin sudafeaa trei oase ilion,
|a atla6,iaf a doua,axisl 2. venebfe ischionsi pubis;aceastasudarese datoreazd adaptarii
toracale (12)i 3. vertebre lombare la statiuneabipeda,
(5) 4 osul sacru (5)i 5. coc.isele membrele inferioare fiind dife-
\4-5). renliate in vederea functiei de preluare a greutAli cor-
puluisi de locomotie.
Scheletultoracelui Scheletulcoapseieste formatdin femu.,cel mai
Toraceleosos este format anterior de stern, Dos- lung os din corp.
rer'or,de coloanavertebrald, idr lateral.de coaste. Scheletulgambeiestealcatuitdin douaoasq tibia,
Stemul este un os lat. situat anterior.De linia me- agezat6 medialsi mai voluminoasa, gi fibula,lateral.
liana a loracelui.Este lormat din manubriu.corDsi Rotula este un os tdunghiular. cu bazdin sus.si-
spendicele xifoid, care rdmanecartilaginospan6in tuat in tendonulmuschiuluicvadriceps. Fatasa pos-
irul va.steide 40 de ani. terioarase articuleaza cu epifizadistalda femurului.
Coastelesuntarcuriosteocartilaginoase, situatein Scheletul piciomlui este format din 7 oase tar
)artealateralaa toracelui, intinsede la coloanave.te- siene,5 oasemetatarsiene si 14 falange(numaidoua
,rala toracal6pAnala stem.Suntin nltm6rde 12pe- pentrudegetul1- haluce).
:echi,fiindformateposteriordintr-unarcososcarese
adiculeaza cu vertebreletoracale, iar anterior,din car-
ilajul costal,
Primele7 perechi sunt coasteadevarate,cartilajul
iof articuhndu"se cu sternul.Perechile VIll,X, X sunt coasta,claviculd,scapul6,humerus,radius,ulnd,j
coastefalse,deoarecese afticlileazA cu stemulpain I metacarpiene. talange.ilion. tschjon.:
htermediul cartilajuluicoastei VIl. Ultimele doua 'carpiene. pubis. tibia,femur, fibula. tarsiene. metatarsiene :
.oastenu au cartilaj9i nu ajungla stern;se numesc : ......''...'....'....':
.oaste flotante (libere).
Posterior,scheletultoracelui este format de cdtre
.ele 12vertebretoracale.
Scheletulmembrelor
Scheletul membrelor supedoare este format din t'
scheletulcenturiiscapulare9i scheletulmembrului
superior liber (scheletul bratului, antebratului9i
-la:nii).Centufascapulara leagamembrulsupefior
3e toface 9i este formata din claviculasi scapula
.moPlat).
 ae orcafismuluium:n
Fliql e fuird.nreit€Le
. cutia toracica pentru inima 9i phmani;
. bazinulosos pentru organelepelvine.
3. Rol antitoxic. Oaselerelin numeroasesubstan'
te to)\ice(Hg.Pb,F) patrunseaccidentalrn organism
ti le elibereaza treptat,fiind apoi eliminaterenal.In
felul acesta,concenhatiasangvinaa toxicului nu
cregteprea mult qi sunt preveniteefectelenocive
asuPlaaltor organe.
4. Rol de s€diu pdncipal al organelorhemaiopo'
ietice. La copii, toate oasele,iar la adult oasele late
contin maduvarogie,hematogena.La adult, mdduva
din canalul central al diafizei oaselor lungi este gali
ben6 (tesut adiposcu rol de rezerva),iar la varshici,
Oaseleindeplinescmai multe rolurifunclionale: estecenuiie,nefunctional6.
1.Rol de pelghii ale apardului locomotof (fig. 68). 5. Rol ln metabolbmul caiciului fosforului ii eleq'
Asupra lor actioneazamutchii, asigurandsuslinerea trolitilor, Oasele reprezinta principalul rezeryor de
corpului ii locomolia-Se constituie,astfel parghii de substantemineraleal organismului.
cele trei ordinerI - articulatiacfaniuluicu coloana Compodlia chimici a oarelor
vertebrala; Il - afticulatiadintle oaselegambei9i pi- Osul conline20% apd ti 80% reziduuuscat.Este
cior; lll- afticulatiadintre osul bratului9i cele ale alcatuit dintro matrice organic6solid6,care este
antebratului. foartemult intAritade depozitelede saruride calciu,
Matricea arganica a osului Este alcatuitd90-95 %
din fibrede colagen, iar restulesteun mediuomogen
numit substanlafundamenhla,'impreunA constituind
oseina,Fibrele de colagen se extind in primul rand
de"alungulliniilorde foda de tensiuneti dau osului
mareasa rezistenFla tensiune.
Sdruile minetaLe,Sunt reprezentatein special
de fosfatulde calciu,iarceamai importantasubstanla
cristalindeste hidtoxiapatita.
La niveluloaselorau loc procesemetabolicesimi'
lare celorlalteorgane.O particularitat€ metabolicdo
constituie marea afinitate a substanteifundamentale
fata de s6rurileminerale.

i parghie,matriceorganica,
osein6,hidroxiapatita,
:
: calcilicare :

' ' 1,' ra..,::::ti .::l

TEME9I APLICATII

Ra 6& Pard i o3teamu8cu|are

F --foda;R ='ezhtenta,
S = sprijin

2. Rol de prot€cliea rnor organevitale:

. cutiacmnianapentruencefal;
. canalulrahidianpentrumaduva spinarii;
 * Articslaliiie
Articulatiile sunt organe de legAturaintre oase,
fiind sediulmi'cArilor. Dupd gradul de mobilitate,arti-
culafiilese'impartln sinartroze Fi diartroze.
Shahozele
Sunt articulalii fixe, imobile; nu poseda cavitatea
articulara.In acesttip de a.ticulalii se executamiscari
foarte aeduse.Dupa tipul lesutului care se interpune
'inke cele doud oase care se articuleaza, distingem
sindesmoze - se interpunefesut fibros (suturilecra-
niene),sincondroze - se interpunetesut caftilaginos
(simfizele)si sinostoze - se interpune lesut osos
(sindesmoze Fig.69.ArdcuLliagenunchluluL L memb@na sinoviala;
2 cavitat€
9i sincondroze osificatecu viircta). adicula.di
3 rotulai4. ligamentartcular,-
5. menisc.
Diartozele
Sunt articulatii care posedd un gfad variabil de ..'...."..-..*.'...-.:
mobilitate Fi se impart in amfiartroze (a iculatii :
s€mimobile)9i artrodii (afticulatii mobile). I Srnanroze, srnoesmoze, Stnostoze, sjncondroze.:
Amfiarhozele au suprafete articulare plane sau i olanroze.amnanroze,artrodtl
utor concave(articulatiile dintrecorpurilevertebrale t**-*.*--.*--* -, -*-*-*-'-',.:
care 9e fac pdn interpunereadiscurilorinterverte-
brale). TEMESI APLICATII
Artodiile sunt articulatii sinoviale.cu o mare mo.
bilitate(fig 69).
Ln niveluluneiarticulatiimobile,mi9cariledepindde
forma suDrafetelorarticulare.
Ele se pot realiza ]n jurul unuiai( a douaaxesaua
tei axe,
Artfodiile prezintamai multe elementestructuralei
. suprafele articulare;
. capsulaadicular6;
. membranasinoviala;
. cavitateaarlicuhra;
. ligamentearticulare.

Noliunielementare
de igiendgi patologie EntoFele
Defomfile Se constituieprin alungirealigamentelor compo-
Pot aparea la nivelul oric6rui comDonental sis- nente ale unei articulatii,precum gi a ligamentelorde
temului osos;cele mai int6lnite sunt cele de la nivelul vecinatate.Pot avea diverse grade de gravitate,tra.
coloaneiveftebrale:cifozE lordoza Si scolioza.Cifoza tamentul fAcandu-sediferentiat.Se asociazaffecvent
reprezintao exagerarca curbudi coloanei toracale; cu sinovite.
lordozareprezintdo exagerarea convexitdtiicoloanei Luxaliile
lombare,iar scolioza o curbare laterala,anomal6 a SemnificS dislocarea elementelor componente ale
coloanei vertebrale,putand aparea la orice nivel al unei arliculalii,
in speciala suprafetelor articulare.
acesteia. Celemai vulnerabile adiculatiisuntcelealegenun-
FEcturile chiuluisi umarului.
lnterupereacontinuit6lii anatomicea unui os De 'Bolile reumatisrnale
reguldsuNin in urma unor tfaumatismedar exist6 Si Termenul deartritdestegeneral pentruunnumaade
situalii particulare,in cadrul unor boli, cand pot fi gi peste50 de afectiuni articularediferite,toateavandca
spontane(osul este fragil sau fragilizatin cadrulunei simptomedemul,inflamatiasi duerea Cauzerc celor
suferinte sistemice). maimulteartxiteramannecunoscute, da. multedinbe
elesuNinunorkaumatisme
sauproceseinfeqioase.
tun.i h flnda,ne11316
oleoruan$n'\rLu
un8n
S is [ en] ulm u s 6 i r l a r
Sistemul muscular este format din muschi, care
sunt organeactive ale migcdrii.Acest rol este realizat
de catre musculaturascheletica- somatica- avand
in structura sa lesut muscularstriat. Muqchii au
forme variate.Se descriu mugchi fusiformi - biceps,
tricep6, mugchi triunghiulari - piramidal al abdome-
nului, muichi de forma pahulatera - marele drePt
abdominal9i mareledorsal,in formd de cupola- dia"
fragma,in forma de trapez- muqchiultrapez,muqchi
chculari- orbicularulbuzelorsi cel al pleoapelor,
sfincterele.
* Str u ctu ramugc hi ul ui
Ml$chii scheletici(fig. 70) prezintao po4iune cen-
tralAmusculara,mai voluminoasa,numit6 corpul mu$_
chiului, 9i doua extremitau de culoare alb'sidefie,
numitetendoane, careauin structuralor lesutfib.os.
Unul dintretendoanese inserape osul fix 9i se nu'
meste ori:ErineamuqcNului,iar celalalt se Pridde de
osul mobil €i se numesteinserlia mutchiului.In ge-
neral,origineaeste unicA,dar 3e cunosc Aimu9chi cu
mai multe origini:biceps,triceps,cvadriceps. Corpul
muschiuluieste format din fibre muscularestriate.La
exteriorulcorpuluimuscularse aflao membrana con'
junctiva, numita fascia mugchiului. Sub aceasta se
aflA o lama de lesut conjunctiv, epimisiun! din care
pornesc,in interior.septuriconjunctive. perimisium
teci fine de fesut conjunctiv invelesc fiecare fibra
-
muscularA endomisium
Mugchiulare o bogatavascularizalie.
IneNatiamugchiuluieste dubl6,somatica9i vegeta-
tiv6. InervatiavegetativAdeterminareacfiivasomotorii.
ng. 70. Shuclr|ranutchubi: 1. pe os| 2 tendor 3 fascie; cepsbrahial,mugchiulbrahial mus,chiulcoracobrahial.
4.mutchischeleuci 6. pedmisium;
5 epimbiumr 7.fasciculiS fib|a
muscularai
9. endomisium.
grupede mugchischeletici
Principalele
Mugchiischeleticisuntgrupaliin mugchiicapului,
gatului,trunchiului s,imembtelof (fig. 71).
Muschiiclprrlui
La cap se descriudouScategoriide muqchi:mut-
chii mimicii, care, prin contraciia lor, determinadife
rite expresii ale fetei, 9i mu9chii maseteri,care inter"
vin in realizarea actuluimasticatiei,
Mugchgatuhi
In regiunea a gatduiseaflao serie
anterolaterala
de mugchi,aqezalipe mai multe planuri,care,dinspre
suprafala spre profunzime,sunt muichiul Pielos al
g6tului,careincrelelte pieleagatului,apoimupchiul
sternocleidomastoidian.
Nugchii tn]nctliului
Mutchii trunchiuluise grupeazd in muqchiispate-
lui 9i ai cefei, mulchii anterolateraliai toracelui 9i
mugchii anterolateraliai abdomenului.
Mugchii spstelui gi ai cefei in plan superficial,
superior se afl6 muqchii hapezi.
lnferior de muschii traoezi se afla marii dorsali.
IvlugchiiantdolateEli ai toracelui ln parfea ante"
rioaraa tomceluise gdsesccei doi muichi pectorali
- marele9i miculpectoral.
Mai profund se afla muqchiulsubclaviculargi
dintatulmare- situatlateral.
ln spaliile intercostale se gasesc mugchii inter
costaliexte.ni!i intemi.
La baza cutiei toracice se afld diafragma, un
muschi lat. care seDaracutia toracica de cavitatea
abdominala,avando fata boltita spre torace 9i o fata
concavAspre abdomen.
MuqchiianterolateEliai abdomenuluLSunt mugchi
lali. De o parte ii de alta a liniei mediane se afl6
mus-chiidrepli abdominali.Anterior fala de fiecare
mus-chidrept abdominal,se afla muschiul piramidal.
Lateralde mu$chiidreptiabdominali, se afldmuq-
chii oblic extern,oblic intem Fi transveBal abdo-
menului.
Ilugciit merlDrclor
ItiuFhii membn ui supedor
Sunt grupaliin muqchial umarului,bratului,ante-
braluluiFi mainii.
Principalulmuschi al umarului,deltoidul,este situ-
at imediatsub piele 9i ridicamembrul superiorpanab
orizontala,realiz6ndabducliabralului.
l-a nivelul bralului distingemantedormugchiulbi.
9i
Posterior,la bratg6simmugchiultriceps.
 Mugchiianterioriai antebraluluisunt flexori ai
antebralului qi ai mainiigi pronatoriai mAinii.Uniisunt
flexoriai degetelor.
Muschiiposteriori9i lateraliai antebraluluisunt
extensori ai antebralului.mainiisj degetelor.
Manaposedaun aparatmuscularcomplexFi are
mugchinumaipe fala s€ palmarasi in spafiileinter
osoase
Mu$chiimembruluiinfedor
La membrulinferiorse descriumuschiibazinului,
mulchiicoapsei, muschiigambeiFimugchiipiciorului.
. ln.jurul articulalieigolduluise gasescmuschii
lealert
La coapsd,muichii sunt grupafi 'in loja anterome-
diala,loja posterioard9i loja laterala.
In lojaanterioarase afld mu$chiulcroitot careeste
cel mai lungmugchial corpului.Sub mu$hiul croitor
se gasegtecvadricepsul.
ln parteamedialAa coapseigAsimcei trei muSchi
adductori - mare, scurt Fi lung, 9i muschiul drept
medial.Acestipatru muschi.prin contractie. apropie
coapseleintre ele - adductie.

Frg.7L lilutchl &helelicir L mutchii anteb.aluluii2. mutchiul biceps b|ahial 3. muFchiultrapezi4. mugchiuldinlat 5. muschiu]c.oiror:
5 mutchiul c€dfteF femural7. mu$chiigrupuluiposte or al gambeij8. mwchli grupuluiante or al gambeii9. muschiutdrepr mediali
:0. mu$chlul adducior lung 11.mugchiuloblic exte4 l2.muFhiul drcpt abdomlnali13. muFhiul peatofal mare; l4.mu$chii delroidi
5mu$chlul stemocleidomastoidia[16.mugchiulmasele4lTmuichiu] o$icul al pleoapelor;l&mu$chiut fronial; 19.mugchiultemporali
20.mulchiul ocipitzl 21.muschiul ldceps b.ahial;22. rcmboid;23. mugchiulmare do6ah 24. aponeroza lombard;25. muqchii f;6ieri;
26.muschiulbic€ps lemuEl 27.mugchiulgashocnenian;28. mugchiulsolea..
a

C
:!ic!ile ftrndamentale unan
aleorlanismulu
in loja posterioarase afla mugchii biceps femural,
semitendinossi semimembranos.
Mugchii gambei sunt gruPali intr'o loja anterola-
terala gi o loid poste oara. ln loja anterioar6se afla
muschii tibial anterior gi extensoriai degetelor.
in lojalateraldse afldmuqchiiperonieriscurt 9i lung
Loja posterioa.dprezinta,in plan superficial,
mugchiul gastrocnemiancare,impreuna cu solearul,
formeazahicepsulswal.
in planul profund se afld mugchiitibial Posterior9i
flexori ai degetelor.Ei fac extensialabei piciorului $i
flexia degetelor.
Muschiipicioruluisunt a9ezaliat6tPe fala dorsala,
c6t 9i pe fala plantar6.
* Extensibilitateaesleproprietateamugchiuluide
a se alungipasivsub actiuneauneifoft.eexterioare.
Substratulanatomical extensibilita$iil reprezinta
fibreleconjunctive9i elasticedin mu9chi.
'Elasticifateaesteproprietatea
specificamugchilor
de a s€deformasubactiunea uneiforle!i de a reveni
pasivla formade repausatuncicandfo4aa incetatsd
actioneze.Bazaanatomica a acesteiproPrietdli
o rePrez_
intafibreleelasticedinstructuraperimisiumului
' lonusulmuscularesteo staredetensiune per'
manenta,caEcteristicamugchilorcare au inervalie
motoriesomatica!i seMitivaintacte.Dupadenervare,
tonusulmuqchilorscheleticidispare.Tonusulmuscu-
lar estede natura.eflex6.
Conbactiialefihei mw€ulareshiate:
. i2ometrice- lungimeamutchiuluiramanene
schimbata, dar tensiune;cregtefoartemult ln timpul
acestuitip de contractigmuschiulnu Presteaza lucru
mecanicexter! toat6energiachimicare pierde6ub
form6decalduapluslucrumecanicintem.Exemplude
i2ometricd
contrac.tie estesuslinereaPosturiicorpului

scheletici
mugchilon
Fiziologia
Mugchiischeleticiasigud tonusul,Postura,echili'
bful,mimicagi miscarilevoluntare. Componenta efec'
tofie a reflexelorsomaticede tonus,posturd,echilibru
si redresare,precum 9i a activitaiii motorii voluntare,
a expresieistarilor afectiv emolionale9i limbajuluio
reDrezintamugchiulstriat somatic.
Mutchii scheleticireprezintdaproximativ40% din
masaorganismului.
Propdetittilemugchilor
Conftactilitatea (fig. 72) este proprietateaspeci- lo
fica mu$chiului$ reprezintacaPacitateade a dezvof
ta tensiuneintre capetele sale sau de a se lcurta. 10
Baza anatomicda contractilitdlii este sarcomerul,iar 7
baza moleculara o constituie proteinele contractile.
Safcomeruleste unitateamorfofunctionalaa miofib'
dlei si estecuDrinsintre douamembraneZ
* Excitabilitatea se datoreaza
ProPrietaflbrmem-
branei celulare(permeabilitateselediva, conductanF
ionica, polarizare electrica, pomPe ionice). Mugchii
faspund la un stimul printrun Potenlial de acljune
p.opagat, urmat de contraclia caracteristicd.Intre 10710
manifestareaelectricade la nivelul membfaneifibrei (cu
Ftq.72 ConEncie fornarct comPlexelor !€{r'trrnlod|6} I m'
mecanicede la nivelulsaP Loaondde 2. nucleu: 3. sacide srcae a calciulul4. miofibla;5
musculare$ fenomenele saf€ol€ma6. ercomerrelaxat?. bandaH luminoas6i 8. disctntu'
comeruluise produceun lant de reactii fizico'chimice, ne€at6mdd A)i 9. disccl (bandaD 10.membrana Z 11.filament
numit cuplaj excitatie'contractie. de miozinaiD. fllamenlde actin6i13.sarcomel
in conhaclie
 .bofonice - lungimeamuschiuluivadazd, iar ten"
siunea rdmane constanta. MuFchii realizeazalucru
mecanic.Acestecontracliisunt cafacteristice majori_
tafii mulchilor sheletici;
. auxotonicA- variazd9i lungimea9i tensiunea
mu;chiului. ln timpul unei activitali obitnuite, fiecare
mutchi tfece prin fazeizometrice. izotonicesi auxo-
tonice.
MaI fegttrile conta4iei muscdare
L Manif8tarile electrice sunt reprezentatede po'
tentialul de aciiune al fibrei muscularc.Stimulareafi' F&i 74 Joncfute neuremultrlbta L libra neufonalamoto ei
brelor mugcularepe cale naturala(de la placa moto- 2.ramificatii neruoasq 3. nucleul fib.ei muscularer4 m'ofib. ai
rie) sau artificiala(cu curent electric) provoac6apari' 5.phca motoie; 6. mito.onddii 7. fantajonclluniii & pla€6motorie
(oncljuneaneuro.mus€ulara)i 9. vezlculesinaptice.
lia unui potenlial de aciiune propagatin lungul fibrei
cu o vitezade 30 m/s. Potenlialelede acliuneale
unei unita! motorii se sumeazd,dand potenlialelede a. faza de latentd.dureaza din momentulaplicarii
placamotorie,Activitateaelectricda lntregului mu'chi excitantului9i pandla aparitiacontracliei.ln timpul
sau a unitaulor motorii componentepoate fi inregis- acesteifaze,are loc manifestarea electricaa con-
trat6, oblinandu.seelectromiograma. tractiei,a carei durat6depindede tipul de mugchi,
Z Manifestarilechimrcesunt initiatePrin meca- fiind de la cca 0Ol s la mugchiulstriati
nismul de cuplare excitatie'contraclie. Procesele b. faza de confiactle dureazd ln medie0,04s;
chimice din mugchi asigura energianecesaraproce' c. faza de relaxarc d:l.reaza O05s,
selor mecanice Metabolismulmusculareste anaerob SecusaDoatefi izometricdsau izotonica.Durata
'in primele 45-90 de secundeale unui efort moderat totalaa secusei estede 0.1s,iar amplitudinea ei va_
sau intens,timp necesaraparatuluicardiovascular9A riazapropo4ionalcu intensitateastimululuiaplicat
feglezeaportul de oxigen.Dupa primele 2 minute de pAnala o valoare maxima. Acestfaptseexplicaprin
efort necesitalileenergeticegunt satisfacutein cea antrenarea in contractiea unui numaftot mai mare
mai mare parte aerob. de fibre musculare. Demasur6ce intensitatea stimu-
3. l4anifesdtlle mecanice(fig" 73) se studiaz6cu luluicreFte.
ajutorulmiogafului Aplicareaunuistimuluniq cu valoa- Daca.in loc de stimulareunic6,sefolosescstimuli
re plag determindo contra4iemuscularaunic6,numiti repetitivi,la intervalemici 9i regulate,curbarezultata
secu6amuscularb,carc are urmatoarelecomponente: nu mai esteo secusA, ci o sumatiede secusenumit
tetanos(contraclietetanica)i
a. incomplet,al caruitgraficprezintaun platoudin'
lat exprimandsumareaincompletda secuselorla
stimularearepetitivacu frecvenldjoasdde 10-20sti'
muli/secund6;
graficprezintaun platouregu'
b. complet,al car].]'i'
lat, exprimandsumaliatotala a secugelor,oblinuta
pdnaplicarea cuo frecventa
stimulilor multmaimarei
50-100stimuli/secunda.
Toatecontractiilevoluntareale muschilordin or_
ganism sunt tetanosuri 9i nu secuse,deoarece
comandavoluntarasetransmitela mugchiprinimpul'
sud cu ffecvenlamare.Existainsain organism si
s:tualiiin carecontractiaesteo secusa:frisonul,sis-
tola cardiaca,contracliaoblinutain urma reflexului
miotatic.
b.
4. l4anifeshriletermicealeconhactiei se dato"
reazafenomenelorbiochimicedin fibra musculara.
Randamentul contractieimasei musculareeste de
30%,ceeace'inseamn6 ca ?0%din energia chimica
nC 73 Contaqia multr'ltra a. secB6i b. tetanos. setransformd in eneroie calorica.
:-_:: e tundamentale
€leorlanism!ulurnaf
No ii u nei l e m entare 9i pato lo g ie
de i gi enE
Oboseala gi foqamusculard
Obosealamuscularaeste determinatade o stare
de contraclieprelungita9i suslinutda mugchiului. Ea
se datoreazaEi este pfopolionalacu mta epuizdrii
glicogenului muscularla care contribuiegi scaderea
pH-ului intracelular,prin acumulareade acid lacdc,
inhib6ndunele enzime.Se consideraca parteacea
mai male a oboseliimuscularelezultadin incapaci-
tatea proceselor contractile !i metabolice ale fibrei
muscularede a realizain continuareacelasilucru
mecanic.In plus,dupao activitatemuscularaprelun-
gita poateavealoc o diminuarea transmiteriisem-
nalelornervoasela niveluljonctiuniineu.omusculare,
cea ce are ca efect,in continuare,diminuareacon-
tractieimusculare.
Uneori. muschiul obosit intra in contractura
dureroasa (crampemusculare). Practicarea unuiefort
fizicintensdupao perioadamai 'indelungatd de inac.
tivitateesteurmatdla 2 - 48 de ore de aparitiaunof
dureri persistente,uneori foafte puternice,la nivelul
grupelormuscularesolicitate,fenomennumit febra
musculara. Aceastase atenueaza sauchiardisparela
reluareaaceluiasitiD de efort.
Prevenireainstalafii precoce a oboselii Si scdderii
fo4ei muscularese poaterealizapdn gradareapro-
gresiva a activihtii fizice, respect6ndu-se curba
capaciatii de efort pe parcursulzilei9i saptamanii.
Activitateafizica intensdtrebuiesa altemezecu
pauzeobligatodipentrurefacerea capacitai de efort.
Excesele trebuie evitate, prevenindu-seastfel
intinderilesi ruDturilemusculare
lntinderi tl rupturi musculare
Contracliaexcesiv6 unui muschipoateduce la
'intindereasau chiarla rupereasa,precum a
ti tesu-
tului conjunctivadiacent.
'Dishofllle mu8culare
Cunoscute ti sub denumirea de miopatii,
reprezinhreprezinta un grup de afecliunimusculare
ereditare,cu severitatedife.it6,progresive,care se
diferentiaza clinicprin distribuliaselectiv6a g.upelor
musculareafectate.
In cazulacestormaladiide naturadegenerativa,
tesutlilmuscularstriatscheleticesteinlocuit succe.
siv cu tesutul sclero-adipos. Prin retraqtiiletendi'
noase,cafepot insotiafe(tiunilemusculafe. se ajunge
la deformarimai mult sau mai Dutinaccentuateale
trunchiuluisi membrelof.
Miopatiilepot apareala varctapregcolara, la puber-
tate sauin jurul varsteide 20 de anigi rar la peste30
cleant
.Lucmrepracttd
Evidenfierea
propdetEfllor
mugchiuluischeletic
o Extensibilitateasi elasticitateamusculara
Material necesar: broascd, husA de disectie,
stativ, greutdii de la balanla analiticd,rigl6 gradat6,
Dlansetd.
Mod de lucru
Se detageazamuschiul gastfocnemianal
broastei.Pe tendonul lui Ahile se aDlicadoud
legaturi:una dintreele se pfelungeste cu un fir din
materialplastic suficjent de rezistentDentru a
suportagieutatide panaIa 500 g. Se mai aplicao
legdturasi h tendonul superior 9i se suspendade
tija care va fi asezatdperyendicularpe suport lnhe
legaturile distale se introduce un ac ce va indica
pozitia extremitafi inferioare a mugchiului.ln fala
acului indicator se va agezavertical gla, penuu a
estimain mm alungireagi scdtarea mugchiulul.
De primalegatuGdistalase prindeo greutatede
10 g peDtruma.careapoziliei de repaus.De cealaltd
se ata$eaza,succesiv,greutau de la 10 la 500 g.
Alungireamuschiului este propo(ional mai mare la
primelegreutdiifal6 de ultimele.
PemdsurAce greutAle suntfnlafiirate,
revinela lungimeainitiala.
a Excitabilitatea
musculard
l4alerial necesar:pfeparatneuromuscular gas-
trocnemian.sciatic,baterie electdca de 6 sau 9 V,
fi.e de sarmdde 6onerie.
lvlod de lucru
Penfucastjmularea electdca sAnudetermine Si
reacliaterminaiiilornervoasemotorii din mupchi,
acesteavor fi deconectateprin degenerescentd
valeriab4Inand preparatul 2-3zilela o temperaturb
de 2-3'C,fibrelemr-.rsculare
ramanand viabile.
PrinstimulareaelectricadirectA,muschiulvar6s-
pundeprin contraclii,
AsoclaFoaselescheletului,
denumitein coloanadin stanga,cu clasificarea
dupaformaacestorqprezentata
in coloanadin dreapta;
L vertebrd a.lungi
2. carpiene,tarsiene b. scwte
3. uln6,fibula c. hte
4. rotula e. sesamoide

Asodai urele formealemugchilorcu denumirileac$tora:

1.patrulatera a. biqepsulfemural
2. cupold b. marele dorsal
3. fuziforma c. diafragma
4, triunghiulara d, piramidalal abdomenului
5 circulara e. sfincterul piloric

Redactatiun eseucu tema,Sensibilitatea 9i migcarea, componentele functiilorde relatie.,structuratdup6

urmatorul plan:
. importanlaintegritatiianatomqfunclionale a organelorde siml in perceperea tnsugirilolobiectelor9i
derulariifenomenelof din mediulexterngi intenu
. rolul sistemuluinervostn transmitere4prelucrarea pi integrarea
informatiei;
. sistemulendocrincafactorreglatoral cregterii9i dezvoltarii
organismuluigi al comportamentului uman;
. miscareaca modalitatede integlarea organismului in mediu,

Gislti asociereaincorectSreferitoarela numaruloaselorcareinbd in componenlamembreloca, brat -

coapsA; b. antebr4- gamba;c. metacarp- metatars;d. sarpiene- tarsiene.

Albli Espunsulcorect,
Coasteleadev6rate
reprezintAi
a, trei perechid. douaperechi;c. opt perechi;d, primelegaptepe.echi;
e.coastelelibere.

C6EiFraspunsulgregitcu privitela cu$urite fiziologicealecoloaneivertebrale:

a- cervicala;
b. coccigiana
c,lombar6;d. toracala;
e. sacmld,

stabilifidacaenunlurilelegateprin conjuncliadeoareqe'suntadev6rate saufalsqin cazulin carele con.

sideraficorecte,detemlna! dacdintre eleexist6o relaliede cauzalitate.
. Artrodiilesuntconsideratearticulaliifixe, deoarecese realizeazAprin parghiiosoase imobile.
. Rotulaesteun os triunghiular,d€oareceestesituatAin tendonullui Ahile.
.Fracturilespontlnedeterminaluxalii deoarec€suntdislocateelementele componente alea.ticulaliilor.
. Osificaread$mal6 estedenumitdde membrana", deoarecedd na9tereoaselorbazeicraniului
. Creqterea in grosimea osuluise realizeazA prin perios! deoarececartilajeleprolifereaza
numaispre
diafiz6.
. Entorseleau diferitegradede gravitate,deoarecereprezintdalungirivariabileale ligamentelor articu-
lare9i periarticulare.

RedactaF un eseucu tema,Respectarea curbeide efort zilnicai s6ptam6nal

in prevenirea
bolilorsistemu-
gi aleceluimuscular',
lui osteo-articular
FlrclillBflrndqmEnia
6 sl€orulnsffll$ trnon

giabrorblia
1,0igestia
Sistemuldigestivestealcatuitdin organela nivelul
carorase realizeazddigestiaalimentelor,hansforma-
rea lor in produgiabsorbabiligi eliminarearesturilor
neabsorbite.
I
2

ng: 77.tr!.rttlil subFc 1. slomaqZ flerura duod€no.Funald;

tjejlE 4. ileoni5 ap€ndice
v€rmifor@
6. cecj7.mezenterL colon

ShtemuldigestivestealcAtuitdin tuh.i digestivli

glandeleanexe
1,Tubuldigestiv,formatdiff
-cavitateabucala(fig.75);
-faringe (nazo-,oro. qi laringofaringe)s€gment
comunaistemelor digestiv9i respiratoc
- esofag;
-stornac(fig.76,
-intestinulsublire(fig 77),din trei po4iuni- duo
Flg 75.Clrtiltea hjc.h 1 bur6 sup€riolr6i2 ft€nulbrE€lsup€doare
derrjejunQiileon;
3. palatuldur 4 palatulmoal€j5lueta 6. cavttateafad.gjane7 amig. I
daldpalatim:8 buzalnferioara9. frcnul lingual10.[mb4 lL mola4
lZ prcmolanB. c'nh 14 incjslvi 15.stnsie

Flg:76 Storneut L lundul 3tomacului2 cotPgn61rlc3. mug<hi]ofr

gitudin L 4. muschjorculax 5. mulchl oblci 6 m6re6curbur{ ?. pll FIO?A hte!frtul grG l" colonhansv€Bi2 flexuh collc, surngii3.co
cile muc@s€ii& mucoaEai 9. submuco64 10.anru ptlorlq 1Lcanal loo d$cend€rt 4 colonsigmold5 f€ct 6, \rhrL ihacecal.i 7 ileoD
pilxic lZ !ffnctd piloiq 13.duodeni14 cubu! mic4 15.adv€ntcq & tenij{b€nzimunbr€!9. hausEeI0. apendic€eptplolce(adipdse}
lL mezocolonr 12 apendjc€v€rmifomt Lf ceci 14.colonas{endenr
 - cec,colon(as"
-intestinulgros,tot cu trei por.tiuni acestaeste alcatuit din substanteanorganice(0,2%)
cendent,tansvers,descendenL sigmoid)Firect(fig.78). 9i substanle organice(0,3%),Principaliielectrolili din
2. Glandele anexetubuluidigestivl salivasunt Na . K,. Cl-. HCO.-,HPO|. Mg2, Ca2, a
-salivare(submandibulare, parotide);
sublinguale, caror concentraiie,cu exceptiaK+, este mai mica
- ficatul decat in plasma sangvind.Principalelesubstanle
-pancreasul(fig.79). organicesunt amilazasalivara, mucina,lizozimul.
Functiile s€livei L Protec_tiamucoaseibucaleprin:
racirea alimentelorfierbinti, diluareaeventualuluiHCI
sau a bilei care ar regurgitain cavitateabucald,
1 indepdrtareaunor bacterll
2 2 Digestiv:saliva'incepeprocesulde digestieal
amidonului.o amilazaproducedigestiachimicaa ami-
donului prcparat,care este hidrolizatin trepte pan6la
stadiul de maltoza.Aceast6enzimava fi inactivatAde
3 pH.ulintraqastric scazut,
'
Slnlesnigte masticalia. lubrifiazaalimentele.uSu-
5
6 rand deglutitia; umecteazd mucoasa bucald,favori-
z6ndvorbirea.
4 Excrelia unor substanteendogEne(uree, crea-
tinin6, acid uric), exogene (metale grele sau agenli
Flg.79. Flcatul il pan.Ilasul 1.stomaci2. canaleh€paticei3. €oada patogeni)si rol bactericidprin lizozim.
pancreasulul4 corpul panc.easului5. canalepanc.eatic€(pdnci 5 Elaborareasenzalieigustativepdn dizolvarea
pal Msung 9i accesorSantodni)i6. capulpancreasului; 7. sfincter substanlelorcu gust specific pe suprafalareceptivaa
Oddii8. duodeniL vezicabiliad 10.canalcistiq 11.ficar analizatoruluigustativ.
oJoacd rol important'in menlinereaechilibrului
Digestia hidroelectrolitic.
Tubul digestivasigurAaportulcontinuude apd, Ca urmarea hansformarilo. din cavitateabucald,
electrolili9i substanlenutritivenecesareorganismu. alimentelesunt omogenizate. imbibatecu mucus si
lui,prinil. deplasarea alimentelot2. secretiasucurilor f otmeaz' bolul alimentar.
digestivegi digertiaalimentelo4 3. absorbtiaprodugi.
lor de digestie,a apeigi a electrolitilor Degbtfa
Deglutitia(fig.80) cuprindetotalitateaactivitallor
Digestisbucalb motoriicareasigudtransportul boluluialimentar din
Activitateamotoriea cavita$ibucaleconstadin cavitatea bucala in stomac.Esteun actreflexcarese
masticatieFi din timpulbucalal deglutitiei, desfisoara
ln treitimDi.
Ma3{iqo|b
Masticatiaeste rm act reflex involuntar,care se
poatedesfasura Sisubconkolvoluntar.Reflexulmas-
tjcatorestecoordonatde centrinervoFidin trunchiul
cereDtal
Rolurile masticaliei: 1. fragmentarea alimentelor,
facilitanddeglutitia9i cregtereasuprafeleide contact
dintre alimente9i enzimeledigestive;2. formare,lubri-
fierea 9i lnmuierea bolului alimentar;3. asiguracon-
tactul cu receptoriigustativi ti eliberareasubstanlelor
odorantecare vor stimula receptorii olfactivi, iniliind
secreliagastrica,
S€diq sah.{d
Activitatea secretorie a cavitaiii bucale se dato-
reazdglandelorsalivare. 3
Compodia sallvei Zilnic,se secreta800-1500 mL 4
de salivacare contin 99,5%apaSi0,5 %reziduuuscat; Fig 80. Degl'rtiti.: L esofagi2. bolalimentaq3. cardiai4. stomac.
 nivelajungla trunchiulcerebralsi initiazao seriede con-
tractii faringienemusculareautomate,care au ca rezul-
Lucrareprachcd tat prevenireapatrunderiialimentelorin trahee,alimen-
tele deplasandu-se liber spreesofag.Intregprocesuldu-
Pentrua punein evidedarolul amilazeisalivare reaza1-2secunde.Etapelesuccesivealedeglutifieisunt
in digestiaamidonului,folosili solulie de amidon controlateautomatde centruldeglutitiei.
pro-
fiet 1%,soluliede iod iodurat1%"9i 3 eprubete, Centruldeglutitieiinhibaspecificcentrulrcspira-
cedandastfeli tor bulbarpe duratadeglutitiei,oprindrespirafiain
oricepunct al cicluluirespirator.
Efectuati: Seobserva: Concluzie 3. Timpul esofagian Esofagulare in principal
rolLllde a kansportaalimenteledin faringein sto"
EprubetaL Apafeculoarea Datorita
iodurii
mac,iaamigcarilelui suntorganizate specificin vede.
I mL solulie albastr6 de amidon
rea acesteifunclii.In mod normal,esofagulprezinh
amidon,1-2
doua tipuri de migcariperistaltice:peristaltismpri-
picaturiiod
mar 9i peristaltismsecundar.Peristaltismulpdmar
estedeclangatde deglutitie9i incepecandalimente-
Epfubela
III La 2-4 min, le trec din faringein esofag;este coordonatvagal.
lmL solulie culoareaalbastrd dext.ine(amilo-, Peristaltismulsecundarse datoreazaprezenteiali-
vireazain albashu- mentelofin esofagsi continuapanacandalimentele
l-2 picaturi violet dextdna) sunt propulsatein stomac;este coordonatde sis-
iodiodurat, La 5-6min,culoa. temul neNos enierical esofagului.
0,5mLsaliva Pe masur6ce undaperistaldca se deplaseaza spre
stomac,o unda de relaxare.transmisaprin neuroni
La 7-8min, mienterici inhibitori, precedd contrac!ia. Intreg
stomaculqi,intr.o mdsurAmai micd,chiarsi duode-
dispare,solufiafiind nul se felaxeazd candaceastdundaajungela nivelul
esofaguluiinferior,pregatindastfelcavitdiilerespec.
Eprubeta lll: Dupa30min,cu tive pentruprimireaalimentelor.
l mL solulie amesteculincolor amidonuldau La capatulterminalal esofagului, pe o porliunede
amidon, dineprubet6 2-5 cm deasupra jonctiuniicli stomacul,musculatum
1-2picaturi efectualio reaciie hnga dextdne,i circularaesofagianaeste ingroFata,functionandca
iodiodurat, derecunoaFtere moleculede mal- un sfincter.
0,5mLsaliva a glucidelor ioza cu proprie. Acest sfinctefprezintao contractietonica;i este
reducatoare tili reducatoare destinsprin relaxafear€ceptiva.Contractiaacestui
sfinctercontribuiela pfevenireaunui reflux gastro-
esofagian.
ln odce etapa,prin fierbereacontinutuluiepru-
betei,progresiareacliilorde hidrolizaa amidonulLri
poatefi intrefupta,ca o consecinFa inactiv6riiami" ' . " , Ct ^ irNr€c f iE t E ' -' " -. . -. . . . , . -- . -' -. -- " ' :
lazei.Astfel, daca fierbem amesteculde culoare
albastr6-violeta, : masticalie,deglutilie,bol alimentar,amilaza,lizo-
culoareadispare,iar dupa r6cire
nou, fara : zim, dextrine,maltoza,timp bucal,timp faringian,
apafedin sa se mai modifice,indiferentde
: timp esofagian,unddperistaltica,
unddde relaxare
inteNalulde timp,
fu perienlademonstreaz temdabilitatea enzimei.

1.Timpul bucal (uolunfar).in momentulin care

alimentelesunt gatapentrua fi inghilite,ele suntin
mod voluntarimpinse in faringe.De acum incolo,
p.ocesuldeglutitiei
devineln intregime,
sauaproape, un
act automat 9i,in mod nu
obisnuit mai poate fi oprit.
2.Timpul faringiarLBolul stimuleaza a ile recep-
toarcdin jurul in
intrarii fadnge.lmpulsurile
de la acest

Digestiagastric6
in stomac, alimentelesufera consecintaacti"
vihlilor motofii ti secretoriiale acestuia,care produc
rransformarea boluluialimentafintr-opastaomogena
numitachim gastric.
Mofiljtaie! gasbica
Activitateamotorie a stomacului(motilitateagastri-
c4 fig 81)realizeaza: 1.stocareaalimentelorca umare a
felaxariireceptivei 2 amesteculalimentelorcu secreliile
gastrice;3. evacuareacontinutuluigastricin duoden.
Perbtaltismul. Contrac,tiileperistaltice, iniliate la
granifa dintre fundul gi corpul gastric,se deplaseaz6
caudal,determinand propulsiaalimentelor c6trepilot
Fota contracliilor peristaltice
esteconholat6de ace'
tilcolind9i de gastrina.
ng & Motjlitale! gi.$ricd: 1.pedsialismi2. rebopulsiagastricd.
Retropulsia CuprindemiFarile de du-te-vino ale
chimului, determinate de propulsia putemic6 a
conlinutului gastric catre sfincterul piloric inchis. Are
rol importantin amesteculalimentelorcu secreliile
gashice.
Acti\4tateaseqetorte a rtomacqlul
Secreliile gastrice continu6 procesele digestive
inceputein cavitateabucala;cantitateaseoetaE zilnic
este de aproximativ2L 9i este r.rnlichid incolorcu
pH-ulcuprinsintre 1 si 2,5Iaadulli.Contineapa(99%)
ii reziduuuscat,alcatuitdin substanteanofgan:ce
(0,6%)Fi organice(0,4%).
Celulelesecretoriigastricese afl6 la nivelulglan-
delor gastrice,situatein mucoasagastrica.Exista
douatipuri de glandegast.ice.
a. Oxintice - localizate la nivelulfunduluigi co..
pului gastric,SecretdHCl,facto. intrinsec(glicopro.
teinanecesar6 pentruabsorbtiailealaa vitamineiB12)
PePsinogen 9i mucus.
b. Pilorice - localizalein regiunileantrah gi pilo-
rica. Conlin celule C (care elibereazagastrina)!i celu'
le mucoase(secret6mucus).
A. Subshntele anorgaDice.Prezeniaacidului clor
hidric este caracteristica suculuigastric.in conditii
bazale.secretiasa variazaIntre 1 ti 5mEq ora HCI
liber saucombinatcu proteine.
HCIeste necesarpentrudig€stiaproteinelor, asi-
gurareaunlii pH optim pentru ac-tiuneapepsinei,acti-
varea pepsinogenului, reducereaFe3+la Fe2*,mai
ugorabsorbabil, lmpiedicarea proliferdriiintragastrice
a unor bacteaiipatogene.Substanle care stimuleaza
secretiade HCIsunt acetilcolina, secretinati gastrina.
Inhibareasecretieise datoreazasomatostatineielibe.
ratadin neuroniai sistemuluinervosenteric.
B. Principalelesubst€nte organice din secreiiile
gastricesunt enzimele!i mucina.
Secretia de pepsinogen Pepsina,forma activAa
pepsinogenului, este o enzimi proteolitica, activain
mediuacid (pH optim 1,8-35),careiniliazapfocesul
de digestiea p.oteinelo.. Pepsinogenul esteactivatde
contactul cu HCI sau cu pepsina anterior formata.
Pepsinascindeaza proteinelecarevor fi hansformate
in aminoacizi.
LabfermentuL este searetatnumai la sugar.Rolul
sdLleste de a coagulalaptele,pregatindulpentru
digestiaulterioara.Sub acliunealui 9i in prezenla
Ca2. cazeinogenulsolubil se translormain para-
cazeinatde calciu,insolubil.
Lipaza gastricd,este o enzim6lipoliticacu acti-
vitate slaba, hidroliz6ndnumai lipidele ingerate sub
formade emulsie.pe cafe le separain acizigfasisi
glicerol.
Celafinaza hidrolizeazagelatina.
/lucujuleste o glicoproteina secretatiide celulele
mucoase,cu rol in protectiamucoaseigastrice,atat
mecanic,c6t ti chimic,fala de acliuneaautodigestiva
a HCIFi a pepsinei.
La nivel gastricare loc absorbtiaunor substanfe,
precum cele foarte solubilein lipide,etanol,apa 9i,in
cantitati extem de mici, rodiu, potasiu, glucoz6 9i
aminoacizi.
Fln4ile tundamenideale sgEdsufu ln'tan

Dig e sti a l a nivelul intestinuluisublire mdrginescductelebiliare,in cantitatede 250-11m

ml/zi. Este secretatacontinuusi deDozitahin vei'
ActivideE Eptsie la nivdtjl inbsrinufui sublire ca biliara in timpul perioadelorinterdigestive. S€
Misc6rilede la nivelulintestinuluisubliresuntcon- elibereazd in duoden'in timpul perioadelor digestive
tractiide amestec9i contracliipropulsive. numai duD6ce chimul a declansatsecretia de cole
Conttactiile de amestec (contracliilesegmen' cistokinin6.care Droducerelaxareasfincterului Od<ii
tafe) fragmenteaza chimul de 8-12 ori pe minut,'in Fi contraclia vezicii biliare.
felul acestadeterminandamestecarea progresivaa Compoziliabilei 1. Acizii biliari sunt sintetizaiii.
particuleloralimentaresolidecu secreliiledin intesti' hepatocitedin colesterolprin combinaleacu anumiE
nul subtire. aminoacizi$i cu Na-, rezultandsarurilebiliaresecre
Mitcarile de prcpubie, ChimulesteproPulsatla tate activin canaliculele biliare;deoareceelenu sunl
acestnivel de undeleperistaltice, caaeaparin orice liposolubile, ramAnin intestinp6na ajungla nivehl
partea intestinului gi
6ubtire, se deplaseazain direclie ileonului,unde se reabsorbactiv. 2. Pigmentii biliari:
analdcu o vitezAde 0,5-2cm/secundd,mult mai bilirubina gi biliverdina sunt metabolifi ai hemoglo
raDidin intestinulDroximalsi mai lent in intestinul binei care,ajungiin hepatocite,sunt excretatibiliar si
terminal.TimDulnecesarchimuluipenku a trece de confe.dbileiculoareasa galben6.3. Leci na,4. Coles'
la pilor panala valvaileocecala estede 3-5 ore. terol,5. Electrolili.
Cbquitulenterohepatic.Este recirculareacelei mai
Seqelia p{r(f,eatiai
mari pa(i a sarufilorbiliare din intestinulsublire,prin
Pancreasul conline celuleendocrine.exo(rine si vena portd,inapoi la ficat (fig. 83). Sarurilebiliare au
ductale.Celuleleexocrine.organizate in acini.Pfoduc douaroluri importantq 1.de emulsionarea lipidelordin
patrutipuride enzimedigestive: peptidaze.liPaze,ami- alimente,a caror tensiunesuperficialao reduc,permi_
laze si nucleaze,care sunt faspunzatoarede digestia Fnd fragmentarealor 9i facilit6ndacliunealipazeipan-
proteinelor,respectiv a lipidelor,glucidelorgi acizilor creatice;2. ajuta la absorbiia din tractul intestinal a
nucleici.Celulele ductalesecret6zilnic1200-1500mL acizilorgragi,monogliceridelor, colesteroluluiEi a altor
de suc pancreaticcare coniineo cantitatemare de
HCO;; acesta neutralizeazaaciditatea gastrica 9i
regleazapH-ulin intestinulsuPe.ior.
Compozilia secretiei pancreatice: 1. Electrolilil
Na' 9i K se gasescin aceeasiconcentratie ca si in
plasma;HCO;] se gaseqte in cantitatemult mai mare.
Secreliade HCO3;esteasiguratade celuleleductale
2. Enzime - :xei tiputi majore:amilaze,liPaze9i pro-
teaze.a. o amilazapancrea ca se secret6in folma sa
activa;ea hidrolizeazA glicogen, amidongi alteglucide,
cu excepliacelulozei,pana la stadiulde dizaharide;
b. lipaze(lipaza,colesterol-lipaza,fosfolipaza), secre"
tate in forma lor activa;enzimelecare hidrolizeazd FiO 82. L.obululh€padc 1.€mur. a veneiportei Z ramud a arte.ei
esteriinsolubiliin apanecesitaprezenfas6rurilorbi- hepaticei3. canal hepatocoledoc;4. capilaresinusoidei5. cana'
liare;c. paoteaze(triprina qi chimotripsina)se secreta licule biliare 6. cebh heDaticd:7. venacentrolobula.d.
in forma lor inactiv6(tripsinogen9i chimotripsino'
gen).Tripsinogenul este transformatin triPsinade
enterokinaza sau de tripsinaanteriorformatb(auto_ lipide, prin formareacu acesteaa lmor micelii com_
este transformat Dlexenumitechilomicfoni.
in for" In lipsasarurilorbiliarein
cataliza).Chimotripsinogenul
intestin,se pierd prin materiile fecale40% din lipidele
ma lui activade catretripsina;d. inhibitorultriPsinei
estesecretatde aceleaEi celulegi in acelaqitimP cuingerate.Sarurile biliare mai alr 9i rolul de a stimula
motilitateaintestinala precum 9i bacteriostatic.
rol
proenzimele, protejandpancreasul de autodigestie,
Evacuareabilei este consecintacontraciieimLls-
SeaeFa b ntrd culaturiiveziculare, in paralelcu relaxareasfincteru'
Bila este necesardpentru digestiagi absorbtialipi- lui Oddi, realizataprin mecanismenervoase ti
delor9i pentruexoetia unor substanleinsolubilein umorale.MecanismulnervosesterealizatPrinstimu'
apa,cum sunt colesterolul9i bilirubina.Este formata lareavagala,care determindcontracliamusculaturii
de c6trehepatocite(fig. 82) ti celuleleductale,care veziculaaesi relaxareasfincteriana,iar stimularea
 Actlvltnted reeretorle 6 intestinulul subilre
Secreliileintestinuluisublirecontin:l. mucus,cu
,
roi de protectiea mucou,seiintestinaleimpotriva
agresiuniiHCI:este secretatde glandeleBrunnerotn
OuodenSi de celulespeciaje, aflatein eDiteliulintes_
tinal Si_incripteleUeberkiihn:2. enzimeasociatecu
mrcrovllltcetulelorepitelialeintestinale, care nu sunt
secretatein lumenul intestinaj:peptidaze,dizahari-
otzelmaltaza-,izomaitaza.zaharazaSilactaza) lipaza
Si
(rg. 64)r€Ie iii exercita! rolurilein timpul procesutut
g: lb,sgrPlie intestinaia;3. ap6 9i etec[rofili secretali
de ceiuiele epitelialeintestinale.

Hg. 8a A|t|liut €!t rrllep.nc I ficat 2 vsa poda;3. canatco,e

dac 4, htest'n suburejt vezjcdbiliard.

timpatica are efeqte antagonice.Mecanisnru umoral

constd?n secretiade colecistokinina.hormoneube.
?t om cetuielemucoaseiduodenaleca r6spuns,in
)rincipal.,.16.
patrundereain duoden a produgilor
tgestiei liDidelor,

'k Acfi,tfr" erEhl€td:I. tum€ninFsdnal:2 tanrpolipep-

rolc 94
r pephdaz6i_4 aminoacizi:t enzim€alem€rgiiii6 pede.
6.celul6
epirefiala;7
Ojpeptdaza;& cspil sansvir'

TEME9I APLICATII
iu.lj q l!.rl.nr.d a. ,. . i at af3r r t I nan
*Acgiunea
enzimelor
digestive panala produsiabso.babili
care5e numesc nuur
Enzimeleconiinutede sucuriledigestivedescom_ mente sau principiialimentare,
dup6 cum arata
pun Lrnelesubstaniedin comPonenlaalimentelor urmatorul tabel.

ils*rii l i i a i $te1i ;nui a a. Glucidele

il: ll l l i i rl ;l rl c i t'nx l !!i:;x hti r"ei
Definegteprocesulprin careare loc trecereapro_
dugilofrezultaliin urmadigestieicatresange9i limfa.
Absorbtia este favorizatala nivelul intestinului
subtke deoarece:
.exista o suprafaldmare de contact, datorita
structuriispecificea mucoaseiintestinuluisublire;
. distanlape care moleculeleo aLl de str6batut
este mica,gfosimeapereteluifiind minimab acest
nlvel;
. releauavascularade la nivelul vilozitatlor(fig.
85) esle foaatebogata,iar,printr_un
mecanismreflex,
cantitateade sangede la acestnivelpoatecregtein
timpulperioadelor de digestie;
.mi€c6rile contractileale vilozitbtilorinlesnesc
tranzitulsubstanlelorabsorbite.
Celetrei glucidemajorealedieteisuntdizaharidele
sncroza9i lactoza,9i polizaharidul amidon.Celuloza,
un alt polizaharid
vegetal,prezentin diet6in cantit6li
mari,nu poatefi digerat,deoarece in tractulgastroin-
testinalumannu existSenzimespecifice.Aportulde
glucide este de 250-8oog/zi, reprezent6nd50-60 %
din dieta.
Produtiifinali ai digestieiglucidelorsunt glucoza
9i galactoza,care se absotb printrun mecanism
comun,un sistem de transportactiv Na_dependent,
precum9i fructoza,carese absoarbeprin difuziune
facilitata.Dupa ce ali fost absorbitein enterocite,
monozaharidele sunt hanspo ate prin membrana
bazo-lateralaa acestoraprin difuziLlne facilitat6;apoi,
difuzeazadin interstiliulintestinalin capilaleledin
vilozihlileintestinale.

Frg. 8:t Vilditate intestlnali L epit€tiui 2 vas chitifer centrati
3.celule secreloa.eBruneri 4. relea capilddj 5 cripr.t intestinata tuirea miceliilorsi se absorbimpreunacu celelalte
Liebefiihl! 6. ade.io16;?. vas limfarici8. venuta.
b. hoteinele
DietaproteicAzilnicanecesaraunui adultestede
0,5-O,7g/kg corp.
Pentru a fi absorbite,proteinele trebuie transfor-
matein oligopeptide
si aminoacizi.
Mecanismede absorbtie
S-auidentificatmai multe sistemede tfansport
activ Na-dependentepentru absorbtia tripeptidelor,
dipeptidelorgi aminoacizilor. Practic,toat6cantitatea
de proteinedin intestinesteabsorbitar odce proteinA
careaparein scaunprovinedin detritusuticelulare
sau din bacteriiledin colon.
ng. 86. Ebpele digestieilipidelor:etapaI - emulsionarcalipidelo.
de cdt.e s.ruri bilia.eretapa 11- hidrolizatdglicerjdelordin pic6-
tu.ile lipidice panah acizig.ati $i monogtjcerideietapaIII - pretu- dire(tieanala,in timpul perioadei
areaacizilorsrat si a monogliceddetor in micelii,cu prcducerea feluldcesta..ontinutul
miceliilor mixte.1.de la stomac;2picdtuide gdsim€(rrigtic€nd€) colonul sigmoid.Din cei 1500mL de chim, doar
3. canalbiiia( 4 de la licat 9i vez'cabiliar4 5 micelii (sdruribitia.e, 80-200mL
.olesterol,lecilina)r6. picdturjde grasimeemulsionarer
7. lipazdi
Lmonogiiceidei9. acizigrafilibe carepor li absorbilisubfom.
de micelii(10).
c. Lipidele
Aportulzilnicde lipidevariazaintre 25 sj 1609.
Spredeosebirede glucidesi de proteine,lipidelese
absorbdin tractulgastrointestinal pdn dituziune pasiva.
Pentrua plitea fi abso.bite,ele trebuie sa fie hidroso-
lubile,fapt ce se realizeaza in prezenlas6rurilorbiliaae.
lnainte de a fi digeratq lipidele trebuie emljlsionate
(transformatein picAturicu diametrulsub un micron)
de c6tre sarurilebliare gi lecitina.
Trigliceridele, fosfolipidele gi colesterolul se com-
bina cu proteineledin epiteliulcelulelorintestinale,
constituindchilomicronii, formAin caretrec in chili-
ferul central (fig. 86).
ln timp ce aminoacizii si monolahaddele ajungpdn
venaportSla ficat,lipideletrec in circulatialimfatica.
d. Apa Fi elecholilii
Apa: in intestinulsubtire,apa se absoarbepasiv,
izoosmotic,ca urmafea gradientltluiosmotic creat
prin absorbtiaelecrolitilor si a substantelor nutritive.
ryac/: absorbtiasodiuluise fa(e pfintrun proces
activ.Clorulumeazapasivsodiul.
e. Vitaminelegi mineralele
1.Vitamineleliposolubile (A, D, K, E) inhain alca.
lipideln intestinulproximal.
2. Vitaminelehidrosolubilese absorbprin trans-
port facilitatsauprin sistemde tfansportactivNa-de-
pendent, proximal,in intestinulsubtire.
3. Calciul se absoarbecu ajutorulunuitaansportor
legat de membrana celulardgi activatde vitaminaD.
4. Fierulse absoarbe in jejun!i ileon.Fe2*se ab-
soarbe mai uFor dec6t Fe3+. VitaminaC stimuleaza
absofbliasa.
Big e $ tiaa, b .q o r b lia g i se cr e liala
n ive luin l te stil"llu i g r 0 s
Aqtivitatea molode la nivelul intesthului grog
Rolurileprincipaleale colonuluisunt absorbtia
apei9i a electrolililor(umAtateap.oximal6)si depo-
zitareamateriilorfecalepanala eliminarea lor (umA-
tateadistalA). Datoritaacestorrolu.i,miscar;lede la
nivelulcolonuluisunt lente.
MiScariLede amestec - haustraliilesunt realizate
p.in contraclii combinateale musculaturiicircularesi
longitudinalecolice caredeterminaproiecliain afaraa
zonelornestimulateale pereteluicolic, sub lofma unor
saci denumiti haustre.Acestea se deplaseazalent, in
lor de coniractie.in
colicesteprogresjv impinsspre
se pierdprin fecale.
MiscdrilepropubiDe- "migcaribin mas6".pro-
pulsia rerultarn princiDal D n:(l) contrdctij haustralein
I
d
 ale orgEnlsmullilman
tunltjile tundam€ntale
direc.tieanalagi (2) migcariin mas6.Aceste migcali
aDarde obicei de catevaoaipe zi; cele mai numeroase
dureaa aproximativ15minute,in primaora de la micul
dejun,9i reprezintaun tip de pe.istaltismmodificat.
AMtia 9i secretiala nivelul colonului
Apa Colonulnu poateabsorbimai mult de 2-3 L/zi
Colonulabsoarbe ceamai marepaftea sodiului9i
cloruluicarenu au fost absorbitein intestinulsublife.
Potasiuleste secretatde cahe colon.Aceste Procese
sunt controlatede catre aldosteron.
Defec4ia
Defecatia reprezintdprocesul de eliminare a
materiilor fecale din intestin. Unele mitcari in masi
propulseaza fecalele'inrect,iniliinddorintade defe'
catie. Ulterior,se produce contraciia musculatudine'
tede a colonuluidistalgi a rectului,propubandfeca'
lele in canalul anal. Llrmeazarelaxareasfincterelor
analeintern 9i extern,ultimul conlinandfibre muscu-
larestriateaflatesub controlvoluntar.

deigien5si patologie
Noliunielementare rece, dar si consurnareaunor lichide foarte reci in
Cariiledentare sezonulcaldpoatefacilitaaceastaafecliune.
Reprezintaeroziuni ale dinlilor 9i sunt rezultatul Ent€rocolitele
actiuniiunor bacteriiasupraacestora. Primul eveni- Repfezinta inflamaliamucoaseiintestinuluisLrbiire
ment in dezvoareacariiloail constituie formarea gi a celui gros, cauza fiind infecfioasa,mai frecvent
placii bacteriene.Aceasta reprezinta o pelicula bacteriana, dar gi viral6.Pot imbrdca forme clinice
alcatuita din alimente 9i saliva, etalata pe suPrafata foarte gfave, cu letalitate mare, in funclie de ger_
dintilorsi colonizatdde numetoasebacteriicare vor menul implicat. Igiena dguroasa9i ateniiasporitdla
produce cariile dentare.Aceste bacterii Lltilizeaza, calitatea apei gi a alimentelor consumatesunt mdsuri
pentrua se hrani,carbohidfati gi produc prin meta- de prevenire foarte importante.
bolismullor numerosiacizi,carevo. dizolvasmallul Ocluziaintestinali
dentar.Datoritaacesteidependente a viabilitdliibac- Definegteoprireacomplet6sau aproapecompletd
teriilor de prezenlacarbohidralilor, se afirmaca un a pasajului la nivelul intestinului sliblire sau a celui
consum mare de carbohidratifavrizeazaaparitiacari" gros. Este o urgenla medico'chirurgicah9i se poate
ilor. in fapt, mai importanta decat cantitatea totald datora ma; multor cauze: aderente, hernii, tumori,
estefrecveniacu carese ingeracarbohidrali; astfel, corpi staini etc.
cantita! mici dar frecventeasiguraaprovizionarea Cirozahepaticd
bacteriilorcu substratullor energeticin mod con- Reprezintadezofganizareadifuza a structurii he_
stant ceeace favorizeazd Droducerea cariilor.Daca patice normaleprin formareaunor nodulide regene-
insa se ingerao cantitateapreciabila de carbohidrati rare,inconjurali de tesut fibros.In Frile vesticq ciroza
da. in timpul mesei,atuncinumarulcariilece pot sd este a treia cauza a mo.talitalii.Are etiologiimultiple:
apar6scadesimtitor.Uneletipuri de dinti sunt mai infeclioase, toxice, raspunsimun alterat,obstructie
rezistentedecataltele.Astfel,s_ademonstratca ud_ biliara sau modificari vasculare.
lizareaapeicare conlinemici cantit6lide fluor face Litiaza biliara
ca smallulprodussa fi mai rezistent. Definegte formarea sau prezenla de calculi la
Stornatita nivelul vezicii biliare. Este mai frecventa la femei,
Reprezintainflamaliaintregii mucoaseorale.Poate obezisi la cei cu dietedezechilibrate. Poatefi asim-
fi provocatdde infeclii, agenti fizici sau chimici sau ptomatica sau poate constituio urgenF medico'chi-
poate surveni in cadaulunor afecliuni sistemice. rurgicaladaca vreun calcul migreazadin vezicaSi
Doua dintre cele mai frecventintahite exemplesuni obstrueaza caile biliareextrahepticesau dacaapare
stomatita herpetica (infeclia cu virusul herpes sim_ inflamatiaperetelui vezicii biliare
plex) 9i stomatita candidozicd.Alte cauze frecvente Panqeatita
sunt hipovitaminozele,consLimulde tutun 9i alcool Reprezin%o inflamaliela nivelul pancreasului.
sau reaclii alergice la diferite substanle colorante Poatefi acutasau cronicd.Survinela cei cu alcolism
prezente in alimente sau produse de ingriiire a cronic sau litiazablliafa,dar 9i in numeroasealte
dintilor. situaiii.
Faringita Dareea
Definegteinflamaiiaacutaa mucoaseifaringiene. Constain crelterea frecvenieisaua cantitdtiiscau'
De obicei de origineviral6,se poateinsa datora9i nelor zilnice. Are calize multiple, cea mai frecventa
unor bacterii.Se caracterizeaza prin dureri ale g6tullli fiind de natura infec.tioasa.In majoritateasituatiilor o
mai ales la inghilit. Sunt mai faecventein sezonul igienariguroasa ar puteapreveniraspandirea bolii.
 Constipatia urmAcoredandu-se prin modificareaalimentatiei,in
Dificultatein. actul defecatiei.
poateapareain sensul.consumuluiunei cantitatimai mari de fibre
caclrulunormaladijsaupoatefi habitualii,
aceastadin vegetale,

"lucrye
Wochc| atingd,
o hadiedefiltruimbibata
pecca2cmcuapa
--5"'itne
t;;;;;":'r1"-:";il"i-nl#'" o" u1;,,,"n,"
- eprubera deasupra
uneiflacarr
si sein.
carne,ou, branz6,paine,eprubete.bec Bunsensqu calze9teutor. constatandu.se:
lampacu sPirl,hartiede filtru. hartierosie de tur- -condens,areavaporilorde apii;
nesol,solutiede acetatde plurnb(apaBurow). -nlbastrireahA(iei de tume;ol datoriiadegajarii
. Ft,i.!.h,o.o- de NHj,ceeace ategtAprezentasubstantelor a;t;;;
-^^tt^ -i
lucra Se inkoduce alimentrt int o eprr-

;
l
in eprubetao f6sie d(
prm umeztre,texiuj va

dr.nEuidenLierea r; ;;;;
o'sf#i"a.r*,ns.inrroduceintr!eprubeta:l_,::::,H*;"#'S"T:Xt"::lHTff*ffi"1:.ll;
-';;,;' '".11fuil":""j'"Iil:J"Hfl:,;:ff.,l,*
;"ffiX,rJ;HJ:.lJilgiTi:3;,"f,':in'TT
) hartierosiea" tr*"*i * a,unor
'"ntt*,, m sutcdeat
:i.,#jigruiiiii|)i'Ti'si*,o"
iullTJlt'
unor
resume
lesume
"!p!i"t,l;';:;

GAsiFrdspunsulgresil
Glandele salivare
mari,caresivarsaprodusulde secfetiein cavitatea
excretoarqesunt bucalaprinintermediulunorcanale
a.glandelesublinguate;
b. gla"a"bi;ii..* g'i"'"a1i"'par",ia",
d. gtandete
sub-
"re ".
stangacuprinde unelesecretii.ale
glandelor
exocrjne implicate rn digestie,
::9:i:.9t1 componente
suDstante iarceadindreapta
ale acestora;
asociatiprodusele de secfetieJ il.#G componente
punzatoare. cores"
I saliva a.HCl,pepsrna. mucus.apa
.
z. suculgastric b. amilaza.
mu(ina,lizozim,electfoliti,
aoa
r. suculpancreatic c. mucus.peptidaze,dizaharidaze.
lipaTa.apd.electrolitr
: -- . _ o pepttdaTe.Iipale.amilaze,nucleaze
,. sucutntestinat e pigmentia(i7i,lecitina,<olesterol.
electrolili
-
slab^-iliti
daca,enunlurireregateprin conjunctia
'deoafece' sunt adevarate sau false;in cazulln care le con_
srderalradev6rate.
determinaF dacatntre ele existasaunu o felatiede cauzalitate.
L Llpazaesteo enzimdlipolitica.deoarecescindeaza grasimilejn glicerolsi acizigfair.
Deglutiria
asigur6trecereaboruruiarimentar
ai" lr""ji i"""tiriiif
-2
desfStoar6
in trei timpj. "i,it"il" i"ou.""" u""u"tu
""

d
F nrts I nrldmentaeal6 o.q€fLsmulliuman

numiteanticorpi,care neutralizeaza sau distruganti_

2.Circulatia genul. Anticorpii sunt proteineplasmaticedin clasa
Sangele(fig.bA estefluidulcarecirculain interi- prin doua
gamma.globulinelor. Apararease realizeaza
orul arboreluicardiovascular; feprezinhcca 8% din
masacorporala. impreun6cu limfa,lichidulinterstilial, mecanism€ fundamentale:
lichidul cefalorahidian,peri- 9i endolimfa sangele
1.ap6rarea nespecifica;
constituiemediulinternal organismului.
2. apararea specifica.
Sangeleeste format din elementefigurate 9i plas_
ma (55%din volumul sangvin).
Prinexamenulmicroscopical sangeluise obseN6
trei tipuride elementefigurate(reprezent6nd 45%din
volumulsangvin- volumglobularprocentualsauhe'
matocrit) lomponente
. globulelerosii (hematiisau eritrocite); I : : r I i r : I :. : : : : : : : t '::,, : I : I : .l:,Cdid.iteriltinil
r : t;l :.
. globulelealbe(leucocite); Raspunsimun piimar-
. plachetelesangvine(trombocite). la primulcontactcu
bitrocitele (hematiile)sunt celule fara nucleu,cu
: ::antid6iulliiliri4clil,i:
:r: : ligifdfdnlierei,shiii
l r:
Raspunsimunsecundaf turilorproprlide cele
.ol in transportul02 9i CO2fi in mentinereaechili- - se realizeaza pe seama $raineofganismului
bruluiacido-bazic. limfocitelor
cu memorig 2 specificitate
E Un^COntaCt -
UtenorCU' J. merroflermunoloqica
-
acetafl anugen
;,, i r--; .. -. --.:. ,.:;.:;-.:

. Aparareanespecifica (inndscutd)esteprezentala
toti oamenii.Se realizeaza prin mecanismecelulare
(de exemplu,fagocitoza) 9i umorale,Ap6rareanespe'
cifica este o aparare primitiv6, cu eficacitatemedie,
dar este foarte promptd. La ea participd anumite
celule 9i substantepreformate.
. Aparareaspecifica(dobandita)se dezvoltain ur-
ma expuneriila agenticapabili sd induca un raspuns
imun (imunogene).Este de doua felu : (1) dobandita
natural: a. pasiv, prin transfer transplacentarde an'
ticorpi;b. activ,in urma unei boli 9i (2) dobandita
Fig. 87 Compodliasangelui:a. plasmaib.elementeligu.ateil. leu_
cocitei 2 hematiii3. trombocite(plachelesangvine).

L€ucocitelq spre deosebirede eritrocite, poseda

nucleu d mitocondrii. Au caDacitateade a emite
pseudopode ti de a travefsaperetelecapilarprin polii
sai,trecandin tesuiuri,procesnumit diapedeza.
Tipurile de leucocite 9i formula leucocitara sunt
prezentate in pagina126.
Pfincipalafunctiea leucocitelorconstain partici-
pareaacestorala feactiade ap6rarea organismului.
Funclia de aparare a sangelui
Organismuluman vine permanentin contact cu
agentipatogeni(purtatoride antigene)sau cu anti-
genelibere.Antigenulesteo substanJa macaomolecu_ ri
r:r.Ma;fi;ine-.:
lar6proteicasaupolizaharidica strain6organismului Fi Llmrocrre
care,patrunsain mediul intern,declangeaza produce" 0e neurauzare: ' . .:cu.mem9lle
:::0:arulgenuul.
. l
rea de catre organism a unoa substanle specifice,
artificial a. pasiv - administrarede antitoxinesi
gammaglobuline; b. activ- vaccinare.
Rdspunsurile imunespecificesunt mediateprin
douadpud de leucocite- limfociteleB Fi T - pe baza
(1)imunitatea
unormecanisme interdependente: umo-
rala,careimplicalimfociteleB, si (2) imunitateamedi-
atacelular(celulard),ca.eimplicap.imaflimfociteleT.
Vaccinarea declangeaz6, ?n principiu,aceleasime-
canismeimunitafe,cu deosebirea cAreacliileproduse
in organismsunt md atenuate.Efectul final este
dobandirea imunitatii.
Plrciretelesangvine- trombocitde sunt elemente
figuaatenecelulare ale sangeluicu rol in hemostaza.
Phsrrta5ar{th6 contine apa (90%)Si reziduu us-
catformat din 1%substanteanorganice(Na+,K+,Ca2+,
MS'z.,Cf, HCO' 9i 9% substanleorganicqmajori-
tateaproteine(albumine, globuline,fibrinogen).
Vezisi tabelulde la pagina126.
Gr u p e iesa n g vi$ *e Nr a n sf{io
u
Membranahematiilorare in structurasa nume-
roase tipuri de macromolecule, cu rol de antigen,
numite aglutinogene.in plasmase gasesco serie de
compugicu rol de anticorpinumite aglutinine.Cele
mai importante aglutinogene intalnite la om sunt
aglutinogenulzero (0), A, B Si D, iar cel mai frecvent
intahite aglutininesunt (I, omoloagaaglutinogenului
A, si P,omoloagaaglutinogenului B.
Prin excludere reciproca a aglutininelor ;i
aglutinogeneloromoloage,in decursul evolutiei
umanes-auconstituitmai multesistemeimunoloqice
sangvine.Celemai importantein practicamedicala
curenh suntsistemulOAB si sistemulRh(D)
Sirtemul OAB. Potrivit regulii excluderii aglutini-
nelorcu aglutinogenul omolog(o cu A si p cu B), nu
pot existaindiviziposesoride aglutinogen A Fi aglu-
tinineo sau posesoride aglutinogen B si aglutinine
B. Intalnireaaglutinogenului cu aglutininaomoloaga
duce la un conflict imun, antigen-anticorp, cu dis-
trugereahematiilor9i conseciniegravepentru individ.
Combinatiile si coexistenteleposibile,tolerateimuno-
logic,suntin numdrde patru 9i reprezintA celepatru
gmpe sangvinein care se poaterepartizapopulalia
globului,pe bazasistemuluiOAB:
Cunoagtereaapartenenleila una din grupele
sangvineare mare importantdin cazultransfuziilorde
sange.
Regulatransfuzieicereca aglutinogenuldin sangele
donatoruluisA nu se intailneasc6cu aglutinineledin
plasmaprimitorului.Potrivitacesteireguli,transfuziade
sangeintre grupe difedte se poateface astfel:
. grupa0 poatedonala toategrupele(donatoruni-
versal),dar nu poateprimi decAtsangeizogrup(de la
grupa 0);
.grupa AB poateprimi de la toateg.upele(primi-
tor univeasal).
Sistemul Rh S-a constatat cd 85% din populatia
globului mdiposeda pe edtrocite,ln dfarade unuldin
antigenele sistemuluiOAB, 9i un antigendenumitD
sau Rh Toti indiviziiposesodde antigenD suntcon-
siderali Rh pozitio, iat cei 15%, care nu posedd
aglutinogenul D, sunt Rh negatia In mod naturalnu
qf
,i-
FunctiiletundarenEb dk o$Bnisouluiumn
exista aglutinineomoloageanti-Rh dar se pot genera
fie prin transfuziirepetatede sangeRh la persoane
Rh-. fie prin sarcinacu lat Rh- si mamaRh-. ln
ambelesituatii,aparatulimunitar al gazdeireacfionea'
zd faF de aglutinogenulD ca 9i fata de un antigen
oarecare,prin activarea limfocitelor, urmata de pro'
ducereade anticorpianti D (anti-Rh).Acegti anticorpi
vor reaclionacu antigenulD de pe suprafalahemati"
ilor-9ivor producehemoliza.
In cazul mamei Rh negativ, cand tatal este Rh
pozitiv, datorita caracteruluidominant al genei care
codifica sintezaaglutinogenuluiD copiii rezultali vor
mogteni caracterul Rh pozitiv. Prima sarcina poate
evolua normal, deoarece,in conditii fiziologice, he_
matiileRh+alefdtuluinu pot traversaplacenta9i deci
nu ajungin circulalia matem6.
La nagtereinsa.prin rupturilede vase sangvine
care au loc in momentuldezlipiriiplacenteide uter, o
parte din sangelefetal trece la mama !i stimuleazd
produclia de aglutinine anti-Rh La o noua sarcina,
acesteaglutinine(care pot traversacapilareleplacen'
tare) pdtrund in circulatia fetala 9i distrug hematiile
fittului, putand duce chiar la moarteaacestuia,atunci
candaglutininele sunt in concentratie mare.
* f*emostazagi caagulareas5:':gelui
Hemostazafiziologicareprezintatotalitateameca'
nismelor care intervin in oprirea sangerariiIa nivelul
vaselormici. PresuDuneurmatorii timDi.
1.Tirnpul vasculoplachetar(tEmostazapdmard)
Incepein momentul lezarii vasului.Prima feactie
constain vasoconstrictia pereteluiacestuia, produs?
reflex si umoral. Urmeazaaderareatrombocitelor la
nivelul pl6gii, agregareagi metamo.fozavascoasda
acestora,ceeace duce la oprireasangerariiin 2 pana
la 4 minute.
Z Timpul plasmatic- coagular€asangelui
Rezultatulacestei etape este transformareafibri-
nogenuluiplasmatic,solubil,'in fibrina insolubila.La
coagulare,participa factori plasmatici, plachetari pi
tisulari,pr€cum si Caz+.
3. Dinamicaproc6ului de coagularc
Coagularea sangeluise desf6qoara in trei faze:
. faza I - formareatromboplastineieste faza cea
mai laborioasasi dureazacel mai mult 4-8 minute;
.Iaza a ll-a - formareatrombineidureaza10s;
tromboplastinatransformaprotrombinain trombina;
. fazaa llla - formareafibrineidureazd1-29 Trom_
bina desface,din fibrinogerrnis,temonomeride fibrin4
care se polimerizeaza spontan,dandreteauade fibrina
care devineinsolubili, In ochiurilereielei de fibrin6 se
fixeazaelementelefigurate,ti f,angerarea se oprelte.
Fimcliile sangelui-sunt reprezentatede funcliile
componenteloasala In afar6 de acestea,sangelein-
deplinegterolul de sistem de integraregi coordonare
umoral6ale functiilor prin hormonii,mediatoii chimici
si catabolitiipe carei vehiculeazd.
De asemenea, sangeleare rol de indepartare9i
transportspre locurilede excrelie a substantelortoxi-
ce, neutilizabilesau in exces.
Datorita continutuluisau bogatin ap4 sangeleare
rol in tetmoreolare.
 Mare€si micasirculatie arterabrahialacarevascularizeazA bralul.Ln plica cohr
lui, arterabrahialada nasterela artereleradialaqi ulnafa,
ln alcdtuireaarboreluivascularse disting doua teri-
vascularizeaza
torii de circulatie:cilculatiamare - sistemica.si circu_ care antebratul.La mana se fomeaza
arcadelepalmare,din carese desprindartereledigitale.
latiamica - Dulmonaaa.
Ramurileaortei descendente
Ckrialia micA
Aorta descendentAtoracica d5 ramuri parietale9i
Circulaliapulrnonaraincepein ventricululdrcpLprin
viscerale. Ramurile viscerale sunt arterele bronsice.
trunchiul arterei pulmonare,care transport6spre pla_ pericafdicegi
esofagiene
man sangecu CO2.
TrunchiulDulrnonarse imDartein cele doud artere
pulmonare. caredu( sangele au CO2sprereteaua capi_
larddinjurul alveolelor,undeil cedeazaalveolelorcare-l
elimindprin expiratie.Sangelecu 02 este colectatde
venele pulmonare,cate doua pentru fiecare phman.
Celepafu venepulmonaresfargescin atriul dang.
qtrcuhfh rnaE
Circulaliasistemicaincepein ventricululstang prin
arteraaofta caretransportdsangelecu 02 9i substanle
nutdtive spre tesutuai9i organe.De la nivelulacestora,
sangeleincarcatcu CO2bstepreluatde celedouavene
cavecare'ilducin atriuldrept(fig 88).
* Sistemul aortic
Este format din arteraaorta si din ramurileei, care
iriga toate lesuturileqi organelecorpuluiomenesc.
Sistemulaorticincepe din ventricululstangcu aorta
ascmdenta,din carese desprindcele douaafterecorc
nare. Dupd ce urca 5-6 cm, se curbeaz gi formeaza
arculaortic,carese continuacu aortadescendenta, sub.
impa4ib in toracala9i abdominala. Terminal,aortaab.
dominalase bifurc6in artereleiliacecomune.stanoasi
dreapta.
Rarnurile€rculuiaorlic
Dinspre dreaptaspre stanga,din arc se desprind
trunchiulbrahiocefalic, arteracarotidacomundstanga9i
aftera subclaviculara shnga. Tnfrchiul brahiocefalicse
imparteapoiin arteracaroddacomlmadreaph9i artera
subclaviculara dreapta.Ambeleadeaecarotidecomung
stanga9i dreaptEurcala nivelulgatuhi panain dreptul
marginiisuperioarea cartilqiuluidroi4 unde se bifurca
in arteracarotidaextemaEiintem6.La acestnivelexistd
o mica dilatafie,sinusulcarotic (carotidian),bogatain
feceptori.
Arteracarotiddq{tema iriga gatul,regiunileoccipita.
qi
ld temporala9i viscerelefetei.Arteracarotidaintema
p6t.urde in craniu,irig6nd creierul gi ochiul. Arterele
subclaviculare ajungde la originealor panain axil6,Lin_
de iau numelede adereaxilare.Din arterelesubclaviclr pig 8& tuborele vascdax 1.aftem carotiddcomun4 2. nunchiul
iarese despind:arteravertebrala. careintrain craniu brahi(eialiq 3. adera subclaviculaq 4 arcul aortic;5. arterapul-
prin gauraoccipitala,unde se uneqtecu opusa,partici- monarq 6. artera cofonara;7. artera hepaticd;& artera rcnala;
pandla vascularizatia encefalului,si arteratoracicainteF g.artera mezentedcainterioad; 10, artera iliacdcomund;11.adera
na.din careiau nasterearteaeleintercostaleanterioare. remuralai12.vena femurala;13. vena iliac6;14. vena mezente ca
infedoara;D. venarenala;16.venaslpkhepatic41?.venacavainfe.
Artera axilardvascularizeaza atat pereiii axilei,cat ioad 18.vena Dulmonad 19. vena suklaviculad: 20. vena cava
gi gereteleanterolateralal toraceluisi se continuacu supedoara;2l venajusulara
 rle ..!
Furctie tundanentale
Aorta descendenta abdominalada 9i eammuriparie_ arterele ti se va|s6in veneleprofimde. La nivelullor se
tale si viscerale.Ramurile viscerale sunt trunchiul fac injecfiivenoase.
celiac.arteramezentericasuDerioatA, arterelerenale- Vena caod inferioarA- Adun6sangelevenos de la
stang6ti dreapta-, artereletesticulare,respectivova_ membreleinferioare,de Ia peretiisi viscereledin bazin,
riene- stanga9i dreapta-, 9i artemmezentedc6infe- de la rinichi, suprarenale, testicule,respectivova.e,de
rioara.Tnmchiulceliacse impartein trei ramu - sPle- la peretele posterior al abdomenului (venelelombare),
nica gasirica stang6 9i hepatica- 9i vascularizeaza cat 9i de la ficat(venele hepatice). Vena cavaintedoara
stomacul,duodenul, pancreasul, ficatul 9i splina.Artela se formeaza prin unirea venei il;ace comune stangicu
mezente cA superioara vascularizeaza jejuno-ileonul, cea dreapfa. La fandul ei. fierare r,ena iliaca comuna
cecul,colonul ascendent9i parteadreaptda colonului este formata prin unireavenei iliace exteme cu vena
transvers,Artera mezentericainferioaravasculaaizeaza ilaca intemd.Venailiac6intemacolecteazasAngelede
parteasmngaa colonuluittansvers,colonuldescendent, la peretii gi viscereledin bazin.
sigmoidulqi parteasuperioaraa rectului. Vena iliacaextemacontinuavena femuralacare
Ramuile terminaLe ale aorlei stfangesangelevenosde la nivelulmembruluiinferior
Arterele iliacecomune- stangasi dreapta-, ajun' Ca gi la memb.ulsuperior, se distingvenesuperficiale
se la articulatiasacrcriliaca,se impart fiecarein artere gi venepfofunde(cu aceleagicaracteristici).
iliaceexternasi inteana. Venacavainferioaadurca la dreaptacoloaneiverte-
Artera iliacaexbma iese din bazin 9i ajunge pe fata brale, strabatediafragmasi se terminain atriul drept
anterioa€ a coapsei, devenind artera femuralA, caae O vena apartea marii circulatiiestevenaporta,care
irigacoapsa.Secontinudcu arterapoplitee,carese afla kansportaspre ficat sangeincarcat cu substanlenutri_
in fosapoplitee(fa!aposterioaraa genunchililui).Ea se tive rezultatein urma absorbtieiintestinale.Ea se for
imparte in dou6arteretibiale i. arteratibial6anterioara medladin unileaa trei vene mezenterica suDerioara,
irigafaia anterioaraa gambeisi labapicioruluigi se ter_ mezentericainferioarasi sDlenic6.
min6 prin artefa dorsalaa piciorului,din care se
desp.indartereledigitaledorsale; 2. arteratibialapos
teriodrairiga iata posteriodfa a gambeisi. ajunsaIn
regiuneaplantara,se imparte in cele doua artereplan_
kre, intema ;i externa,din care se desprindarterele
digitaleplantare.
Arterailiacaintemaareramuripadetale pentrupe_
retii bazinului9i ramuri visceralepentarlorganeledin
bazin(vezicaurinara,ultimaporlime a rectului)si orga_
nelegenitale- uler.vagin.\uha. Drostata, penis.
'Sistemul venos
Sistemulvenosal marii circulatiiestereprezentat
de doudvenemari:venacavdsuperioard si !enaca\a
inferioara.
Vena caaa superioara"Strangesangelevenos de
la creier, cap, gAt, prin venelejugulare inteme, de Ia
membrelesuperioafe, prin venelesubclaviculare, Fi de
la torace(spatiileintercostale, esofagbronhii,pericard uCi:'nrlc;ia ii tari{r5
si diafragm) prin sistemul azygos.
De fiecareparte,prin Lrnirea veneijugulareinteme Prin sistemullimfatic (fig. 89) circul6limfa,care
cu venasubclaviculara, iau nasterevenelebrahiocefa_ la(e partedinmediuliniem al orgdnismului sicare.In
lice stang69i dreapb,iar prin fuzionarea acestorase final, ajunge in ckculalia venoasa.
formeaza venacav6suoerioara, Sistemullimfaticse deosebeqte de sistemulcircu_
Venasubclaviculara continuavenaaxilah caaestran_ latof sangvin prin doua caracteristici:
ge sangelevenosde la nivelulmemb.elo'superioare . este adaptatla fundia de drenarea tesuturilor,din
Sbngele venosal mernbrelor superioare estecolecldtde care cauzacapilarelesale formeazareteleterminale,
douas;stemevenoase,unul profund gi unul superficial. sPIe deosebire de capildrele sangvine careocupao po
VeneleDrofundeDoarta aceeasi denumire cu arte_ zilie intermediara inhe sistemul arterialgi cel venos;
relecarele insotesc, . peretiivaselorlimfaticesuntmai subliridecatcel
Venelesuperficiale,subcutanate,se gasescimediat ai vaselorsangvine,
sub pielesi se pot vedeacu ochiulliber pdn trans_ Sistemullimfaticincepe cu capilarelelimfaticq care
parenta,datoritacoloratieialbastre.Ele nu insotesc au aceeaqistructurAca 9i caPilarelesangvine.

oatadreapt.;b. eMdenlierea .hemni corpo.aleiL gaglioni laierder
vicali;2 cealul toraciq 3. cistemachjlii4. ganglioi limfaticilortbarii
5 gmglionilimfaticjinghiMli;6 ganglionjlimfaticjdilai Z vem limfa.
tj€. dmptt;8. ganglionjsubmndibulad;9. limfafceleglmdeimmare.
Capilarelelimfaticesunt foarterasp6ndite,ele gasin-
du.sein toate organeleqi tesuturile.Prin confluenlaca_
pilarelorlimfaticese formeaz vaselimfatice,carc sunt
prevazutela interior cu valve semihmarece inlesnesc
circul4ia limfei.
Peretiivaselorlimfaticeau o shuctua asemandtoa.
re venelorPetraseulvaselorlimfaticese gasesco serie
de formaliuni camcteristice,numite ganglionilimfatici
(fig.9O).princarelimfatreceIn modobligatoriu.
Canglioniilimfaticirealizeazamai multe frnclii: pro
duc limfocite 9i monocite,formeazdanticorpi,au rol in
circulatialirnfei,oprescpatrundereaunorsubstantedra-
ine,au rol de barierain raspandireainfe4iilor
Limfa colectatadin diferitelelesutufi si organe.
dupa ce a shabatut ganglioniiregionali,circuld sple
FiO 90. G€nglionlrnfaflq L vaseaferente;2 capsuldfibroasa;3.t6
beculei4 zon6corlicala:5. vas elerent 6' medukra.
trunchiurilelimfaticemari,ajungan4in final in douaca
lecioarelimfaticemar::canalultoracicsi venalimfatica
dreapta-
Canalultoracic.Esi'.ecel mai marecolecto.limfatic
si incepe printl o dilatatienurnitacisbma chili, situaE
in fata vertebreiL2. UrcSanteriorde coloanavertebrala,
inapoiaaortei,drabate diafragmaii patrundein torace,
deschiz6ndu'sein rmghiul venos format prin unirea
veneijugulaaeintemedin staingacu venasubclaviculaaa
sunga; are o lungime de Z-30cm, fiind prevazutcu
valve in interior.El strangelimfa din jurnatateainfe-
rioarasi din patrimeasuperioaristangaale corpului.
Venalimfaticd deapta. Are o lungimede 1-2cm gi
colecteazalimfa din patrimeasuperioaradrcaptaa cor
pului. Se deschidela confluenladintre vena jugula€
intemadin dreapl,a si venasubclaviculara dreapla
In fiecareminut s€ filtfeaza.lanivelulcaDilaretor
arte-
riale,16 mL apa.Din acestvolum,15mL se resorbin
s6nge,la nivelulcapatuluivenosal capilarelor.Volumul
de aparestantin tesuturinu stagneaz4ci ia caleacapi
larelorlimfatice.Debitullimfaticmediuestein jur de
1500ml-/zi,insapoatevadamultin functiede factorii
hemodinamicilocali.
S p lin a
Este un organ abdominal,neperechqcare apa(ine
sistemuluicirculator.Ea p.oducelimfocite,distrugehe
matiilebatr6ne,inteNinein metabolismulfierului9i este
un organde depozitsangvin(200-300mL de sange)pe
careil trimite in ci.culatiein caz de nevoie(hemoragii,
efort fizic)
SplinaocLrpdloja splenica,cupdnsdintre colonul
transvers 9i diafragm,la stanga lojei gastrice.Are o
culoarebrun-rogcatd 9i o masi de 180-200g,
Vascularizatia aderialaa sDlineieste realizat6de
arteaasplenica,ramura a trunchiului celiac. Sangele
venos este colectatin vena splenica,aceastapaF
ticiDandh formareaveneiDorte.
Funcliile aieorydnsmur!uman
tund.mentae
A c t iv it at eac a r d i a c i
Aparatul cardiovascu'arasiguracircuialia s6ngelui
9i limfeiin organism.
a Prinaceastase indeplinesc do'
ua funciii majore:1. distribuireasubstanlelornutritive
9i a oxigenuluitlrturor celulelordin organism;2 colec'
tareaprodusilortisulari de catabolismpentru a fi exc'
retati. Fo4a motrice a acestui sistem este inima (fig.
91),in timp ce arterelereprezintaconductelede distri"
butie, venele,rezer.r'oarelede s6nge,asigurandintoar_
cerea acestuiala inimA,iar microcirculatia(arteriole,
metarteriole,capilare,venule) teritoriul vascularla ni_
velul caruiaau loc schimburilede substantesi gaze.
l n im a
hima ca "pornpt'. Rolul fundamentalal inimii este
acelade a pompa sange.Fiecare Parte a inimii este
echipat6cu dou6 seturi de valvecare,in mod normal,
impundeplasarea sangelui 'inh_unsingursens.
1.Valvele atrio-ventnculare(mitrald qi tricuspida),
caresepar6atriilede ventriculqse deschidin timPul
diastolei,peamilandsangeluis6 treacdin ventricule.
Acestevalvese inchid in timpul sistolei,interzicand
trecereasangeluilnapoi'in atrii.
2.Valvelesemilunare(aortice9i pulmonare)se
deschidin timpul sistolei,permiFndexpulzias6nge-
lui in artere,Si s€ inchid in diastola,impiedicand
revenireasangeluiin ventdcule.
Activitateade pompaa inimiise poateapreciacu
ajutorul debitului cardiac,care reprezintavolumul de
sangeexpulzatde fiecareventriculintrun minut.El
este egal cu volumulde sangepompatde un ven-
triculla fiecarebataie(volum-bataie), inmultitcu fiec-
venta cardiacd.Volumul-bdtaie al fiecaruiventricul
este,in medie,de 70mL, iar frecventacardiacdnor
mal6estede 7j-75baai/'r|in astfel,debitulcardiac
de repauseste de apaoximativ5l/min. Frecventa
cardiacaeste sub control nervos Activitateasiste-
mului neNos simpatic determindcregtereafrecvenfei
parasimpatica (vagal6)
cardiace, in timp ce activitatea
o scade.Volumul-bataie variazdcu fo$a contracliei
ventficulare, presiuneaarteriala9i volumulde sange
aflatin ventriculla sfarfitul diastolei.In cutsul unor
eforturi fizice intense,fiecventa cardiacapoatecreqte
pana la 200 de batai pe minut, iar vollrmul-bataie
oana la 15OmL.determinando crestere a debitului
cardiacde la 5 la 30 litri, deci de 6 ori. ln somn, de-
bitul cardiac scade;ln febra, sarcina 9i la altitudine,
creste.
Funclia de pompa a inimii se realizeazdcu ajutorul
proprietatilor mugchiuluicardiac.
hoprietaltile fundamentaleale miocardului
Depolarizarea unei celulecardiaceestetransmis6
celulelor adiacente.ceea ce transformd miocardul
1
2
10
9
8
7
6
FE 9l Crvtt4le lrimi: 1.valvesemilunafe(sismoide)Z ahiu *ans
3. vaMdbicuspida(mit.abl 4. tabeculq 5 venticul stangi6 ven_
triculdEpt 7 muichi papilar 8. mrdaje tendinoasq9. vaMahics_
intr-un sincitiu functional.De fapt inima funclioneaza
ca doua sincitii: unul atrial 9i unul ventaicular,izolate
din punct de vedereeleckic. ln mod normal,exista o
singura conexiunefunclionala electrica intre atrii 9i
ventriculq nodulul atrioventricular9i continuareasa,
fascicululatrioventricular His.
Musculaturacardiacaeste alcatuitadin douatipuri
de celule musculare:
1.celule ca.e initiazagi conduc impulsul;
2.celulecare,pe langaconducerea impulsului, ras_
pund la stimuliprin contfactiesi carealcatuiesc mio_
cardul de lucru.
Evident, ambele tipuri de celule sunt excitabile,
dar, contrar situatiei intalnite la munchiul striat, sti-
mulul este generatin interiorulorganuluiinsugi (in
celulelede tip 1) acestfapt constituieautoritnicitatea
sau automatismulinimii.
a. b(citabilitatea este proprieiateacelulei muscu_
lare cardiacede a rarpundela un stimul printFun
potenlialde acliunepropagat.Unelemanifestariale
excitabilitatii (pragul de excitabilitate,legea ,,tot sau
nimic") sunt comune cu ale altof celule excitabile.
Inima prezintaparlicularitateade a fi excitabih numai
ln fazade relaxare(diastola) Eiinexcitabild in fazade
contraciie (sistola). Aceasta reprezintd legea inex-
citabilitaii periodice a inimii. In timpul sistolei,inima
se afld ln perioadarefractaraabsoluia;oricat de pu-
temic ar fi stimulul,el ramanefara efect Aceast6
particularitate a excitabilit6liimiocardiceprezintao
mare importantapentrLl conservareafunctiei de
pompd ritmicd.Stimulii cu frecventamare nu pot
tetanizainima prin sumareacontracliilor.Explicatia
stSrii fefractarea inimii rezidAdin forma particularaa
potentialului de actiuneal fibreimiocafdice.
b. Automatismul feprezintaproprietateainimii de
a se autostimula.
Scoasadin corp,inimacontinuasa batd.In lipsain-
fluentelorextdnsecinervoage, vegetative9i umomlq
inimai'i continuaactivitatearitmicatimp de ore sau
zile, daca este irigatdcu un lichid nutritiv special.
Automatismulestegeneratin anumilicentri,careau
in alcatuirealor celulece inifiazaFi conducimpul-
surile(fig.92).lnmod nomal,in inimaexistatrei cen-
tri de automatismcardiac.
1.Nodulul sinoaftial La acest nivel, frecventa Fig 92 Sistemulde conducer€al Injndl L septulinrerarriali2.ramu
descarcarilor estemai rapida,de 70-80/minutsi, din ra dreapta 9i stangd a fasciculului Hisi 3. sept interventrjcular;
4.apex;5 fibrePurkinjei6. fascicululHis;7. nodulatioventdculai
aceastacauz6,activitateacafdiac6este condusAde
acest cent.u,inima batAnd,in mod noamal,in dtm
slnusal, redusala atrii ti mai putemicala venticule.mai mare
2.Nodulul atr ioDentricular. (onctiuneaataioven" la ventricululstangfatAde cel drepl Contractiileinimii
iriculara).La acestnivel.frecventadescarcarilor este se numescaktole, iar relaxarilqdiastole.
de 40 de potentialede actiune/minut.De aceea, ;,},i.;.,'l-li'i,|1].:'.i:
acest centru nu se poate manifestain mod nor- TEME9I APLICATII
mal,degiel funciioneaza permanentFi in paralelcu
nodululsino-atrial. DacAcentrulsinusalestescosdin
functie. comandainimii este Dreluat6de nodulul
atdoventricular, care imprimaritmul nodalsaujonc-
tional.
3. Fasciculul His sl rel.eaLlaPurkwe. Aici lrcc-
ventade descarcare estede 25 de impulsuri/minut.
Acest centru poate comanda inima numai in cazul
intrerupelii conduceriiatrioventriculare, imprimand
ritrnulidio-ventricular.
Ritmulfunclionalal centruluide comandapoatefi
modificatsub acliuneaunor factoriexterni.Caldura
sau stimulareasistemuluinervos simpatic accele-
reazafitmul inimii - tahicaadie. rn Umo ce lacirea
nodululuisinusalsau stimulareaDarasimDaticului au
efectcontraf- bradicardie.
c. Conductibilitateaeste DroDrietateamiocafdului
de a pfopagaexcitatiala toate fibrelesale;vitezade
conduceredifera:de exemplu,este de 10 od mai
mareprin fascicululHissi reteauaPurkinje, decatprin
miocardulcontractilatrialsi ventricular. qc$ e{&.
d. Conhactilitateaeste proprietateamiocafdlrllij de Un ciclucardiac(fig 93) esteformatdintr-osistol6
a dezvoltatensiuneintre capetelefibrelof sale.Astfel, ii diastola.Datoritaintarzieriipropagiriistimulului
o
in cavii6tileinimii se genereazApresiune,iar,ca urmarc Drinnodululakio-ventricular.existaun asincronism ln-
a scurtariifibrelor miocardice,are loc expulziasangelui. taesistolaatriilorsi cea a ventriculelor:
sistolaatriald
Cenezatensiunii si viteza de scurtare sunt manifes- o preced6cu 0,10s pe ceaa ventriculelor Durataunu;
tdrilefundamentaleale cont.actilitali.Forfade contrac- ciciLlcardiaceste inverspropo4ionala cu frecventa
tie esteproportionala cu grosimeaperelilorinimii:mai cardiaca.La un ritm de 75 de b6tdipe minut ciclul

)
FrJndirknriddm€nt€l€al€ nru€nisftrlri rm6n

cardiacdureaza0.8 s. El inceoe cu sistolaahiald care 0,40 s numita diastolagenerali,in care atriile 9i ven-
dureaza0,10s. Ventriculelese afla la sfarsituldiastolei, triculelese relaxeazd. La sfarsitulacesteifaze,areloc
sunt aproapepline cu sange,iar sistola atrialadefini- sistolaatrialaa cicluluicardiacurmator.
tiveazaaceastaumplere.ln timpul sistoleiatrialeare Manifesttuice insolesc ciclul cardiac
loc o creqterea presiunii din atrii. Sangelenu poate In timpulactivitatiisale,cordulproduceo seriede
reflua sDre venele mari. datorita contractiei fibreloa manifestarielectrice.mecanicesi acustice.Manifes-
muscularedin jurul orificiilorde varsarea venelorin tirile electdce repaezintainsumareavectodalda bio-
atrii. Singuracale deschisao reprezinh orificiile atrio- curentilorde depolarizare 9i repolarizaremiocardicd.
ventriclrlare.Sistola atriala este urmata de diastola Inregistrareagrafica a acestorareprezintaelechocar-
abiald care dureazd0,70s. In paralel9i corespunz6tof diogam4 metodafoarte larg folositain clinicapentru
inceDutuluidiastoleiatriale.are loc sistolavenhiculaE exDlorarea activitatiiinimii.
care dureazA0,30s qi se desfasoardin douafaze faza Manifestarilemecanicesunt redate de tocul ape-
de conhaclie izovolumehicdsi faza de ejectie.Prima xian,carereprezint6o expansiunesistolicda peretelui
incepein momentlrlinchideriivalveloratrio_ventricu-toraceluiin dreptulvarfuluiinimii (spatiulcinciinter-
lare gi se termindin momentuldeschideriivalvelor costalst6ng),Fi de pulsul afteai4 carereprezintao er
semillmarc.In acest interval de timo. ventriculul se pansiunesistolicaa pereteluiarterei datorita cregterii
contractaca o cav;tateinchisA.asuDraunui lichidin_ brugtea presiuniisangelui.
compresibil. fapt careducela o crestereloarterapida Pulsulse percepecomprimand o arter6superficia-
d presiunii intracdvitare.
In momentul in carepresiu_ la pe un planduf (osos)- de exemplu,arteraradiala.
nea ventricularao depaqeqtepe cea din artere,valvele Prinpalpafeapulsuluiobtineminformaliiprivindvolu-
semilunarese deschid9i are loc ejecliasangelui. mul sistolic,frecventacardiacagi ritmul inimii.Inre-
Fazade ejectieincepecu deschidefea valvelorse_ gistrareagraficd a pulsului se numesteEfigmogramd.
milunareFi se terminain momentulinchideriiacesto_ Ea oferainformatiidespreartere9i despfemodulde
ra.Volumulde sAngeejectatin fimpul unei sistole(vo_ golire a ventricululuistang.
lum-bataiesauvolumsistolic)estede 75mL in stare Manifestdrileacustice slmt reprezentatede zgo-
de .epausgi poatecregk panah 150-200mL in efor- motele cardiace.
turile fizice intense. Zgomotull, sistolic,estemailung,de tonalitate joa"
UrmeazaaDoi diastola venhiculara.care duaeaz6 sAsi mai intengEleste produsde inchidereavalvelor
0,50s. Datoritarelaxariimiocardului, presiuneaintra_ atrio-ventriculareqi de vibralia miocardului la
cavitarascaderapid.Candpresiuneadin ventricule inceputulsistoleiventriculare.
devineinferioardceleidin arterelemari,are loc inchi- ZgomotulII, diastolic,este mai scurt,mai acut Fi
dereavalvelorsemilunare, careimpiedicare'intoarce- mai putin intens.Este produs,la inceputuldiastolei
rea sangeluiin ventricule. ventriculare.de inchidereavalvelorsemilunare.
Pentruscurttimp,ventriculele devincavitdtiincN- Zgomotelecardiacepot fiinregistrategrafic,rezul'
se (diastoldizovolumetric6). In acesttimp, presiunea tando fonocardiodfamd.
intraventdculara continuasa scad6panaIa valoriinfe-
rioarecelei din atdi, permitanddeschiderea valvelor
atrio-ventriculare. In acestmoment,incepeLimplerea
cu sange a ventriculeloa. Uameazao perioadAde

Si sto la " '::":, ....' S is t o la

abiala ' " ' "19RlI9]hFfI€|R atriala
o l oc ' ' " i ' r4 rv 5 ' n tn.

Sistola ""''"
ventrlcu- "'liiii6E iliirhllira
lara " ' 'O S U s
'.'::::::,:i :r::::i :::a:,:,-.-. - - - .
Ilastoh,qenerda
r|46 "

Fig. 93 Ciclulcadiac

Circu la tise
a n gel ui
Cu studiulcirculatieisAngeluise ocupahemodinami-
ca.Sangelese deplaseaza in circuitinchis si intr-un sin-
gua sens.Deoafecemica 9i mafea cifculalie sunt dis-
pusein serie,volumulde s6ngepompatde ventriculul
st6ngintHm minul in mareacirculalie,esteegalcu cel
pompatde ventriculul dreptIn micacirculatie.
Legilegenerale alehidrodinamicii suntaplicabile si
la hemodinamica.
'Cbculaiia alteriali
Arterelesuntvaseprin caresangeleiesedin inimA
9i au urmatoarele proprietaufunclionale.
Elasticitateaeste proprietateaaaterelormari de a
se lasadestinsecandcregtepresiunea sangeluiSide
a reveni la calibrul initial c6nd Dresiuneaa sc6zut la
valorimai mici.ln timpulsistoleiventriculare,in artere
este pompat un volum de 75 mL de s6ngepeste cel
continutin acestevase.Datoritaehsticitaui,undade
soc sistolicaeste amortizata, Ate loc Inmagalinated
unei padi a energieisistolice sub form6 de energie
elasticaa perelilorarteriali. Aceastaenergieesteret.o'
cedatacoloaneide sange,in timpul diastolei.Prin
aceste \aridtiipasi!e alecalibtului vaselor
mari,sepro-
duce transfofmareaejectiei sacadatea sangeluidin
inimain curgerecontinuda acestuiaprin a.tere.
CoDtractilitateaeste proprietateavaselor de a"gi
modificamarcat diametrullumenuluiD.in contrac-
larea/relaxareamusch;lornetezi din oeretelelor.
Acest fapt permite un control fin al distributiei debi
tulLricardiacc6trediferiteorganeFi tesuturi.Tonusul
musculaturiinetede depindede activitateanerv or
simpatici,de presiunea arteriala,
de concentratia loca'
ld a unor metabolitisi de activitateaunormediatori.
Suprafatatohla de sectiunea arboreluicirculator
crestesemnilicdti\, pe masurace a\,ansamspreperi-
ferie.Vitezade cufgereva fi inveB proporlionala cu
suprafatade secliune.
Cir(dlatia sangeluiprin aftete se aprec;aza
masufandprcsiuneaarteriald, debitulsangvinsi rezis-
tentala curgerea sangelui(rezistenta periferic6).
hesiunea artedalA
Sangelecirculdin vasesub o anumitapresiune,
caredepageste presiuneaatmosfericacu 120mmHg
in timpLrlsistoleiventriculare sEngi (presiunearteri-
ala maximasau sistolica)si cu 8ommHg in timpul
diastolei(p.esiuneaderialaminimdsau diastolica). in
practicamedicalacurenta,la om, pres'uneasangelui
se apreciazaindirect,prin masurarea tensiuni'arteri-
ale,Aceastd se determina masutand contrapresiunea
necesar6a fi aplicat6la exteriorulartere;,pentru a
egalapresiuneasangeluidin interior.
Factorii determinantiai presiuniiafieriale
Debitul cardiac. Pre5iunea arterialavafiazapro
portionalcu acesta.
Rezistentaperifericil reprezintd totalitateafacto-
ailorcare se opun curgeriisangeluiprin vase.Este
direct proporiionalA cu viscozitateasangeluigi lun-
gimeavasului.Ceamai marerezistentA se int6lnegte
la nivelularteriolelorCu cat vasulestemai 'ingust9i
mai lung,cu atat rezistentaestemai mafe.
Volumulsangoin(valemia)vadazaconcordant cu
vadatial;chidelorextracelulare (LEC).in scaderiale
volumuluiLEC, scade si volemiasi se produceo
diminuaae a presiuniiarteriale(hipotensiune); in cres,
teri ale LEC,cregtevolemiaFi se produceo cregtere
a presiuniiarteriale(hipedensiune).
Elasticitateacontdbuiela amortizaaea tensiunii
arterialein sisblasi la menlinerea ei in diasiola. Scade
cu v6rsta.
Intredebiiulcirculant. presiunea sangelui si rclis.
tentala curgefeexist6felatiimatematice. Debituleste
directpaoporlional cu presiunea gi inverspropoflional
cu rezistenta: D = P/R.
Vitezasangelulin artere,ca 9i presiuneascadpe
masu.ace ne departamde inima.in aort6vitezaeste
de 500 mm/s, iarin capila.e,de 0,5mm/s, decide o
mie de ori mai redusa.Aceastase datoreaza cregteaii
suprafeteide seciiunea teritoriuluicapilaade o mie
de ori fata de ceaa aortei.
Hipertensiunea atterialA sistemica rcprezinta
cregtereapresiuniiarterialesisiollcegi/sau diastolice
peste 130mmHg, respectivgommHg. Hipe.tensiu-
nea determinacresteaea lucruluimecaniccardiacsi
poate duce la afectareavaselotsangvineSl a alror
organe,mai alesa rinichilor,corduluisi ochilor
FlnE ile fundareri'ElE dle DrghM!tu !ron
rgrcddb Y€srGsi
Venelesunt vase prin care s6ngelese intoarce la
inima-Volumulvenosestede kei ori mai maaedecatcel
arterial,agadaa, in teritoriulvenos se afla circa 75%din
volumulsangvin.Presilrneasangeluiin veneestefoarte
joasa:10mm Hg la originilesistemuluivenossi 0 mm Hg
la varsareavenelorcave in atriul drept Deoarecesu-
prafalade seclilne a venelorcaveestemai mica dec6t
a capilafelor,vitezade circulaliea sangeluicrestede la
periferie(0Jmm/s) spre inima, ating6ndvaloareade
100mm/sin celedou6venecave.
Datori%shucturii peretilol lor, care coniin cantitau
mici de t€sutelasticqi tesut muscularnete4 veneleprc'
zin%distensibilitategi contmctilitate.
Cauzaprincipalaa intoarceriisangeluila inima este
Insasiactivitated de pompacardiaca. Inimacrceazasi
menline permanento diferenF de Paesiune intre aorta
(loommHg) )i atriuldrept(0 mmHg).Desi presiunea
sangeluiscademult la trecereaprh arteaiole9i capilafe,
mai admaneo forta deimpingerede 10rffn Hg,cafe se
manifestala inceputul sistemuluivenos.Inima funciio_
neazasimultanca o pompa aspiro-resping6toare. Ea
taimitesangespre aofta,in timpul sistoleiventricularq
9i, concomitentaspirasangeledin venelecavein atriul
drept.
Aspiratia toncica rcptezintaun factorajutbtorcare
contribuiela mentinereaunor valori scaz$e ale presiu_
nii in venelemaaidin cavitateatoracica.Ea se manifesta
mai alesin insgiratie.
Notiuni
ehmentaredeigien69i pamlogie
(boala
isctrcmica coronadischemicd)
Cardiopatia
Este cea mai frecventacauzaa mortalit6tiiin Euro'
pa si Americade Nord gi se datorcazascaderiidebitu"
lui sangvinla nivelulcirculalieicoronariene. lmbracao
forma acuta(ocluziacronaianaacut4 infarctulde mio_
caad)saLl oonic6 (diminuareafortsi de contraclie a
pompeicardiace).Ceamai frecventacauzaa diminuarii
debituluicoaonarian (procespdn ca-
este ateroscleroza
re.la persoanele cu predispozilie
genetica saucarema-
nancalipidein exces,mari canhta! de colesterolslrnt
depozitateprogresiv sub endoteliul arterial ulter;or,
acestedepozitese fibrozeaza,apoi,cahificandu_se, ae"
zultaplacaateromatoas4aceastaprotruzioneaza in lu'
menul arterial,blocandpa4ial sau total fluxul sangvin).
Pentrua preveniacestprocessunt necesareo alimen_
tatie echilibrataprecum!i evilareasedentadsmului.
Adtniile cardiace
Repaezinta tulbur6riin producerea gi/sauconduce-
aeaimpulsulul cardiac,
Sunt de numeroase tipuri9i pot
aveao multitudine de cauze.
Prcsa abdominala rcptezintapresiuneapozitivadi.
cavitated dbdominald cdrermpingesangelesprei'ri|rE
in inspiratie datoritacobo.arii diafiagmulul,efectul &
presaeste accentuat,
Pompa musculard.in ljmpul conhac.tiilormuscule
fe, veneleprorundesuntgolitede sbnge.ial In perio+
delede felaxaredintredoudcontracliiele aspirasarr
gele din venele superficiale.Refluxul sangvin este
impiedicatde prezentavalvelor(lanivelulvenelormem
brelor inferioare).
Graaitatia favotizeazacurger€as6ngeluidin veneh
situatedeasupraatriuluidrept;are efect negativasuple
rntoarceriigangelui din venelemembfelorinferioare.
Mas4jul pulsatil efe<loatde artere asupravenelor
omonime,aflate impreunain acelasipachet vascular.
are efect favorabilasupraintoarceriivenoase.
Intoarcereasangeluila inimaare o mare importanta
pentruregld'ea debituluicardiac,deoareceo inimasana
toasa pompeaza,confoamlegii inimil, at6t sange cat
DrimesteDrinaflux venos,
TEMESI APLICATII
HernoEgiileinteme 9i exteme
Pierdereaunel candtaude sangedin sistemulcircu_
lator,fie la exteriorulorganismului(hemoragiiexteme)
fie in tesuturisaucavitalialeorganismului (hemoaagii
interne), areconsecinfe gmvesaudramatice ln functie
de cantitateapierdub saude lesutul lezat Cauzelesunt
multiple,cele mai frecventefiind cele traumatice.
l€ucerniile
Reprezint6neoplaziiale tesuturilor hematoforma"
toaaeSunt de multipletipuri iar cauzeleaparilieilor nu
sunrcunoscute,
Anemiile
Anemiilese definescca scadereanum6ruluide
eritrocite sau a cantitatii de hemoglobina.Pot fi
provocatepdn: pierderi,producereinsuficienta,dis-
tructie excesivAsau o combinaiiea acestormeca-
nisme.
Celemai frecventetipuride anemiesunturm6toa-
rele:
. Anemiaprin pierderede sange:dupa o hemc
ragierapid6,organismulinlocuiepteplasmapierduta
in 1-3zilq daaeritrocitelerevinla noamalin3.6 s6p- . Anemia megaloblastica se caracterizeaza pnn
tam6ni.in cazulunor hemoragiimici Fi repelarqcon- produce.eaunor hematiimai mari decatnormal.cu
linutul in hemoglobindal hematiiloreste afectat form6 si functionalitate
alterate.Acest fapt se dato-
(acestascade). in principal,
reaza, unorperturbarih nivelulabsoabtiei
. Anemiaferiprivi apareprin alterareaproducerii intestinale
a vitaminei812sau a aciduluifolic.
de hemoglobin6ca urmarea unui deficit la nivelul
metabolismuluifierului (aport,absortie,transportetc.).

Lucrcte Puqdlcd se percepeo accentuare

progresiva
d zgomote,or
Masurarea Dulsului ritmice.duPacarc acesteascadbruscin intensitate,
Matetial necesat:(ronometrusau ceas cu se- momentcareindjcatensiunea arterialaminima(dias_
cundar rolcar,5e consferAvalorinomale intre 100Si 140
Pulsulaftenar
rursur aderialrePreanta
repreinta expanslunea
expansiunea sistolicaaa
ststotrca
presiunea
rvi4ie P,!Jtq,t\q .sistolicagi 60€0 Pentrucea d;as-
fflm
.o'tiu..
peretilorarterelor.
pfodusade variatiade volumud"-
i"lil;;ili-"i|ffi;;;Jilffi}i":*" -* Daca .-.^,^-^.
se
se folosesc
folosesctensiometre
tensiometre electronice
e cu
electronice cu afi$ai.
afi$aj,
ru;5"i.'l;K;"ilL':
#i"",1i1o," i "iili"ii
nu mal e$e necesar " s
sad s e
se utilizeze
"0.. ::#":::",":*t*1iJ..,i,i,"i-.
l4od de lucrt/.Se palpeaza a era radialatn aoro- stetoscoPul De
Pierea articulatieiradieiarpiene,prin comprimirea regula acestea afiseaza si Pulsul
artereipe planuldur ososal radiusului.
Pulsul venos
rursu veno! se oaloreaza
datoreaz6vanallllor
va aliilor de volufit
volurn al \ il[
venelofdin apropierea inimii.cauzatede variatiilede \ ,r"fl
presiunedin atriuldrept in timpulcictuluicardiac.
n.ade
lvtodii lucru
iii-s{.ia;;;;-;;i;# o
Se obseruasau se palpeaza
o
.\a-\
V 'V\g ,4( Vll
Y , \Z \X
ven6
vena de
de la oatului -. de
baza g6tului
la baza de exemplu
exemDlr venalugutara
vena i'm,,lara \. '!,'\
\j|(\=-
l]ndapulsatila
reprezinta
t unsport
deenergi".pri"
peretiivaselorde sange.Ea se propagacu o viteza ffi
\\ ,/
de 5 m's, de l0 ori mai repededecat vitezade
ll*'.,T"'.i,i,Jil'?3rrTr:;t1:,b::illi"i:*:
+_:=_
t->"
curgerea sangelui(05 m/s) care reprezintatrans-
port de matede.
inregistrareagraficaa undeipulsatilese numeste
numegte
)tinandu-se,
prin interpretarea
aces-
)gramagl hterpretareaaceEtelE
diacesi stafiiperetilorvasculari. prin electrocariioorar
pulsul este intre 70 si 80 unde pe
.In repaus. manifestarile electric;al(
mrnut. tora fibrere miocardului
pozjtivela exteriorulmembraneisi neoativein inte-
Mtuurareatensiunij
tqfuurareatensiuniiarteriale
arteriale rior (Dolential
riof lDoienrialde
.ic reDaut
.Fn,,,.r l" .i.r^r" ^^ri.+.r--
Malerial necesar:lensiometru.
Malelial -^--
lensiometru,stetoscop. braneise inverseaza (o
(depolarizare). Regiuneainimii
Tensiunea
rensruneaarteflata
arterialase masoaracu aiutorul
ajutorulten- careintra in activitate
activitat; devineneoativain raDortcri
siometrelor,prin mai multe metode.dintrecareeste zoneleaflate rn repaus.Aceste;ioootent# sunt
curentfolositacea ascultatorie, amplilicateti infegistratecu electroiardioqraful.
Alodde lucrl Se comprimabratulstangcu man- lvlaterialnecesarjelectrocardiogml -
sonulpneumatic.
manometrul i" a"ii""ti"l"- 14il; i;;;;iliri;i""riii'i"o[n,iur
"rl"i Cu stetoscopul, cafe se transmitpana b suptafatacorDului,
dic5ndvalofilepresiuniidin manson. "r".ut..
pot fi
aptcat sub mansonin dreptulartereihumerale,se culesecu ajutorulunof electroziaplicatiDe Diele.la
percepein timpul decompdmarii un zgomotdtmic, incheieturilemainilorsi la dleznaDicioruluistand
cdndpresiunea din mansono egaleaza pe cea sang- Electfoziimasoaradiferentale potentialdinke ceie
vinamaxima(sistolica)Continuand decomprimarea. douabrale(l).dintrebratuldrepi si picioruisranq{ll)
Frnctile fufdaheitae ae organismului
um8n

Fi dintrebratulstangfi piciorulstang(lll),oblinan-
du-seelectrocardiogftma dinfigurade maijos.

PetfaseulfKC se rnscriutrei undepozitive(P.R

Si T) qi doua unde n€gative(O ii S). ljnda P repre- & ff*
r* o
zintd modifica.ile electdce din timpul transmiterii
stimulului p.in atrii (activareasau depolarizareaatri'
ala); undele 8, R, S ilustreazAactivarea sau depo
larizareaventriculard,iar unda T corespunderepola'
rizArii ventriculare.Repolarizareaatriala se produce a *
simultancu QRS dar este mascatdde depolarizarea
ventriculard.
EKG se modific6in bolilede inima,uguranddia'
gnosticareaunor maladiicardiace.
oa

ldentific4i componentebsangeluidin imagineaal6turata.

Precizaliteritoriile din care este colectatalimfa de canalultoracic 9i vena limfatic6 dreapta.
Asociati sistolelesi diastolelecu durateleacestora,la un ritrn cardiac de
75 de bdtaipe minut:
l. Sistolaairiala a. 0,10 secunde I O,60 secunde
2. Diastolaatdal6 b. 0, 20 secunde g. 0, ?0 secunde
3. Sistolaventriculara c. 0, 30 secunde
4. Diastolaventriculara d. 0,40 secunde
5. Diastolageneral6 e. 0,50 secunde

Calculalicantitateade ap6 continutain plasmasangvinaa unui tandr de

65 kg, considerand ca sangelereprezinta B%din masacorpului,iar plas_
ma formeaza55%din volumulsangvin,din care90%esteap6.
 3. Respiragia pldm6nul.Intre cele doud foite existd o cavitatevirtu-
ah, cavitateapleurald,in care se afl6 o lamd fina de
Sistemulrespiratofcuprindecailerespiratoriisi Iichidpleural.
plamanii(fig.94).Cailerespiratorii
suntreprezentate Arborele brongic.Bronhiaprincipalase imparte in
de cavitateanazala,
faringe,laainge,
traheegi bronhii. bronhi4iar acestea,la r6ndullor se divid in bronhi,
oJe Ultimele ramificalii ale arborellii bronsrc sunr
bonhiolele rcsptatorii de la care pleacaducfele
alueoiarq terminate ptin sdculeli aloeolafi Perclii
saculeliloralveolarisunt compartimentati in alueole
pulmonate (tig. 951.
Bronhiolelerespiratorii,impreunacu formatiunile
derivatedin ele - ducte alveolare,saculeiialveolarisi
afveolepulmonare-, formeazd acinii pulmonaft
Acinulesteunitateamorfefunctionala a Dlamanului.

Flg. 94 Sbt€rnul respirakE 1. oificii na.inarc; 2. palatul du4

3.€piglotai4.
laringe;5. trahe 6. pbm6nuldrept7. bronhiap.inci.
paE simg.i 8. plamanulstan$ 9. esofa$ 10. fadngei 11.palatul
moale;12.cavitatenazala,

Cavitateanazal5este formatadin doudspatii sime-

trice numite fose nazaie,situatesub bazacaaniuluisi
deasupracavitalii bucale.
Din cavitatilenalale.aefultreceprin faringe,care
repfezintao raspantieintre calearespiratoriesi cea Fig. 95. Slrucn-ra acindui putnonar 1- venula pulmona.di2. ar
digestiva. tenob pulmond4 3. bronhioldlobulardi4. bronitola ,espftrcne;
l,aringele este un organcu dl]bld functiet respira- 5du€t (canal)alveolar6. saculeialv€olar; 7. alveoteputmonare;
8.reteacapildape suprafata alveoleia.
torie dar si fonatorie,prin corzilevocale.
Tnheea este un organsub forma de tub care con-
tinualadngelegi are o lungimede 10-12cm.
La nivelul veftebreiT4, traheease imparte in in jurul alveolelor se gdsegteo bogati retea de
douabrcnhii,carepatrundin plamanpfin hil,undese capilare,care, impreuna clt peretii alveolelor,for-
ramificd intrapulmonar,formand arborelebronsic. meazi membranaalueolo<apilatA(membranares-
piratorie),
la nivelulcdreiaau loc schimburilede gaze
Pl S m6nii dintrealveoleii sange.
Plamaniisunt principaleleorganeale respiratiei.
Suntsituatiin cavitateatoracica,avAndo capacitatea **--'-,*-*-*.--
CuvtNTECHEIE " ---j
totalade 5 000 mL de aer,cu variatiiindividuale.
Fiecareplamanesteinvelit de o seroasanumita cavitate nazala, faringe, laringe, trahee, bronhii,
pleurA care prezint6 o foit6 parietal6,ce captuseste bronhiole,alveole,acinipulmonari
pefelii toracelui.si o foita viscerala.care acopera
 FrndiilefutdaneltalE ale aryariinttti tm,1n

grilajuluicostals€ nunesc muschiinspiratod sunt,

Si
in special.muschiigAtului.Mugchiicaredetermin6 co-
borareagrilajuluicostal sunt muschi expiratori;de
exemptu,muschiidreptiabdominali_
Presirnea.pleu'alaeste presiuneadin spaliul cu-
- 'intre pleura visceralagi
pnns cea parietala.in mod
normat,exista o sLtc.tiunepermanent6a lichidului din
acestspatju,ceeace duce la o presiunenegativiila
acest nivel (mai mica decat valoareacelej atmosfe.
ricel Presiunea-pleurala variazacu fazelerespiratiei
Frea|tmeaaiveolaF este presiuneadin interiorul
.
arveorctor pulmonare. In repaLts,
candglotaestedes.
cnrsa.aerutnu circulainFe plamiinisi atmosfera:in
acesrmoment.presiuneain orice parte a arborelui
Respirctiareprezintaschimbulde oxigensi diolid
, respiratoreste egaldcu presiuneaatrnosfericd,consi-
oe carDondintreofganism!i mediu.
derataocm H2O.Pentfua permitepatrunderea aeru-
Din_punctde vederefunctional, respiratia
pfezintal
_ lui in plamanitn timpul inspiraliei.
presiuneain alve-
1.ventilatiapulmonara- deplasareaaeruluiin ambele
ole trebuiesa scadasub pfesiuneaatmosferica; in
sensuriintre alveolelepulmonare9i atmosfer42. difu-
lmpul unei inspiratiinormaleea devine_lcmH,O.
ziunea02 9i CO2inhe alveolelepujmonafeSi sangel
Aceastd presiune negativ6 utoara este suficie;tii
J. transportul02 si CO2prin sangesi lichideleor!a- penhu ca, in cele doua secundenecesareinspiftliei,
nismuluicatresi de la celule:4. reglareaventilaliei.
in plamanjsii patrundaaproximatjv500mL de aer
VentilatiaDulmonard vanaut opuse apar in timpul expircliej:presiunea
Circulatia
altemativa a aeruluise realjzeaza(a urma- alveolardcreste la aproximativ ceea ce
re a variatiilor
cicliceale volurnlrlui<utieitoracice,uF torteazii500mL de aer sa iasd-lcmHrO,
din pld;ani in cele
matede migc6rilein acelasisensalepLmanilor,solida_ z-J secunde, cat dufeazdexoiratia.
nza! cu aceastaprin intermediulpleurei Varialiib
ciclicealevolumulujaparatului toraco:pulmonal se rea.
lizeazdin cursul a douamiscaride se;s opus,definite
ca miscareainsphatorie li miscarea exDiratode.
l{ec8nica venulatieiDulmonaE
Djmensiunile plitmanilorpot variaprin distensiegi
fetracltein douamoduri:L prin mircarilede ridicare
st coboriifealediafragmului carealungescsi scurtea-
za (avitateatoracicasi 2. prin ridicariasi coDofafea
coastelor-care determinacfestefeasi descfegierea
Cllametr!tulantero.posterior al cavitatiitoracice.Res_
piraliano.mal6,de repauqse realizeaza aproaDetn
intregimeprjn miscadledin primacategorie. in timpul
rnspiratiei,contr€ctiadiatragmeitrage in jos f;ta
Daznra a ptAmanibr. Apoi.in tjmpulexpiratjeilinigtite. dialagma cobod.a diatragmauM
oratragma se felaxeaza, iar fetracliaelasticaa plamii_ Frgi6-l'4odificadhde vonmalecurei
nrror,a peretetuitorccicai a structudlorabdominale 0o,ndc€ tn h?@€ (a)C
comprimapiam6nii(fig, 96).
Fo4ele elasdcepulmonare(de recul) care stau la
A doua cale de expansionare-a plamaniloro repre" baza.realiariiexpiralieisunt
. de douatipuri:I. fo4ele
zinta ddicarea grilajului costal. ln pozitia de repius, elastice
aletesutuluipulrnonar insusiSiZ tort€leelas-
aceskestecobor6tpermitandstemuluisa se ap;opie uce produse
de tensiuneasuperficiala a lichlduluiten_
cle coloana vertebral4 cand grilajul costal se ridicd, sioactiv
care captusestela interiorperetii alveolari
acestaproi€<teazalnainte stemul,care se indepartea- (surtactant)
si alte
zA de coloanavertebrala,ceea ce mdreste diametrul suprctatajnterna spatiiaerjenepulrnonare. Deoarece
a alveolelofesteacopedtade acest
antercpostenorcu aproximativ20 %in inspiratiamaxi" strat sublife
de ljchid.iar tn alveoleixjsta aer,aici
ma fat6 de expifalie Mugchiicare determiniiridicarea apar fo4e
de tensiune superficiald.intrucat acest
 _.: -1r. 5E
fenomenesteprezentin toatespatiileaerienepulmo' - 5OOmL la o ffecventarespirdta\:=G
na[e'efectulesteo foriarezultanta a intregului pbm6n, egal cu 9 L/min). in diferite conditji irzjc t- r :aE
numiti fortadetensiunesuperficiala 9i care seadauga logice,valorile se pot modifica foade mull
elasticitaliiiesutuluipulmonar, favorizand expiralia, Ventilaliaalveolaraeste volumulde ael cale a1ur.€e
Volune 9i capacilitiPulnonate. O metoda simpla in zona alveolara a tractuluircspirator in fiecareminlrt
pentrustudiulventilatieipulmonare esteinregistrarea si participa la schimburilede gazerespiratodi.Valoa-
volumuluiaeruluideplasatspreinteriorulsi,resPectiv, rea sa medieeste de 45-5 L/min, deci numai o parte
exteriorulphmanilor,procedeunumitsPirometrie (da' din minut - volumul respiratol;aestulreprezintaventi'
toritadenumiriiaparatuluiutilizat - sPirometru). latiaspatiuluimort (aercafeumplecaileaerienePana
. Exista patru volune pulmonare diferite care, la bronhiileterminalegi nu participala schimburilede
adunate,reprezintavolumulmaximPe care il Poate aer).Ventilatiaalveolardesteunul dintaefactorii majori
atingeexpansiunea pulmonara. S€mnificalia acestor care determina presiunile Pa(iale ale oxigenului 9i
volumeesteurnatoalea, dioxiduluide carbonin alveole.
L yolumul cur€ntestevolumuldeaer insPirat ti ex-
piratin timpulrespiraiiei normale;in medie500mL
2.Volumulinsptator de rezea.ra esteun volum ventilatie pulmonara,presiune pleurala,presiune
suplimentarde aer carepoatefi inspiratpestevolu_ alveolara,volum curent volum hspirator de rezer
mulcurent- circa150OmL va, volum expirator de rezerva, volum rezidual,
3. Volumulexpirator de rczerudrcprezinlaaanti' capacitaupulmonare,minut-volum aespirator
tatea suplimentard de aer care poatefi expiratain
urmauneiexpiratiifo4ate,dupaexpirarea unuivolum
curent- circa1500mL.
A.Volunul rczidualeste volurnulde aer carera- IEME FI APLICATJI
mane'inphmani{ dupao expirati, e fo4ata- aproxima
tiv 1500rnl-
. Capacitt4ile pulmonaresunt sumede douasau
maimultevolumepulmonare.
l.Capacitateainsptatorie, egalac\Jsumadintre
volumulcurentsi voiumulinspkator de rezerva, re_
prezintdcantitateade aerpe careo persoan6 o poate
respira,pomindde la nivelulexpiratornormalpan6h
distensia maximita plamirnilor (2000mL).
2,Capacitateareziduah functionala al6 cu
sumadinhe volumulexpiratorde rezervati volumul
rezidual, reprezintacantitatea de aercarerarrLane In
pldmani Ia sfar$itul
uneiexpiraliinormale (3O00mL).
3. Capacitateaoitala,egaldcu sumadintrevolu-
mul inspiratorde rezerva,volumulcurentgi volumul
expiratorderezerva, reprezintd volumulmaximde aer
pe careo persoana il poatescoatedin pldmanidupa
o inspiraliemaximd(3500mL}
4.Capacitatea pultuonaratotalii egal6cu capa-
citateavitalaplus volumulrezidual,reprezintavolu-
mul maximp6nala carepot fi expansionaii phmanii
prin efort inspiratormaxim(5000 mL).
Cu excepliavolumuluirezidual,celelaltevolume
pulmonare semasoara spirometric. Pentrumasurarea
volumuluirezidual,ca gi a capacitdtilor careil includ,
se utilizeazd metodede mdsurarespeciale
Minut{olEnul rc€pfuator saudebifirlrcspilatores-
te cantitateatotaldde aeadeplasauin arborelerespi"
ratorln fiecareminutFi esteegalcu produsuldintre
volfinul cwentti frccventarcsplato e (volumc$ent
F!n.l l€ flndameniale
€leoru

Difuziunea molecula); 4. dimensiunile membranei respiratorii

(invers propo4ionale cu grosimea gi direct pro-
Dupaventilatiaalveolara, urmeazao nouaetapaa
procesului respiratorj aceasta este difuziunea oxf po4ionalecu suprafatasa).
genuluidin alveolein sangelecapilaf5i difLtziunea in Difuziunea oxigenului se face din aerul alveolar
sens invers a dioxiduluide cafbon (fig 97). spre sangeledin capilarelepulrnonarq deoarecepre
Procesulare loc doarin condiliilein careexistao siuneapartialaa Oz in aerul alveolareste de 10Omm
Hg,iar in sangelecare intrain capilaaele pulmonare
difefenla de presiune,iar sensul procesuluiva fi tot-
deaunaodentat dinspre zonacu presiunemare catre este de 4ommHg Dupd ce traverseaza membrana
zonacu presiunemicd, respiratorie,moleculelede 02 se dizolvain plasm6,
Concentratiagazelorin aeml alveolareste foarte ceeace duce la cregtereapresiuniipatiale a 02 in
diferiti de cea din aerul atmosferic. Exista cateva plasm4 consecutiv,02 difuzeaz6in hematii,unde se
cauze ale acestor diferente.Mai intai, cu fiecare res" combin6 cu hemoglobina.In mod normal, egalarea
piraiie, aerul alveolareste inlocuit doar patial cu aer presiunilorpa4iale,alveolaragi sangvind,ale 02 se
atmosferic.in al doilea rand, din aerul alvmlar este face'in 0,25secunde.
exkas oxigenlrl,gi acestaprimeite permanent dioxid Hematiapetrece,ln medie,0,75secundein capi_
de carbon din sangelepulmonar. In al heilea rand, larul pulmonar; daca echilibrareaapare in 0,25 se-
aerul atmosfericLiscatcare pAtrundein caile resPira' cunde, ramane un interval de 0,50 secunde,numit
torii este umezit'inainte de a ajungela alveole. margioede siguraniagi care asigurao preluareadec-
Aerisirealenta la nivel alveolareste foafte impor' vat6 a 02 in timpul unor perioade de stess (efort
tanta pentru prevenireaschimb6rilorbrugte ale con_ fizic, expunerela altitudini mari etc.).
centratieisangvinea gazelor. DifuziuneaCOz se face dinspre sangeledin capi-
M€rnbranaalveolecapilar6(respiratorie)este alcd" larele pulmonare spre alveole, deoarece presiunea
tuita din: 1. endoteliulcapilat 2. interstiliul pulmonai parlialaa CO2in sangeledin capilarelepulmonare
3. epiteliul alveolar;4. surfactant(lichid tensioactiv). erte de 46 mm Hg iar in aerul alveolarde 40 mm Hg
Degi gradientulde difuziuneal CO2este de doar o
zecimedin cel al 02, CO2difuzeaz6de 20 de ori mai
repededecatO-. dmareceestede 25 de od mai so-
lubil ln lichideleorganismului decat02. In mod nor-
mal. egalareapresiunilorpa4iale.alveolara9i sang_
vin6,ale CO2se face in 025 secunde.
gazelor
Transportul
a. Tlansporh O" Din plasma, 02 difuzeaz6in
eritrocite, unde se combinareversibil cu ionii de fier
din structura hemoglobinei,transformanddezoxihe-
moglobinain oxihemoglobina.Fiecaregram de hemo
globinase poatecombinacu maximum1,34mLO1in
mod normal,exista12-15 g de hemoglobin6/dl sange.
Astfel, sangele arterial transpoda 20 mL O2ldl, din
care 98,5%este transportatde hemoglobind,iar 1,5%,
dizolvatin plasm6.
Fiecaremolecula de hemoglobinase poate com-
bina cu maximum 4 moleculede 02, ritualie 'in care
Fig 97. Difilzilm€agEzelorre8pfaDorii saturareahemoglobineicu 02 este de 100%.Canti
tateade 02 carese combinacu hemoglobina depinde
Grosimeasa medie este de 0,6 microni. Suprafala de presiunea partiala a 02 plasmatic,fiind condilion"
sa totala este de 50-100 m2. atd, printre altele,9i de pH-ul plasmaticti de tempe-
Factorii care influenleaza rata difuziunii gazelor ratura, ScadereapH-ului plasmatic 9i creqtereatem_
prin membranaalveolo_capilara sunh1.presiuneapar peraturii determinascadereacapacita$ihemoglobinei
de a lega oxigenul,care,astfel, este cedat lesuturilor.
liala a gazuluiin alveola;2. presiuneapa4ialda gazu-
lui in capilarulpulmonar;3. coeficientulde difuziune La nivel tisular, presiuneaparliala a 02 este de
al gazului (este specific pentru fiecare tip de 40 mm Hg iar O, va difuzadh plasmain interstitii9i
de aici in celule.Are loc scdderearapidaa presiunii
pa4ialea 02 plasmatic,fapt ce determinadisocierea
oxihemoglobinei, hemoglobina ramanandsaturatdin membranaalveolo-capilaE, endoteliucapilar,inter-
proporliede 50-70%. stiliu pulmonar,epiteliualveolaa,
surfactantpre-
Fiecare100mL de sangeelibereaza la tesuturi,in siunepa4iala,coeficientde difuziune,gradientde
repaus,cate?mlde O> Acestaestecoeficientulde difuziune,pH plasmatic,fenomende membrana
utilizarea 02. in timpul ;fortului fizic, acestcoeficient
poate cregtela l2%. Prin cedafea02 la lesuturi,o
parte din ox'hemoglobinadevine hemoglobina
redusa,care imprima sangeluivenos culoarearo-
gje_violacee caaacteristica.
b. Trdn€portulCO2.CO2este .ezultatulfinal al pro-
ceseloroxidativetisulare.El difuzeazadin celulein
capilare,determinandcregtereapresirmiisale partiale
in sangelevenoscu 5-6mmHg fala de sangelearte-
rial.CO2este transportatprin sangesub mai multe
formq 1.dizolvatfizicin plasma(5%);2.subformade
carbaminohemoglobina, care rezultaprin combinarea
CO2cu gruparileNH2terminaledin lanturileproteice
ale hemoglobinei(5%) 3. sub forma de bicarbonat
plasmatic(90 %),obtinut prin fenomenulde mem-
branaHamburger(fenomenulmigrafiiclorului),care
are loc la niveluleritrocitelor.
*Reglarea
ventilagiei
Se realizeaz6de centrii nervogi din bulb ti punte,
pe bazastimulilorprimili de la chemoreceptorii de Ia
nivelulacestorformatiunineavoase sau al unor vase
de sange.

de igienegi patologie
Noliunielementare substanteiritante detemina iritarea mucoasei
Gripa bronsicesi bronsiolare gi incompetenta mecanismelor
Infectierespiratorieacutdvirala,provocatide viru- locale de apdrare, rezultand hfectii cronice. Are loc
sul gripal.Este o boal6 contag;oasd obstruarea cdilor aeriene m'ci, ceea ce face expirul
Si cu caracter foartedificil,astfel
incat aerul este in alveole.
sezonietPoateimbracaformegrave,md alesIa var- ,prins"
In acest mod, ele se supradestind, rezultanddis-
steleextfeme.Actualmentebeneficiemde vaccinare
trugerealor (50-80%din peretii alveolarisunt distrugi).
antigripala, ceea ce reducefoarte mult numdrulde In consecinldcapacitatea de difuziunela nivelulmem-
cazuri gi gravitateaformelor. branei alveolo-capilare scade.De asemenea,scade
Fibrozapulmonald numarulcapilarelor pulmonare, crescandrezistenta in
in anumitesitualii afectareapulmonaraduce la circulaliapulmonara(hipertensiune pulmonara).in
fibroza,adicdiesutul pulmonarfunctionalesteinlo- timp,fumatoruldezvoltahipoxiesi hipercapnie (peste
cuit cu lesut fibros.Un exemplueste antracoza, ce 4%CO, in s6nge),cu final dramatic.
rezultaprin inhalarea, timp indelungata prafuluide
cArbune. 'Modificdile de ritrn respirator
a. Normale.polipnee- in cadrulefortuluifizic
Enlizemul b. Patologice:in cadrulunor maldii pulmonare,
Termenuldenota in exces'la nivelpulmonar cardiacesau ale SNC;exemplu,respiraliaCheyne-
"aer
9i ilustreaza un procespulmonarcomplex,obstructiv Slokes(are constain moditicareamplitudiniimtgca-
9i distructiv.De cele mai multe ori, este consecinta rilorrespiratoriilnsensulscaderii ei,urmatAde apnee,
fumatuluiindelungat.Inhalareafumului sau a altor dupacareciclulse feia.
I
C
,unc:iile r!*an ,tnE r'i. tt"Jlstt.rdtt N.aa,l

Expe enlalui Donders:

B - inspimiie;
2 - membbndde caucluq
3 - dopprinca.et ec€tubul(I) corcsponzrior
haheei9'

- baldai" de cauciucconectatela capdtulbifurcatal

tlbului (I)i

Asociaii capacitalilepulmonaredin coloanaA, cu modul de calcul al lor din coloanaB.

B
e. VER+ VR
b. CRF f. CV+VR
c.cv g. VC+ VIR
d. CPT h. VIR+ VC + VER
D€scrleli vascularizaliafunctionalaa pldmanibr.
Stabilii pozilia mediastinului9i delimitdrilesale.
CalqJatidebitulrespiratof(minutvolumul)pentruo frecventade 17respiratii/minut.
Stabil4i dac6 enunturile legate prin conjunctia -deoarece' sunt adevarate.in cazul in care le considemli
adevarate,determinalidacaintre ele exista sau nu o relatie de cauzalitate.
Difuziuneaoxigenului se face din aerul alveolarspre sangeledin capilarelepulmonarc,deoarece W'
siuneaparliala a oxigenuluiin aerul alveolateste de 1OOmm Hg, iar in s6ngelecare intr6 in capilarele
pulmonareeste de 40 rnrnHg.
 4, Excretia corticalarenala si ansa Henle scutA; aceastaajunge
doarin stratulextem al medulareirenale;Z Jr-xtame-
Sistemul excretor este format din rinichi Fi c6ile d/a4 cu glomerululsituatlajonctiuneadintrecorticala
urinare (tubi colectofi, calice mici, calice mari, si medulard,au anseHenlelungi,carecoboamadancin
bazinet,uretere,vezica si uretra). medular4uneoriajungandla nivelulpapilelorrenaleEi
Rinichii sunt agezaliin cavitateaabdominald,de o sunt extrernde importanliin mecanismulcontracurent,
parte Fi de alta a coloaneivertebrale,in regiunealom- prin care dnicNulproduceurinaconcentrata.
bara. ln jurul inhegului sistemtubularal rinichiuluiexista
Neftonul (fig. 98) este unitateaanatomicA9i func- o retea bogatade capilarg numitd reiea capilardperi-
tionala a rinichiului;in alcatuireaacestuiaintra doud tubulara.Aceastarelea primegtedin arterioleleeferen-
pd4i: corpuscululrenal Fi un sistem tubular. te sangelecare a trecut deja prin glomerul.Cea mai
marepartea releleide capilareperitubularese gase9te
in cortexulrenal,dea lungultubilor proximali,al tubilor
distali9i al tubilor colectoricorticali.
Debitul sangvin renal este de aproximativ
l2o0ml,/min (420mL loogtesut/ min). ln condilii
bazale,debitul sangvinrenal reprezinta20% din debi-
tul cardiacde repaug.
glomerulard
Filtrarea 9i filtratulglomerular
Lichidul care filkeazadin capilareleglomerularein
capsula Bowman este numit filtrat glomerular sall
uind primara
Filtratulglomerulaf(fig. 99) are aproapeaceeaii
compozitieca gi lichidul care filtreazAin iDterstilii la
capatul arterialal capilarelor.5e considerdca filtratul
glomerulareste o plasmacare nu conline proteinein
cantitati semnificative.
Cantitateade filtrat glomerular care se formeaz6
intr-un minut prin toli nefronii ambilor rinichi se
nume*e debitul filh6rii glomerulare Normal, acesta
este de aproximativl25mllmin (zilnic,180L). Peste
99 %din filtrat este reabsorbitin mod obiSnuitin tubii
uriniferi,restultrecandin urind.
Flg:98. Stuctt thldiului L cortical4 2. medula.a;3-calicemi.i Dinamicafilh6rii PIin membranaglomerulareFor
4 calice me superiot 5. arbra renaE A bazinet(pelvis renal);
?. vena renal4 & cali€e marc infedoi g ueter 10. pi6mid.
iele care realizeazafiltrarea la nivelul glomerululuiin
Malpighii11.capsula.enaL;12.nefronl 13.papildremldi 14.capsul. capsulaBowmansult 1.presiuneadin capilareleglo-
glmmlari (Bosman) 15. tub conto.t proximali 16 6nsa Henle; merulare(valoareasa medieeste de 60 mm Hg),care
1?.tub contort distal;l& tub colectoi 19.calicelme miilciu. determinafiltrareq 2. presiuneadin capsulaBowman,

F or6 3pg6s i elim i n a r e u

ar i n e i
Rinichii au doud funclii majore 1.de a excretacea
mai mare parte a produgilorfinali de metabolismai
organismului9i 2, de a controla concentatiile majori-
tatii constituenlilor organismuluicontribuindastfel la
mentinereahomeosfaziei si a echilibruluiacido-bazic
al organismului. Alaturi de acestea.rinichii mai au
umatoareleroluri l. formareasi elibercreareninei
(enzima)ti eritropoietinei(hormon) 2 activareavita-
minei D3; 3. gluconeogeneza.
Cei doi rinichi conlin impreund ci.ca 2 milioanede
nefroni,fiecarenekon fiind apt sa producaurina.
Tfpud de nefrq . L Cofikalt reprezent6nd85% ng. 99. Flttr€a glorn€ruhA I arteriold afe.enta 2. proleine;
din numdrul total de nefroni, au glomerululsituat in 3.arterioldeferentdi4 €apsu16
glomerular45. flltrai glonerular
Funllie tundam€it.ealeorgEn
smullruman

in exteriorul capilarelor,care se opune filtrafii (apro-

ximativ 18 mm Hg); 3. preriunea coloid'osmotica a
proteinelorplasmaticedin capilare,care se opune fil-
trarii (Dresilmeacoloid-osmotica mediein acestcaz
este de 32mmHg);4. presiuneacoloid-osmotica a
proteinelordin capsulaBowman(considerata0).
$i secretiatubularl
Feabsorbtia
Filtratulglomerulartravers€aza diferitelepo4iuni ale
tubilo. uriniferi9i,pe tot acest parcurs, substantelesunt
absorbitesau s€cretateselectivde catre epiteliultubu-
lar (fig 100),iar lichidulcarerezultain urmaacestorpro
ceseinka in pelvisulrenalsub forma de wina finald
Reahorbtir hibrilara MajodtateacompuqilorLtrinei
pdmaresunt substanteutile. Ele sunt recuperateprin
reabsorbtie.Celuleletubilor uriniferisunt adaptatemor_
fologic ai biochimic pentru a realizaaceastafunctie,
Fig.100.Fonnareatfntd 1.glomeruli2. caplsuldglome.ulard;3.tub
Morfologic. nefro(iteleau la polulapicalnumercsimi contort Droximali4 ansaHenle;5. tub conto.t dislal 6. calicemi€;
crovilicarecaescconsiderabilsuprafataactiv4 iar la po- 7. tub coleto.i & capilar.
lul bazalau numeroasemitocondriicare fabrica ATP
neces€rprocesuluide absorbtie.Biochimic,mernbrane' consum de energie gi oxigen (consum de ATP) 9i
le celulelortubulareconlin pompemetabolicecarepar_ impotrivagradientelor de concentratie sau eledrice.
ticiDala transooatulactiv. Forta pompelor metabolice este limitat6 de capaci'
Transportul pasiu se facein virtutea lmor legi fi' tatea lor maxima de a transpoata o substanla pe uni-
zicq ale difuziunii0n gradientchimiq electricsau elec- tatea de timp (Tmax). Celulaconsuma energie numai
trochimic)Fi osmozei,precumsi a diferentelorde pre_ pentru recuperareasubstanlelor utile, ldsand cata_
'in
siuni hidrostatice.Acest transportnu necesitaenergie bolilii urina.Prin transportactiv se reabsorbglu-
si nu este limitat de o capacitatemaximdde transport coza,aminoacizii, unele vitamine,polipeptidele, pre'
a nefronului.Prin acest mecanismse reabsoarbeapa cum 9i maioritateasdrurilorminerale (Na+, K+, C1-,
(in gradientosmotic) ueea (in gradientchimic) 9i o HCO3 , fosfali, sulfati, urati etc.).
parte din Na 9i Cl (in gradientelectricai electrochimic). &crefia h:bular6,Principalamodalitatede curafre
Reabsorbtiaapei Toate segmentelenefroNtlui pot a plasmeide catabolitiiazotatineutilizabilieste fil'
reabso|biapa.dar in proportiidiferite.Ceamai impor- trarea.Secretiatubularacompleteaza funcliade elimi_
tantd reabsorblre are loc la nivelul tubului contort pro' nare a unor substante acide, toxice sau In exces)i a
ximal - B0% din apa filtrata - 5i este o reabsorblie unor medicamente,
obligatorie,apa fiind atrasaosmotic din tub in inter Prin secreiie,rinichiiintervingi in reglareacon_
stitiu,ca urmarea reabsorblieisdrurilor, glucozei 9i a al' centratiei plasmaticea unor constituenliobignuili (K*,
qi
tor compugiutili la nivelultubilor contorti distali, dar, acid uric, creatinina).Mecanismelesecretieisunt la fel
mai ales,a lubilor colectori- absorbliaa 15%din aPa cu cele ale reabsorbtiei: active9i pasive.Sensultrans-
filtrata -, fiind o reabsorbFefacultativa. portului este inversat din interstiiiul peritubular,
ln lpsa ADH,reabsorbliafacultativanu se producq inspre interiorultubului. Paocesele de secretiepot
elminandu-seun volum de 2G25L de urina diluatain avea loc pe toatalungimea nefronului.
24 de ofe. Secl4ia de H+. Mecanismuleste activ, iar sediul
ln prezentaADH,aceastareabsorbliese produceti, principal este tubut contort proximal.S€cret6ndionii
(a umare,in 24 ore se eliminal,8L de urinaconcen- de hidrogen,rinichiulparticipala reglareaechilibrului
katd. In restul nefronuluise aeabsoarbe 4% din apa,in acido-bazic, Secreliade protonipoateavealoc 9i in
urina definitivaeliminandu-se cca l% din apa filtrata. restul nefronului.
Reabsorbtiafacultativapermite adaptareavollt_ Astfel, la nivelul tubului contort distal existameca-
mului diurezeila stareade hidratalea organismului. nismede hansportprin schimbionic,care reabsorb
in acestsegmental nefronuluiintervinmecanlsmele Na+si secretaK+ sau Hn,in functie de pH_ulmediului
de reglarea diurezei9i a elimindrilorde Na gi K. intern. Acest mecanismeste activat de aldosteron.
TftnsDortul actiu este selectivsi se datoreaza Secl4ia de K+ are loc mai ales in tubul contort
travaliuluimetabolic al nefrocitului.5e face cu distal,prin mecanisme active(schimbionic)9i pasive.
Prin secrelie de potasiu,rinichiul asigur6mentinerea
normalAa potasemiei.
Se.creliade ||H3. ln afara de efectul anfitoxic,
secretiade amoniacreprezintasi o modalitatede ex-
cretie suplimentardde protoni,fAr6 o acidifiere supli-
mentara a urinei. Surplusul de protoni eliminati se
haga de NH3rezultandionul amoniu,cafe se elimin6,
impreundcu clorul,sub formdde clorurade amoniu.
Traryorhil ttrineipdn u€ter€
Ureterelesunt mici tuburi muscularcnetede care
incep in pelvisulfiecaruirinichi si coboar6panah ve
zicaudnara.Pe mSsurace urinas€ colectea in Delvis.
prcsiunea din pelviscrestesi initiazao contractia peri-
s,talticaaceastaadspandindu-se de-a hmgul ureterului
panah vezicaurinara.Stimulareaparasimpaticapoate
cregte,iaf stimulafeasimpa$capoatescadeafrecvenla
undelorperistaltice,afectAndqi intensitateacontracliei.
In po4iuneainferioar4ureterulpatrundeoblic in ve-
zica urinaaasi trece calva centimetrisub epiteliulvezi-
cal,astfeica presiuneaintravezicalacomprimdureteml,
prevenindrefluxul urinei in ureter in timpul mictiunii,
c6ndpresiuneadin vezicaurinaracrestefoartemulL
VezicaudnarAeste o cavitatecu peretialc6tuilidin
musculaturanetedA,formatddin doua pa4i: (1)corpul,
careeste cea mai mare parte a vezicii,in carc se acu-
muleazaurinasi (2) colul (trigonuucare este o prelun-
gire sub formii de pahie a corpului,continuandu-se in
ils cLluretra
Muschiul colului vezical este denumit adeseoaisi
slmcterintem.Tonusulsaunaturaloprestqin mod nor
mal,pdtrunderea urineila nivelulcoluluivezicalsi al ure-
trei, impiedicand astfel golirea vezicii,inainte ca pre.
siuneas6 atingApmgulcritic.
Vezicaurinaramai prezinta9i un sfincterextemcare
este ahAh-dtdin mutchi strial contolat voluntar,spre
deosebirede sfincterul intenl care este in intregime
muqchineted Sfincterulextem este controlatde catre
sistemul neNos li poate preveni mi4iuneq chiar si
atuncicandcontfolulinvoluntartinde sAo initieze
Mi4iunea
Mictiuneaeste proc-esul de golirea veziciiurinare
atuncicandesteplina.In esenla.vezicauinad se um-
ple progresiv,panace tensiuneaintraparietalaatingeo
anumitavaloareprag,momentin care se declangeaza
un .eflex nervos,numit reflex ,de mi4iune", care fie
determinamictiune4 fie, dacanu este posibil,produce
dorintaconltienk de a udna.C6ndin vezici s.auadLtnat
30-50mL de udn6,presiuneacrege la t10cm apa.
Acumulareain vezicaurinarda 200-3OOmLde urina
determindo cre€terede numaicativacentimetriapa a
presiuniiintravezicale;acest nivel aproapeconstmt al
CUVFIIE cHErE
renina,edtropoietina,nefronicorticali,nefroniiux- :
tamedulari,debit sangvin renal, permeabilitate i
glomerulara.tiltratglomerular.
urinaprimara. reab-:
sorbtietubulafa.secretietubulara.secretiede H'. i
-i:ll"llTl:j:"lll1T:"::::.*--l
presiuniieste rezultatultonusuluiintainsecal peretelui
vezical.Dacavolumulde urin6dep6seste300'400mL,
presiuneacrestefoartemult si rapid.
Reflexulde miciiune odab initiat se autoamplifica.
Astfel,contmctiainitialaa veziciicrestedescdrcarea de
impulsuride la rereptoriivezicali,ceeace va ducela ac-
centuareacontractieireflexe,acest ciclu repetandu-se
panacandmuschiulveziciiurinareajungela o conkac-
iie putemica.Dac6 reflexul de mictiune declanqatnu
reusestesi goleascavezicautharA elementelenervoa-
s€ ale acestuirefle{ ramAninhibatetimp de catevami-
nute sau unmri o ota sau chiarmai mu]t,inainte ca un
alt reflex sa fie iniliat si sa declansezemictilmea.Dacd
nu, mi4iunea nu se va produceatat timp cat umplerea
vezicii urinare este suficienta penku a declangaun
reflex mai putemic.
Reflexulde mictiuneeste un reflex controlatin in-
tregime de mdduvaspinarii,dar poate fi stimutatsau
inhibatde centriineNosisuperioridin trunchiulcerebral
si din cortexulcerebral.
CompoziFia
chimisi a urinei
Urinacontine95%apasi 5%diversicomponentisub-
stanleminerale(saruride Na,K, Ca,Mg);organice(crea-
dnin4 uree, acid uriq enzime, hormoni, vitamine)
hematiisi leococite(darmai puline de 5000/mL).
Valorimedii nonnalein Ldnafinali
FriniiilEi!ndsmen|a
e !l,r ofU

Noliuni elementare de igiend 9i patologie 'lnsuficienta renal6

De regula este stadiul evolutiv final pentru nume-
Cistita roase boli renale sau cu atingere renald;insuficienta
in mod nofmal,tractulurinarestesteril9i rezistent renalapote fi acutd sau crcnica.
la colonizareabacterian6.Prezentabacteriilor la ln insuficienta renala acut6, rinichii inceteazd sA
nivelul vezicii urinare determin6 fenomene inflama" mai funclioneze,complet sau aproapecompleqexist6
tofii la nivelulpereteluivezical,cu rasunetclinicdife- insa posibilitatea recuperarii aproape complete a
rit la femeiefat6 de barbat.O buna hidratarepoate functieirenale.
micgoraaisculuneiasemenea suferinte. ln insuficienla renala cronic6, pierderea funclicl-
Nefrita $ glomerulonefrita nalitalii renale se instaleaza progresiv Fi este ire'
Clasic,sindromulnefriticpoateincludehematurie, versibia.
hipertensiune, insuficient6renaldgi edeme.Nu este Tratamentul insuficientei renale se Doate rcaliza
obligatorieprezenlatuturor acestor manifestarila prin dializa(rinichiartiticial).Principiulin bazacaruia
acelasipacient.Sindromulpoatefi acut sau pasager func_tioneazA dializaeste urmdtorul sangeleeste pom-
(ex.glomerulonefrita fulminan!cu insta- pat intrun circuit exterior oganismului.In timpul
infectioasa),
lar€a rapida a insuficienlei renale, sau insidios. pasajuiuiprin acestcircuit el este produsii
"curalat"de
Manifestarile clinicepot variafoartemult pe parcur" de metabolismcare trebuie eliminatidin organism,
sul evolutieibolii. ajungand inapoiin copul pacientului, ,,curat".

Lqcrdri prcdtce
;"##n""*:f ilH?ecortata dimineata. ModdetuctuSeprepara
o sotutie NaOH
deNaOH lox
t0tt
;;;;;';;;;; il"- iecottatadimineata.
d l9i
,^*li:rnmx;:[.i:
j"111#,*:11fl -,Wjrl:q:*F9.f
iiii1"t#13.,'ff.'1,::ff
^
*1flil"lT'i,Si.: sticlediferite.
uga Naoll ca
pahare
de..sricra. Berzetius.
hadedetlmesor.-reac-
:".fiH:: [""Si ?"J:il: :';"ii:?,:g:';",*f"19
panacandamestecul
secoloreaza
albastru
';#::r#,:'::i*r
l4od de lucrL Se 5 mr ,,nn:,..-^ ...,,- ;i:|]:."'
beta,
beta.se adaugacatevapicaturide l-lNor5%piini ." rn unnaesteprezenla
Prezenlaglucoza,
glucoza'se va torma.
lorma'
<hiar ]l-l'tl
-.,-"_u,t_u
1a rece
rece, un preciPitat
precipitat
r$cat. Daca nu se for
devineevidentacida,picurandu-ieapti
soluliadevinJevident g,5-2
-roscat
mL de solutjede AqNO, 2%.Va DferiDita'- AoCl
" ce
'v- '" Tsza nlcl
rici la
la temperatura
temPeraturaOefferbere,
de nerDere,glucozaeste
glucozaeste
poatefi dizolvatp'r"""aiis;;;Jiil";:
p*t"'ti-Ji-i""ipri;daugarea de NH' absenta
aDsenta

Euidentierea Eoidenla,rca
sufutanteloryro:etf
atnoniacuhrt t\oddetucrusetoam6
lo mLdeurindintFo
z tritit7rtfiir.|frt"ifir Berzelius
s
.'Ji:,i'""-.li'l#;"11;:';;uiff.I""iffi 9i se controleaza
:a estealcaUna
reac.tia
sa cu h6rtiade tur-
::::r:::::,:.:HnTi:"::i,1;"":l::T
se aciduleazScu HNQ. Se
: la fierbere ti apoi se Edauga cateva
e acidacetic1O%. **:* esteprezenta
Daca P'E4s"wctuu
albu-
aceastava deveniinscurttimp albastrudatoritaNHr
;;a ;ina;"";;il;:
carese oegaja
Deoareceurina nu contine albuminadecat in
Ftltdon ora^d.^ 6t^,r staripatologice,
penbua realizaprobacu udnanor
/utoddetucr|inrFoeprubekcu5mLdeurina
arDus
oeou'
- ----- - -
ilffiil,tij;Tlrti:.'":lh"':ilii"#ji*ff"HJ
;il:;" ;id'""J;6Hi'";;."
il batut
;iJ;'.ii,ii?;
pi.ril .i p"ii" lr"ort r<onro* G-;;;;;J
'\:'&"JJiilHi'1's[:"':"$':::i":d
"* pentrucreatinina.
loratjefosiecaracteristica
cu5u mLaPt'

:, srtpunetiin evidenFprezenta
in urina
a,unor compugiorganici(acid uric. uree)$i a unor (omponenteminerele
mjneraleprecum
precumsarurllede Na,K, Ca,
s,a.
 Qdstli rdspunsulgregit.
Reflexul de micliune este controlat,stimulat sau inhibat dq a. hunchiul cerebral;b. cerebel;c. m6duva
spinarii;d. conexul cerebral.
stabiliti dac6 enunturilelegateprin conjunclia,deoarece"sunt adevdratesau false;in cazulin care re con-
9rderatiadevarate.delenniMli dacaintre ele exjsta sau nu o relatie de cauzalitate.
Deti debitul filtrarii glomerulareeste de cca 180L/zi, cantitateade urina eliminatarn 24 de ofe este sub
2 l- d.eoarccepeste 99%din filhat este reabso$i! in mod normal,la nivelul tubilor uriniferi.
-IdendncaF
-
9i d€Drrniti cat mai multe dintre componentelenefronuluigi rolul acestora,folosind imagineade
mai io6:

calcuhJi,in litri, debitulsangvinrenalin conditiibazale,

luandin considerare
un debitcardiacde repalrsde
5 L/minut.
sbbilili ordineanormalain caresesuccedelementele componente
alecailorurinarqcalicerenalemari,ca-
lice renalemici uretra,pelvisrenal,vezicduinard,ureter.
trcercago aauoraliptanulunuieseucu tema "Rolulexcrelieitegumentare, salivarqintestinalqpulmonare
9i renalein reglareavolumuluiFi compozitieisangelui..
Flncliiietundam€ntaie
al€ organ!6flllu uman

5. Metabolismul Metabolismul al glucidelor

intermediar
Prin metabolism se inielege totalitatea reactiilor Glucoza,fructozasi galactoza, absorbitela nivelul
biochimicede sintezaori de degradare, cu consumsau tubului digestiv,ajungpe caleavenei porte la ficat. La
cu producerede energigcareau loc in organismelevii. acestnivel,galactoza, in totalitate,ti cea mai mare
Aceste reacfii au drept rezultat menlinereavietii ti parte a fructozei sunt transformateprintFo serie de
adaptareaorganismelorla condiliile mediului incon. reactii in glucoza,forma de utilizare preferenlialaa
iulator cu cate au un schimbDermanentde substante hexozelorde catre toate celulele.
tl e^nergle La nivelul ficatului, glucoza poate fi stocata sub
In functie de sensul biologic al acestor reaclii formd de glicogen(glicogenogeneza), ori poate fi uti
biochimice, procesele metabolice pot fi de tip catabo.
lizataprintr-o serie de reactii metabolice(glicoliza),ca
lic sau anabolic.ootentandu.sesau inhib6ndu.sereci. principalasursa de energie.
proc. *Glicogenogeneza, procesul de fofmare a glice
Proceselede tip catabolic(catabolismul)au ca rezul-
genului- polimer al glucozeicu moleculafoarte
tat producereade energie.Sunt reprezentatede reactii mare -, are loc la nivelul diferitelor celule din orga-
chimice,in cadrulc6roraare loc descompunereasub- nism,dar cu precadere in ficat si muschi. Clicogenul
stantelor macromolecularecare orovin din alimente este o formA de depozit a glucozei,care poate fi me
(exogene)sau din structurilecelulare(endqgene), pAna
bilizatacu usurinta,la nevoie,printr-o serie de reac_tii
la constituenli simpli. Parte din energiarezultataprin
de depolimerizare,proces ce poarta denumirea de
procesele catabolice la nivel celular se pierde sub
glicogenolizd9i este activat de catre adrenalina9i
forma de caldura (55%),restul se depoziteazain
compusi.care.datorita(antitatiimdli de energiepe glucagon.
cdreo pot InmagaTina, poarladenumirea de compusi 'Glicoliza. Clicoliza reprezintd desfacereamote-
maooergici,ca de exempllr,acidul adenozintrifosforic culei de glucoza pentru a forma doua molecule de
(ATP). acid piruvic. Procesulse desfagoardin zecetepte de
Proceselede tip anabolic(anabolisrnu)constaudin reactii chimice succesive,fiecare treapta fiind cata-
totalitateareactiilorbiochimicecare,prin utilizareamelizatade cahe o enzimdproteica specificd.Cele doud
leculelorabsorbitela nivelultubului digestivsau rezuLmoleculede acid piruvicce rezult6dinh-omolecula
tate din proceselecatabolice9i cu consum energetic, de glucozapot fi transformate,in pfezentaoxigenului,
refac macromoleculeleuzate din st.ucturile celulare, in doud moleculede acetil coenzimaA, care vor intra
asigurAndcaegtereati dezvoltareaorganismului !i in ciclul acizilortricarboxilici(ciclul Krebs),desfaturat
rcalizareafunctiilor sale. ln matriceamitocondrial6. Rezultatulnet per moleculd
In general,proceseleanabolicese afla in echilibrude glucozala sfargitulciclului acizilortricarboxilici
dinamiccu celecatabolice.insd.in dife.ite oerioadealeesteobtinereaa douamoleculede ATP,la fel ca si in
vieti;,intensitateacu carese desfasoaraunul ori celalalt
cazlrlglicolizeianaerobe.
dintre proceselemetabolicevariazd.Ln varsble tinere, Cu toata complexitatea glicolizei ti a ciclului
atunci cand are loc dMzirmeaaccelerataa celulelorsi Krebs.In timpul a(estofpfocesese sintetizeaza can.
diferentierealor, si in cursul perioadeloroe conva- titati foarte mici de ATP. Cea mai mare parte a can-
lesceniA, predomin6 anabolismul,in timp ce,in cursul
titalii de ATP lumizatade o moleculAde glucoza
eforturilorma , ori cdtre b6taanete,predominacatabo- (aproximativ95%)se va sintetizain timpul fosforilarii
lismul.
oxidative,desfaguratain miiocond i gi care pre-
Pentru facilitareastudiului proceselof metabolice,
acesteavor fi Drezentateatat analtic (metabolismul supuneoxidareahidrogenului produsin timpulglico-
intermediar)c6t si prin prisma aspectelorenergetice lizeisi al cicluluiKrebs Acestprocesesteextremde
carele caracterizeaza (metabolismulenergetic). complex 9i este posibil datorit6 prezenlei la nivelul
mitocondriilora unor structuri specialecare. pfin
Met abs li6 m ui nl t e fm e d i 6 r feactiicontrolateenrimalic.fumizeazaenergiece se
Metabolismulintermediar(MI) feprezinh totali- va inmagazinasub forma de ATP. In timpul fosfo.
tatea reactiilorchimice la care participaprodugii rilarii oxidativese obtin 34 de moleculede ATP.
absorbitiIa nivelultubuluidigestiv,reacliicare real- Astfel, eficienta transferuluide energiepdn cata.
izeazainglobarealof in edificiilemacromolecltlafe
ale bolismul unui mol de glucozaeste de 66%, restul
oaganismului sau degradareaacestorapand la la transformandu"se in cdldura.
foameexcretabile. Trebuie subliniat rolul pe care il are ADP.ulin
Desfasurarea acestorreactiiesteposibiladato ta controlul glicolizei si al oxiddrii glucozei,deoareceel
enzimelor.careau rol de biocatalizatori. este necesar in diferite etaDeDentrua fi convertitla
 A-TP.In concluzie. absentalui ducela stopafeadegrd- Trebuieamintitca elberareade energiedin glu-
oam motecuteide gluco?a.Asadaa.odata ce tot
coza,mai.poale[i tacutasi pe o calealternativa
AUP-utdtn celulaa lost transformatIn Alp. intfegul iro-
paocesglicolitic gi oxidativ se oDre6te. cesetorotscutatepanaacum.si anumepe <alea
nu-
mrtaa pentozo+osfatilor.
Eli,berareade energiein aisenla oxigenului _
, 'GluconeogenezaAtunci cand glicemla scade ca
9ltcolua -anaeroba-. L,neorj.oxigenulde!ine lie urmarea aportuluiinsulicientde gluco,,aori a
rnorspontDtt,tie insuficient,,i atunci,In aceste utili-
conditii.o canlitatemicade energiepoateii eliberata fll. li_"illli"": aretoc.rranstor
marea
aciTitor
grasi
(proventLrdln scindarea lipjdelor)sau a aminoaritilor
oe.catfe cetuleprin glicoliza.pentru ca feactiijede
tproventttdtn catabolizdfea proteinelor)in glucoza
oDlrnere a aciduluipiruvicnu necesitaoxigen.Acest (gluconeogeneza).
proces,.degi afe un randamentextaemde mic (3%), ln 5iluatiain cate cantitaleade glucozaeste
esfe salvatorpentruviala (elulei penku <elecateva cres-
cuta.peste posjbilitdtileceluJeide a o u,ili7a,are
mrnutein.careoxigenulpoatefi indisponjbil. in aces- loc
re conott. cantjt6timari de acid piruvic runr !ans_ gtucozei.In rrigliceridesi depunefed
l111t9r-ur:u.
acesrora sut'^torma
lormate in acid laciic, care difuzeazain afara dF lipidede rezervaIn tesutuladi-
pos Acesl lapl explicade ce scadered(onsumutut
cerulelor,permitandobtinereain continuarede acid
energettc (sedenrarismut). ori aportul excesivde glucide
prruvrc.prjnglicoliza.Candoxigenuldevineotn
nou arag.cresterea cantita[iide tesuladipos(tngrasarea).
orspontDrt.acjdullacticse transformadin nou In acid
reSlarea glicemieiVatorileglu-
Pruvlc, cafe,eventual,va fi oxidat"pentru a asrgurao :_-,lTa]r]smeE.9e
cozer rn sange.glicemia.variazarelalivputin.mehri-
cantitatesuplimenta*rde eneroie. nandu-se,ln\im(e re\aiN constaNe(65_\\omq \6
luu mL de 5:rnge). daiorilaunor complexemecanis.
me.dereglarecarepastreaza echilibruiintreprocese-
le de glicogenoliza,glicogenogenezA, g[coljz; si glu_
coneogeneza.
Insulina,hormonsecretatde pancreasul endocrin,
scadeglicemia. prinfacilitarea patrunderijsi utilizari.
et celutare.
serie de hormoniau insa o aciiuneopus6jn_
,O
sulinei.De exemplu,glucagonul, un alt lrcrmonse"
cretatde pan(reasulendocrin.stimuleaftglicogeno-
a Gli€oliz6 rEa sr gtuconeogeneza. ceeace explicaactiunealui
,
nrperg|cemtanta: adrenalina isi exefcitaacliuneahj-
perglrcemiantA ptin stimuldfeaglicogenolilei, iar

{
I secretiade insulina

cre![e
celulara

ffi
: ] - ! ' ! l . l i : i } .i ;l !i .i ..? -'i -'|{L n :i

(cortizolul) gluco- rMeqardsmede reglarea metaboli$nr ui interme-

hofmoniiglucocorticoizi stimuleaza
neogeneza. dia! lipidic. lnsulina, ca urmare a stimularii utilizarii
Rolulglucidelorin organismestemultiplu. glucozei,atrage scaderealipolizei gi stimularealipo-
Rolul energetic este primordial.Ca urmare a genezei.Adrenalinagi noradrenalinadeterminadegra-
degradarii completea unuigramde glucozd, in cursul darea trigliceridelor 9i mobilizareaacizilor gragi.HoF
procesuluide glicolizati oxidareia nagtereun totalde monii glucocorticoizi(cortizol),ca 9i homonul soma-
4.' kcal.Avantajulutilizariiglucidelorca sursaener totrop au efecte lipolitice, ei contribuind la mobiliza-
getic6const6in faptul ca ele sunt rapid degradate, rea acizilor gragi din depozite gi la degradarealor.
far6oblinereaunor produgireziduali, panala COz9i Hormoniitiroidienideterminamobilizarearapida a
HrO. Clicogenul.depozitatin special in ficat si grasimilot fapt determinat;ndircct prin cretterearatei
muschi,constituieo rezervaenergetica(aproxlmativ metabolismuluienergeticin celulelecorpului.
3000 kcal) mobilizabila prioritafin conditiide soli' Rolul lipidelor tn organism
']..Rol energetici lipidele reprezintaprincipahrlre'
citafe de relafiv scurta durata(efort fizic moderat,
expunerea organismului la frig). zervor energetic din organism.Se apreciazaca, la o
Rolul plasfic Anumitestructuriglucidiceintr6in persoana cu o constitulie fizica normala, lipidele
alcafuirea unor tesuturioaia membranelor celulare. aflate in organismreprezintAo fezeNd energetrcade
Roiul lunclionaa Pentozele(ribozati dezoxidboza) aproximativ 50 000 kcal. Degradarea unui singur
inha in alcdtuireaacizilornucleicisau a unor enzime. gram de lipide elibereaz69,3 kcal.
2,Rol plastic lipideleintr6 in constituliatuturof
sistemelor de citomembrane(de exemplu, lecitina).
TEME$I APLICATII Cantitauimportantede lipide se gasescdepozitatein
O Allati rasounsulcorect. jurul organelor(grasimeadin loja perirenala,din orbita
Clicolizareprezinta destacerearnoleculeide glu_ etc.), asigurandproteclia mecanicd a acestora,sau
coza cu formareaa: a. trei moleculede acid glu_ subcutanat,cu rol termoizolator.
tamicib. douade acid piruvicic. douamohculede 3. Rol funclional uneledintre substantelelipidice
acid butific d. uneimoleculede galactoza. reprezinta precursori ai unor hormoni; astfel, coles'
A Ga5$iraspunsulgregit. terolul reprezintapreclrsorul hormonilor glucocorti-
Procesele tip anabolicpredominii:a. la pubep
de trp coizi, mineralocorticoizi,cat qi al hormonilor sexuali
tatq b. in tjmpul unoreforturiexageratei c. in ade Unele fosfolipide intervin in p ma faza a procesului
lescenl,aid. in perioadele
de covalescenla. de coagulare.
O Completali 6patiile punctnte cu termenii cores' Metabolismul al prcteinelor
intermediar
;";;ff* esteprocesulde formarea......-
Cluconeogeneza
Proteinele reprezint6 aproape un sfert din masa
corporal6. In procesul sintezei de proteine sunt
din ..............
Fi .............. ....-....-..
fezultatidin scindarea folositj aminoacizii de provenienF alimentara,cei
si catabolizarea .............. formaliin organismdin precursoriglucidici9i lipidici
9i o buna parte din cei rezultali din procesele de
catabolismal proteinelor.
Met€bolismul al liDidelor
intermediar Concentratianormalaa aminoacizilor in sange
formaliin enterocite,
Chilomicronii ajungiapoiprin este intre 35 si 65 mg/100 mL de plasma.
vaselechiliferein limfa9i tecuti odatacu aceastain Aproape toti aminoaciziiau moleculelemult prea
:ange, sunt scindati sub influenta unei enrime maripentrua puteadifuzaprin porii membranei celu'
(lipoproteinlipaza)
in proteine,acizigragi,glicerol,fos' lare. Ei vor traversa pdn membrana celulara, prin
folipide,colesterol,utilizabiliIa nivel tisular.Acizii transpod activ sau difuziunefacilitatd.
gra9i,in marealor majoritate, patrundin toatecelulele ln afarade utilizareain cursulorocesuluide sin_
(cu excepliacelulelornervoase)9i in cantitatemicd teza a proteinelor,
aminoaciziisunt implicatisi intpo
ramanin plasmd(acizigragiliberi).Partedin acizii s€rie de reac_tiimetabolice.
gragiliberivor patrunde!i ei in celule,aflandu_seintr 'Mecanisme de reglarea melabolismuluthterme
un permanentecNlibrudinamiccLl acizii graii din di6r proteic. Mentinereaunui echilibruintre procese_
celule.La nivel celular,aciziigragipot trece printr'o le de anabolismsi cele de catabolismse realizeazain
secventade reactii chimice de betaoxidar€ cu elibe_ funciie de aportul alimentar gi de cheltuiala energe
rare de energie,ori pot fi utilizali pentru relinteza ticAa organismului, sub controlulsistemuluineNosti
diferitilorcompu'i lipidici. al glandelorcu secretieinterna.O seriede hormonj
 l\mnoaclo z : preclominantaproceselorcatabolice,iar a celui veqe_
tativ parasimpatic. predominanta celoranabolice.
Rolulprcteineloranoraanism
7.Rol ptastic. proteinelereprezintascheletulpe
:/+ cetoacid 2 care are loc constituireaultrastructuriicelula;e_
Proteinele inha,de asemenea, Fi in alcatuircamacro-
structurilor, a substanlei fundamentaledirr srucrura
tesutului_o_sos (oseina).cartilaginos ((ondrina)etc.
z. Kol I uncl[onali majoritateasubstantelof,,acti-
ve- (enzimele.unii hormoni)din organismsunt de
naturAproteica.Protejnelejoaca !i rol de transportor
aldiferitelofsubstanteprin sange.lichideinterstitiale.
ofl pnn memDranele celulare.
. 3.Rol energetic: degradarea proteinelorin ve-
Oereaacopeririiconsumuluienefqeticse lace In
cazunextreme.canddepozitelede glicogensi lipide
sunt eputzate,Ardereaa Iq de proteinefurnizeala
4,1kcal.

.]'' ....' :': i.... l:

':.i
TEME9l APLICAT|| .r',

stimuleazaprocesele de sintezd a proteinelor (hor-

monut de crestere,testosteronul,hormonii estrogeni)
in timp ce altii favorizeazapredominanta proceselor
catabolice(tiroxjna,cortizolul),
SistemulnervosDoate
intervenide asemenea, in controlulechilibruluidintre
procesele anabolice ti cele catabolice. Stimularea
sistemului nervos vegetativ simpatic antreneaza

Me{*boli$ftL,l*n€',6sti*
Metabolismulenergetic repfezinh schimburile
energetice dintreorganismsi mediu,dnandseamade
Glicogen<- clu€oza -<_ clicooen cantitateatotalade energiecareia nagterein cursul
T gliceidd <- Acizi Ea$i -<- T glicerida
Proteine<- Aminoaciur<- proreine metabolismului intermediar9i cantitateade eneroie
utilizatade organism.Enefgjaeste utililatade or;a-
nism atat pentrumentjnefeaproceselorvitale,caisi

I
pentru a permiterealizarea unor reactiicu caracter
adaptativale principalelorsisteme functionaleale
organismului.
Glucidele,lipideleti proteinelepot fi utilizatede
c6trecelulepentrllobtinereaATp, iar acestapoatefi
folosit ca surs6energeticdpentru alte funct
"ffit:F
Funcblle
tundamentlle rm6n
al€organismllui
Ceeace faceca aceastamolecul6sa fie utilizataatat
de laagdreptsursade energieestemareacantitatede
energieliberd (12000 de caloriipe mol in conditii
fiziologice)inmagazinata in fiecaredintrecele doua
leg6turifosfai macaoeagice ale sale.Cu toataimpor-
tantasa deosebitaca agentde legaturdpentrutrans-
ferul de energie, ATP nu este cel mai abundent
depozit de legaturi fosfat macroergicedin cefula.
Dimpotriva, fosfoc.eatina(PC)estede catevaori mai
de la niveluls6u
abundenta, iar legatuaamacroergica
contine13000 de calorii/mol.
Spaedeosebirede ATP ins6,ea nu poateactiona
ca agent de legatufa pentru transferul de energie
intre principiilealimentare9i sistemelefunctionale
celulare.in schimb, poate transferaenefgie prin
schimb cu ATP-ul;c6nd in celula sunt disponibile
cantitalimari de ATP, acestapoatefi utilizatpent.u
sintezade PC,iar apoi,in timpul utilizariiATP, ener-
gia din PC poate fi transferah rapid ATP'ului 9i, de la
acesta,sistemelofcelulare.
Inrerelaliilebiochimiceale fosfocreatinei si aciTi-
lor adenozinmono-,di' 9i trifosforic sunt mijlocite
Acid lactic1) Acid piruvic
enzimatic (creatinkinaza,adenilatkinaza),put6ndu-se
schematiza: PC+ ADP <+ creatina+ ATP Ei
2 ADP e ATP + AMP.
M e t a b o lis mbual z a[l M B ]
Ratametabolismului reDrezinta rata utilizadiener_
gieiin organism. Se masoardin caloriisaukilocalorii.
Cregtereaactivitatii celularedetermin6qi cregterea
ratei metabolice: hofmoniitiroidieni,stimulareasim-
patica;efortul fizic, tipul de activitate (de exemplu,in
cazul Lrnorprofesiuni predominantstatice,consumul
de energienu depagelte3000kcal zilnic,in timp ce
in profesiuniledinamiceconsumulpoate ajungela
5-6 000 kcal/24 ore).
Rata metabolismului bazal reprezintd cheltuielile
energeticefixe ale unui organismpentru intrelinerea
functiilorvitale.Se masoarain condiliispeciale9i se
determindprin calorimetrieindirecta.
Valoareametabolismuluibazal poate fi exprimatd
in funclie de gfeutate(1kcal/kg/ora),ori mai corect
in functie de suprafala corporala (4Okcal/m2/ora).
Acestea sunt valori medii, care variazain functie de
i&il;;;;iil;ii,ii:
:;:--::;.;:-:::,
11
1
il
l
tll l
. -.,,.,,,r,.,...
 varsldde set.de tipulactjvitdrii. fiindmarcrescutta de cdldurddegajatdde
une , ia sexulmasculinsi la persoanele organism(egalacu consumut
ce desfasoara energeDc doaratuncicanoenergianu se consuma
o ac!vfiatetizicasustinuta, st
Valorilemetabolismului 0"...t":.. me.ani() sau indirecte.prin
bazalmai pot Ii expflmdte masurarm
::..::ii. rantitatii de oxigenconsumatain cursul
-. procerlual.in taporlcu \,alorile
sr stdnddfodtemeta-
Dotrsmului-baldl. tn functiede varsta, sex.[dlie,care
<egasescin tabele5pe^(iale. situdtiein Care5eaccep_ *alr i si v:lr aj.er ;::- !er siii;.a
ra o€Darerede + - l0% fatade \,aloarea : ctiilt:]1enle;r a
medie.
mdsurarea metabojismujui enefgetjc se poate
_ lace nutrimenie sunrgtucidFte.
I|e pltnmetodedire.lF.in cafe5emasoara
^.^lli::lTl"l"
cantitatea protelnele,
tipidete
si

R a liaalim e n ta r d dlrmentaf oxidalpanala COrsi H O si d tosrredat,n

La om, o alimentatie corespunzatoare nu lnseamna caorut acestuj capitol,
.
asgurafeasenzalieide plenitudinegast.icaprjn apr
aportul .^ Somporilia o\imativad dieteise prezintdastlel:
exrelr\ st neselectiv
dedlimente, ci aporlulunordJtmen- )U%glucide.35% lipidesi 15%proteine:
'. - co.r(orddnta necesarutzit-
cu ne\,oileofganismului. diferentiate nr(^esre pretentat la cdpitolul
rezenatdiqestiei.
- unole de \,;rsta.de respiratoresteraportuld;tre CO2eli_
_'np st de.onditiile tjpulactjvjtatjiOepuse, de ano- L. _loettctentul
Derat,sl U_,
cLmdterice etc.ln principiu.o aji- consumatpenuuoxidaredunuigram de
-Fnatre echitibratatreDuiesa asigureofganismului prhcipiualimentar, El arevdloareaI pentrugtucozasl
supoftulenergeticpentruexistent6(substanlerc orv^erse^dtte valoripentrudjtesubstante(de exemplu
energe_ pe
:c€), elementelenecesafecreariiunor structuri ru ?mrnoacidul alanina_ eg3).
-. a.er1cetoruzate{substante noi ori Kegtarea
plastice),
.at si biocatali. aportului alimentar
z.r-ont de protenientaexogend (subslante Fodmed, este dorinta de alimentesi se d5ociaTa
minefale, vita_
- etc) Ldrenu pot fi intejiari in otganism. renomeneobiecri!e{de exempju.con-
T :"1^:,,i:tl:9"
lonr'nJtLl energeti.dl atimentelorrepreljnta rrac! e de toamede la nivelulstomacului).
:nefgiaeliberatade fiecaregramdin fiecarepnncjpiu este dorintapentfuun anumittip de
^,,:::,irul
allmenL
 Safiefaleaesteopusulfoamei;senzatiade impli_
nire a ingestieide alimente.
Centdi nervogide reglarea aportului alim€ntar
Centriifoamei9i al salietauise gasescin hipotala-
mus.Pfimul,la nivel lateral,cel de al doilea,ventro_
medial.Existasi alti centrinervos!cu rol in alimenta_
re centriidin parteainferioaria trunchiuluicerebfal,
care controlezamigcarilepropriu_zise din timpul ali'
mentatiei;amigdala9i catevaarii cortlcaleale sis-
temuluilimbic.stranscorelatecu hiootalamusul.
Reglareaaportuluialimentarpoate fi clasificah in:
reglarenutritiva,care constain menlinereacantitalbl
normalede depozitenutritivein organism,9i reglarea
alimentafiei(reglareaperifedcdsau pe termen scurt),
care este in leoaturadirecta cu efecteleimediateale
alimentariiasup;atractului digestiv.in primul caz,cand
depozitelede substantenutritiveale organismuluiscad
sub normal, centrul foamei din hipotalamusdevine
extrem de activ gi aparesenzaliade foame.Rolul cel
mai impoftant revine,printru m€canismnecunoscul
produsilormetabolismuluilipidic In cel de-aldoileacaz,
intensitatea senzalrei de foame poate fi temporar
scazutasau crescutaprin obiqnuinl6(de exemplu,o
persoanaobisnuitasa manancetrei mese pe zi in
" ! i i i r i r i i l ;i*
kincipalelevitamineSiimportanlalor
I citriie, salati,ardei
ficat
cazulomiterii uneia-va aveasenzatiade foame la tim.
pul respectivl Alli stimuli fiziologici pe termen scurt
sunt plenitudineagastrointestinaldti inregiskareaali.
mentelorde catre receptoriidin cavitateabucala.
Este recomandabil ca aportul alimentaf sa fi€
rational,intr-un ritm la care hactul gastrointestinalsa
se poatd acomoda,reglat mai a'es prin mecanismele
pe termen scurt, dar modulat de c6tre sistemelede
Obezitateaapare printrun aport excesiv de
energie in comparaliecu consumul;aceasta se
int6mplanumailn fazade instalare a obezitafi.Odata
obezitateainstalata,pentru menlinerea ei aportul gi
consumulsunt egale.EsteinsoUtade o seriede tul-
burari majofe,care fac din aceastAproblemao boala
metabolic6cu consecinledintrecelemai grave
Inanitiaduce la golireadepozitelornutritivedin
lesuturile organismului. Primele depozite golite ln
catevaore sunt suntcele glucidice.Eliminareaexce-
siva de lipide este constanta,iar proteinele au trei
fare de depletie(epuizare): rapida.lenta si din nou
rapida,cLrputin timp inaintede deces.In oriceetapa
a inanilieiexistdmodificdrimetaboliceinsemnate9i
semneledkecte sau indirecte ale carentelorinstalate.
0,0025mg
- scorbut(inllamarea 55 mg
gnsiilor)
- friabilitateGoasa
' tulburarifesDlatofii
- imerfle
(h[p4i rAspunsurilecorecte.
Cluconeogeneza este procesulbiochimicde formare a glucozeidin: a. glicogen;b. acizi gragi c, fructozi;
d aminoacizi;e. galactoz6.
Afl4i rbspunsulcorect
Glicemiase menline relativ constantd,datoritd mecanbmelorde reglarecare p6steazd echilibrulintre
proceseled". a, glicoliz6;b. glicogenolizA;c. glicogenezd;d gluconeogenezd; e. toate raspunsu.ilesunt
corecte.
slabilili daca enunlurilelegateprin conjunclia
sideratiadev6rate. "deoarece"sunt adevaratesau false;in cazulin care le con-
detemiDalidacaintfe ele existasaunu o relatiede cauzalitate.
Lipogeneza esteun procesreversibir, deoareceripideleformatepot fi mobirizate din depozitern proce-
6ul de liDoliza,
Pierderea
de cdldurdsebazeaz6 maimult pe mecanisme fizice.
deoarecese realizeaza priniradiere, condu4iesi convecliegi
maipulin prin respiraliesi excretie.
Obezitateaesteconsideratd o boalametabolicacu consecinle
gravq deoafeceesteinsotitdde o seriede tulbur6rimaiore,
careafecteaza intregulorganisrn
Cdt|PlehFmecanismele de reglarea glicemieifolosind
schemaalaturatd.

Red.rqhliun eseucu tema componentelor

metabolismului "lnterconexiunea
intermediar$i energetic'.
htoonili Fapteralii alimentare zilnicepentrucca 2SOOkcal/zi,
folosindtabelulsi textulde la pagina113.
Fuoctiie irldasrenirle.le iBanis.rui.i .naF

Se descriu foliculi primordiali,foliculi p.imari, foli-

culi secundari (cavitari) evolutivi si foliculi maturi
(te$iari,de Graao.in fiecarelun4 incepand cu puber-
ktea 9i pan6 la menopauz4 un folicul secundar
devine folicul matur, care este cel mai voluminos.
Acegtacontinein interiorovocitul.
Sisternul
reproducitu Dupa eliminareaovocitului,foliculul ovarianmatua
se transformain corp galben,carc are rol secretor,
A Fa ra t*; g ex i i * l i e& i i "i :* secretandprogesteronul.
Este format dintr.o glandamixta - ovarul -, din Corpul galben devine in final corp alb care are
ciile genitaleii organelegenitaleexteme (fig. 101). tesut cicatricial.
Ovarul Vascularizaliaovarului este asigurata de artera
ovariana. ramuraa aorteiabdominale. si de o ramura
Situat in cavitateapelvian6,este un organ pere- ovadanddin artera uterina.Venelesunt reprezentate
che, cu functie mixtd, exocrina,producandovulele,Fi de venaovarianadreapta,carese varsain veDacava
endocrina.secretandhormoni:estfogenisi proges_ inferioara, de vena ovadandstangd,care se deschi
teronul. Are forma unui ovoid tuftit cantarind6-89 9i
de 'in vena renalast6nga.O parte din sangelevenos
cu diamehul mare de 3-5 cm. Prezint6 doud fete, al ovarului ajungein vena uterina.
doua margini ti doud extfemitati.Fata lateraldse afla
pe peretele lateralal cavitalii pelviene,ocupandfosa Calea genitalS
Troapele *e*rc
Tromoele utedne sunt conducte musculo_mem-
branoageintinse de la ovare pana la uter, cu care
comunica prin orificii numite ostii uterine. Extremi-
tatealateralaa tromoelorconlineun orificiucarese
deschidein cavitatei abdominald.Au o lungime de
7-t2 ctrr.
Vascularizaliaeste asiguratdde mmuri tubare ce
provin din artera ovarian6 9i utedna. Venele sunt
omonime arterelor.
ljtsd
Este situatin cavitateapelviana, intre vezicauri-
nafasi rect esteun ofganmusculos, cavitarsi impaf.
Uterul (fig. 102)este interyus intre trompele uteri-
ne gi vagin.Are formd de para,cu extremitateamare
orienhta superior.Prezinh corpul qi colul uterin,intre

ngi 1o1"Apantul genital f€minio 1. vezica unM4 2. simfiza

pubian6i3. clito.is| 4 labiilemici; 5. labi'le mad;6. oificiul vag'nal;
7. anus;& .ecl L vagini10.ute4 11.ovat.

ovariana;fata mediala este acoperita de pavilionul

1l
tfompei.Pe extremitalilesuperioarasi infefioarase 10
prind o serie de ligamente,prin care ovarul este legat
de organelevecine.
Stuqtura Ovarul este acoperitla suprafaF de un
epiteliu simplu, sub care se gasegteun invelig con'
junctiv - albugineeaovarului.In interior,se afl6 paren"
chimul glandular,cu doua zone:medulara9i corticah.
Zona medularaconline vase sangvine9i limfatice,
cat 9i fibre nervoasevegetative Fig. IOZ t oerul L tfompa utedn4 2. ovar;3. corp uierini 4 colul
ln zonacorticalase afl6 foliculii ovadeniin diferite ute G 5. vagio6. pedmetrq?. istmulut€rin;8.miomebu;g.endo_
faze de evolulie. metru; 10 ovocit 1Lfoliculi.
care exisE o po4iune mai stramta, numita istmul
uterin. Pe colul uterin (cervix) se inserd vaginul prin
extremitateasa suDedoar6.
in structura uterului,la extefiof, distingemo tunic6
seroasa- perimetru -, intitlnitA numai la nivelul cor.
Pului uterin, o tunicd muscularA,numita miometru
formata din musculaturaneftd6, si o tunicd mucoasa
- endometru -, care captuteste cavitatea uterina.
Acest strat este consideratstratul functionalal uteru-
lui si este cel care prezintd modificdri shucturale
atunci cand se elimindodata cu sanqerareamenstru-
al6.in ciclul urmator,se reface.
Vascularizaliaeste asiguratd de arterele uterine,
famuri din artera iliaca intem6. Din artera uterina r€
desprind 9i ramuri pentru vagin, trompe uterine si
ovare.Veneleuterinese deschidin venailiacaintema.
Vasnul
Este un conduct musculo"conjunctiv,lung de
7-9 cm, mediansi impaf,care,pdn extremitareasupe-
rioara.se inserape colulutedn,iar pfin cea inferioara
(orificiul vaginal),se deschide in vestibulul vaginal,
spaJiudelimitat de cele doua labii mici.
In structura vaginulu!exista un strat muscularfol-
mat din fibre netede,iar la interior se afla o mucoas6
formata dintr-unepiteliu pavimentosstratificat.
Vulva
Este un organ genital extem gi are forma unel
fante, alungita in sens sagital si marginit6 lateral de
catredouAfepliuricutanate.labiilemad si micj.
Labiile mari sunt acoperite de tegument si sunt
prevazutecu par ti glandesebaceemari.in parteaan-
terioarda labiilor mari existd un relief median.acoDe-
rit de par 9i numit muntelepubiansaual lui Venus.
Labiilemici sunt douacute simetrice,situatemed':
al de labiile mari. Spatiul marginit de labiile mici se
numegtevestibulvaginal,in care,anterior,se deschide
uretr4 iar posterior,vaginul.Vulvaprezintasi organele
erectiletclitorisul si bulbii vestibulari.Clitorisuleste si-
tuat median li are o lungime de t6 cnf iar bulbii
vestibularisunt situati la bazalabiilor mad.
Vascularizatiaeste asiguratdde ramuri ale arterei
ruginoaseinteme;venelese deschidin vena iliac6
intema.
Mame la
Este formatd din glanda mamar6 9i diferite par
moi care o inconjoard.Glandamamaraeste o gland6
pereche,anexaa aparatuluigenitalfeminin,situatdpe
pereteletoracic anterior,in intervalul dintre coastele
IIFVII.
La femeia adulta, glandele mamare prezinta o
structura complexa, avand importanta biologica si
patologica,Ele asigum secretia de lapte, alimentul
esential al nou-nascutului,si sunt, de asemenea,
sediul a numeroaseprocese patologice,dintre care
cancerelesunt cele mai importante.
Ap sr a tu lg cn ita lm *sc liir
Este format din testicul,din conductespermauce,
prostata.glande bulbouretralesi organelegenitale
externe(fig.103).
t3
12
1l
10
I
8
Frg 103 Apadti g€ribl rlalcll|ilt I cel deierent 2 ureual
3penis 4. glan4 5. scrot 6 testi€ul;7 epididim;8.anusi9. gtande
buhcuetral.: l0 prortatd:lL cmlejacJidtor t2.vezi,utaseninatci
IJ. letca uinard 14 urcter.
Testiculul
Testiculul(fig. 104)este glandagenitaldmasculi-
nAcareindeplineqtedouAfunctii:
. spermatogenez4 formarea celulelor sexuale
(spermii sau spermatozoizi),caae se desfagoarala
nivelultubilorseminifericontorti
. functia endocrin4 prin care celuleleinte.stiliale
aie parenchimului testicular secretd hormonli
androgeni (testosteronul),care determina matu.
dzarea organelor sexuale gi stimuleazdevolulia ca-
racterelorsexualesecundare masculine.
Testiculul are o masa de aproximativ25 g si este
un organ pereche,avand forma unui ovoid turtit
transversal,situat in bursa sc.otala,o pungd cu-
tanata.Fiecaruitesticulii esteanexatun oroanarun-
git. epididimul,caretace parte din conduct;b semi-
nale.El are forma unei virgule.asezatpe
H
lLnr.tiie hniia.nentalcale.rlonisfrllu lmon

posterioad a testiculului.Conline canalulePididima., canalul epididimar, canalul deferent, ejaculator Fi

care se continuAcu canaluldeferent.Testiculul este uretra. Canaluldeferent continu6 canalul epididimar,
rnvelit la suprafatade o membranaconjunctivade terminandu-sela baza prostatei, unde se uneqte cu
culoarealba-sidefie, numita albuginee,rezistentati canalul veziculei seminale,formand canalul ejacula'
tinand tensiuneparenchimul
inextensibila, in testicu- tor. Acestase deschidein uretra.
lar. Parenchimultesticulareste drabdtut de sePturi Glandeleanexe
conjunctive care delimiteaza lobulii testiculului. Ei
suntin numarde 250-300 pentrufiecaretesticul9i VeziculaseminaE
sunt formati din 2-3 tubi seminifericonto4iin care Este un organ pereche,situat deasupraprostatei,
se desfigoara spermatogeneza. lateralde canaleledeferente,Are rol secretor,orodu-
Tubii seminiferi contorti sunt continuati de tubii sul addugandu-se lichiduluiseminal.Veziculasemi
drepti, care reprezinta p mul segment al cdilor nalaare forma ovoidala,cu o lungime de 4-5 cm gi o
sDermatice.Ei se deschidin reteauatesticularade la lafme de 2cm.
Prostata
Este un organ glandularexocrin, impar, situat in
jurul uretrei,sub vezicaurinara.Produsulei de secre'
tie participala formareaspermei.
Vascularizaliaeste asiguratdde artera prostatlcd,
ramuradin arterailiacaintema.Sangelevenoseste
colectatde venailiac6interna.
Glandelebulbquretrale
Sunt doua formatiuni glandulare ovoide, de
dimensiunile unuisamburede cireaga. Se deschidin
uretra. Secretdun lichid clar. v6scos.asemandtorcu
cel prostatic, care se adaugalichidului spermatic.
genitale
organele externe
Peni$d
65 Organ genital gi urinar, este situat deasupmscro.
tului, inaintea simfizei pubiene. Prezinta r6dacina
7 penisului ti o po4iune libera, corpul penisului,care,
la extremitatea sa ante oard, se termina cu o parte
8 mai voluminoasa,numita gland.Radacinaeste fixatd,
prin cei doi corpi cavernoti,de oaselebazinului.
Corpul penisului are formd ugor turtitd
Fis 104 Tesdcln(!ecAme) 1.€analdefe.entiZ canalepididima.l Glandul prezinta in varful sdu orificiul extem al
3. canale efe.ente; 4 retea testiculara;5 tub seminifer €ontod uretrcr.
(de+asu'ar)6. resLlul 7. bursascrotala: L dbuginee. Sbuchra Penisul este format dintFun aparat
erectil 9i lnveliguri. Organeleerectile sunt reprezen'
tate de doi corpi cavernogiti un corp spongioq care,
care pleacacanaleleeterente.10-15,care ajung in umplandu"secu sange,determinaereclia.
canalulepididimar. Penisulesteinvelit de Diele.care se continuacu
Vascularizalia testicululuiFi epididimuluiesteasi' pieleascrotului9i a regiuniipubiene.
gurata de artera testiculara,mmurd din aorta abdo' Vascularizaiiaeste asiguratade ramuri din artera
minala.Venelese varsain venacavainferioara. ruqinoasa interna; venele se deschid in vena
rutinoasa intema gi, de aici, in vena iliaca interna.
Conductele spermatice
Scmtri {burseles(Io{alei
Caile spermatice sunt conducte de eliminare a
spermiilor gi a lichidului spermatic. Ele sunt Formeaza partea organelor genitale externe in
intratesticulare9i extratesticulare. care sunt localizatetesticulele.Fiecarebursa este si'
Caile intratesticulare sunt reprezentatede tubii tuata sub Denissi este formatd din mai multe tunici
seminiferi drepli gi rqeaua testiculara. concentrice, care se continuacu gtructudleperetelui
Cdile extratesticularesun* canalele eferente, anteriorabdominal.

Fixiolngin
organelor
de reprodusare
Testiculul (gonadamasculina) 9i ovarul (gonada
feminind) sunt glandemixte: exocrinq asigurandfor-
marea gamelilor, 9i endocrine,prin secretia holmo-
nilor sexuali
Activitatea lor devineevidentAin timpul perioadei
de crcstereti dezvoltare,si anumela pubertateAcea6-
ta este definitddrept perioadaln care functia gameto-
geneticd ti endocrinda gonadeloratingeun stadiu de
dezvoltarecare face posibila functia de reproducere.
Flg. 105.Anatomia ov.rutul 1. folj€ul p.imal 2 folicu *cunoa.i
3.folicul de Craat 4 ovcit 5. zona pellucidai6. coroanaradiatai
7.corp galben;L owlalie.
,rM
I
V
'Fig 106. Ovog€nerl t diviziune mitothai ll. djtziune meioica;
Ill. a douadivlziunemitotica;l. ovogonie(diploid6)i2. ovocir primal
(de o.dinul I, diploid) 3. ovocit secundar(de ordinul I, haploid)
4. spermatozoi4 5 pfimul globul pola, desene.at 6. zisot
7al doileaglobul polar degenerat.
Instalareapubertdtii este conlecinta modificarilor
survenite la nivelul secretiei hormonilor gonadotropi
care controleazadezvoltareamorfologicA9i functio-
nal6 a gonadelorsi, legat de aceasta,modific6rileso-
matice !i comportamentalecomplexe.
ovarul (fig.105)
Prezint6,ca ri testiculul,o dubl6activitate.
Formareafolicllilor mahni gi ovulaFa(fig. 106).
Fiecareovarconfine,la nagtere, catevasutede mii de
foliculi primordiali.Dintre aceiti4 numai 300-400,
cate unul pe lun6,incepAndcu pubertatea si teF
minand cu menopauza,vor ajunge la maturalie.
Procesulde cregteresi maturatiefolicularAesteciclic.
Ciclul ovarianeste insotit de modificdrila nivelul
uterului,vaginului,glandelormamare.Duratamediea
unui ciclu genitalla femeieestede 28 de zile !i de
aceeael semainumeFteciclulmenstrual. Schematic,
distingemin cadrucicluluiovariandoudpedoadeiL
preovulatode,care dureazadin ziua 1 pana in ziua a I
{C
 aleoruenEmduuman
Fun.til€tundamenble
14_aa cicluluii2. Dostovulatorie, ce seintindedin ziua
a 15-apaniin primazi a menstrualiei, dupacareciclul
se aeia.In perioada preovulatode au loc diviziuniecua_
tionale si reductionale la nivelul ovocitului. Acesta
sk6bate mai multe etape,de la ovogonie,diploida,la
ovululmatur,haploid.Pe masurace ovululse matu-
reaz6,aDareo cavitate la nivelul foliculului ovarian,
carese umplecu lichidfolicular.ln ziuaa 14-a,folicu"
lul se rupe, 9i ovulul este expulzatin cavitatea
abdominal6 (ovulalia), de undeestepreluatde tromPa
uterin6. DuDa ovulatie, fol:culul ovarianse transforma
in corp galben.Cregtereasi maturareafoliculului sunt
stimulatede FSH.Ovulatiagi formareacorpuluigal-
ben sunt stimulatede LH. Hipofizaanterioarasecreta
cantitati mult crescute de LH pentru o perioad6de
1-2zile,incepandcu 24-48 de oreinaintede ovulalie,
fenomeninsotit gi de un vad preovulatormic al FSH.
Cauzaacestei crelteri brugte a secretiei de gonado_
tropine este insuficient cunoscuta,dar cateva dintre
cauzeleposibilesunt f. in acestmomental ciclullli,
estrogenulare efect de feedbackpozitiv,stimuland
secreliapituitaraa gonadotropinelor, fenomenaflatin
contradictiecu efectul sau normal de feedbacknega"
tiv caae intervine in restul ciclullri lunar feminin;
2. anumitecelule foliculare incep s6 secrete proges" esirogen progesreron
teronin cantita$ mici, dar 'in creFtere, cu aproximativ Fa| 102 ReglaEa s€(IEiei ovaliene: 1. bipotalamusi2. adenohi-
o zi inainteavarfuluipreovulatoral LH, 9i s-apresu_ pofizai3. corp galbe[ 4. ovdit 5. ovar.
pus ca acestapoatefi factorul care stimuleazasecre_
Progesteronul determinamodificarihistologice9i
tia excesivade LH.lndiferentde cauza,faraacestvarf
preovulatorde LH, ovulalia nu poate avealoc. secretorii la nivelul mucoaseiutedne,pe care o pre-
Seq€tia intemd a ovarului Pefeiii foliculului ova- gategtein vedereafixdriioului (nidare).Dacafeclin-
rian p.ezintadoua teci celulare,una intema9i alta datia nu a avut loc, ovulul se elimina in ziua a 19'a,
extema.in perioadapreovulatorie,celuleletecii inter_ a 20-aa ciclului;secreiiacorpuluigalbenscadebrusc
ne secreta hormonii sexuali feminini - estrogeni si in ziuaa 26-a.La nivelulmucoaseiuterinese produc
progestefon.Secretiaacestol hormoni este stimulata modilicarivasculare. urmatede necrozasi hemordgie,
de FSH 9i LH. caredetermina pierdereade sangemenstrual. In tim_
Acliunea estrogenilor este de a stimula dezvol- pul sarcinii,corticosuprarenala 9i placenta secreta,de
tareaorganelor genitalefeminine,a mucoaseiutedne, agemenea, estrogeni9i Progesteron.
a glandelor mamare,aparitia 9i dezvoltareacaracte' Rdarea s€crelieiovadenese face la fel ca a altor
relor gexualesecundarela femeie (efectul asupra glandeperifericepdn feedbacknegativhipotalamo-
scheletului- favorizeazaactivitatea osteoblastica!i hipofizo'ovarian(fig. 107).
unireadiafizelorcu epifizeleoaselorlungi,cregterea Aenopauza La varsta de 40-50 de ani, ciclurile
'incetandmai repedeca la barbat,ca 9i dispunerea sexualeale femeiidevinneregulate gi la mulie dint.e
caracteristic6a lesutului adipos subcutanat),precum ele ovlilatianu se mai produce.Dupacatevaluni sau
si comDortamentulsexual feminin. ln faza a 2'a a ca va aniciclurileseintrerupcomplet.Aceast6ince_
ciclului,rolulde secreiieinternailindeplinestecorPul tare a ciclurilor se numeste menopauz6.Cauzaei o
galben.Acestasecretaatat hormoniestrogeni, cat 9i fepfezinta,,epuizarea" ovarelor.
progesteron, un hormon care favorizeaza pastmrea Fertilitatea ferniniM - perioada fertil6 a fiecarui
sarcinii.Secretiacorpuluigalbenestestimulatade LH ciclu sexual.Ovululramaneviabil ti capabilde a fi
9i prolactina.Corpul galbennefecundatinvolueaza fecundatnu mai mult de 24 de ore dupa ce a fost ex-
dupa10 zileQise transforma in corp alb.Dacaovulul pulzat din ovar. Pe de alta parte,cAtivaspermatozoizi
a fost fecundat,activitateacorpuluigalbense pre_ pot ramaneviabili in tractul genitalfeminin panah 72
lungeqtecLlinc6 trei luni. de ore.desi cei mai multi dintre ei nu rezist6mai mult
 de 24 de ore Prinumare, pentruca fecunda{iasa aiba
Funqia slermatogeneticd este functia sa e|ocri-
loc.contactulso(ualfebuie sa se producaln intervalul ,
na,cafeare loc Ia nivelultubuluiseminjfer, incepand
oe o z lnaintedeovulatiepanala o zi dupaaceasta_
cu puDertalea. Pfocesul se desldsoara In mai multF
mtegfareala niveful sistemului nervos a actului
erapede.diviziune ecuationdla si apojredu(tionala,
s€xuatteminirl lmpulsurilesenzorialesexualesunt pornn! cteta celuleleprimordiale_ 5permdtogonii
rransmtse.c6tre segmentele _
sacrateale maduveispi- orp,roroe.
ajungandla cejulelematufe.gamelii mas.
nanr.Udata ce acesteimpulsufjajung in maduva
cutrnr
- sprfmiile-, haploide {fig.108).
sprnaflt.
ete sunt transmisecake encefal;unelerefle_
xe IntegrateIa nivel medularsacratsi lombardeter- .:P_ermrrle.(spermatoloizii) se,nmagdzineaza in
eprotdrm. unde.isideTvoltacdpachatet de mjscare
mrnapartialreactijlesexualefeminine_
5l rr-ec
rn ouctul.delerent. lsi mentinlertilitdtcaapro-
Testiculul lT:,," 9contine
si sunr eliminate prin ejaculare.Ljicu-
tdrut.ma-t'*.1 se(retiaveziculelor
lndeplinette
in organism
douafunctii. nu-tnlrv.in
semindle,cu rol
cee^ace privestespermatozoilri, si secretie
prostattcA.avandrolul de a crestete,tiJitatea si mo_
DIrIateaspermatozoililor, Spern,dejacuJata In ( ursul
acrutut.sexuat mas(ulineste al(atuiLd din lichidele
provenite din canaleleepididimar si delerenr,r,ezrc.r.
tetesemrnale,glanda prostati(a si glandelemu(oase,
mal atescele bulbo-uretrale.
Spermntogeneld este stinulatdde TSH.
de spematozoizi asupraferti_
"--FT9..ngnagui
NaErlantttatedobisnuitd
de spermdejaculdt;la lieca-
re aclsexualeste In mediedeapro\imati\ J.5mLsi In
tecaremitilitrude spermase alja In medie120de mi.
oaneoe spelmatozoili. Candnumaruld^ spermdto-
zorzjrntr-unmililitrude spermascddesub 20 de
mil-
roaneextst6posibilitatea cd pers@nasa tie ,ntertild.
JecrEla DtemA CelulelFinterstitiajete\iiculare
,
Leyotg,secreta hormoniiandrogeni, dl carorreprezen-
IanI prrnCtpaleStelestosteronul, TeSticululSecreta
un procentredusde estroqeni.
I estosteronuI esreun h;rmontipidic.(u \tru(turd

w l\ sreronca, Actiuneasa constaIn stimularea cresterjj

organelorgenitalemasculine)i apa ria caractefelor
setuaresecundafela bdfDaLdelvoltaredschelctului
st a musctlilor,modulde dispunerea patului,vocea,
repartta iopograficaa grasimi;de rez;tva.lestoste_
ronutesteun puternicandbolildnt proteic.Ll are si
ere(tede mentinere a tonusuluiepjteljuluispermi-
" l,t:, , ,{ todenic.
-Reglarea
se(Jetieide testostaron5e ld(e prrntr-un
me(antsm de teedback negdriv.sub inilu;ntd
IH
hipofizar(fig. 109).
Hipersecretiaacestui hormon duce la pubertate
pfecoce.iar hiposecretia. ta infdntiJjsm
qenttdt.
,'
lntegrare! 16nivelul maduvei spindriia actului se-
xual mascutm.Desi ta(torii psihicijoaca.dc obicei,
un rollmpotlantIn actul(exudlmascutin si.de iapt.
'Flg;,lo& Spennatog€neza L diviziunel irori,d: d,v,rure me,o || por lntfla.activitateaencefaluluiprobabilnu esre
mirotica l, .pFrmdroqorie rdiptoidd), aDsotut necesara pentrudesfa.,urared sa.prin urmd-
z spematorir prima,(de ordinujL dipbid: 3. spe'rmdlo(ir re,,a(tul sexualmasculinrezultadin mecdnisme
s€cun.
ddr,rdFordnrt . haptodr4..permaridFhdpdide).5
zorad .aaD:b.
aooomrc. pje"ainr.lmediara
spermdro rellexejntrinseci. integ'61s1a maduvasaclatasl
rgju:d. nagei.
e.p.Fsa tomDara. iar acestemecanisme pot li act

.f,rF
Frril le iffiilnnreid le rl! ,:I {tdnrgnlr ,ri lmqf
Fr& 109.Reghea s€crri.l de tstosie{on l bipotalamusi2. adeno-
stimularesexualafie psihica,fie directa,fie prin
ambele.
TEMESI APLICATII
banatatea
rc0r0f,ucenr
Fl*nni*tr1
i*milirl
Unul sau ambii membri ai unui cuplu pot folosi
metode pentru a preintampinatemporar sau perma
nent o sarcinA.Avortul poate fi utilizat atunci cand
metodelede conlraceptiedau gres. Decizia unui
cuplu de a nll dori o sarcinapoate fi influenlatd!i de
un sfat genetic sau un consult prenatal.
coneepgie
ri efinirsrep{ir}
Existd mai multe metode contraceptive,cele mai
populare fiind contraceptivele orale, prezervativelg
rekagerea inaintea ejacularii, abstinenla periodica,
spermicidele, diafragma, injeciiile cu progesterorl
implanturi subdermicecu progesteron,stedletul.
Fiecaremetodaare avantajele9i dezavantajele ei 9i nu
poate garantacontraceptia10O%.
Metodele temporare de contraceptie se clasific6
astfel:
- contraceptivede barier6| diafragmA,spefmicidq
prezeftative;
- contraceptiveleorale (estreprogestative)
- injectiile cu progesteron sau implanturile sub.
dermice hormonale;
- steriletul.
Metodele definitive de contraceptie (sterilizarea)
5unt
- vasectomia (bdrba!i);
- ligaturatrompelor uterine (femei);
- histerectomia(utilizatain cazufi medicaleselec-
tionate).
A\,ortul,modalitatea de a renuntala o safciniine-
dorita,din motive medicalesau altele,se poateinduce
chirurgicalsau medicamentos.
Evaluar€geneticaprenatala
ldentifica acele persoane care prezinta un risc
crescutde a prezentaanomaliigeneticesau de a avea
copii cu anomaliigenetice.Sfatul genetic cuprinde o
anafizadguroasAa ultimelor trei generatii (rude de
gradul I si II) precum 9i o serie de teste.
Pentru o corecta evaluareprenatalaexista o sede
de teste cafe se fac obligatoriu in anumite condilii
(ex. varstamamei peste 35 ani).
Co,rceplu
Conceplia (fertilizarea)apare cu aproximativ 14
zile inaintea perioadei menstruale, imediat dupa
ovulatie.ln perioadaovulaliei, mucusul ceNical este
mai pulin vascos!permit6nd astfel pasajulspermato-
zoizilor din vagin in uter. fecundatiapropriu-zisa
avandloc in trompa uterindin apropiereacapatuluiei
dinspre ovar; rezulta zigotul care face caldtodaspre
Ioculde implantare (uter)Fi in acelatitimp se divide,
capatandaspectulde embrion.
$*r*ino6i naqteree
Notiunea de reproducerq in general definegte
pfocesulde perpetuarea organismelof vii. prin pro-
ducereade indivizi noi, care au trasaturilecaracteris-
tice specieidin care fac pafte.
 La om, func.tiade reproducerecuprindeo seriede
procesecare au drept rezultatfecundareaovulului
de
catre spermatozoid si formareaprodusulli de con-
ceppe,ale cSrujcregtereSi dezvoltare slrnt asigurate
oe catre organismulmatem printr_osede de modi-
rcafl Dtologice ce definescgestatiasau sarcina.
.recundatia este intema.aviindloc la nivelulirom_
petor.uterine, undespermatozoizii ajungca urmarea
rnuo{ucerjj tor in vagin rn tjmpul actuluj sexual.
Ac€stase lncadreaza in complexulde manjfestad ce
oelnestecomportamentul sexuajsj care la om este
paftrcutarizatprintr-o bogata incarcAturii
afectiv-
emoltonata.
Pentrufecundareaovulului,estenecesarun singur
spermatozoid. Odatii acestapatrunsjn ovut. capul
saur mare$terapidvolumul.pentrua forma pronu_
creutmasculin.Mai lArziu.cei 23 de cromozomlal
pronucleului masculin si cei 23 de cromozomi
ai
pronucleuluifemininse vor aliniapentrua
reatcatul
un de 46 de cromozomi(23 de perechj)
-set,complet
rn ovutut tecundat.
copilujuieste determinatde tipul de sper_
_.S€xul
rtue(spermatozoid) carefecundeaza o\,,uluj.
Atdt sper.
mia,.catSi ovululau cate2j de cromozomi, din (afe
lz.Qe aulozomisi un hetefozom(cromozomulsexlr.
ru, care.ta spermie.poatefi X sauy. iaf la uvutnumar
/L uupa tecundare. oul (zigotul)va avea44 de autc
d9j care. daca ambii sunr X, ::3P!=" uneicombinalii de reflexeneurogene
::Tl :, .heterozomi, normonate care implic6oxitocina il
coplur va tr latA,iar dacaunul vd ti X si celalalty,
copilulva fi bdiat. Nogiuni elementarcde igieni $ patologie
Nlgte|ea.consta jn expulziapfodusuluide con-
ceplteajunstatermen,adicitdupaaproximaliv2gOde
L Anexitele
zle de gestalie.Esteconsecintacontractiiloruierine, . Sunt inclus€in afectiunea numitboalainflamato-
|a carese adaugii9i partjcipareain diversegrade ne petvtna, toartefrecventii la iemeiatanarii,uneori
a
musculaturiipereteluiabdominal,a diafragmererc., cu consecinte foartegravesarciniextrauterine, infeF
prihtFo serie de evenimentecorelate utfiate etc.
9i cooroonarc 2 Vaginlteh
unoral gt nervos.
genericadata unui grup de afectiuni
,lactaFa..Sanii incep sd se dezvolte Ia pubertate; ,-.-?,".lurntu
lnrecloase
esbogenii sau inflamatorii cantonate la nivelul
ciclurilor sexualelunare stimuleazacreste_ mucoasei
reastromeisi a sistemujuide ducte,precum depu_ vaginale Si uneorisi al vulvei.determin6nd
$i ilecv.:nj o secretievaginala,Din punct oe
nerea.oegrasimepentrua da volumsanilof.in timpul ::r,mar
veoere at etiologiilor, acestea sunt numeroase:
se petrece.ocrestereadilionala imponanta,
=cnii,
tesutulglandulafdevinenumaiatunci completdei_ 9l mrecloase(baderine.candidozice. virale),hormonale
p:itry producerea lTfnop.auzal sau in cadrulunor maladiicu substrat
Log, propdu.zisade lapte.Desi mrEmatorfrevenirea
esEogenn acestuigrup de afectiunieste
9i progesteronul sunt esenlialipen.rudez- roafte
rorrarca anatomjca in
_rnpor1ant6. specialprevenireabolilor cu
a.sanilorin timpulsarcinji.ei au sexual6.
li
etect, specific de a inhiba secretia de lapte. ^rransmttere Existacakva noliunielementare
'| rn acest sens: utilizarea prezervativulul constituirea
lofionul carefavorizeaza excretialapteluiestepre oe cuplurjstabilesi fldele.analizeperiodiceerc.
a:trna.
i nqenomul de grostatE
Lapteleeste secretatin alvmlele s6nilor,oar el nu
Reprezintahiperplazia adenomatoasSbenrgna a
rrje continuu prin mameloane,ci trebuie ejectatin prostateiperiuretraledeterminand.
tucte pentru a face posibil6 al6ptarea.Acest Droces in gradev;riate,
oDsrrucl|a eltminariiurineidin vezicaurinara.
 Aflati rasDunsulcorect.
1.Ovulalia 9i formareacorpului galbensunt stimulatede: a. STH;b. FSH;c. LF! d. ACTH.
2 Spermatogeneza este stimulatade a. ADH; b. FSH;c. LH; d. ACTH.
GasiFrbspunsulgretit-
1. Medularaparenchimului glandularovafianconiine:a. vase de sange;b. vase limfatice;c. foliculi
ovarieni;d. fibre nervoasevegetative.
2. Testosteronul a. este secretat de celulele interstitiale Leydigi b. este hormon glucidic cu stftlcturd
sterolicd;c. stimuleazacregtereaorganelorgenitalemasculine;d. stimuleazaaparitia si dezvoltareaca-
racterelorsexualesecundaremasculine.
Stabiliti dac6enunludlelegateprin conjunctia ,,deoarece"tunt adevaratesau false;in cazulin care Ie con'
sideraii adevaratqdeteminali dacaintre ele exista sau nu o relatiede cauzalitate.
1.Fecundatiala om este consideratainterna,deoatece are loc in interiorulcorpului,in cavitateapelviana,
la nivelultrompeloruterine,
2 Tubii seminifericontorli sunt continuali de ttbii dfeptrideoarece acegtiadin urma reprezintaprimul
segmental cailor spermatice.
3, Spermiaeste consideratdcelulahaploidd,deoatece conl'ne un numal de 46 de cromozomi,din care
44 autozomisi 2 heterozomi.
Folosind Fi cunogtinleleinsugite anteriof, completali spaliile punctate cu termenii sau cuvintele cores'
PUnZaloafe.
Sexulcopiluluiestedeterminatde tipul de ....................
carefecundeaza ....................
. In cazulincarespermia
iar dacdheterczomuleste ...-.-..-....
are heterozomulY, copilul va fi ...-.-.-....., va fi fata.
hecizaii consecinteleexcesuluisaLldeficitului secretieide testosteron.

x-'-
Hsmeostazia
mediului
intern Rg. 111Slema unui m€cani$n de r€ghe'
Mecanismelede reglare (fig 111)care determina
mentinerea unor constante dinamice ale mediului De asemenea, reglarease realizeaza gi prin efec.
intern 9i func_tiilevitale pot fi denumiteprin termenul torii antagonici- insulina/glucagon, pentru glice.
de homeostazie;ea este realizatade cat.e efectori pe mie, vasoconstriclie/vasodilatalie pentru controlul
baza informaliilor primite de la receptorii mediului tempe.aturiicopului - rolul integratorrevenindsig"
intern(chemoreceptori, baroreceptori,termoreceptori). iemului nervos, sistemului endocrin 9i mediului
ln acestfel sunt menlinute,indiferentde varialiile intem (sange,limfS lichid interstilial,lichid cefalo-
din afaraorganismului, intre anumitelimite,conside' rahidians.a.).
ratenormale,unelevalorialecomponentelor mediului Astfel,sistemulnervosgi cel endocrin,prin inter-
intern gi unele caracteristici ale acestuia, precum mediulmediatorilorchimicisi hofmonilor.realizeaza
pH-ul,temperatura9.a. homeostazia, in modulgi cu efectelestudiatela ca-
Reglarease face prin bucle de feedback,nervos pitolelerespective,realizandintegrareadinamicaa
sauumoral,ca urmarea interacliunii receptor-efector organismuluila condiliilein permanentaschimbare
(fis. 112). ale mediuluiextern.
 Funqiib r'idane.tate ate6,e. |.tnstu ,ja,..

@
I
t,

I
--*--*- ix
o
Frg.t2 Regt6re!unorconstmteffziotogic€
pdnbuct6de f€€dbadi
T x r€prezintacregtereapestenivelulnorrnalal unui factor
al mediuluiintem
J x s€mnificdrevenheala nivelulnormal

Mentinerea inte anurnite limite a Darametriror mediului

intern este asiguratii prin reglarea neuro-umorala
functiilororganismuiui. a
m anumiteimprejurari,datoritaunordisfunctiitemporaresaupermanente
areunorcomponente apartin6nd
:T"i:lj.jj'r^.*gi:1":pirator,dig€stiv.ori.excretor, homeostazia
se poaterealiza
si prin mijloace
exrracofpo-
|are,precumaparatura inima_plaman artificial,
perfuzarea
saudialza,prezentate
sche;ancmaiios.

02 ti CO,

lichid nutdti

p.titicuta
lchimbator termic

artiticial
(dializo.)
H.meost.zi6mediullii.rerf

aleunorparametri
medii
Valorile intern
ai mediului
fiziologice]
constante
IPrincipalele

Qsnulodte
1.Monocite 3-9 %dtn leucocite
2. Limfocite 25-33%din leucocite

Nufir de DlactEte150000-300000/mmi

Add gIari libert 0,19-09mEq/l

J,>-t gl al
Na* Dlasmatic- natriemie13F146 mmol/l Z5-3Fs/dl
K+ Dlasmatic- potasemie3,5-5,3rnmol/l

ca2*
Aflafi rdspunsulcorect.
Enzimehidroliticese afla la nivelul a- ribozomilo[b. reticululuiendoplasmatic; c. lizozomilor;
d. mito
condriiloee. centrozomului
Nucleulia. lipsestein neuroni;b. esteprezentin eritrocite;c. estelobatla limfocite;d. Drezintd o mem-
branatrilaminata, cu pori;e. areunulsaumai mulli nucleoli
Tesutulconjunctivsemidurpoatefi: a. adipos;b. lax;c. spongios; d. hialin;e. striat
_ Neuronii bipolariau ca prelungiri:
a. un axon9i doua dendritq b. un axongi o dendrita;c. doi axoni;
d. douAdendrite;e. un axoncu dou6rcmificatiicolaterale.
Mineralocorticoizila.suntsecretatide medulosuprarenal4 b. suntreprezentati de cortizol;q.controleaza
secretiade ACfi; d. au ca principalcomponentaldosteronule, suntenzimeproteolince.

G&iti rdspunsulgreFit.
Receptoriicutanalisunl a, terminatiilenervoaselibere;b. discurileMeissnerc. corpusculiiVaterpacini
d. cofpusculii
Krauser e.coryusculii Golgi-Mazzoni.
Oaseneperechialeneurocraniului sunt a, parietalul;
b. frontalul;c. occipitalutd,;etrnoidule. sfenoidul.
Suculgastriccontineia.acidclorhidric;b. amilaza;c. pepsind;d. mucusie. labferment(la sugari).
FascicululHis a. pomegtedin nodulsinoatrialb. se continuacu reteauapurkinieic. este.in continuarea
nodululuiatrio"ventricular;
d. are o frecventade descarcare de 25 de impulsuripe minuge. impreunacu
releauaPurkinjedd ritmul idicventricular.

Asoclaliglandeleendocrinedin primacoloanacu pozilialor in organisrrldin a douacoloana:

1.glandapituitard a.in parteaanterioara a getului
2 timusul b.inapoiastemului
3. tiroida c, ln parteaposterioara a diencefalului
4. glandapineala d. pe fataposterioard a lobilortiroidieni
5. paratiroidele e. la bazaencefalului, Deosulsfenoid
Asociati perechilede nerui din coloanadin stangacu denumirilelor din coloanadin dreaDta:
1.lll a. abducensi
zvl b. oculomotod
3. VI c. vestibulo<ohleari
4tx d. hipoglogi
5 .X e. vagi
6. Xll i glosofaringieni
Asocia$volumelepulmonarecu semnificatiile
acestorai
l. V.C, a.volumulde aet carerAmane in plamaniqi dupao expiratie{o4ata
2.V.1.R, b. volumulde aerinspirat9i expiratin timpulrespiralieinormale
3. VER. c. volumulsuplimentarde aercarepoatefi inspiratpestevolumulcurent
4. VR. d. volumulsuplimentr de aerdintr.oexpirafiefoftata,dupaexpirareavolumuluicurent

stabilili dacaenunlurilelegateprin conjunctia adevarate.ln cazulin carele consid€rati

corecte,deteminafldacdlnbe ele existdsaunu"deoarece'sunt
o relaliede cauzalitate.
Obezitatea esteconsideratao boalametaboliclgtava,deoareceestelnsolitd de tulbur6rimajore,care
afecteaza tot organismul,
_Urinaprimar6areo compozilieidenticacu a plasmei,d€oarecenu conlineelementecelularesaupro-
teine.
in absentapigmenlilorbiliari,absorblialipidelorestedeficitar4deoareceacettiaemulsioneaza grasimile
Diabetulzaharatse caracterizeaz6 Fi prin poliurie,deoarecese ingeracantitAtimaride lichide.
 Timusul are rol in imunitateaorganismului,deoatece hormonulsecretatde acestastimuleaz6activitatea
limfocitelorT.
de
Citoplasmaeste un sistem coloidal, deoarcce mediul de dispersie este reprezentatde ansamblul
micelii,iar fazadispersat6esteapa.
primul
in momentlil ovulatieise produceo diviziunemeiotic4 deoarececelulelerezultate- ovocitul II 9i
globulpolar- sunt haPloide.
plan:
Elaboratrun eseu cu tema ,sangele- componental mediului intern', structurat dupa urmatorul
- elementele mediuluiintern;
- componentele sangelui9i rolul acestora;
- imrJnitateasi importanta eI
- hemostaza 9i coagularea sangelui;
- jrup"tu suniuin" i; ructorul Fh - imPortanlacunoagteriiacestompentru transfuzii'
duPa
Elabordi un eseu cu tema ,Niveluri de organizafe9i integrare ale corpului omenesc" structurat
urmatorulPlan:
- seomentele anatomicealecorpuluiuman;
- ax6lesi olanurilede referinF ale corpului;
- nivelurilecelula-lesuturi-organe_sisteme de organe-organism;
- rolul integratoral sistemului nervos 9i celui endocrin;-
al
- interaciiu;ea functiilor de relatie,de nutritie 9i de reproducere;
- oroanismul- un tot unitar.

bibliografice
Recomand6ri
R.Carmaciu.
C.Th.ryiculescu, B Voiculescu - Anatomia$i fbiotogia omului(compendiu),
EdituraCorint,
C. NiF, C. Ciornei
C. Sal6vastru, 2005
Bucu.egti,
D. Theodorescu - Atlasde anatomiaoraului EdituraDidacticdqi
Pedagogica, Bucureiti,1974
M. Stoica
N. $anta,C. Bogoescu, - Demonstatii ti lrtcrdriPnctice de zoologie,anatomie9i
L PoPovici
S. Boldor,B. Andreescu, Bucuregti,1980
fbiologie, EditwaD\dactica9i Pedagogica'
M. Stoica,l. Mihailescu - Luchri practicede anatomk €i fbiologie umana,Editura
Didactica9i pedagogica,Bucuregti,1981
LC.Petricu,LC.Voiculescu - Anatomia ti fiziologia omului, Editura Medicala,Bu-
curegti,196?
K.M.VanDe Craai S.l.Fox - Conceptsof Hwnan Anatom} and PhgsiologgWm C.
BrownPublishers, wCB Communicatrons Inc, Dubuque.lA,
usA, 1995
M.C.Ifaim,coordonatoa - Atlasde anatomieurnana,EdituraStiintifica9i EncicloPe-
1983
dica,Bucurelti,
- Dictionarde biologie,OXFORD,
Bucuregti,1996
EdituraUniversEncicloPedic,
DanCristescu CezarTh. Niculescu
CarmenSildvdstru RaduCArmaciu
BogdanVoiculescu

ologie
Manualoentruclasaa Xl-a

Pentrutoate filierele
Se aplice 9i la clasa a xll-a - filiera tehnologice,ruta progresivac
calificareprin gcoalade arte gi meserii+ anul de completare

t5tNr7E-r3-135-366.1

Coninr llililil