Activitățile economice

ROMÂNIA

I. Agricultura
După anul 1990 în România s-a practicat o agricultură de piaţă, care însă, a înregistrat
dificultăţi din cauza fărămiţării puternice a proprietăţilor. Acest fapt este cauzat de retrocedarea
terenurilor, de dificultatea asocierii în exploataţii agricole mari precum şi de insuficienţa
sistemelor de irigaţii.
1. Cultura plantelor
a) Cereale (grâu, porumb, orz, ovăzăz): se cultivă peste tot, cu excepţia Deltei Dunării şi a
Carpaţilor;
b) Plante industriale (tehnice): floarea-soarelui (C. Română, P. Dobrogei), sfeclă de zahăr
(C. de Vest, DCT)
c) cartoful (în zonele cu un climat răcoros)
d) viţa de vie: se cultivă în zonele deluroase (pe versanţii sudici) şi în zonele de câmpie (pe
soluri nisipoase).
o Subcarpaţii Curburii (podgorii Panciu, Odobeşti);
o Pod. Dobrogei (Murfatlar);
o Pod. Getic (Drăgăşani);
o Depr. Colinară a Transilvaniei (Târnave);
o Câmpia Olteniei (Segarcea);
e) pomi fructiferi: Subcarpaţii (Getici şi Curburii), Sudul Banatului, Pod. Dobrogei;
f) legume și leguminoase: în luncile râurilor și în zonele periurbane;
2. Creşterea animalelor
a) Bovinele: în zonele montane (cu pășuni și fânețe naturale)
b) Ovine şi caprine: Pod. Dobrogei, zona Sibiului, Subcarpaţii Olteniei;
c) Porcine
d) Apicultura (creşterea albinelor): Pod. Dobrogei, Câmpia Română
e) Sericicultura (creşterea viermilor de mătase) – în Banat şi Oltenia
f) Avicultura (creşterea păsărilor de curte).
II. Industria
1. Industria energetică şi a energiei electrice
Energie electrică se obţine în:
a) termocentrale (materii prime: cărbuini, petrol, gaze nat.): Turceni, Rogojelu, Brazi
(Ploieşti), Işalniţa – Craiova
 b) hidrocentrale (materie primă: forța apei): Porţile de Fier I şi II (pe Dunăre), Lotru-
Ciunget (pe Lotru), Vidraru (pe Argeş), Stejaru (pe Bistriţa), Stânca – Costeşti (pe Prut);
c) atomocentrala (materie primă = uraniu) – Cernavodă;
2.Industria metalurgică:
a. ind. metalurgică feroasă = siderurgică (materii prime: minereurile feroase și
huila)
Centre: Galați (materiile prime sunt importate), Hunedoara, Reșița (materia prină
din România)
b. ind. metalurgică neferoasă (materii prime: minereurile neferoase)
Centre:
- Oradea și Tulcea (prelucrează bauxita pt. a obține alumina)
- Slatina (aluminiu)
- Baia Mare (minereuri neferoase în apropiere)
3. Industria construcțiilor de mașini: Craiova, Pitești, Brașov, București;
III. Transporturile
1. Transporturile feroviare
Din Bucureşti pornesc 9 magistrale feroviare, unele înscriindu-se pe coridoare europene:
a). Bucureşti – Craiova – Timişoara – Stamora Moraviţa/Jimbolia (Serbia);
b). Bucureşti – Arad – Curtici (Ungaria)
c). București – Brașov- Cluj Napoca - Oradea – Episcopia Bihorului (Ungaria)
d). Bucureşti – Ploieşti – Suceava – Vicşani (Ucraina)
e). București – Iași – Ungheni (R. Moldova)
2. Transporturilr rutiere
Principalele drumuri europene (E) care traversează România sunt:
E 60: (din Europa Vestică) – Borş – Oradea – Bucureşti – Constanţa - Vama Veche (Bulgaria);
E 70: (din Europa Sudică) – Moraviţa – Timişoara – Craiova – Bucureşti – Giurgiu (Bulgaria);
E 85: (Polonia) – Siret – Suceava – Bacău – Bucureşti – Giurgiu (Bulgaria);
3. Transporturile fluviale se realizează pe:
a). Dunăre - poruri: Drobeta Tr. Severin, Giurgiu, Călărași;
b). Canalul Dunăre – Marea Neagră (reduce distanța pe apă între Dunăre și M. Neagră);
c). Bega (Timișoara);
4. Transporturile maritime:
- Constanţa - cel mai mare port de la M. Neagră
Porturi fluvio – maritime (în sectorul ”Dunărea maritimă”): Brăila, Galați, Tulcea, Sulina;
 5. Transporturile aeriene:
Aeroporturi internaţionale sunt în oraşele: Bucureşti (Băneasa, Otopeni), Constanţa (M.
Kogălniceanu), Iaşi, Craiova ş.a.
IV. Turismul
Tipuri de turism practicate în România:
1. Turism balneomaritim: Mamaia, Eforie, Saturn ş.a.
2. Turism balneoclimateric (legat de prezenţa apelor minerale şi termale): Băile Herculane,
Băile Olăneşti.
3. Turism montan şi pentru sporturi de iarnă: Poiana Braşov, Păltiniş;
4. Turism cultural - istoric: în Maramureş şi Bucovina, în oraşele medievale ş.a.
5. Turismul în Delta Dunării.