RECENZIE Prof de română. Confesiuni și pretexte, coord.

Dorica Boltașu Nicolae1

Stilul accesibil și atractiv în care este scris cel de-al doilea volum al ciclului Prof de română
transformă lectura într-o activitate plăcută, lejeră, însă deloc facilă: la o privire mai atentă a textelor
publicate în cele peste 150 de pagini, remarcăm o complexitate specifică a problematicii dezbătute
de fiecare autor. Înainte de a contura cîteva observații punctuale privind blocurile lingvistice
compacte, anume textele, nu putem să nu aducem în prim-plan și această nuanță particulară pe care
o deține cartea, eterogenitatea. Ea caracterizează aceast volum din punct de vedere structural, dar și
ideatic, astfel că distingem o tendință de respingere a liniarității și a monotoniei, în favoarea unui
pluriperspectivism și a unei originalități a părerilor, subiectelor și confesiunilor semnate de mai
mulți „profi de română”.
Mai exact, fiecare mărturisire a celor nouăsprezece „spirite fine” 2 este măgulitoare și
valoroasă în ochii unui cititor avizat. Nume care gravitează la diferite nivele din sfera Literelor,
precum Ana-Maria Boiangiu, Mioara Colțea, Ohara Donovetski, Raluca Faraon, Lia Faur, Ioana
Nanu sau Mihail Vakulovski oferă texte care, pe lîngă dimensiunea lor expresivă, au bine conturat
și un substrat didactico-pedagogic, grație căruia orice student doritor a profesa în calitate de
profesor poate desprinde sfaturi utile din aceste confesiuni. Diversitatea textelor ne împiedică să
recurgem la generalizări care nu ar avea o finalitate pragmatică în urma prezentării, astfel că ne vom
limita la descrierea cîtorva elemente deosebite ale textelor a patru dintre autoare: Mihaela Bal, Un
CV neconvingător, Irina-Roxana Georgescu, Ziua în care am dat prima notă de 1 sau apocalipsa
după Irina, Naomi Ionică, Ființele educabile și Marilena Șerban, N-am dansat decît o vară.
Acestea fiind spuse, remarcăm faptul că anecdoticul își găsește un mediu primitor în relatarea
Mihaelei Bal, care a trecut prin experiența de a preda în Valea Jiului, la Petroșani. Povestea lui
Gustav Cerșetorul, personajul unei compuneri aparținînd unei eleve, este episodul inițial al
articolului. De-a dreptul frapantă este încercarea de a o readuce pe o altă elevă din „momîrlănime” 3
înapoi la școală (fată care fusese obligată de mama ei să nu mai frecventeze cursurile). Peste ani,
autoarea a revenit în localitate și a aflat de la bunicul fetei că ea fusese ucisă de către soțul gelos, iar
bătrînul creștea copilul fetei, rămas orfan. Secvențe – sau experiențe – de acest gen reprezintă
intruziuni ale sublimului în viața povestitorilor, față de care nici noi, cititorii, nu putem să exprimăm
cu exactitate în cuvinte această durere (pe care, probabil, nu o cunoaștem). Printre altele, autoarea
ne învață cum să ajungem cititori fără să avem talent, însă concluzia sa categorică este că „școala
salvează vieți și unește destine”.
1
Prof de română. Confesiuni și pretexte, coord. Dorica Boltașu Nicolae, Editura Casa de pariuri literare, București,
2019.
2
Sintagmă utilizată de către coord. Dorica Boltașu Nicolae în introducerea la volumul Prof de română, intitulată
Vocile profilor, pentru a desemna profesorii, p. 11.
3
Mihaela Bal explică: „În Valea Jiului li se spune momîrlani celor care sînt de-ai locului”, p. 18.

1
 În plus, Irina-Roxana Georgescu, cea care și-a obținut titlul de doctor în Litere în anul 2016,
relatează momentul în care a fost nevoită să sancționeze o acțiune nepermisă, anume copiatul,
întreprinsă de eleva M., timida din prima bancă. Elementul impresionant al textului său este, în mod
evident, uimitorul glosar care conține metode de copiat „de la elevi aflate”, explicitat în paginile
68-72.
Ființele educabile sînt cele despre care ne vorbește Naomi Ionică, scriitoarea brașoveancă
dedicată și profesiei didactice. Probabil că cea mai sensibilă secvență a confesiunii sale este aceea în
care mărturisește că „nu aș fi profesorul care sînt fără Profesorii mei” 4. Ca o divagație, trebuie să
remarcăm faptul că interesant la acest volum este și linia biografică pe care o dezvoltă, atît prin
intermediul scurtelor prezentări plasate înaintea textului propriu-zis, cît și prin confesiunile scrise.
În acest fel, cititorul poate reține deopotrivă strategii didactice de la niște oameni experimentați și
informații despre viața lor. Revenind, autoarea pledează pentru o mai mare comoditate în receptarea
impactului pe care îl are școala în viitorul tinerilor – și în acest punct îl citează pe eruditul
Constantin Noica (p. 84): „Școala sau meseria nu ne formează pe de-a-ntregul, căci sînt pentru toți.
Ceea ce faci cu timpul tău liber, cînd ești în fața propriei tale conștiințe, te definește ca om”. În plus,
pe noi ne-a sensibilizat în mod special textul lui Naomi Ionică și pentru că în final a plasat o poezie
a unei eleve de la Liceul Teoretic „Johannes Honterus” din Brașov, Alexandra Vlaicu: „(...) Clasa
mare, sufocată/ de bucăți fine de lemn,/ spațiul respiră valuri de zgomot (...)”.
Nu în ultimul rînd, am ales să îndreptăm atenția cititorilor și asupra textului Marilenei Șerban.
Autoarea relatează experiența sa „de pe coclaurii profesoratului”, soldată cu o reușită în carieră:
găsise un post într-o școală particulară, după multe încercări nefericite de angajare. Noua „Miss
Marina” a constatat că, timp de un an, a putut cunoaște din interior școala particulară, iar în articolul
său oferă informații utile despre programa școlară românească, dar și despre prejudecățile întîlnite
în dihotomia clasică stabilită între sectoarele public, respectiv privat.
Pentru a concluziona, dar, în aceeași măsură, pentru a incita publicul la lectură, vom sugera
faptul că aceste patru relatări au fost prezentate (cam prea) succint – de aceea este nevoie ca cititorii
să se îndrepte către textele integrale, deopotrivă savuroase și educative. Celelalte cinsprezece
povestiri, pe care nu le-am rezumat aici din motive care favorizează bucuria lecturii, vor rămîne o
enigmă pentru cei care nu vor avea dorința să le cunoască; însă, considerăm noi, orice mister literar
reprezintă o posibilă călătorie în lumea confesiunilor, iar lectura volumului Prof de română, cu atît
mai mult, pune la dispoziție o gamă largă de mistere, care așteaptă să fie deslușite de către lectorii-
aventurieri de pretutindeni.

4
Op. cit., p. 83.