Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A) Transporturile: B) Poluarea Industriala
A) Transporturile: B) Poluarea Industriala
I. ape uzate menajere, unde poluantii sunt resturi alimentare, dejectii, sapun, detergenti,
microorganisme[8];
II. ape uzate din zootehnie, care contin resturi de furaje, asternut, dejectii, substante
utilizate la spalare si dezinfectie;
Aceste ape au efect poluant major. Cauzele de poluare ale apelor sunt, dupa cum se vede,
foarte variate, ele putand produce poluari concentrate in locuri bine delimitate (conducte de
canalizare aferente zonelor urbane) sau determina poluarea unor arii mult mai intinse, cum ar
fi terenurile de minerit aflate in exploatare (apele de mina rezultate din aceasta activitate).
a) Transporturile
Avem in vedere transportul terestru, maritim si fluvial care constituie o dubla sursa de
poluare: o data prin arderea combustibilului care asigura deplasarea vehiculelor si apoi prin
pericolul pentru mediu pe care il prezinta substantele transportate.
Un alt aspect al acestui caz il constituie canalizarea fluviilor in vederea asigurarii unei
navigatii optime, ceea ce poate avea efecte nocive asupra posibilitatii de autopurificare a apei.
Experimentele realizate asupra raului Odra, rau cu o curgere libera in perioada cand
navigatia este interzisa si canalizat in cealalta perioada, au demonstrat ca, desi exista si efecte
benefice asupra fenomenului de autopurificare a apei, introducerea structurilor necesare
pentru navigatie in perioada de primavara si toamna, are o influenta negativa asupra
procesului amintit, micsorand viteza acestuia.
b) Poluarea industriala
La ora actuala, se considera ca poluarea este cauzata, in cea mai mare masura, de industrie.
In industria alimentara se foloseste apa de inalta calitate si in cantitati mari, iar efluentii
proveniti din acest sector contin o mare varietate de substante organice biodegradabile de
concentratii mai mari decat ale apelor menajere.
Apele care contin poluantii specifici industriei pielariei si produselor animale nu se pot
folosi in irigatii, ca cei din industria alimentara, si nici nu pot fi amestecate cu apele provenite
din canalizari decat dupa indepartarea unor elemente extrem de nocive ca sulful, cromul,
arsenicul.
Abatoarele consuma peste 500 l de apa pentru fiecare animal sacrificat. Cercetarile
facute la un abator din Paris au identificat peste 300 mil. de bacterii aerobe/cm 3 de apa uzata
dintre care numeroase specii erau patogene.
- Industria chimica organica de mic tonaj, aflata in continua diversificare din punct
de vedere al produselor finite se caracterizeaza printr-o mare varietate de poluanti cu
toxicitate avansata.
Din industria chimica anorganica rezulta acizi si baze libere (acid sulfuric, azotic,
hidroxid de sodiu, carbonat de sodiu, ce modifica pH-ul apei). Valorile extreme pot fi chiar
letale pentru organismele acvatice, iar apele alcaline si acide afecteaza utilajele folosite la
irigatii, constructii etc.
Rîurile ce curg pe teritoriul raionului aparțin bazinului de scurgere a rîului Prut. Rîul Prut străbate
raionul Edineț pe o lungime de 40 km. Prutul îngheaţă la sfîrşitul lunii decembrie şi se dezgheaţă
la începutul lunii martie. În reţeaua hidrografică a raionului mai intră rîurile: Racovăţ, Draghişte,
Ciuhur, Bogda, Sarata şi Lopatinca. Sursele principale de alimentare a acestor rîuri sunt ploile,
zăpezile și apele subterane.
Văile acestor rîuri crează peisaje de neuitat şi pot atrage numeroşi turişti.
În afară de rîuri, aproape toate localităţile raionului dispun de lacuri antropice ori iazuri, în total se
numără 101 iazuri cu o suprafaţă de 918,21 ha.
Fondul apelor în raion constituie 2803,9 ha, inclusiv: 1925,6 ha – proprietatea statului şi 878,3 ha
– proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul I.
Actualmente apa rîului Prut este folosită pentru consumul centralizat de apă în or. Edineț și or.
Cupcini, în industrie, pentru irigații, pescuit și recreație.
Flora.
Teritoriul raionului este așezat în limitele zonei de silvostepă. Vegetația naturală dominantă este
reprezentată de păduri de foioase de stejar – pedunculat cu cireș în amestec de frasin, tei și alte
specii intercalate cu sectoare de stepă reprezentată de plante ierboase – păiuș, negară,
bărboasă. În pădurile de luncă se întîlnește – salcia, răchita, plopul alb și arbuști – socul-negru,
sîngerul, cornul ect.
Fauna.