Dupa provenienta, apele uzate se pot imparti in urmatoarele grupe principale:

I.       ape uzate menajere, unde poluantii sunt resturi alimentare, dejectii, sapun, detergenti,
microorganisme[8];

II.     ape uzate din zootehnie, care contin resturi de furaje, asternut, dejectii, substante
utilizate la spalare si dezinfectie;

III.   ape industriale uzate: a) ape de racire, poluantul fiind caldura;

b) ape uzate de spalare si transport;

c) ape provenite din sectiile de productie utilizate direct in

procesul de fabricatie ca mediu de dizolvare sau reactie.

Aceste ape au efect poluant major. Cauzele de poluare ale apelor sunt, dupa cum se vede,
foarte variate, ele putand produce poluari concentrate in locuri bine delimitate (conducte de
canalizare aferente zonelor urbane) sau determina poluarea unor arii mult mai intinse, cum ar
fi terenurile de minerit aflate in exploatare (apele de mina rezultate din aceasta activitate).

a) Transporturile

Avem in vedere transportul terestru, maritim si fluvial care constituie o dubla sursa de
poluare: o data prin arderea combustibilului care asigura deplasarea vehiculelor si apoi prin
pericolul pentru mediu pe care il prezinta substantele transportate.

De exemplu, navele pot produce poluarea apelor cu hidrocarburi, sau navele si

submarinele cu propulsie nucleara provoaca poluarea radioactiva[9].

Un alt aspect al acestui caz il constituie canalizarea fluviilor in vederea asigurarii unei
navigatii optime, ceea ce poate avea efecte nocive asupra posibilitatii de autopurificare a apei.

Experimentele realizate asupra raului Odra, rau cu o curgere libera in perioada cand
navigatia este interzisa si canalizat in cealalta perioada, au demonstrat ca, desi exista si efecte
benefice asupra fenomenului de autopurificare a apei, introducerea structurilor necesare
pentru navigatie in perioada de primavara si toamna, are o influenta negativa asupra
procesului amintit, micsorand viteza acestuia.

Apele de spalare a calelor si a recipientelor, in general a vaselor care transporta

materiale poluante, constituie o alta sursa de poluare.

b) Poluarea industriala

La ora actuala, se considera ca poluarea este cauzata, in cea mai mare masura, de industrie.

Poluarea industriala are efecte pe arii extinse, pornind de la problemele de poluare a locului
de munca si pana la consecintele ecologice ce intereseaza globul terestru in intregime.
Poluarea ză fondurile silvice din raion este reprezentată de următoarele specii:
   Mamifere: căprioara, mistrețul, iepurele de cîmp, vulpea, bursucul, veveriţa.

   Pasari: coţofana, pupăza, privighetoarea, fazanul, rața salbatică, potîrnichea, prepelița,

cocostîrcul alb, cucul, graurul.

În lacuri şi bălţi sunt gîşte şi raţe sălbatice, berze, lebede. În rîuri şi lacuri se întîlnesc aşa peşti ca
crapul, carasul, ştiuca, şalăul, somonul, plătica ş.a. Reptilele sunt reprezentate prin şopîrle,
vipere, şerpi de casă.

Fauna de peșteră este reprezentată de cîteva specii de lilieci. Unele specii de animale s-au
adaptat la mediul de viață în terenurile agricole și în așezărie umane manifestînd o capacitate
mare la noile condiții de trai, cele mai frecvente sunt șoarecii, șobolanii, nevăstuica, dihorul.

 Resursele naturale

Raionul dispune de un potențial redus de resurse naturale, fiind prețuite în special resursele de
energie solară, de soluri și materiale de construcție. Acestea oferă premise relativ favorabile
pentru viața și activitatea omului, mai ales resursele cu destinație agricolă, care crează condiții
prielnice pentru dezvoltarea agriculturii.

Resursele minerale ale raionului în direcţia Nord-Vestică sunt prezentate prin  complexul de
șisturi silurene și gresii dezagregate. Tot aici se găsește un sector compact de șisturi argiloase
de culoare brună. De asemenea se întâlnesc calcare silicoase. În partea de sud-est a orașului
Edineț există o cariera de extragere a argilei pentru producerea cărămizii. Volumul extracțiilor
constituiau 5000 m3/an, însă în prezent nu funcționează.

În raion sunt cîteva cariere de extragere a materialelor de 

România – frontiera are 681 km și trece integral pe rîul Prut. Urmăriţi pe harta fizică pe ce
cîmpii, podişuri şi rîuri se desfăşoară frontiera Republicii Moldova. În locuri speciale, la frontieră sînt
amenajate vame, dintre care mai importante sînt cele de la Leuşeni (rnul Hînceşti) (fig. 1.1), Ungheni,
Giurgiuleşti (rnul Cahul), Criva (rnul Briceni) ş.a. Identificaţi poziţia pe hartă (fig. 1.4) a acestor posturi
vamale, precum şi a postului vamal c boase – păiuș, negară, bărboasă. În pădurile de luncă se
întîlnește – salcia, răchita, plopul alb și arbuști – socul-negru, sîngerul, cornul ect.

Pe versanții abrupți cu substratul de roci calcaroase și umiditate insuficientă se întîlnește

vegetația petrofită: cimbrișorul, frăsinelul, păiușul ect.  Toate asociațiile vegetale sunt afectate de
unii factori naturali și de activitatea umană și necesită măsuri corespunzătoare de protecție.

 Fauna.