Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA DE VEST

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRARE A AFACERILOR

MANAGEMENTUL SI CULTURA

ORGANIZATIONALA IN ANGLIA.

OPRISOR LOREDANA- IULIANA


AN 3, S1, G5
SPECIALIZAREA: MANAGEMENT
CUPRINS

1. Date introductive
2. Organizarea firmelor britanice
3. Initierea unei afaceri in Marea Britanie
4. Conservatorismul britanic si lumea afacerilor
5. Cultura afacerilor
6. Incadrarea culturii engleze in abordarea lui Hofstede
1. Date introductive

Avand o populatie de circa 60 milioane, suprafata 245.000 Km, 24.000 USD/loc,


Anglia se numara printre tarile mari europene, cu o economie dezvoltata. Anglia ramane
o tara insulara formata din trei insule principale (Anglia, Tara Galilor si Scotia) la care
se adauga Irlanda de Nord si alte mici teritorii. Originile populatiei britanice (celtii,
germanii si danezii etc) explica apropierea culturala, lingvistica si istorica de tarile
germane si cele din nordul continentului.
Avantajele obtinute prin nasterea in societatea engleza, apartenenta la o clasa
sociala (nobili), tind a se reflecta partial si-n lumea afacerilor. In plus, engleza britanica
este mai putin accesibila decat engleza americana; se adauga o anume rezerva a
salariatilor sau managerilor britanici in a invata limbi straine, aceste aspecte specifice,
dublate de pozitia economico – politica a SUA, au facut ca engleza americana sa devina
treptat un standard international in afaceri. Marea Britanie ramane tara lui Adam Smith
si economia ce a generat „revolutia industriala” in intreaga Europa; lucrarea The Wealth
of Nations (1776) a influentat in aceeasi masura organizarea industriala, relatiile dintre
proprietari si salariati, managementul structurilor macro din sec. XIX-XX; in aceasta
perioada economia britanica a fost un „workshop al lumii” (pentru perioada in care a
reusit sa-si mentina un anume monopol cu privire la inventii/inovatii tehnice).
Pentru alte tari europene, Anglia ramane un model al disputei politice /
parlamentare, un model de echilibru social, o economie in care sindicatele detin o
influenta notabila. Ministerul Industriei si Comertului /Department of Trade and
Industry este institutia guvernamentala cu real direct in sprijinirea mediului de afaceri, a
introducerii unor reglementari care sa favorizeze sectorul IMM, concurenta si libera
initiativa; se adauga Biroul pentru investitii in UK ce ofera asistenta investitorilor
straini; alte institutii: Confederatia Industriei Britanice, Asociatia Camerelor de Comert,
Federatia IMM, Institutul de Marketing (2000 firme – 12 miliarde cifra de afaceri),
Asociatia Consultantilor in Management (27000 persoane) etc. Intre principalele
sectoare economice din Anglia:
- serviciile contribuie cu 70% la GDP;
- agricultura foloseste aproximativ 2% din forta de munca si asigura 60% din
necesar;
- sectorul industriei foloseste 17% din angajati si participa cu 22% in GDP;
- unele sectoare industriale au inregistrat un usor declin: BMW din Germania a
preluat firma Rover (masini de lux); Ford a preluat firma Jaguar; constructorul
german Wolkswagen a preluat Rolls Royce etc.
- sectoarele productive folosesc pe scara larga proiectarea pe computer si roboti
(firmele britanice au introdus Sistemul „No-Skil Computer” bazat pe Sisteme
Expert de Control / Decizie prin intermediul la care un specialist fara cunostinte de
IT isi poate creia propriul instrument de sprijin);
- dupa SUA, atrage anual cele mai mari investitii straine in toate sectoarele
economice, ca investitii directe sau de portofoliu;
- in sectorul constructiilor imobiliare, transport aerian, naval, cale ferata regasim
firmele britanice intre primele locuri din Europa (caile ferate sunt privatizate in
prezent);
- in distributia cu ridicata si amanuntul regasim mari companii britanice; se adauga
si City Londonez pentru servicii financiare si bursiere, London Stock Exchange este
una din marile burse din lume etc.
Alaturi de SUA, Anglia este una dintre tarile in care profesia de manager a devenit
treptat o profesie distincta in plan social: cel putin in cazul marilor corporatii, afacerile
zilnice sunt administrate de manageri profesionisti care nu detin sau detin un procent
nesemnificativ de actiuni; aceasta tendinta s-a reflectat in cazul existentei unui numar
mare de actionari care adopta mai greu o pozitie comuna fata de interesele curente ale
companiei. Totusi, dupa unele estimari, 50-60% dintre managerii firmelor britanice detin
actiuni la propria companie sau alte companii.
Intre diverse caracteristici specifice managerilor britanici amintim:
- sunt relativ conservatori, ceea ce prezuma o orientare spre trecut, traditii, cutume
etc. si o viziune mai modesta asupra viitorului.
- sunt relativ mai slab pregatiti profesional, judecand dupa tipul si provenienta
diplomelor de care dispun (foarte rar provin de la Oxford sau Cambridge), cel putin
comparativ cu Germania, SUA si Japonia;
- managerii britanici pun un accent deosebit pe chestiuni financiare, dar nu
neglijeaza alte functiuni;
- obtin venituri mai mici decat managerii americani (30.000 – 100.000 lire/an)
- opteaza relativ usor si sunt eficienti pentru posturi de management in strainatate:
filiale ale firmelor britanice din alte tari, inclusiv SUA – Japonia;

2. Organizarea firmelor britanice

In ceea ce priveste organizarea structurala a companiilor britanice:


– majoritatea firmelor sunt organizate sub forma unor Holding-uri, ceea ce
permite aplicarea de strategii alternative flexibile;
– fiecare filiala a holdingului are o autonomie considerabila in a-si alege
procedurile de lucru;
– exista putine schimburi si relatii de lucru/cooperare intre filialele aceluiasi
holding; este admisa si competitia intre filiale.
Schematizat, organigrama unui holding britanic se prezinta cel mai adesea:

3. Initierea unei afaceri in Marea Britanie

Pentru investitorii straini, primul pas consta in alegerea formei juridice a unei
companii, prin care urmeaza sa opereze pe piata britanica; daca firma straina este de tip
S.A. (Incorporated) se prefera a infiinta o sucursala sau filiala (subsidiares –Branches).
In situatia initierii unei companii, legislatia engleza prevede forma de SRL (Limited)
insa cu un dublu sens:
a) Private Limited (Ltd) – actiunile sunt detinute numai de persoane fizice si nu se
vand public, prin bursa sau piata secundara;
b) Public Company Limited (PLC) – actiunile se tranztioneaza public, de obicei
prin Bursa de Valori, deci au un caracter deschis publicului larg;
Alte forme juridice ale proprietatii prevazute de Companies Act (1985) sunt:
c) Joint Ventures – recomandata pentru diverse tipuri de asociere temporara
(exemplu: un proiect de constructii civile); legea engleza confera acestui tip de
afacere un caracter contractual si mai putin de tip companie /institutie (Joint
Ventures nu sunt entitati distincte/ persoane juridice distincte);
d) Alte forme juridice (Sole Proprietor Ships, Partnerships etc).
In Anglia, prin textul de lege se prevad o serie de responsabilitati ce revin
companiilor si factorului de management (zilnic) din cadrul lor:
 Responsabilitatile Directorilor de companii privind modelul de tinere a evidentei
contabile, informatiile ce se comunica public, masuri de prevenire a falimentului
etc.; exista un Institut al Directorilor ce ofera asistenta privind cariera managerilor
profesionisti;
 Legislatia privind protectia consumatorilor, drepturile lor in relatiile cu toti
producatorii si consumatorii (calitate, etichetare, prezentare, standarde tehnice,
compozitie, instructiuni, sigurante in exploatare etc.); de exemplu: the Consumer
Protection Act (1987), the Weights and Measures Act (1985), the Food Safety
Act (1990), the Medicinel Act (1968) etc. In aplicarea legislatiei de protectie a
consumatorilor exista o serie de institutii/agentii: Consiliul National al
Consumatorului, Agentia pentru Comert etc.;
Prevederi vizand achizitiile, fuziunile si politica antimonopol intre toti actorii
economici: se previn fuziunile cu tendinte monopoliste (peste 25%) din piata unui
produs sau servicii, prelucrarea fortata a controlului unei firme daca se atinge
interesul public etc.;
 Legislatia privind conditiile de angajare a salariatilor, drepturile si obligatiile ce
revin angajatorului; principiul este de a conferi protectie maxima salariatului in
raport cu managementul (salariul minim, concedii legale, asigurari de sanatate,
programe de pregatire, protectie impotriva concedierii, protectie impotriva
discriminarilor de orice fel etc.); cu titlu de exemplu amintim: Equal Pay
Act (1970), Sex Descrimination Act (1975), Employment Protection
Act (1978), Race Relations Act (1976) etc.; anual se incheie contracte colective pe
ramuri ale economiei si pentru administratia publica.

4. Conservatorismul britanic si lumea afacerilor

Pe parcursul ultimilor doua decenii cultura afacerilor in UK a inregistrat


modificari sensibile, cu tendinta de internationalizare, de apropiere de practica afacerilor
din spatiul UE si SUA; totusi, apartenenta la clase sociale a unei persoane, dialecte
distincte in engleza vorbita, functie de nivelul educatiei si regiune geografica /istorica,
alte caracteristici ale puterii imperiale ce a influentat lumea pentru secole, etc. – se
resimt si-n prezent in societatea engleza si mediu de afaceri. Drepturile mostenite prin
nastere, distinctia intre clase sociale, reminescentile unui imperiu, apoi valurile de
emigranti din fostele colonii (India indeosebi), drepturi mostenite de secole de multe
grupuri sociale / institutii /universitati, avansul tehnologic si economic, etc. – toatre
acestea confera caracteristici proprii societatii britanice din sec. XXI; se poate discuta de
un anume mixaj cultural si religios, de o toleranta fata de optiunile unei persoane straine,
de o adaptare rapida la cultura altor tari. Un anume conservatorism se mentine si astazi
in societatea engleza, atat ca natiune cat si la nivel de persoane:
- ca stat a aderat mai tarziu la UE, manifesta rezerve explicabile istorice fata de
Franta si Germania, in jurul anului 1500 s-a indepartat de Vatican (azi predomina
catolicismul si Biserica Anglicana; regasim Islamul, Budismul, Ortodoxismul
etc.); nu a aderat inca la Uniunea Monetara;
- relatii la nivel de persoana: mai individualisti; relatii rezervate, elemente ale
sistemului metric imperial, circulatia autovehicolelor pe stanga sensului strazilor,
disputa intre ceai si cafea ca bautura preferata; tipul de Pub (Public
House)preferat de cetateanul obisnuit (in orice comunitate locala, inclusiv micile
sate, exista un numar de PUB in care se deruleaza o parte a vitei sociale, se convin
diverse „afaceri”, se discuta la nesfarsit la telefon, se citeste presa, se consuma
bere etc; au devenit in timp o extensie a intalnirilor din familie).
In mod indirect avem o imagine despre regulile societatii britanice daca anlizam
atent doua aspecte:
a) Sistemul editorial si lumea presei scrise unde se pastreaza reguli convenite cu
secole in urma : nu exista nici un fel de cenzura, editarea moderna prin utilizarea
computerului abia recent a fost acceptata, organizarea exclusiv pe criteriul
profitului, peste 60% din populatia majora citeste un cotidian (The Sun, 4
milioane tiraj; The Times, The Daity Telegraph,The Financial Times, The
Economist etc); presa scrisa detine o putere nonoficiala considerabil si
influenteaza politica guvernamentala.
b) Lumea sportului din Anglia pastreaza unele reguli / principii ce se intalnesc si-n
afaceri, indeosebi organizarea pe criteriul lucrativ. Se considera ca peste jumatate
din sporturile practicate in lume au fost inventate in Anglia (golf, cricket, fotbal
european, rugby, tenis, squash etc.). Indeosebi in domeniul „rugby si fotbal”
Marea Britanie a detinut si detine o pozitie privilegiata: cluburile din aceste
domenii sunt organizate cel mai frecvent ca Incorporated Public Company si sunt
listate la bursa; in 1996, cel mai bogat club britanic de fotbal, Manchester United,
inregistra 54 milioane lire sterline venituri (din care 11 milioane profit).

5. Cultura afacerilor

Incepand cu 1970, Guvernul conservator introduce o noua orientare generala in


lumea afacerilor: promovarea spiritului antreprenorial si inovativ in cadrul tuturor
organizatiilor de afaceri. In contextul acestei orientari: statul a sprijinit direct sectorul
IMM; a privatizat mari monopoluri (caile ferate, productia si distributia de energie
electrica, sectorul gazelor naturale, a incurajat obtinerea energiei din centrale
nucleare (20%) etc; statul a oferit granturi pentru training salariati; tot statul
incurajeaza activitatea de R&D a companiilor private, sprijina productia pentru
export si consolidarea tehnologiilor de varf, indeosebi IT si robotii. In plus, Anglia a
devenit unul din pilonii procesului integrationist din cadrul Uniunii Europene. Pe
fondul acestor procese socio–economice, cultura si mentalitatea de afaceri pe piata
britanica tind a se moderniza rapid:
a) In contextul privatizarii si a unei rate medii a somajului ridicate, salariatii au
constientizat rapid necesitatea invatarii permanente, a imbunatatirii calificarii /
priceperii pentru a-si pastra jobul avut sau a accede la o slujba mai bine platita;
puterea sindicatelor, desi ramane notabila, a scazut considerabil, deoarece statul a
asigurat protectia necesara fiecarui angajat care se integreaza in politica
companiei;
b) Sindicatele sunt organizate pe principale ramuri / sectoare economice,
inregistreaza circa 25% din forta de munca activa si negociaza conditii generale
de angajare; disputele deschise si greve de proportii s-au inregistrat numai in
relatie cu procesul integrationist al UE, indeosebi PAC;
c) Majoritatea afacerilor in UK sunt derulate pe principiul creditului comercial (30
– 60 zile) ceea ce asigura relatii de durata si incredere intre parteneri; in caz de
acumulare a unor debite peste 60 zile in relatii cu un client, de regula firma in
cauza cedeaza drepturile de incasat unei firme specializate (o varianta de scontare
a unor hartii de valoare) contra unui comision, pentru a evita dispute si litigii la
tribunal;
d) Majoritatea produselor si serviciilor in UK sunt acreditate ISO 9000
(International Standard Office, avand sediul in Paris) insa in competitia cu
Japonia si SUA conceptul de TQM a condus la rezultate foarte modeste.
e) Inovatia tehnica si sociala a constituit o componenta culturala a societatii
engleze de dupa 1500 si pana in prezent. Universitatile britanice raman intre cele
mai renumite universitati din lume, aplica standarde de evaluare severe si
favorizeaza cercetarea stiintifica individuala; aplica traditii acumulate pe parcurs
de secole de evolutie. Conform unor estimari, Anglia ramane cea mai inovativa
natiune din lume si tara cu cel mai performant tip de educatie. Chiar daca in
termeni absoluti Anglia a fost depasita dupa 1950 de SUA sau Japonia sau
Germania, anumiti indicatori relativi raman favorabili spiritului inovativ:
Exprimat ca procent din GDP, activitatea de R&D este de circa 2% la nivel de UE;
aproximativ acelasi procent regasim si-n cazul Angliei dar rezultatele per
Euro/USD alocat sunt diferite astfel: se estimeaza ca SUA, Japonia si Germania
aloca fiecare cu 20 – 25% mai mult pentru R&D ca UK , dar rezultatele per suma
investita sunt mai favorabile in Anglia, explicatia fiind data de traditia si
cercetarea individuala din universitati / institute .
In ceea ce priveste traditiile inovative ale companiilor britanice, amintim:
– Revolutia Industriala, industria navala de la 1500 – 1600, caile ferate ,
primul computer, telefon , TV;
– Conform unor studii ale MITI din Japonia, pentru ultima jumatate de
secol, peste 40% din marile descoperiri ale lumii din toate domeniile au avut
loc in Marea Britanie;
– In ceea ce priveste numarul de inventii si inovatii brevetate, lucrari si
articole /studii stiintifice produse anual: calculat per locuitor sau per capita,
UK ocupa primul loc , apoi SUA, Germania etc; daca se face ierarhizarea
dupa numar absolut avem SUA , Germania, Japonia, Anglia (loc 4) si Franta;
– In ceea ce priveste numarul de Premii Nobel: calculat per capita locul I –
Anglia, locul II – SUA, apoi Germania, Franta etc.; calculat ca numar absolut
de premii: SUA locul I (cu o populatie de 280 milioane locuitori), Anglia
locul II (cu 60 milioane locuitori) etc. Rezulta ca succesul inovativ al Marii
Britanii se bazeaza mai mult pe efortul individual, la nivel de persoana, mai
putin pe efortul institutional al unor corporatii sau companii / institutii; se
adauga o rata mare de esecuri in a exploata comercial diverse inventii si
inovatii.
f) Aplicarea unor standarde severe de protectie a mediului natural constituie o
alta caracteristica a societatii engleze din ultimele decenii: legislatie foarte severa
pentru orice tip de afacere, zeci de ONG-uri cu rol de protectia mediului, control
strict guvernament, proceduri severe de colectare si reciclare deseuri, preocupari
pentru fenomene mondiale de degradare a Oceanului Planetar, incalzire globala
etc.; promovarea unor campanii de „marketing green” (Tesco, Avis etc).
g) In relatiile de afaceri, negocieri, intalniri oficiale etc. sunt admise doar unele
elemente de familiaritate; practica uzantelor difera de ceea ce intalnim in SUA sau
Franta; inca se mentin unele reguli cu privire la titluri sau pozitii de management
in organigrama, reguli de prezentare si abordare a unor subiecte ce vor fi
negociate (termeni ai contractului); unele din traditiile initiate cu 70 de ani in
urma, privind deschiderea sesiunii parlamentare, de exemplu, inca mai
guverneaza invizibil si lumea afacerilor. Totusi, generatiile mai tinere de
salariati se adapteaza foarte repede la cerintele unui mediu multicultural al
afacerilor. Astfel se pot invoca doua exemple:
– un procent in crestere opteaza pentru colegiile
economice/financiare/management vizand a obtine o slujba in City-ul
financiar al Londrei;
– filiala firmei Nissan Motors, amplasata intr-o zona defavorizata din UK, a
inregistrat un succes neasteptat prin aplicarea unei culturi de afaceri tipic
nipone; filiala a devenit cea mai productiva fabrica de masini din Europa si
un centru de training pentru alti salariati ai firmei, inclusiv de la sediu central
din Japonia;
h) In 1870 Anglia introduce educatia obligatorie de 8 ani, astazi estimandu-se ca
79% din populatie au absolvit cel putin clasele primare. Sistemul de educatie
medie si universitara in UK include scoli publice (finantate partial de la stat) si
scoli particulare; si scolile particulare au un caracter public. Incepand cu 1988,
Guvernul a initiat o reforma a educatiei cu scopul apropierii de regulile UE si de
performanta universitatilor SUA. Exista universitati britanice – Oxford,
Cambridge, Harrow, Eton etc – care sunt considerate a fi cele mai bune din lume,
intrucat pregatesc tineri ce vor domina stiintific diverse domenii de interes
(Premiul Nobel, Field Medals in matematica etc.); alte universitati britanice sunt
insa mai modest finantate si cotate ca nivel de performanta.

6. Incadrarea culturii engleze in abordarea lui Hofstede

Daca se evalueaza pozitia detinuta de cultura britanica pe D1-D5, comparativ cu


SUA sau Japonia, este evident ca tiparul cultural britanic se apropie foarte mult de cel
american: societate puternic individualista, distanta medie fata de putere, relatii
echilibrate si democratice intre barbati si femei etc.