Sunteți pe pagina 1din 14

1.

Turbopompele

Denumirea de pompa este utilizata pentru generatoarele hidraulice care vehiculeaza lichide.
Acestea transforma energia mecanica in energie hidraulica.

Turbopompele sau pompele cu rotor paletat sunt de 2 tipuri:

• radiale

• axiale

Acestea modifica momentul cantitatii de miscare al lichidului prin intermediul unui paletaj
rotoric, realizand astfel transferul de energie de de la sistemul de antrenare.

Tipurile de rotoare folosite folosite de cele 2 tipuri de turbopompe sunt prezentate in


urmatoarele figuri:

Fig. 1.1 Rotor turbopompa radiala


Fig. 1.2 Rotor turbopompa axiala

1.1 Pompele centrifuge radiale

Rotoarele pompelor centrifuge radiale sunt prevazute cu palete curbate(in numar de 6…12)
care au rolul de a asigura o curgere cat mai neteda a lichidului.

Rotoarele pot fi de 3 tipuri:

• inchis – cu paletele asezate intre 2 discuri inelare

• semiinchis – cu paletele amplasate pe un disc

• deschis – fara discuri laterale

Rotoarele deschise sunt folosite la pomparea lichidelor care contin particule solide in
suspensie, dar prezinta dezavantajul ca necesita tolerante mici intre palete si peretii carcasei.
Dupa cum lichidul este aspirat pe o singura latura sau pe ambele parti ale rotorului, pompele
centrifuge sunt cu simpla sau cu dubla aspiratie.

Dupa numarul de rotoare montate pe acelasi ax, pompele se clasifica in monoetajate (cu un
singur rotor) sau multietajate (cu mai multe rotoare legate in serie).

Pompa centrifuga radiala monoetajata

Pornind de la structura constructiva a pompei prezentate in figura urmatoare, functionarea


acesteia este urmatoarea: palele rotorului, prin miscarea acestuia “lovesc“ lichidul imprimandu-i
atat o miscare de rotatie cat si una centrifugala (pe directie radiala), este colectat la periferie de
catre carcasa spirala, cu sectiune variabil crescatoare in lungul curgerii, si care joaca rolul de
“colector“ asigurand conducerea lichidului catre flansa de refulare. La intrarea in rotor se creeaza
o depresiune care conduce la aspiratia lichidului dinspre flansa de aspiratie si la inchiderea
circuitului hidraulic. Curgerea lichidului prin pompa se face continuu (nu pulsatoriu). Pentru
echilibrarea hidraulica a rotorului, pe discul spate sunt practicate un numar de orificii care permit
inchiderea circuitului q de scurgere.

Fig. 1.1.1 Turbopompa centrifuga radiala monoetajata


Elementele componente ale pompei centrifugale radiale prezentata in figura sunt urmatoarele:

1 - rotor 7 - camera colectoare


2 - arbore 8 - difuzor
3 - lagar 9 - racordul de refulare
4 - racord de aspiratie 10 - sistem de etansare
5 - buson 11 - sistem de labirinturi
6 - stator 12 - buson de golire

Pompa centrifuga radiala multietajata


Cu astfel de pompe s-au realizat presiuni de pompare echivalente a 2000 m coloana lichid(30
trepte la o turatie de 50 rot/s), fata de 60 m la pompele monoetajate.

Schema unei pompe centrifuge radiala multietajata este prezentata in urmatoarea figura:

Fig. 1.1.2 Turbopompa centrifuga radiala multietajata

Elementele componente sunt:

1 - arbore
2 - lagar
3, 4, 5, 6, 7 - bucse
8, 9, 10 - carcase
11 - rotor
12 - stator
13 – disc de echilibrare

Pompa centrifuga radiala cu stator

La aceste pompe le este caracteristica prezenta intre rotor si carcasa a unui dispozitiv fix
numit stator(difuzor), format din 2 inele paralelesi concentrice cu rotorul, al carui spatiu este
divizat de un numar de palete in canale care continua drumul canalelor rotorului, dar in
directie opusa acestora. Prezenta acestui dispozitiv permite o curgere a lichidului mult mai
controlata, asigura convertirea energiei cinetice in energie de presiune in mod treptat,
determina pierderi de presiuni mai mici si randament al pompelor mai mare. De obicei
pompele cu stator sunt pompe multietajate.
Schema unei pompe centrifuge radiale cu stator este prezentata in urmatoarea figura:

1 – rotor

2 - stator

Fig. 1.1.3 Pompa centrifuga radiala cu stator

1.2 Pompa centrifuga axiala

Pompele axiale au rotorul format din 4….6 palete rasucite in forma de elice, cu unghi de
inchinare fix sau reglabil. Pomparea lichidelor are loc ca urmare a actiunii campului de forte
centrifuge determinat de invartirea rotorului, miscarii turbionare creata de profilul paletelor si
impingerii lichidului de catre palete.

Pompele axiale au avantajul ca au un diametru mic si capacitate relativ mare. Ele se


caracterizeaza printr-o inaltime de aspiratie mica.

Schema unei astfel de pompe este prezentata in urmatoarea figura :

Fig. 1.2.1 Turbopompa centrifuga axiala

2. Ridicarea curbelor caracteristice ale unei turbopompe centrifuge

2.1 Notiuni teoretice


Orice tip de pompa se caracterizeaza prin urmatorii parametrii de functionare:

Debitul pompei – se noteaza cu Q si reprezinta cantitatea de lichid care trece prin sectiunea
de iesire in unitatea de timp

Sarcina sau inaltimea de pompare H – reprezinta energia specifica totala primita de lichid
la trecerea lui prin pompa

Puterea utila Pu – este puterea transferata lichidului

Turatia n – de antrenare a pompei

Cele mai utile curbe pentru din punct de vedere al exploatarii turbopompelor sunt:

Familia de curbe H=f(Q) pentru n constant – numite curbe de sarcina sau curbe
caracteristice interioare de sarcina

Familia de curbe P=f(Q) pentru n constant – acestea exprima variatia puterii absorbite cu
debitul la turatie constanta

Familia de curbe ɳ=f(Q) – sunt importante pentru cunoasterea comportarii turbopompei la


diferite debite.

Suprapunearea celor 3 familii de curbe este chiar caracteristica universala de functionare a


turbopompei si poate fi urmarita in urmatoarea figura:

2.2 Descrieirea instalatiei

Fig. 2.1.1 Caracteristica universala a pompei


Pentru ridicarea curbelor caracteristice in laborator se foloseste o instalatie in circuit inchis
perecum in urmatoarea figura:

Instalatia cuprinde urmatoarele componente:


Fig. 2.2.1 Instalatia experimentala pentru ridicarea curbelor
1 – turbopompa centrifugala pentru careale
caracteristice seunei
doreste trasarea curbelor
turbopompe caracteristice
centrifugale
2 – electromotor de antrenare a pompei dotat cu un controler electronic ce permite
modificarea turatiei si care afiseaza tensiunea si intensitatea instantanee a curentului absorbit
de electromotor
3 – conducta de aspiratie
4 – robinet
5 – robinet montat pe conducta de refulare ce permite reglarea debitului
6 – conducta de refulare
7 – manometru ce masoara presiunea apei la iesirea din pompa direct in mH2O
8 – bazin
9 – vas gradat atasat bazinului de alimentare ce permite masurarea cantitatii de apa vehiculata
de catre pompa in litri
10 – conducta de alimentare cu apa a bazinului
Antrenarea turbopompei se face cu ajutorul motorului electric (2). Pompa (1) aspira apa din
bazinul (8) prin conducta (3) si o refuleaza prin conducta (6) si prin vasul gradat (9) care este
interconectat cu bazinul (8). Debitul se determina prin cronometrarea timpului in care pompa
vehiculeaza o anumita cantitate de lichid prestabilita in vasul gradat. Inaltimea de pompare
se citeste direct de pe manometrul (7). Aparate auxiliare necesare : cronometru.

2.3 Metodologia lucrarii si prelucrarea datelor masurate

- se verifica daca robinetul (5) este inchis

- se deschide complet robinetul (4)

- se porneste motorul electric (2) si se seteaza turatia

- se citesc valorile indicate de afisajul controlerului pentru tensiune si intensitatea si se citeste


valoarea indicata de manometrul (7)

- se deschide robinetul (5) si se cronometreaza timpul in care se vehiculeaza o anumita


cantitate de lichid prestabilita(exemplu 5 litri) in vasul gradat

- se ridica busonul vasului gradat pentru a permite curgerea apei acumulate inapoi in rezervor

- se deschide apoi robinetul (5) intr-o alta pozitie(se incearca deschiderea robinetului in 6
pozitii consecutive intre pozitia complet inchis si pozitia complet deschis) si procedura se reia

- se realizeaza in felul acesta cele 6 regimuri de functionare ale turbopompei pentru prima
turatie

- se seteaza motorul electric apoi pe o turatie mai mare si se fac din nou masuratori urmand
pasii prezentati mai sus

Prelucrarea datelor

Volumul ΔV este cantitatea de apa masurata cu ajutorul vasului gradat

Timpu Δt este timpul cromometrat pana la acumularea cantitatii de lichid dorita in vasul
gradat

Debitul se calculeaza cu urmatoarea formula:

Q= ΔV / Δt [m3/s]

Presiunea de iesire H1 se citeste direct de pe manometrul montat la refularea pompei

Puterea utila se calculeaza cu formula:

Pu = γ*Q*H [W], γ este greutatea specifica a apei(γ= 9.8*103 N/m3)

Puterea consumata (absorbita de motorul electric)se calculeaza cu formula:

P0 = U*I [W], U si I se citesc de pe afisajul controlerului.

Randamentul se calculeaza cu urmatoarea formula:


Ƞ = (Pu / P0)*100

Datele masurate si calculate se trec in urmatorul tabel:

Tabel 2.3.1: Tabel cu masuratori si rezultate:

Pres
Inten Putere
. Deb
Vol Tim sit. Tensiu Inaltime Putere a Randam
Iesir it
. p curen ne pompare a utila absorbi ent
e Q
ΔV Δt t U H(=H1) Pu ta ƞ
H1 m3/
m3 s I Volt mH2O W P0 %
mH2 s
A W
O

Cu ajutorul valorilor din tabel se vor trasa curbele caracteristice de functionare ale
turbopompei centrifuge:

H=f(Q); Ƞ= f(Q); P0= f(Q)

Pentru ridicarea curbelor caracteristice s-au efectuat masuratori pentru 3 turatii ale pompei
centrifuge si anume: 1500, 2500 si 3000 rot/min si s-au efectuat cate 6 masuratori pentru
fiecare turatie.
Curbele caracteristice trasate se pot urmarii in urmatoarele grafice:

Curbele H=f(Q)

Curbele P0= f(Q)


Curbele Ƞ= f(Q)
3. Legarea turbopompelor centrifuge in serie si in paralel

Daca 2 sau mai multe pompe sunt legate in serie sau in paralel, curba totala caracteristica de
sarcina a pompelor se modifica, ea obtinandu- se prin insumarea pe abscisa in cazul legarii in
paralel sau pe ordonata in cazul legarii in serie a curbelor caracteristice de sarcina pentru
fiecare pompa.

3.1 Cuplarea in paralel

In cazul in care debitul Q, livrat de o pompa, nu este suficient pentru alimentarea


consumatorilor din retea se pot cupla in paralel 2 sau mai multe pompe. Aspiratia este de
obicei independenta pentru fiecare pompa iar refularea se face intr-o conducta comuna.

Schema de cuplare si curba de sarcina caracteristica totala pentru cuplarea in paralel a 2


turbopompe se poate urmarii in urmaoarea figura:

Fig. 3.1.1 Schema de cuplare si curba de sarcina caracteristica


totala pentru cuplarea in paralel a 2 turbopompe
3.2 Cuplarea in serie

In practica cuplarea in serie a turbopompelor centrifuge se face cu scopul de a mari inaltimea


de pompare a fluidului.

Pompele se monteaza una dupa alta astfel: refularea primei pompe se leaga la aspiratia celei
de- a doua.

Astfel debitul care le strabate este acelasi Q1+2 = Q1=Q2 iar inaltimea de pompare este data de
suma inaltimilor produse de fiecare pompa H1+2=H1+H2

Schema de cuplare si curba de sarcina caracteristica totala pentru cuplarea in serie a 2


turbopompe se poate urmarii in urmaoarea figura:

Fig. 3.2.1 Schema de cuplare si curba de sarcina caracteristica


totala pentru cuplarea in serie a 2 turbopompe

4. Bibiliografie
1. Soare Stan – Procese hidrodinamice, Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1979

2. D. Opruta, L.Vaida, Corina Giurgea, L. Nascutiu – Mecanica fluidelor lucrari practice,


Editura Todesco 2004

3. http://en.wikipedia.org

4. http://www.hydrop.pub.ro