Dupa provenienta, apele uzate se pot imparti in urmatoarele grupe principale:

I.       ape uzate menajere, unde poluantii sunt resturi alimentare, dejectii, sapun, detergenti,
microorganisme[8];

II.     ape uzate din zootehnie, care contin resturi de furaje, asternut, dejectii, substante
utilizate la spalare si dezinfectie;

III.   ape industriale uzate: a) ape de racire, poluantul fiind caldura;

b) ape uzate de spalare si transport;

c) ape provenite din sectiile de productie utilizate direct in

procesul de fabricatie ca mediu de dizolvare sau reactie.

Aceste ape au efect poluant major. Cauzele de poluare ale apelor sunt, dupa cum se vede,
foarte variate, ele putand produce poluari concentrate in locuri bine delimitate (conducte de
canalizare aferente zonelor urbane) sau determina poluarea unor arii mult mai intinse, cum ar
fi terenurile de minerit aflate in exploatare (apele de mina rezultate din aceasta activitate).

flă în sud-estul Europei, în apropiere de centrul continentului, teritoriul fiind traversat de

cîteva căi de transport de importanţă internaţională (căi ferate, rutiere, aeriene, gazoducte, linii
de înaltă tensiune), care leagă Europa de Est de Europa Centrală şi Europa de Sud (fig. 1.2); –
statele vecine dispun de un potenţial considerabil de resurse naturale, umane şi economice, de
o economie mai diversificată precum şi de o mare piaţă de desfacere, ceea ce favorizează
dezvoltarea economică a ţării noastre; – vecinătatea cu Uniunea Europeană (UE) şi cu NATO,
prin intermediul frontierei comune raionul Edineţ este temperat-continentală, cu ierni reci şi veri
călduroase şi secetoase. Schimbările bruşte ale climei produc fenomene nedorite, precum:
secete, ploi torenţiale, vijelii, furtuni, ploi cu grindină şi inundaţii. Temperatura medie în luna
ianuarie este de minus 8-10ºC, în luna iulie plus 20-25°C, temperatura medie anuală este de 8 0C.
Cantitatea anuală de precipitaţii este de aproximativ 550 mm/m2. Vînturile mai frecvente sunt cele
de Nord-Vest şi Sud-Vest. Precipitaţiile în mediu sunt moderate (548,5  l/mp media anuală,
maxima în luna iunie 88,7 l/mp şi minima în luna februarie, cu 22,6 l/mp). Numărul anual de zile
cu precipitaţii lichide este de 110,9, iar numărul anual de zile cu precipitaţii solide a fost de 27,5.
Grosimea medie decadică a stratului de zăpadă are un maxim de 14,6 în luna februarie, decada
a II-a.

Condiţiile climaterice pe terasele rîului Prut, în comparaţie cu alte regiuni sînt mai aride şi mai
calde. Pe pante, dimpotrivă, e mai rece şi mai umed, aici observăm zonificarea verticală a
configuraţiilor geografice – de la stepele uscate pînă la dumbrave.
Apa subterana se acumuleaza in adincimile rocilor si sedimentelor a crustei terestre
superioare.

Cind ploua sau se topeste zapada o parte de apa de pesuprafata pamintului se evapora, o parte
se consuma de ca-tre plante si o parte sescurge in riuri si lacuri. Restul se infiltreaza in porii si
crapaturi ai sedimentelor de laadin-cimi si devine apa subterana. O parte din apele subterane
se uneste cu apelede suprafata, efectuind alimenta-
rea riurilor, helesteelor si lacurilor in lunilesecetoase. Cind crapaturile si porii sunt mari si
interconectate apa se misca lent prinformatiunile geologice. O fintina sapata intr-o astfel
de roca va da apa destul de
rapidpentru pompare. Asa roci purtatori de apa sunt numite straturi apoase.Straturiapoase pot
fi poluate de la diverse surse, inclusiv rezervoare si tuburi de
scurgere,rezervoare subterane cu benzina, gunoiste, rezervoare industriale
cu deseuri siscurgeri agricole.  

numai că de
data aceasta
este
acoperit.Pentr
u o înţelegere
mai bună a
originii şi
mişcării apei
subterane,
este utilă
studiereacircu
itului general
al apei pe
Glob. În
natură, după
cum bine se
ştie, apa se
prezintă sub
trei forme:
gazoasă,
lichidă
şisolidă.
Totodată, ea
ocupă două
medii
distincte: la
suprafaţă şi în
interiorul
scoarţei.Pe
continente,
se pot separa
două circuite
ale scurgerii;
suprafaţa
topografică
, încazul de
faţă,
constituie un
franj de
contact şi de
repartiţie:
-
un circuit
rapid, care se
desfăşoară la
suprafaţa
continentelor;
se poate
manifestapeu
n interval de
timp scurt (de
la câteva ore
la câteva
zile);
urmează
sistemul:
precipitaţii -
scurgerea de
suprafaţă -
cursuri de apă
- ocean;
-
un circuit lent,
întârziat, mult
mai complex,
care se
desfăşoară în
acvifer
(subteran);se
poate
manifesta pe
câţiva ani,
până la sute
de mii de ani;
urmează
sistemul:
precipitaţii-
infiltraţie -
scurgere
subterană
- emergenţă
- curs de
apă - ocean;
scurgerea de
faţă
stălaoriginea
debitului
cursurilor de
apă în
absenţa
precipitaţiilor
(corespunde
debilelor mici
aleetiajului).
Fig. 3. Relaţia
dintre
acumularea
apei, input şi
output: a- input
maimare ca
output; b –
output mai mare
ca input
Alimentarea
apelor
subterane
depinde de
cinci mari
factori
condiţionali:
-
hidroclimatici
(precipitaţii,
evaporaţie);
-
geomorfologic
i (relief);
-
geologici
(litostratigrafie
, perme
 

1. Caractere
generale
Apele
subterane au
reprezentat
tot timpul o
importanţă
vitală.
Primelefântâ
ni pentru
apă potabilă
au fost
săpate în
Egipt şi
China
antică.În
cadrul
scoarţei
terestre apa
joacă trei
roluri
esenţiale:
a.
Apa, substanţă
minerală
Rocile care
conţin cea
mai mare
cantitate de
apă sunt cele
sedimentare:
nisipul,
calcarul,
pietrişul etc;
la acestea se
pot adăuga şi
rocile
vulcanice
saumetamorf
ice, dar cu o
cantitate mai
mică.Rocile
care permit
reţinerea
apei sunt
cunoscute
sub
denumirea
de
rociacvifere,
în timp
ce rocile
care nu
permit
reţinerea ape
i sunt
cunoscute
subdenumire
a de
roci acvifuge.
Stratele
saturate,
foarte slab
conducătoar
e de apă