Curtea scolii.Clasa.Doamna invatatoare.Colegii.

Ghiozdanul, destul de
mare.Primul buchet de flori “pentru doamna”.Prima zi de scoala.N-am s-
o uit niciodata.Era un nou inceput.Nu-mi era teama pentru ca eram cu
sora mea.Intotdeauna ne-am avut una pe cealalta mai inainte decat restul
colegilor.
Eu am fost dintotdeauna mai copilaroasa.Pe colegi i-am
vazut mai intai ca pe niste parteneri de joaca, nu ca pe niste
concurenti la “coronita”.De fapt nici nu cred ca mi-am dorit
vreodata “coronita”.Am vrut doar sa invat.Sa invat sa scriu, sa
citesc…Nu mi-au iesit perfect nici una.Tot nu citesc bine, tot nu
scriu frumos.Dar doamna , m- a incurajat cat a putut in cei 5
ani.5 ani de emotii ca nu stiu chiar foarte bine lectia, 5 ani de
speranta ca voi face mai putine greseli.5ani de vise ca voi
razbi.5 ani de explozie a bucuriei cand am reusit .5 ani de
descoperiri a tot felul de lucruri.
Si in fiecare zi din acesti 5 ani de scoala ne-am mai incarcat
cu putin curaj, cu mai multa energie si bucurie cat a putut sa
cuprinda sufletul meu mic.
Am invatat sa fiu mai indrazneata , sa ma bucur de
realizarile mele, sa sper ca voi fi mai buna in tot ce fac in
fiecare zi.
Vom pleca din clasa colorata si frumos amenajata unde am
fost veseli si galagiosi(uneori prea mult), unde ne-am bucurat
pentru laude , incurajari si zecile de “FB-uri”, unde ne-am
suparat pentru cate un “minus” sau “Insuficient”.
 Nu mi-a fost usor,dar ati incercat sa ma intelegeti ca asa
sunt eu.Am avut nevoie sa ma ajutati , sa ma descoperiti si sa
ma pretuiti asa cum sunt si va multumesc pentru eforturi.
Poate ca nu v-am adus zilnic zambetul pe buze , poate ca v-
am suparat de multe ori cu tot felul de intrebari:uneori chiar nu
erau la “locul lor”) dar speram ca v-am inveselit de multe ori, ca
v-am facut mandra de noi de fiecare data cand am participat la
concursuri,la tot felul de proiecte si activitati extrascolare.
Cu respect, va multumesc pentru tot!
Ramas bun Domna invatatoare!Ramas bun clasa a IV a!