Prof dr. ing.

Tudora CRISTESCU Termotehnica si echipamente termice

Suport de curs LIEMD 2019
Număr de ore alocate:2

12. INSTALAŢII DE TURBINE CU GAZE

12.1 Consideraţii generale

În instalaţiile de turbine cu gaze au loc următoarele transformări

de energie:
- în camera de ardere are loc transformarea energiei chimice
a combustibilului în energie termică, prin ardere;
- în statorul turbinei cu gaze se transformă energia termică
în energie cinetică;
- în rotor, energia cinetică se transformă în lucru mecanic
de rotaţie a arborelui turbinei cu gaze.
Turbinele cu gaze sunt utilizate pentru antrenarea generatoarelor
electrice sau a unor agregate de putere mare, cum ar fi
compresoare sau pompe.
a) Schema de principiu a unei instalaţii de turbine cu gaze
C - compresor; CA - camera de ardere; TG - turbina cu gaze; MP
- motor de pornire pentru antrenarea compresorului; Cu - cuplaj
de pornire.

CA

3 TG
2

Cu

1 4
MP C

Fig. 12.1 Schema simplificata a unei instalatii de turbina cu gaze.

Prof dr. ing. Tudora CRISTESCU Termotehnica si echipamente termice
Suport de curs LIEMD 2019
Aerul atmosferic este comprimat de compresor (C).
Aerul comprimat şi combustibilul pătrund în camera de ardere.
Are loc arderea combustibilului cu aer în exces ( α  1,1...1,5 ).
Aerul care participă la ardere se numeşte aer primar, iar cel
utilizat pentru răcirea gazelor de ardere, aer secundar; excesul de
aer în camera de ardere ajunge la valori α  3...6 .
Cantitatea mare de aer introdusă în proces, în comparaţie cu masa
de gaze de ardere, permite să se considere că, în instalaţie,
agentul termodinamic utilizat este aerul.
Principial, camera de ardere (fig.12.2) este construită dintr-un
cilindru interior, rezistent la radiaţia flăcărilor, care delimitează
camera de ardere propriu-zisă şi o manta exterioară.

Combustibil 700 0C

Aer 1700...1800 0C Gaze

primar de ardere

Aer
secundar

Fig. 12.2 Camera de ardere.

Gazele de ardere, la o temperatură de cca 7000C, sunt admise în

turbină, se destind, producând lucru mecanic şi apoi sunt
evacuate la cca 3000C.
b) Reprezentarea ciclului unei instalaţii de turbină cu gaze în
diagrama T-s
Prof dr. ing. Tudora CRISTESCU Termotehnica si echipamente termice
Suport de curs LIEMD 2019

p2 = p 3
T 3
T3

qI

2
T2 lcITG p1 = p 4

T4
4
T1
qII
1

Fig. 12.3 Reprezentarea in diagrama T-s a ciclului teoretic

al unei instalatii de turbina cu gaze.

1-2 aspiraţia şi comprimarea aerului atmosferic, în compresor;

2-3, arderea combustibilului cu aerul comprimat, asimilată cu o
încălzire izobară;
3-4, destinderea adiabată amestecului de aer fierbinte şi gaze de
ardere, în turbina cu gaze;
4-1, răcirea izobară a mediului de lucru, până la temperatura de
aspiraţie în compresor.
În cazul ciclului deschis, în ultima transformare are loc evacuarea
fluidului de lucru în mediul ambiant, de unde se aspiră aer
proaspăt.
c) Clasificarea instalaţiilor de turbine cu gaze
1) scopul instalaţiei
- antrenarea unui generator electric;
- antrenarea unor compresoare sau pompe.
2) schema circuitului agentului termodinamic
- circuit deschis (aerul este preluat din mediul ambiant, iar gazele
de ardere evacuate în atmosferă);
- circuit închis (gazele de ardere sunt trimise într-un preîncălzitor
de aer, amplasat după compresor, apoi sunt aspirate de
compresor; mediul de lucru este în acest caz complet separat de
mediul înconjurător şi presiunea de la începutul procesului nu
mai este cea atmosferică ci mai mare, dar temperatura iniţială
trebuie să fie cât mai mică, de aceea este necesar un răcitor).
3) compresoarele utilizate
- centrifugale
Prof dr. ing. Tudora CRISTESCU Termotehnica si echipamente termice
Suport de curs LIEMD 2019
- axiale
4) numărul de arbori ai turbinei cu gaze,
- turbina cu gaze cu un arbore, care antrenează compresorul şi
furnizează lucru mecanic în exterior;
- turbina cu gaze cu doi arbori, când destinderea este împărţită, în
scopul antrenării compresorului, respectiv pentru furnizarea de
putere utilă; între cele două trepte poate avea loc o încălzire a
agentului de lucru.
5) combustibil: gaze, lichide, solide.
6) recuperarea căldurii conţinute de gazele de ardere
- instalaţii de turbine cu gaze cu regenerare (între compresorul de
aer şi camera de ardere se montează un schimbător de căldură,
destinat preîncălzirii aerului refulat de compresor, prin recupe-
rarea căldurii conţinute de gazele de ardere, evacuate din turbina
cu gaze);
- instalaţii de turbine cu gaze fără regenerare (gazele de ardere, la
ieşirea din turbina cu gaze sunt evacuate în mediul exterior).

12.2 Analiza termodinamică a ciclului teoretic

de funcţionare a unei instalaţii de turbină cu gaze

Schema de principiu a unei instalaţii de turbină cu gaze la care

comprimare adiabată a aerului în compresor are loc într-o
treaptă, destinderea gazelor de ardere în turbina cu gaze este
adiabată, într-o treaptă, arderea este asimilată cu o încălzire
izobară, iar gazele de ardere sunt evacuate din turbina cu gaze în
mediul exterior, este prezentată în figura 12.1, iar în figura 12.3
ciclul teoretic de funcţionare a unei astfel de instalaţii.
Ipoteze:
- în instalaţie evoluează o masă m  1 kg de gaz perfect,
- transformările termodinamice sunt reversibile,
- comprimarea şi destinderea sunt adiabate izentrope,
- gazul primeşte sau cedează căldură în cursul unei
încălziri, respectiv răciri izobare,
- randamentele aparatelor care compun instalaţia
(compresor, turbina cu gaze, camera de ardere) sunt
100%.
Se notează:
- gradul de comprimare a aerului în compresor,
Prof dr. ing. Tudora CRISTESCU Termotehnica si echipamente termice
Suport de curs LIEMD 2019
p2
π (12.2.1)
p1

- gradul total de creştere a temperaturii în ciclu:

T3
θ (12.2.2)
T1

Se notează:

k 1
m (12.2.3)
k

Pentru cazul studiat:

p1  p 4 ; p 2  p 3 (12.2.4)

a) Temperatura agentului termodinamic în punctele caracteris-

tice ale ciclului
1-2 comprimare adiabată;
k 1

T2  p2  k
   πm
T1  p1 

T2  T1 π m (12.2.5)

T3  T1θ (12.2.6)

3-4 destindere adiabată;

k 1 k 1

T4  p4  k
p  k
1
    1  
T3  p3   p2  πm
1
T4  T3 m
π
θ
T4  T1 m (12.2.7)
π
Prof dr. ing. Tudora CRISTESCU Termotehnica si echipamente termice
Suport de curs LIEMD 2019
b) Căldura schimbată de agentul termodinamic cu mediul exteri-
or, în cursul unui ciclu:
-căldura primită în camera de ardere:

qI  q23  c p T3  T2   c p T1θ  T1 π m 

qI  c pT1 θ  π m  (12.2.8)

-căldura cedată:

q II  q 41  c p T1  T4 

 θ 
q II  c p T4  T1   c p  T1 m  T1 
 π 

 θ 
q II  c pT1  m  1 (12.2.9)
π 

c) Lucrul mecanic produs într-un ciclu:

  θ 
lCITG  q I  q II  c pT1 θ  π m    m  1
 π 

 1 
lCITG  c pT1 θ  π m 1  m  (12.2.10)
 π 

d) Lucrul mecanic produs de turbina cu gaze:

 θ 
lTG  l34  h3  h4  c p T3  T4   c pT1  θ  m 
 π 

 1 
lTG  c pT1θ1  m  (12.2.11)
 π 

e) Randamentul termodinamic al ciclului unei instalaţii de

turbină cu gaze:
Prof dr. ing. Tudora CRISTESCU Termotehnica si echipamente termice
Suport de curs LIEMD 2019
 θ 
c pT1  m  1
ηtITG
q
 1  II  1  π 
qI c pT1 θ  π 
m

1
η tITG  1  (12.2.12)
πm

f) Consumul de combustibil
Ecuaţia de bilanţ termoenergetic, aplicată pentru camera de arde-
re, când evoluează în instalaţie un debit masic de agent termodi-

namic m , kg/s, exprimă egalitatea dintre căldura dezvoltată prin
arderea combustibilului şi cea preluată de agentul termodinamic:
 
m comb H i  m q I (12.2.13)
sau
m comb H i  m c pT1 θ  π m 
 
(12.2.14)

Din egalitatea (12.2.14) rezultă debitul masic de combustibil, de

putere calorică inferioară H i :
m c pT1 θ  π m 


m comb  (12.2.15)
Hi
Rezultă că:
- randamentul termodinamic creşte atunci când creşte
raportul de comprimare;
- lucrul mecanic pe ciclu depinde de temperatura T1 a
aerului la intrare în compresor şi de natura gazului care
evoluează în instalaţie;
- lucrul mecanic pe ciclu depinde de gradul total de creştere
a temperaturii pe ciclu, dar creşterea temperaturii T3 este
limitată de condiţiile de siguranţă în funcţionare şi de
rezistenţa materialului din care sunt confecţionate paletele
turbinei;
- pentru a obţine un lucru mecanic maxim, la un anumit
raport θ , gradul de compresie are o valoare optimă
(fiecărei valori a lui π îi corespunde o valoare a lui θ ,
pentru care lucrul mecanic este maxim);
Prof dr. ing. Tudora CRISTESCU Termotehnica si echipamente termice
Suport de curs LIEMD 2019
- consumul de combustibil scade, când debitul de agent
termodinamic şi gradul de creştere a temperaturii scad,
respectiv când gradul de comprimare şi puterea calorică
cresc.
Lucrul mecanic produs pe un ciclu, când evoluează o masă m de
agent termodinamic:

LC  mlCITG (12.2.16)

Puterea teoretică produsă de instalaţie:

n
Pt  LC (12.2.17)
60

în care n este turaţia, rot/min.

Randamentul termic al instalaţiei, exprimat ca raportul dintre
puterea dezvoltată şi fluxul termic intrat în camera de ardere
(rezultat din arderea combustibilului):

Pt
η .
(12.2.18)
m comb H i