Sunteți pe pagina 1din 4

Curriculum: cunostinte si competente informatice pentru a trai in era digitala

Idei principale ale raportului

I-Curriculum a aparut din nevoia de noi abordari, abordari care sa tina cont de
schimbarile petrecute in modurile de a invata si a cunoaste din prezent si viitor.

Acest proiect a adus laolalta cercetatorii din Europa pentru a analiza cunostintele si
abilitatile fundamentale necesare pentru a trai si lucra in era digitala. Nu se refera doar
la anumite pachete software ci adopta o viziune mai cuprinzatoare a incercarilor
complexe cu care se confrunta oamenii zilelor noastre in medii sociale pline de
tehnologie. Astfel, proiectul exploreaza cunostintele si aptitudinile fundamentale
necesare in acest nou context.

Care este cadrul proiectului I-Curriclum?

Viziunea proiectului I-Curriculum este un set de ghiduri care poate fi folosit de catre
persoanele cu putere de decizie, de catre profesori sau orice alt tip de educatori, de
producatorii de resurse digitale cat si de studenti pentru a verifica daca un proiect sau
curs indeplineste scopul de a crea premisele pentru o participare activa la practici de
invatare continua.

Ariile importante sunt:

• Schimbul si punerea in comun a informatiilor; Comunicarea si colaborarea

• Cercetare: aflarea unor lucruri noi

• Modelarea

• Obiceiuri si atitudini legate de munca

Ce contine acest raport?

 Aspecte fundamentale
 Viziunea
 Studii de caz
 Concluzii si recomandari
Aspecte fundamentale

Viziunea a fost dezvoltata de parteneri dintr-o analiza a cerintelor curriculei existente


referitor la predarea tehnologiilor digitale, analiza a literaturii de specialitate si o analiza
a studiilor de caz referitoare la moduri inovative de a preda. Validarea a fost realizata
lucrand cu profesorii din scoli pentru a determina daca fundamentale si nivelele de
intelegre au fost corect identificate. Creare unui astfel de cadru este o sarcina ce ridica
mari provocari; intr-adevar, incercarea de a creea o teorie unica sau unificatoare asupra
alfabetizarii digitale dintr-o diversitate de contexte culturale si de societati.

Practica curenta si practica sugerata

Practica educationala curenta se axeaza pe notiunea de aptitudini cheie. Asta inseamna


ca dupa o anumita activitate tutoriala studentii trebuie sa dobandeasca o anumita
cunostinta – cunostinta cheie – care este esentiala pentru proces .

Abordarea I-Curriculum difera fata de abordarile tip ‘aptitudini cheie’ prin aceea ca in loc
sa privim educatia si trainingul ca decurgand din transformarile economice si ca
dezvoltarea unei economii bazate pe cunostinte necesita cunostinte aditionale , I-
Curriculum considera ca trebuie transformate aceea ce trebuie sa cunoastem, modul
cum ajungem sa cunoastem si modul in care exprimam ceea ce cunoastem.

Ce inseamna alfabetizare digitala?

Alfabetizare digitala se refera la competentele necesare pentru a putea folosi eficient


uneltele, practicile si sistemele de simboluri puse la dispozitie de tehnologiile digitale.

A se tine cont totusi ca aceste activitati sunt arareori efectuate ca acte izolate:

• Modelarea – crearea unor analogii digitale ale sistemelor pentru analiza si


experimente

• Managementul cunoasterii – efectuarea de studii, combinarea cunostintelor


pentru a crea noi cunostinte, navigarea prin structuri informatice

• Multi-modalitate si hyperlink-uri – noi cai de a crea documente pentru comunicare


combinand diverse metode, diverse media si noi moduri de a le citi

• Comunicare electronica – nu doar e-mail ci o intreaga panoplie de moduri in care


comunicarea interumana se dezvolta; de exemplu: intrarea intr-o noua
comunitate de persoane care invata poate sa depinda vital de comunicarea
electronica
• Jocuri – modurile in care jocurile digitale exemplifica modalitati de gandire si de
lucru in domeniul digital; acestea au potetnialul de a le combina prin suma pe
toate celelalte descrise anterior.

Putem distinge nivele de alfabetizare digitala?

Trecand la nivelul de integrare, studentul trebuie sa dovedeasca o intelegere a scopului


si a contextului - studentii trebuie sa foloseasca un limbaj si sa aleaga acele tehnologii
potrivite caci participa la un exercitiu social.

Viziunea:

Aditional fata de teoria socioculturala, viziunea s-a dezvoltat din concepte provenind din:

• Schimbarile in modelul de afaceri propuse de IBM

• Studiile proiectului despre noile fundamente din Queensland, Australia combinate


cu cele ale grupului londonez pentru alfabaetizare

• Idei despre invatarea expansiva dezvoltate de Cole si Engestrom (1993) din


studiile lui Vygotsky (1978) si Bateson(1964)

• Curricula Nationala pentru Tehnologia Informatiei din Anglia

Axe verticale si orizontale

Modelul invatarii expansive a lui Engestrom au format axa orizontala a matricii:

Curricula operationala – inseamna deprinderea de a folosi tehnologia si uneltele eficient.


A sti cum se proceseaza texte, cum se editeaza pze, cum se intoroduc date sau cum se
alcatuiesc interogari pentru un sistem informatic, a sti cum se salveaza si incarca
documente,

Curricula de integrare – inseamna a sti unde si cum tehnologiile se aplica curriculei


curente si organizarii predarii-invatarii. Poate sa insemne folosirea unei biblioteci online
de materiale vizuale, folosirea unui mediu de invatare online pentru a livra un curs sau o
parte dintr-un curs. Natura subiectului si insitutia invatarii sunt practic aceleasi dar
tehnologia este folosita pentru eficienta, motivare si eficacitate.

Curricula transformationala – se bazeaza pe ideea ca ceea ce stim, cat si cum si cand


ajungem sa cunoastem s-au schimbat prin existenta tehnologiilor pe care le folosim si
de aceea curricula si organizarea predarii si invatarii trebuie sa se adapteze la aceste
schimbari.
Axa verticala a viziunii aduce in imagine input-urile Curriculei Nationale Britanice pentru
IT&C. Proiectul I-Curriculum a impartit activitatile asociate cu folosirea tehnologiilor
digitale in patru subgrupe.
Schimbul si punerea in comun a informatiilor; Comunicare si colaborare – acestea pun
in evidenta noi moduri de comunicare si mixeaza modalitatile pe care audio-vizualul,
textul si mediile hypertext le pun la dispozitie. Asta include si diversitatea de noi moduri
de a comunica prin web, email, telefoane mobile, etc. Exista o perceptie generala ca
cresterea comunicatiilor creste nivelul de colaborare.
Cercetarea: descoperirea de noi informatii – se refera la problema managementului
cunoasterii si al cercetarii – de la simple cautari pe internet pana la dezvoltarea de
strategii pentru a ajunge sa cunosti si sa mentii nivelul de cunoastere – care si cand
sunt activitatile potrivite folosind tehnologiile digitale.
Modelarea – dezvoltarea de idei si implementarea lor se refera nu numai la dezvoltarea
de modele ci include si toate acele aplicatii care permit efectuarea gandirii impreuna cu
calculatorul, spre exemplu: programe de muzica, de video si de animatii si alte unelte de
creativitate.
Pratici si atitudini de munca – se ocupa de intelegerea felului in care tehnologia face
parte din schimbarile in modul de viata si de munca dar si a dezvoltarii unei atitudini
evaluative relativ la rolul pe care tehnologia in joaca in vietile oamenilor intr-un context
gobal. De aspemenea se refera la ceea ce trebuie invatat despre si cu tehnologia.

S-ar putea să vă placă și