Sunteți pe pagina 1din 3

COLEGIUL TEHNIC TRAIAN VUIA

REFERAT LIMBA ROMANA

PROFESOR

DRONCA RALUCA

ELEV
IANCU CRISTIAN
CONSTANTIN

Clasa a IX a Sera

Morometii

de Marin Preda

Actiunea primului volum este structurata pe mai multe planuri narative.


In prim plan se afla Morometii, o familie numeroasa, macinata de
nemultumiri mocnite. Taran mijlocas, Ilie Moromete incearca sa pastreze
intreg, cu pretul unui trai modest, pamantul familiei sale, pentru a-l
transmite apoi baietilor.
Fiii cei mari ai lui Ilie Moromete, Paraschiv, Nila si Achim, isi doresc
independenta economica si un trai mai bun la oras. Ei se simt
nedreptatiti pentru ca, dupa moartea mamei lor, Ilie Moromete s-a insurat
cu alta femeie, Catrina, si ca are inca trei copii: Tita, llinca si
Niculae. indemnati de sora lui Ilie, Maria Moromete, poreclita Guica, cei
trei baieti pun la cale un plan distructiv, dandu-si seama ca problemele
economice ale familiei nu vor putea fi depasite. Ei intentioneaza sa
plece la Bucuresti, fara stirea familiei, pentru a-si face un rost. In
acest scop, ei vor sa ia oile, cumparate printr-un imprumut la banca si
al caror lapte constituie principala hrana a familiei, si caii,
indispensabili pentru munca la camp.
Prin vanzarea oilor si a cailor, ar obtine un capital pentru a incepe
viata la oras. Datoria la banca nefiind achitata, planul celor trei
baieti da o grea lovitura familiei. Achim ii propune tatalui sa-l lase sa
plece cu oile la Bucuresti, sa le pasca in marginea orasului si sa vanda
laptele si branza la un pret mai bun in capitala. Moromete se lasa
convins de utilitatea acestui plan, amana achitarea datoriei la banca si
vinde o parte din lotul familiei pentru a-si putea plati impozitul pe
pamant, fonciirea. Insa Achim vinde oile la Bucuresti si asteapta venirea
fratilor.
Dupa amanarile generate de refuzul lui Nila de a-si lasa tatal singur in
preajma secerisului, cei doi fug cu caii si cu o parte din zestrea
surorilor. Moromete este nevoit sa vanda din nou o parte din pamant
pentru a-si reface gospodaria, pentru a plati foncierea, rata la banca si
taxele de scolarizare ale lui Niculae, fiul cel mic.
Planurile secundare completeaza actiunea romanului, conferindu-i
caracterul de fresca sociala: boala lui Botoghina, revolta taranului
sarac Tugurlan, familia chiaburului Tudor Balosu, dragostea dintre Polina
si Birica, discutiile din poiana lui Iocan, rolul institutiilor si al
autoritatilor in satul interbelic.

In volumul al doilea, vechea imagine a lui Ilie Moromete este distrusa,


fiind inlocuita de o alta, lipsita de glorie. Autoritatea lui in sat se
diminueaza, iar unitatea familiei nu se reface. Se deruleaza o istorie
tulbure.
Taranii isi schimba atitudinea fata de Ilie Moromete. Vechile dusmanii se
sting. Guica murise, fara ca relatiile cu fratele ei sa schimbe. Moromete
se apucase de negot, treburile ii mergeau bine, castigase bani frumosi,
dar, in mod inexplicabil, il retrage pe Niculae de la scoala pe motiv ca
nu-i aduce nici un beneficiu. Toata atentia si energia tatalui se
concentreaza in incercarea de a-i aduce acasa pe baietii fugari. Astfel
el cumpara la loc pamanturile vandute odinioara si pleaca la Bucuresti
pentru a-i convinge pe baietii mai mari sa revina in sat.
Paraschiv care lucra acum ca sudor la tramvaie, Nila, portar la un bloc
si Achim, care avea un mic magazin de “Consum alimentar” refuza
incercarea de reconcilere a tatalui. Mai mult decat atat, afland de
“tradarea” sotului, Catrina il paraseste, ducandu-se sa locuiasca “in
vale”, la fata ei din prima casatorie, Alboaica. Destramarea familiei
continua cu moartea lui Nila in razboi. Fetele se casatoresc, dar familia
Moromete pare atinsa de un blestem, fiindca sotul Titei, desi scapase din
razboi, moare intr-un accident stupid in sat. Paralel cu procesul de
disolutie a familiei Moromete, este prezentata si destramarea satului
traditional.

Fiul cel mic, Niculae, se indeparteaza din ce in ce mai mult de tatal


sau, se inscrie in partidul comunist, este trimis la o scoala pentru
activisti si se intoarce in sat cu sarcina de a supraveghea strangerea
cotelor si predarea lor catre stat. Niculae se orienteaza cu dificultate
in tesatura de intrigi pusa la cale de oportunistii de profesie, care
isca un conflict in sat. Aceste intamplari determina destituirea
activistului Niculae Moromete, care se retrage pentru a-si continua
studiile si devine inginer horticultor. Evenimentele se concentreaza in
vara anului 1951, in paralel cu secerisul si treieratul graului si cu
sedinta organizatiei de partid satesti, in care este numit presedinte al
Sfatului Popular tanarul taran sarac, Vasile al Moasei.

Pe de alta parte, Ilie Moromete isi pierde prestigiul de altadata,


autoritatea lui in sat se diminueaza, vechii prieteni au murit sau l-au
parasit, iar noii prieteni i se par mediocri. Barbatul traieste o iubire
tarzie cu Fica, sora mai mica a fostei lui sotii, care a fost toata viata
indragostita de el, apoi se implica in viata social-politica a satului,
sprijinind candidatura lui Tugurlan in functia de presedinte al Sfatului
Popular, pentru ca acesta sa tempereze actiunea de colectivizare. Ilie
Moromete nu accepta ideea ca rostul lui in lume a fost gresit si ca
taranul trebuie ,,sa dispara “.

Romanul se incheie zece ani mai tarziu cand Niculae, ajuns inginer
horticol si casatorit cu Marioara, fiica lui Adam Fantana, care a devenit
si ea asistenta medicala, afla de la Ilinca, sora sa, ca Moromete murise,
se stinsese incet fara a suferi de vreo boala. In ultimele clipe de
viata, Moromete avea slabiciunea de a umbla prin sat.

Ultima oara fusese adus acasa cu roaba. Cazut la pat, el isi exprima
crezul de viata spunandu-i doctorului: Domnule� eu totdeauna am dus o
viata independenta.In finalul romanului, tatal si fiul se impaca in visul
lui Niculae.

S-ar putea să vă placă și