Subiectul 1: Migrația și tipurile ei.

1. Definiți conceptul de migrație menționând etapele acestuia.

2. Determinați tipurile de migrație specifice societății
moldovenești.
3. Evaluați avantajele și dezavantajele migrației asupra societății
moldovenești.
Răspunsuri:
1.
În uzul curent migraţia semnifică deplasarea unei populaţii de la un teritoriu la
altul, determinată de factori economici, sociali, politici sau naturali (DEX, 1998).
Migrațiile sunt un proces firesc de funcționare și dezvoltare a societății umane. În
procesul migrației au loc interacțiuni între oameni de diferite etnii, naționalităţi,
culturi și limbi, care își îmbogățesc cunoștințele despre altă lume, alte țări și
popoare, capătă aptitudini lingvistice și profesionale necesare. Migrațiile ajută la
reunirea familiilor, la creșterea nivelului de bunăstare. Datorită migrațiilor oamenii
își asigură securitatea personală, retrăgându-se din regiuni unde au loc conflicte
militare, etnice, confesionale/religioase, cataclisme tehnogene și naturale
(inundații, cutremure, incendii, alunecări de teren etc.). Cu ajutorul migrațiilor
statele deseori își rezolvă problemele social-economice, tehnico-științifice,
demografice sau militare.
Un alt sens al migraţiei este conferit de către P.Sorokin, care o percepe ca fiind o
deplasare orizontală „ce nu implică pierdere sau câştig de prestigiu social, deşi este
totuşi o schimbare pe verticală”.  Dumitru Sandu priveşte fenomenul migraţiei ca
fiind o formă de „mobilitate socială” sau „geografică” a cărei specificitate derivă
din faptul că implică deplasări: 1.în afara comunităţii locale de rezidenţă; 2.pentru
a schimba rezidenţa sau locul de muncă obişnuit sau atât locul de rezidenţă, cât şi
locul de muncă.
Perioada 1500-1800 – etapa mercantilă – este timpul marilor cuceriri coloniale
ale europenilor, iar mişcările de populaţie sunt preponderent legate de noi teritorii
şi nevoile de a le administra, de oportunitatea de a le exploata.
Perioada 1800-1925 –etapa industrială – este caracterizată de extinderea
industializării în Europa şi mai târziu în America de Nord .
Perioada 1926 -1960 – etapa migraţiei limitate – se evidenţiază prin caracterul
limitat al migraţiei internaţionale, datorat legii de limitare a migraţiei în SUA şi
reajustările teritoriale după primul război mondial.  Perioada 1960 până astăzi –
etapa post industrială – duce migraţia internaţională la statutul de fenomen global.

2.
După criteriul perioadei de timp petrecute la destinaţie:
1. Migraţia temporară sau reversibilă - migraţia determinată de deplasarea forţei
de muncă pe termen scurt;
2. Migraţia definitivă, permanentă sau ireversibilă –migraţia urmată de
schimbările locului de trai.
După criteriul scopului deplasării:
1. Migraţia pentru muncă ;
2. Migraţia pentru studii;
3. Migraţia orientată de intenţii de consum;
4. Migraţia în scop de afaceri.
După criteriul gradului de libertate a deciziei de a migra:
1. Migraţia voluntară ;
2. Migraţia forţată – se poate realiza prin prisma unor evenimente de ordin natural
(calamităţi naturale), politici(lipsa democraţiei, prezenţa unor regimuri
dictatoriale), economic (crizele economice, şomajul), social-cultural (intoleranţa
etnică, religioasă).
După criteriul capitalului uman al migrantului:
1. Migraţia persoanelor înalt calificate;
2. Migraţia persoanelor slab calificate sau necalificate.
După criteriul legăturii migrantului cu locul de sosire:
1. Migraţia de revenire.
După criteriul legalităţii deplasării:
1. Migraţie legală;
2. Migraţie ilegală sau nereglemetată.
După criteriul mişcării forţei de muncă:
1. Migraţie periodică – include deplasări sporadice ale migranţilor cu întoarcere la
locul de trai;
2. Migraţie sezonieră – cauzată de caracterul sezonier al activităţilor economice
(activităţi agricole, servicii sezoniere);
3. Migraţia pendulară – poartă un caracter local, cu deplasări zilnice către locul de
muncă şi seara către locul de trai.
Dintre toate aceste tipuri de migrație toate sunt valabile pentru societatea
moldovenească.

3.
Migraţia a devenit un factor indispensabil pentru dezvoltarea economică a
Republicii Moldova, precum şi un instrument de reducere a sărăciei. La moment
peste hotarele ţării se află aproximativ 700 mii de cetăţeni, care transmit anual în
țară circa 1,6 miliarde dolari SUA, ajungând la circa o pătrime din PIB-ul țării.
Respectiv numărul de migranţi din total populaţie, volumul de remiteri şi ponderea
acestora în PIB, fac ca aceste variabile economice să devină indicatori extrem de
importanţi în politicile economice din Republica Moldova.
În linii mari, cele mai importante aspecte pozitive rezultate din migraţie, pot fi
menționate:
- îmbunătățirea situației financiare a gospodăriilor migranților, migrația a oferit
anumite oportunități, care sunt conștientizate și apreciate, principalele fiind
totuși conexe oportunității de a oferi familiei resurse financiare pentru trai, de
asemenea și acumularea resurselor necesare pentru procurarea bunurilor (casă,
apartament), plata studiilor personale sau a copiilor. Sunt apreciate de către
migranți și oportunitățile privind experiența de muncă, abilitățile obținute,
precum și învățarea unei limbi străine în țara de destinație;
- creșterea puterii de cumpărare a populației;
- diminuarea ratei șomajului; schimbarea condițiilor de trai și a stilului de viață, în
special al migranților și al familiilor acestora.
Emigrarea forţei de muncă din Republica Moldova este un proces proeminent din
punct de vedere economic, social şi politic. Numărul de persoane aflate peste
hotare şi volumul remitenţelor transmise fac ca dinamica acestora sa fie resimţită
la nivel macroeconomic cu implicaţii critice pentru dezvoltarea sustenabilă. În
pofida acestui fapt, statul s-a implicat postfactum și insuficient la reglementarea
acestui proces.
Printre efectele negative ale migrației mai semnificative ar putea fi următoarele:
-- copii rămași fără îngrijire părintească și vârstnici fără suport, familiile acestora
au avut de suferit (nu au participat la educația copiilor, ceea ce a rezultat în lacune
și lipsuri în acest sens, destrămarea familiilor, soldată în divorț, s-a înrăutățit
starea de sănătate, au rămas fără loc de muncă în Moldova. De către migranți au
fost recunoscute pierderile conexe calificărilor și abilităților personale, necesitatea
de a abandona studiile din motivul plecării la muncă peste hotare.
- destrămarea familiilor migranților; depopularea localităților rurale, sate unde
au rămas preponderent bătrânii și copiii;
- lipsa specialiștilor și a forței de muncă în anumite domenii.