Bisinoza 

este o afecțiune pulmonară care apare la persoanele expuse la pulberi din industria
textilă (bumbac, in, cânepă). Lucrătorii afectați sunt cei care intervin în primele procese de
prelucrare a materiei prime. Cunoașterea bolii și implementarea metodelor și echipamentelor de
protecție (mască facială, ventilație, limitarea proceselor tehnologice ce produc pulberi) a redus
considerabil din incidența bolii.

Bisinoza apare datorită unei hipersensibilități a căilor aeriene la pulberile textile. Inițial și

caracteristic, simptomele apar la întoarcerea la lucru, după câteva zile libere – în fiecare luni. Cu
timpul, poate crește frecvența și severitatea acestora. Manifestările bisinozei pot fi: senzație de
constricție în piept, respirație dificilă cu apariția unor sunete de tonalitate înaltă în timpul
expirului (wheezing).

Diagnosticul paraclinic de bisinoză se face prin măsurarea capacității pulmonare în condițiile

de expunere la pulberea textilă (la locul de muncă). Folosirea echipamentului de protecție și
sistemele de ventilație eficiente la locul de muncă pot reduce expunerea și îmbunătăți
simptomele; uneori, poate fi necesară schimbarea locului de muncă. Tratamentul
medicamentos este asemănător cu cel al astmului: bronhodilatatoare sau, în cazuri mai severe,
corticosteroizi. [1, 2]

Cauze și factori de risc

Bisinoza apare datorită inhalării repetate de pulberi organice din industria textilă (bumbac, in,
cânepă), la persoanele cu o sensibilitate crescută. Se presupune că agenții cauzali nu sunt fibrele
textile în sine, ci o endotoxină a bacteriilor gram-negative care se dezvoltă în acestea.
Expunerea produce modificări structurale și funcționale similare cu cele din astm: creșterea
reactivității bronșice, îngustarea calibrului căilor aeriene din periferie, hiperplazia glandelor
mucoase și hipertrofia mușchilor netezi din căile aeriene.

Factorii de risc pentru dezvoltarea bolii sunt:

Personali: fumatul, astmul și atopia

De mediu: concentrația crescută de pulberi organice din materialele textile, ventilația insuficientă
la locul de muncă, lipsa echipamentului adecvat de protecție, procesele de producție ce
generează mai multe pulberi [2, 3]

Semne și simptome
Semnele și simptomele bisinozei sunt mai marcate în prima zi după întoarcerea la lucru (din
weekend sau după o vacanță). Pe măsură ce pacientul avansează în săptămână, manifestările se
ameliorează. Odată cu progresia bolii, simptomele pot persista încă 2-3 zile după ziua de luni sau
chiar toată săptămâna. Acestea includ:

Simptome: senzație de constricție toracică, durere, dispnee, wheezing, tuse

Semne: wheezing, cracmente (expunere cronică), tahipnee (expunere acută) [1, 2]

Diagnostic

Clinic

Diagnosticul de bisinoză este sugerat în contextul:

Expunerii profesionale la fibre textile un timp îndelungat – de obicei, peste 25 de ani, mai rar
între 10 și 25 de ani.

Ciclicității caracteristice a simptomelor – care sunt mai marcat în ziua de luni sau după
întoarcerea din concediu.

Aceste trăsături tipice ale bisinozei diferențiază net această entitate patologică de alte boli
(astmul profesional).

Deoarece bisinoza se asociază cu un risc crescut de bronșită cronică, Organizația Mondială a

Sănătății propune un sistem de gradare a bolii care include și simptomele de acest tip și în plus,
o cuantificare a disfuncției ventilatorie.
Bisinoză

Grad B1: Senzație de constricție toracică și/ sau dispnee în majoritatea zilelor când se întoarce la
lucru

Grad B2: Senzație de constricție toracică și/ sau dispnee în primele zile când se întoarce la lucru
și în alte zile din săptămână

Iritația tractului respirator

Grat RTI 1: Tuse asociată expunerii la praf

Grat RTI 2: Expectorație persistentă (în majoritatea zilelor dintr-o perioadă de 3 luni) corelată cu
expunerea la praf
&Grat RTI 3: Expectorație persistentă corelată cu expunerea la praf, cu persistența peste 2 ani
sau exacerbarea simptomelor pulmonare

Funcția pulmonară
Modificări acute (minimum 3 teste consecutive modificate, realizate la locul de muncă, după
absența expunerii la praf de minimum doua zile)

Fără impact: O reducere a VEMS cu mai puțin de 5% sau creșterea sau în timpul turei de lucru

Cu impact ușor: O reducere constantă a VEMS cu 5-10% în timpul turei de lucru

Cu impact moderat: O reducere constantă a VEMS cu 10-20% în timpul turei de lucru

Cu impact sever: O reducere a VEMS cu peste 20% în timpul turei de lucru

Modificări cronice (un test realizat în afara locului de muncă, după o absență din mediul
incriminat de minimum doua zile)

Fără impact: VEMS de 80% din valoarea prezisă

Cu impact ușor-moderat: VEMS de 60-79% din valoarea prezisă

Cu impact sever: VEMS de sub 60% din valoarea prezisă

Ancheta la locul de muncă poate evidenția nivelul pulberilor din aerul inspirat, utilizarea
echipamentului de protecție personal și calitatea măsurilor luate de către fabrică pentru a evita
expunerea (dimensiunea spațiului de lucru, ventilația, etc) și a identifica simptomele bolii
(examenele medicale periodice). [2, 4]

Paraclinic

Probele ventilatorii

Măsurarea volumelor pulmonare se poate realiza cu ajutorul spirometriei. VEMS (volumul

expirator maxim în prima secundă) este principalul indice utilizat pentru evaluarea disfuncției
ventilatorii. Deoarece este o pneumoconioză, bisinoza implică testarea atât la locul de muncă
(după absența de minimum doua zile) și în afara acestuia, evidențiind în acest fel efectele acute
ale expunerii la pulberile textile, cât și disfuncțiile produse pe termen lung, când factorul
declanșator nu este prezent. Administrând metacolină și repetând testul, se poate evidenția
hiperreactivitatea căilor respiratorii asociată cu această afecțiune.

Radiologie
Pot fi indicate radiografia sau computer-tomografia pulmonară, în special pentru a exlude alte
diagnostice. Modificările radiologice din bisinoză sunt nespecifice și greu de evaluat, datorită
prevalenței fumatului la acești pacienți. [2, 3]

Tratament

Tratamentul bisinozei începe cu oprirea expunerii la agentul declanșator. Odată ce a fost

confirmată cauza - inhalarea cronică de pulberi organice din materiale textile brute, se
recomandă schimbarea locului de muncă pentru a opri complet expunerea. Când acest lucru nu
este posibil, se insistă pe utilizarea corespunzătoare a echipamentului de protecție.

Oprirea fumatului contribuie la ameliorarea simptomelor. Ca în orice afecțiune respiratorie

cronică, exercițiile de respirație și practicarea sportului de intensitate moderată pot îmbunătăți
calitatea vieții. Pentru pacienții cu disfuncție respiratorie cronică și severă, se poate recomanda
terapia cu oxigen la domiciliu.

Medicația utilizată include:

Bronhodilatatoare (sub formă inhalatorie sau orală) – pentru formele ușoare sau medii

Antiinflamatorii și antihistaminice orale

Corticosteroizi inhalatorii - pentru formele cronice sau severe [3, 4, 5]

Data actualizare: 09-12-2013 | creare: 25-11-2013 | Vizite: 6410

Bibliografie

1 American Lung Association – Byssinosis, link: http://www.lung.org/lung-disease/byssinosis/

2. Byssinosis - The Merck Manual,
link: http://www.merckmanuals.com/professional/pulmonary_disorders/
environmental_pulmonary_diseases/byssinosis.html?qt=&sc=&alt=
3. Byssinosis – Healthline, link: http://www.healthline.com/health/byssinosis
4. Byssinosis: a review – PubMed Central,
link: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1090498/?page=1