5

Linii Spaţii

Cinci linii paralele şi patru spaţii între ele se numeşte PORTATIV. Liniile și spațiile
portativului se numără de jos în sus.

Semnul grafic care se scrie pe linia adoua a portativului și indică locul notei sol
se numește cheia sol sau cheia de vioară.Cheia sol se scrie la începutul fiecărui
portativ.

Cheița SOL
Mă numesc nota Sol

1
 Semnele cu ajutorul cărora se scrie muzica se numesc note.Notele pe portativ se
scriu atît pe linii, cît și pe spațiile dintre ele.

a)Note pe liniile portativului:

Notă pe linia întîia Notă pe linia a doua Notă pe linia a treia Notă pe linia a patra Notă pe linia a cincea

b)Note pe spațiile portativului:

Notă pe primul spațiu Notă pe a doilea spațiu Notă pe a treilea spațiu Notă pe a patrulea spațiu

c)Notă sub prima linie a portativului:

d)Notă deasupra liniei a cincea a portativului:

Determinați, pe ce linii sau spații sînt scrise notele următoare:

2
Notele pe liniile suplimentare.

Liniile suplimentare se scriu sub portativ și deasupra portativului tot cîte cinci.
Cele de sub portativ se numără de sus în jos, iar cele deasupra – de jos în sus.

e)Notele pe liniile suplimentare de desubtul portativului:

Notă pe linia întîi Notă sub linia întîi Notă pe linia a doua

f) Notele pe liniile suplimentare deasupra portativului:

Notă pe linia întîi Notă deasupra liniei întîi Notă pe linia a doua

Determinați, pe ce linii sau spații sînt scrise notele următoare:

Pînă ce,atît. 3
 Orice sunet are o anumită lungime,care se numește durată.Durata se măsoară
cu timpul.

Durata sunetelor muzicale grafic se reprezintă prin următoarele semne

convenționale:

Nota întreagă-un oval gol

Nota întreagă-durează 4 timpi

1şi - 2şi - 3şi - 4şi

Doimea-un oval gol cu codiță: în

sus în-partea dreaptă,în jos-în
partea stîngă

Doimea-durează 2 timpi
1şi - 2şi
4
 Pătrimea-un oval plin cu codiță: în sus
în-partea dreaptă,în jos-în partea
stîngă

Pătrimea- durează 1 timp 1

şi

Optimea-un oval plin cu codiță

și cu steguleț sau un oval plin
cu codiță unite cîte două: în sus
în-partea dreaptă,în jos-în
partea stîngă

1 şi
Optimea-durează jumătate
de timp.1 sau și.

Șaisprezecimea-un oval plin cu

codiță și cu două stegulețe sau un
oval plin cu codiță unite cîte două cu
două liniuțe: în sus în-partea
dreaptă,în jos-în partea stîngă

1 şi

Șaisprezecimea-durează un sfert de timp.Două

șaisprezecimi se interpretează la 1 sau la și.
5
 În muzică tăcerea, se numește pauză.Pauzele sînt de lungimea duratelor.

Doime
Optime
Notă întreagă

Pătr
ime
Șaisprezecime

Înălțimea, sau mai bine zis locul notelor pe liniile și spațiile portativului,determină
denumirea lor(numele) : Do,Re,Mi,Fa,Sol,La,Si

Do Re Mi Fa Sol La Si

6
 La fluierul cu şase găuri se folosesc trei degete de la mîna stîngă şi trei degete
de la mîna dreaptă (degetul arătător,degetul mare şi degetul inelar) astfel încît
mîna stîngă să fie în partea de sus a fluierului.

7
Nota SI Sunt nota SI şi locul meu
e pe a treia liniuţă a portativului

Nota SI - se acoperă prima gaură de sus

cu degetul arătător de la mina stîngă

8
Nota LA Sunt nota LA şi locul meu e pe a doilea spaţiu
a portativului

Nota LA-sunt acoperite două găuri

Nota SOL Sunt nota SOL şi locul meu e pe a doua liniuţă a

portativului

9
Nota SOL-sunt acoperite trei găuri

Din - Don

Exerciţiu

Exerciţiu

10
Iepurile în livadă

Pluguşorul

Cîntec de leagăn

11
 Măsura care este compusă din doi timpi , fiecare timp al căruia durează o
pătrime,se numește măsură binară de două pătrimi-2|4.Măsura se notează
prin două cifre aşezate una sub alta , la începutul lucrării, imediat după cheia
sol și armură.

Cifra de sus (2) arată numărul timpilor

Cifra de jos (4) arată valoarea unităţii de timp

Măsura de doi timpi( 2|4) este o grupare ritmică alcătuită din două unități de
timp - cu intensitate diferită - una accentuată și una neaccentuată.

Accentul se află pe timpul întîi

O măsură se delimitează prin bară de măsură,iar la sfîrșitul piesei muzicale se

pune bară finală(o linie subțire și una groasă).

bară de măsură bară finală

Se tactează: 2

12
Ploaie,ploai

Cu sorcova

Semănatul

Pluguşorul

Flori de măr

Pluguşorul

13
 Semnul care arată repetarea unei melodii s-au a unui fragment din melodie se
numește REPRIZĂ.Ea ne ajută la prescurtarea notației muzicale.

Repetarea identică a fragmentului muzical de la început,după care se continuă.

Repetarea identică a fragmentului muzical dintre cele două semne,după care

se continuă.

Repriză-semn
Cîntec de leagăn de repetare

Semnele de repetare pot fi combinate cu alte semne, numite VOLTE,atunci

cînd repetarea este diferită în finalul ei.
Volta întîi Volta a doua

1voltă

14
2voltă

Sunt nota FA şi locul meu e pe primul

Nota Fa spaţiu a portativului

Nota FA-sunt acoperite patru găuri

Sunt nota MI şi locul meu e pe prima linie a

Nota MI portativului

Nota MI-sunt acoperite cinci găuri

15
 Exerciţiu

Hora

Exerciţiu

Păiangenul și muștele

Exerciţiu

16
 Sunt nota RE și locul meu e sub prima linie a
Nota RE portativului

Nota Re-sunt acoperite toate șase găuri

Sunt nota RE din a doua octavă și locul meu

e pe a patra linie a portativului
Nota RE din a doua octavă

17
 Nota RE din a doua octavă- sunt acoperite toate
șase găuri

Sunt nota Do și locul meu e pe a treilea spațiu a

portativului
Nota DO

Nota DO-sunt descoperite toate găurile,dar ca să nu ne cadă

fluierul din mînă acoperim găurile de jos

Pe un deal pe-un deluşor

18
 Sus pe munte creşte-o floare

Studiu

Punctul pus în dreapta notei sau a pauzei le prelungeşte cu jumătate din

valoarea lor. Astfel: = + ; = +

Modurile major şi minor sînt cele mai răspîndite în muzică.De obicei,melodiile

cu caracter vessel,luminos sînt scrise în modul major,iar cele cu caracter trist-în
modul minor.Principalul sunet de sprigin al modului se numeşte tonică.În
majoritatea cazurilor,melodiile se termină cu tonica.

Frunza nucului

Cucuşor cu pană sură

19
Punctul pus în dreapta notei sau a pauzei le prelungeşte cu jumătate din

valoarea lor. Astfel: = + ; = +

Vulpea

Succesiunea (care urmează unul după altul) treptată a sunetelor în mişcare

ascendentă (care urcă) sau descendentă (care coboară) de la tonică şi pînă la re-
petarea ei cu o octavă (interval din opt trepte) mai sus sau mai jos se numeşte
gamă.

Sunetele din care este compusă gama se numesc trepte.Gamele sînt compuse
din opt trepte.Treapta a opta a gamei reprezintă repetarea primei trepte.Treptele
gamei se notează cu cifre romane: I,II,III,IV,V,VI,VII,VIII.

Denumirea gamelor provine de la treapta ei principal,de la tonică.În tonalitatea

Re major tonica este sunetul Re.

Treptele gamei Re major în ordine ascendentă şi descendentă.

20
I II III IV V VI VII VIII VIII VII VI V IV III II I

Gama RE major
(întro ootavă)

Arpegiul
Sunetele principale ale gamei sînt:treapta I,III,V.

Allegretto
W.A.Mozart(1756-1791)

Cîntec popular ucrainesc

21
 Greieraşul

Iepuraşul

Primăvara

Frunzuliţă verde

22
Rîndunica

Baraboi

23
Linia curbă care leagă două note de aceeaş înălţime (cu aceeaş denumire) se
numeşte legato de durată sau de prelungire.Prin legato putem obţine sunete cît
de lungi dorim.

Frunză verde sălcioară

Mierla

Cucoșelul

24
 Brîu

Cucoșelul

Primăvara

Badea

25
 RE -pe a patra linie a portativului

Mi-pe a patrulea spaţiu a portativului

Fa-pe a cincea linie a portativului

Sol-deasupra portativului

La-deasupra portativului pe prima liniuţă suplimentară

Si-deasupra primei liniuţe suplimentare

Do-pe a doua liniuţă suplimentară

Re-deasupra la a doua liniuţă suplimentară

26
 În a doua octavă aplicatura (degitaţia) este identică ca şi în prima octavă,
cu excepţia notei Re din octava a treia.
Re3

Re1 Re2

Gama Re major
(în două octave)

Arpegiul

27
 O gamă majoră are o paralelă a sa minoră.Adică are aceleaş semne la chee.
Paralela gamei Re major este si minor.

Gama Si Minor

Arpegiul

Cucuşor cu pană sură

Primăvara
Muzica de Tudor Zgureanu

28
Pădure verde,pădure

Draga mea

COASA

29
 GREIERAŞUL

IEPURAŞUL

MĂRIŢĂ,MĂRIŢĂ

LA LENUŢA SUB CERDAC

S-A DUS CUCUL DE PE-AICI

30
 M-A TRIMIS MAMA LA VIE

Măsura care este compusă din patru timpi , fiecare timp al căruia durează
o pătrime,se numește măsură compusă binară de patru pătrimi - 4|4.În măsura
de patru pătrimi 1 timp este tare,2 slab,3 relativ de tare,4 slab.

Se tactează: 1

3 4

Se notează:

sau

DOR DE ŢARĂ

BULGĂREASCA
31
 Măsura care este compusă din trei timpi şi fiecare dintre ei durează o pătrime,
se numeşte măsură simplă ternară de trei pătrimi - 3/4.În măsurile simple ternare
primul timp este tare,iar doi şi trei sunt timpi slabi.

Se tactează: 1

2 3

Se notează:

FRUNZIŞOARĂ LOZIOARĂ

32
 CUCULE PASĂRE SURĂ

DANSUL FULGILOR DE NEA

33
 CÎNTECUL MIRESEI

coroană sau fermata

Semnul graphic care se scrie de asupra unei note sau pause şi prelungeşte
durata lor în mod nedifinit se numeşte coroană sau fermata.

Măsura formată din trei timpi, fiecare timp al căreia durează o optime, se
numește măsură simplă ternară de 3/8(trei optimi).Primul timp este accentuat,
iar ceilalți doi, neaccentuați.

Se tactează: 1

2 3

Se notează:

34
 HORA

FRUNZĂ VERDE PELINIŢĂ

35
 Măsura formată din două măsuri simple de 3 timpi (3/8+3/8), fiecare timp al că-
reia durează o optime,se numește măsură compusă ternară de 6/8(șase optimi).
Accentul principal se găsește pe 1 timp,iar cel secundar pe timpul 4.

Se tactează:

6
4
3 5

1 2

Se notează:

LA NISTRU LA MĂRGIOARĂ

JOC MARE

36
 Linia curbă care leagă două sau mai multe note de înălţimi diferite, se numeşte
legato de expresie.

GRAIUL MEU

37
 Muzica de Grigore Vieru

LA IZVORUL DIN PĂDURE

HAI LA JOC

38
 RE major

Arpegiul

Si minor Arpegiul

39
40
 În muzică distanţa dintre două trepte alăturate se numeşte interval.
Intervalele pot fi mici şi mari.Intervalul mare dintre două trepte alăturate se
numeşte ton (se notează-1t) şi intervalul mic semiton(se notează 1s sau 0,5t).
În gama Do,semitonurile se află între sunetele Mi – Fa(treptele III-IV) şi Si – Do
(treptele VII-VIII).

41
 Semnele muzicale care ne arată că sunetul a fost urcat sau coborît se numesc
semne de alteraţie.Ele sunt: diezul- ; bemolul- ; becarul- ; şi se scriu lîngă cheia
Sol sau lîngă notă.

- diezul - urcă sunetul natural cu un semiton( - dublu diezul - cu un ton).

- bemolul - coboară sunetul natural cu un semiton( - dublu bemolul -cu un ton).
- becarul – anulează acţiunea diezului şi becarului (readuce la intonaţia naturală
sunetul care a fost alterat)

Atunci cînd sunt scrise lîngă cheia Sol, alteraţiile formează armura unei tonali-
tăţi şi se cîntă pe parcursul întregii piese.

Dacă sunt scrise lîngă notă,alteraţiile se cîntă în cadrul unei măsuri(adică numai
într-un tact).

Nota alterată cu va fi urcată cu ajutorul becarului.

Nota alterată cu va fi coborîtă cu ajutorul becarului.

42
 re mi sol la si la
do re fa sol

do re mi fa sol la si do

Între sunetul natural şi cel alterat se formează un semiton.

Ordinea diezilor şi bemolilor

FA_DO_SOL_RE_LA_MI_SI

43
 Notele (sau figurile melodice) auxiliare, care se adaugă notelor de bază cu
scopul de a înfrumuseţa melodia, se numesc melisme.Sunetul care se orna-
mentează se numeşte sunet de bază, iar sunetul cu care se ornamentează
sunetul de bază se numeşte sunet auxiliar.

Ornamentul, care constă din alterarea rapidă a notei principale cu cea auxiliară
superioară sau inferioară şi revenirea la aceeaş notă principală, se numeşte
mordent.Mordentul care este alcătuit din trei note: principală, auxiliară
(superioară sau inferioară) şi principală, se numeşte mordent simplu.

Do-sunet de bază Do-sunet de bază

Re-sunet auxiliar Si-sunet auxiliar

Mordentul care se execută cu nota auxiliară superioară, se numeşte mordent

superior şi se notează prin semnul .

Se scrie: Se execută:

Mordentul care se execută cu nota auxiliară inferioară, se numeşte mordent

inferior şi se notează prin semnul .

Se scrie: Se execută:

44
 Mordent simplu inferior

Executaţi mordent simplu inferior pe notele Mi,Fa,Sol.

CUCULEŢ DE LA PĂDURE

Trecerea accentului de pe timpul tare pe cel slab se numește-sincopă.

Executaţi mordent simplu inferior pe nota Si .

45
 VÎNTULEŢ DE PRIMĂVARĂ

MIERLA

Executaţi mordent simplu inferior pe nota Do .

SOL DIEZ

46
 ALUNELUL

Executaţi mordent simplu inferior pe nota La.

IZVORAŞ CU APĂ RECE

47
 DO BECAR

IZVORAŞ DE LÎNGĂ MOARĂ

BUSUIOC MOLDOVENESC

48
 HORĂ CA LA EDINEŢ

Sol major Arpegiul

49
Mi minor Arpegiul

CINE BATE POTECUŢA

50
 MĂRĂCINE

Un grup din trei note se numeşte TRIOLET .Trioletul compus din trei optimi se

execută la un timp.

Mordent simplu superior

Executaţi mordent simplu superior pe notele Re,Mi,Fa,Sol,La,Si,Do din ambele

octave.
51
CINE URCĂ-N DEAL LA VIE

AM VENIT CU VOIE BUNĂ

CÎTE DOI

52
 LA DIEZ

FOAIE VERDE BUSUIOC

53
 LA major Arpegiul

Fa diez minor Arpegiul

54
55