SISTEMUL TFL (THROUGH FLOW LINE)

1 Principii generale

Pentru efectuarea interven\iilor ]n sondele marine se utilizeaz[ trei sisteme:

• sistemul de instrumentat cu s`rma (wireline);
• sistemul de instrumentat cu tubingul flexibil (coiled tubing);
• sistemul TFL (through flow line).
}n acest capitol se va prezenta c`teva aspecte privind sistemul TFL care este specific sondelor
marine.
Sistemul TFL (through flow line) este indicat pentru urm[toarele condi\ii:
•sonde foarte deviate;
•sonde extrem de ad`nci;
•sonde ]n care ]ndep[rtarea nisipului =i parafinei sunt greu de realizat prin metode
standard;
•sonde care produc cu fluide foarte corosive;
•sonde la care instrumenta\ia cu s`rma este imposibil de realizat.
Acest sistem de echipare al sondelor marine permite executarea opera\iilor de introducere =i
extragere a diverselor dispozitive ]n/=i din gaura de sond[ folosind presiunea, precum =i
efectuarea unor opera\ii ca: deparafinarea \evilor de extrac\ie; evacuarea nisipului din gaura de
sond[; acidizarea stratului productiv etc..
Ca urmare capul de erup\ie are o construc\ie special[ (vezi capitolul 3). Dispozitivele se
introduc =i se extrag din gaura de sond[ prin conductele curbe ale capului de erup\ie. Pentru
aceasta, conductele trebuie s[ aibe raze de curbur[ suficient de mari. }n general pentru conducte
cu diametrul interior de 2 in, raza minim[ acceptabil[ este de 1,5m.

2 Echipamentul sondelor ]n sistem TFL

Echipamentul sondelor în sistem TFL const[ din:

• echipamentul de suprafa\[ montat pe o platforma fix[ care permite deservirea mai
multor sonde;
• echipamentul din gaura de sond[;
• echipamentul de transport utilizat pentru efectuarea unor opera\ii în gaura de sond[.
Echipamentul de suprafa\[ (figura 1) montat pe o platform[ fix[ asigur[ introducerea pe cale
hidraulic[ a unor dispozitive în gaura de sond[.
Echipamentul de transport (figura 2) permite introducerea =i extragerea diferitelor dispozitive
în / din gaura de sond[. Componentele echipamentului de transport sunt legate între ele prin
articula\ii sferice =i nu dep[=esc lungimea de 0,45m[5].
Elementele de ac\ionare ale sistemului de transport (pistoanele) permit trecerea prin ele a unei
cantit[\i controlate de fluid pentru a crea o presiune diferen\ial[ care s[ determine deplasarea
sistemului de transport împreun[cu fluidul motor =i s[ dezvolte o anumita for\[. Celelalte

1
elemente ac\ioneaz[ conjugat în vederea asigur[rii for\ei necesare fix[rii sau extragerii unui
dispozitiv în / din gaura de sond[.

Fig.1 Echipamentul de suprafa\[ =i de fund - sistemul TFL[6].

Echipamentul din gaura de sond[ (figura 1) este adaptat astfel încât s[ permit[
introducerea =i extragerea echipamentului de transport în/ din gaura de sond[. Ca urmare, acesta
este format din dou[ garnituri de \evi de extrac\ie legate între ele la partea inferioara printr-o
leg[tura H sau Y[3], care s[ asigure comunica\ia. Una dintre garnituri este utilizat[ pentru
produc\ie, iar cealalt[ pentru asigurarea circula\iei echipamentului de transport. În componen\a
garniturii de produc\ie sunt prev[zute toate dispozitivele care s[ asigure controlul =i siguran\a
curgerii.

2.1 Echipamentul de suprafa\[

Echipamentul de suprafa\[ al sistemului TFL const[ din: pomp[, manifold de control,

lubricatoare, cupoane de conduct[ curb[, panou de control =i rezervor pentru fluidul motor
(ultimele dou[ elemente nu apar ]n figura 1).
1.Pompa dezvolt[ o putere hidraulic[ de 150 CP. Pentru transportul unor dispozitive ]n
gaura de sond[ este necesar[ o putere care s[ fac[ fa\[ frec[rilor, iar timpul plas[rii sau extragerii
unor dispozitive ]n/sau din niplurile locatoare =i atunci c`nd se lucreaz[ sub presiune pentru a
\ine supapa fix[ deschis[, este necesar[ o putere mai mare.
2.Manifoldul permite schimbarea sensului circula\iei al fluidului prin manevrarea a =ase
ventile ( figura 1)
3.Duza reglabil[ =i regulatorul de presiune men\in presiunea corespunz[toare control[rii
sondei.
4.Lubricatorul orizontal, respectiv vertical, permite introducerea ]n gaura de sond[ a unor
dispozitive sub presiune, precum =i extragerea lor din sistem, av`nd posibilitatea scurgerii
presiunii.
5.Cupoanele de conduct[ curb[ permit introducerea unor dispozitive cu lungimea de 45
cm.
6.Panoul de control permite ]nregistrarea urm[torilor parametrii:
• viteza de deplasare a trenului de dispozitive;

2
 • localizarea dispozitivelor ]n gaura de sond[;
• pierderi de fluid motor;
• for\a dezvoltat[ de echipamentul de transport.
Cu ajutorul a =apte ventile, operatorul poate manipula fluidul motor pentru:
• schimbarea direc\iei fluidului motor ]n vederea pomp[rii echipamentului de transport
]n sond[ sau afar[ din sond[;
• ac\ionarea gealei hidraulice ]n vederea fix[rii sau decupl[rii dispozitivelor,
deschiderii sau ]nchiderii valvelor de circula\ie lateral[, spargerii dopurilor de nisip,
deparafin[rii sau efectu[rii lucr[rilor de ]ntre\inere;
• reglarea duzelor manual sau automat.
Localizarea dispozitivelor transportate ]n gaura de sond[ se determin[ prin mijloace indirecte
ca: pulsa\ii de presiune =i transmisie acustic[ c`nd echipamentul de transport trece prin dreptul
niplelor locatoare.

2.2 Echipamentul de transport

Echipamentului de transport este format din: pistoane, tij[ grea, accelerator, geale =i dispozitive
de lansare =i extragere a valvelor, dopurilor, duzelor,etc..

Fig.2. Echipamentul de transport[5].

Pistoanele servesc ca elemente de ac\ionare (se mai numesc =i locomotive).

Se introduc minim dou[ pistoane. Au garnituri ce etan=eaz[ ]n ambele sensuri, permit trecerea
prin ele a unei cantit[\i controlate de fluid pentru a crea o presiune diferen\ial[ care s[ permit[:
• sp[larea zonei din fa\a echipamentului de transport =i a cu\itului ]n cazul opera\iilor de
depafinare
• eliminarea posibilit[\ii de ]nfundare a tubingului;
• deplasarea ]ntregului sistem.
Pentru a se ob\ine o for\[ sporit[ la fixarea sau extragerea ]n sau din niplurile locatoare, se
monteaz[ mai multe pistoane ]n serie (provoc`ndu-se ]n acest mod o c[dere de presiune mai
mare =i deci o for\[ mai mare).
Tijele grele asigur[ greutatea necesar[ pentru cre=terea for\ei de b[taie ]n cazul instrument[rii
cu geala. De asemenea joac[ rol de distan\iere, f[c`nd posibil[ extragerea echipamentului de
transport prin inversarea circula\iei la nivelul leg[turii H sau Y.
Gealele hidraulice sau mecanice au rolul de a suplimenta for\a dezvoltat[ de pistoane.
Acceleratoarele au rolul de a activa gealele datorit[ unei energii ]nmagazinate, de obicei prin
comprimarea unui arc.
Dispozitivul de lansare realizeaz[ lansarea =i fixarea duzelor, dopurilor, etc.
Cu ajutorul echipamentului de transport se mai pot instala ]n gaura de sond[ valve de gaz-lift,
sau pompe cu jet.

3
 Pentru ac\ionarea echipamentului de transport se pompeaz[ de pe o platform[ \i\ei sau ap[ de
mare tratat[.

2.3 Capete de eruptie ]n Sistem TFL

Capetele de erup\ie ]n sistem TFL pot fi montate pe platform[ sau pe fundul m[rii ]n mediu
umed sau uscat, cu sau f[r[ linii de ghidaj. De asemenea, capetele de erup\ie instalate pe fundul
m[rii pot completa sonde satelit, sonde ]n sistem “cluster” sau sonde ]n sistem template(vezi
capitolul 3).

2.4 Echipamentul din gaura de sond[

Echipamentul din gaura de sond[ const[ din:

• dou[ garnituri de \evi de extrac\ie legate ]ntre ele la partea inferioar[. Una din
garnituri este utilizat[ pentru produc\ie, iar cealalt[ este de serviciu. leg[tura de la
partea inferioar[ a celor dou[ garnituri de \evi este de tip H sau Y, prin ea
realiz`ndu-se comunica\ia;
• niple de fixare;
• supape fixe;
• packer dual;
• supape de siguran\[;
• supape de gaz-lift sau pomp[ cu jet.
Leg[tura de tip H sau Y realizeaz[ cominica\ia ]ntre cele dou[ garnituri de \evi. }n interiorul
acesteia se pot monta niple de fixare pentru diferite dispozitive de control =i reglare a curgerii
fluidelor prin \evi.
Leg[tura H poate fi montat[ chiar ]n corpul packerului dual.
}n figurile 3 =i 4 se prezint[ variantele constructive ale leg[turii H.

Fig.3 Leg[tura H standard. Fig. 4 Variante constructive ale legaturii H[5].

A=a cum se observ[ din figurile 3 =i 4 leg[tura H din punct de vedere constructiv poate fi:
• leg[tur[ H standard;
• leg[tur[ H simpl[ cu man=on glisant (figura 4a);
• leg[tur[ H cu un singur by-pass =i man=on glisant (figura 4b);

4
 • leg[tur[ H cu dublu by-pass (figura 4c).
Leg[tura H standard sau cea cu man=on glisant se utilizeaz[ ]n cazul exploat[rii unui singur
strat, iar leg[turile H cu simplu =i cu dublu by-pass se utilizeaz[ ]n cazul exploat[rii duale (figura
5).

Fig.5 Aplica\iile variantelor constructive ale leg[turii H[5].

Se men\ioneaz[ c[ leg[tura H cu simplu by-pass este utilizat[ ]n cazul complet[rii sondei care
are capul de erup\ie montat pe platform[, acesta permi\`nd accesul vertical ]n gaura de sond[.
Este necesar s[ se ]ndeplineasc[ aceast[ condi\ie, deoarece man=onul glisant ]n acest caz nu
poate fi ac\ionat dec`t cu un dispozitiv introdus cu s`rma.
}n cazul leg[turii H simple cu man=on glisant, se poate ac\iona man=onul glisant cu ajutorul
echipamentului de transport.

Fig. 6 Leg[tura H cu dublu by-pass =i valv[ de circula\ie lateral [1].

5
 Man=onul glisant ]ntrerupe sau stabile=te comunica\ia ]ntre cele dou[ garnituri de \evi. De
asemenea permite instalarea valvelor de gaz-lift.
Leg[tura H cu dublu by-pass este prev[zut[ cu o valv[ de control a circula\iei care
]ndepline=te rolul man=onului glisant (figura 6). Spre deosebire de man=onul glisant, ac\ionarea
valvei de control a circula\iei se relizeaz[ numai hidraulic.
A=a cum se observ[ din figura 6,]n timpul func\ion[rii sondei, valva de control a circula\iei
]ntrerupe comunica\ia dintre cele dou[ garnituri de \evi (presiunea de sub valv[ este mai mic[
dec`t presiunea din domul valvei), iar produc\ia celor dou[ strate ajunge separat =i simultan la
suprafa\[ prin cele dou[ garnituri de \evi.
}n cazul introducerii echipamentului de transport pentru lansarea sau extragerea unor
dispozitive ]n gaura de sond[ se circul[ mai ]nt`i fluidul din sond[. Pentru a ]ncepe circula\ia, cu
ajutorul pompei de la suprafa\[ se cre=te presiunea ]n \evi pentru a dep[=i presiunea stratului
for\`nd astfel valvele fixe s[ se ]nchid[. }n acest moment presiunea din \evi dep[=e=te presiunea
din domul valvei de control a circula\iei, conduc`nd la la deschiderea acesteia =i deci la stabilirea
comunica\iei ]ntre cele dou[ garnituri de \evi.
Fluidul din sond[ este dirijat la suprafa\[ =i ]nlocuit cu fluid degazeificat. Echipamentul de
transport este introdus =i pompat ]n sond[ pentru a efectua opera\ia respectiv[.
}n timpul opera\iei, o duz[ reglabil[ men\ine o contapresiune care s[ evite deschiderea valvei
fixe =i s[ \in[ deschis[ valva de control a circula\iei.
Niplele de fixare pot fi de tipul cu prag sau selective. Cele cu prag sunt folosite pentru fixarea
supapelor fixe.
Supapa fix[ se men\ine deschis[ ]n timpul func\ion[rii sondei =i se ]nchide ]n timpul
introducerii echipamentului de transport ]n sond[. }n acest mod, supapa fix[ evit[ exercitarea
presiunilor mari din timpul acestei opera\ii, asupra stratului.
Packerul este dual cu armare hidraulic[.
Valvele de siguran\[ pot fi ac\ionate prin intermediul unei linii hidraulice sau pot fi
proiectate s[ se ]nchid[ automat c`nd volumul de fluide din sond[ dep[=e=te o valoare
predeterminat[. De asemenea, acestea se pot introduce cu tubingul sau cu ajutorul
echipamentului de transport.
Valvele de siguran\[ pot fi de tipul cu bil[ sau cu clap[, pot avea o singur[ linie hidraulic[ de
control sau pot fi cu linii de control =i de echilibrare.
Cele cu dou[ linii hidraulice se utilizeaz[ ]n sonde cu presiuni mari sau presiune disponibil[
mic[ ]n linia de control. Linia hidraulic[ de echilibrare este utilizat[ pentru a echilibra presiunea
hidrostatic[ din linia de control.
Linia de control a valvei este protejat[ pentru a minimiza posibilitatea scurgerii presiunii
sondei ]n linia de control f[r[ ca mai ]nt`i s[ presurizeze linia hidraulic[ de echilibrare[5].
Astfel, se asigur[ c[ presiunea ]n linia de control nu va fi niciodat[ mai mare dec`t presiunea
]n linia hidraulic[ de echilibrare ]n timpul ]nchiderii ]n caz de accident.
}n figura 7 se prezint[ dou[ scheme de echipare a sondelor ]n sistem TFL care produc ]n
erup\ie natural[. Schema 7a prezint[ echipamentul unei sonde care exploateaz[ un singur strat
utiliz`nd dou[ garnituri de \evi =i o unitate de etan=are (wye-block seal unit) fixat[ la partea
inferioar[ a acestora. Leg[tura H este plasat[ deasupra unit[\ii de etan=are, iar valvele fixe sunt
montate sub punctul de circula\ie.
Packerul este echipat cu un receptacol pentru a prelua deforma\iile tubingului ]n cazul
injec\iei fluidelor sub presiune.
La partea superioar[ a garniturilor de \evi sunt montate valve de siguran\[ introduse cu
tubingul. }n cazul bloc[rii valvei ]n pozi\ie deschis[ se poate lansa ]n aceasta o valv[ de siguran\[
cu ajutorul echipamentului de transport.
}n schema 7b se prezint[ echiparea sondei cu o singur[ zon[ productiv[. Circula\ia este
realizat[ printr-o garnitur[ secundar[ de diametru mult mai mic dec`t garnitura de produc\ie =i
un niplu de rezisten\[. }n niplu nu este necesar[ montarea unei valve de control a circula\iei
deoarece exist[ un singur strat productiv. Valva de siguran\[ =i valva fix[ sunt montate la

6
distan\[ mic[ sub niplu de rezisten\[. Packerul este echipat cu receptacol pentru preluarea
deforma\iilor garniturii de \evi.

Fig. 7 Scheme de echipare ale sondelor ]n sistem TFL[5].

}n caz de accident valva de siguran\[ este proiectat[ s[ ]nchid[ sonda.

Valva fix[ serve=te la prevenirea ac\ion[rii presiunii fluidului asupra forma\iei ]n timpul
opera\iilor de ac\ionare a echipamentului de transport.
}n niplul selectiv de sub packer se poate lansa un dop pentru a izola forma\ia productiv[ ]n
timpul manevr[rii \evilor de extrac\ie de deasupra acesteia.

3 Determinarea vitezei de deplasare, a distan\ei parcurse =i a for\ei dezvoltate de

echipamentul de transport

A=a cum s-a ar[tat la descrierea echipamentului de transport, presiunea diferen\ial[ care
ac\ioneaz[ asupra acestuia determin[ deplasarea sa împreun[ cu fluidul motor =i for\a dezvoltat[
de acesta.
For\a echipamentului de transport datorat[ presiunii diferen\iale care ac\ioneaz[ pe pistoane
este definit[ de rela\ia:
π d2
F = ∆p t (1)
4
în care: ∆pt reprezint[ c[derea de presiune la nivelul pistoanelor;
d-diametrul interior al garniturii de \evi.
Pe de alt[ parte, viteza de deplasare a echipamentului de transport este dat[ de rela\ia:
v = 4Q / π d 2 (2)
în care Q reprezint[ debitul de pompare al fluidului motor în spatele echipamentului de
transport.
Spa\iul parcurs dup[ un anumit timp t, de la începutul pomp[rii se determin[ cu rela\ia:

7
 L=vt (3)
Rela\iile (1), (2) =i (3) pot fi combinate pentru diferite diametre ale conductelor respectiv ale
\evilor de extrac\ie =i pentru diferi\i timpi
conducând la ob\inerea unei diagrame ca în figura
8 [4].
Din figura 8 se pot determina parametrii
echipamentului de transport, admi\ându-se criteriul
vitezei maxime în vederea evit[rii uzurii excesive a
componentelor acestuia.
Astfel punctele (1), ( 2) =i (3) corespund
vitezei maxime pe care trebuie s[ o aib[
echipamentul de transport ]n timpul deplas[rii
acestuia, respectiv ]n timpul trecerii prin restric\ii,
respectiv ]n timpul localiz[rii sau fix[rii unor
dispozitive.
Când echipamentul de transport a ajuns la
destina\ie, presiunea la partea superioar[ a acestuia
începe s[ creasc[ imediat. Unda de presiune se
reflect[ la suprafa\a indicând faptul c[ opera\ia de
lansare a luat sfâr=it, iar circula\ia fluidului motor
înceteaz[.
O dat[ ce echipamentul de transport a ajuns
Fig.8.Diagrama pentru determinarea
parametrilor echipamentului de transport[4].
la destina\ie este necesar ca acesta s[ dezvolte o
anumit[ for\[ pentru extragerea unui anumit
dispozitiv dintr-un niplu de fixare, de exemplu.
Pentru determinarea for\ei dezvoltate de
echipamentul de transport trebuie s[ se \in[ seama de
faptul c[ aceasta provine at`t din for\a dezvoltat[ de
pistoane c`t =i din for\a de impuls dezvoltat[ de
geal[.
Diferite dispozitive de lansare sau extragere a
duzelor, dopurilor, valvelor etc. ]n =i din gaura de
sond[ sunt prev[zute cu =tifturi de forfecare.
Pentru a determina c[derea de presiune la nivelul
pistoanelor, se consider[ schema complet[rii sondei
din figura 9, în care echipamentul de transport este
pompat prin garnitura 1 =i lansat pe un dispozitiv de
fund ce trebuie extras la suprafa\[.
În acest caz, presiunea diferen\ial[ care
ac\ioneaz[ asupra echipamentului de transport este
dat[ de rela\ia:
∆p t = p ts − p ti = p r − p i − Lt ρ f g (4)
în care: Lt reprezint[ lungimea echipamentului de
transport;
Fig.9. Schema complet[rii sondei utilizat[
zb- diferen\a de eleva\ie între fundul m[rii =i partea
pentru determinarea c[derii de presiune ∆pt
superioar[ a echipamentului de transport;

za - diferen\a de eleva\ie între fundul m[rii =i nivelul pun\ii platformei;

ρ f - densitatea fluidului motor;
pr - presiunea la suprafa\[ în garnitura de \evi 1;
pi - presiunea la suprafa\[ în garnitura de \evi 2;
Pts presiunea de deasupra echipamentului de transport;

8
 pti - presiunea de sub echipamentul de transport
|inând seama de faptul c[ lungimea Lt este mic[, iar produsul Ltρ f g este foarte mic
comparativ cu pr =i pi, rezulta c[:
∆p t ≅ p r − p i (5)
Aceast[ diferen\[ de presiune care ac\ioneaz[ asupra echipamentului de transport nu se
transmite imediat la suprafa\[. Timpul necesar pentru a se realiza aceast[ diferen\a de presiune
este func\ie de propriet[\ile sistemului tubular =i ale fluidului motor[3,4].
Pentru efectuarea instrumenta\iei cu geala, presiunea pi respectiv pti se men\ine
constant[, în timp ce presiunea pts, respectiv pr descre=te. Ca urmare unda de presiune se propag[
pân[ la punctul de lucru al echipamentului de transport cu viteza sunetului ]n fluid. }n acest timp
presiunea pts r[m`ne constant[, iar când unda de presiune a ajuns la punctul de lucru are loc
descre=terea presiunii în acest punct. În figura 10 se prezint[ varia\ia presiunii pts =i a c[derii de
presiune ∆pt cu timpul.

Cu cât platforma de produc\ie este situat[

mai departe, cu atât timpul necesar realiz[rii
c[derii de presiune ∆pt, este mai mare. Pe
de alt[ parte acest timp depinde =i de tipul
fluidului motor utilizat.
Pentru a studia efectul acceleratorului =i
gealei se consider[ modelul din figura 11.
De asemenea, trebuie men\ionat faptul c[
acceleratorul con\ine un arc de lungime l,
care se destinde la un moment dat ]n timp ce
geala ]=i efectueaz[ cursa.
Astfel în pozi\ia 1 geala este relaxat[, iar
for\a generat[ de echipamentul de transport
Fig.10. Varia\ia presiunii pts =i a c[derii de presiune ∆pt cu este egal[ chiar cu greutatea acestuia ]n
timpul.
lichid, Gt. În pozi\ia 2, corespunz[toare
momentului de dinaintea declan=[rii gealei, for\a generat[ de echipamentul de transport este dat[
de rela\ia:

Fig. 11 Modelarea sistemului geal[ - accelerator[4].

F = Gt + S c X a (6)
]n care: Sc reprezint[ constanta arcului acceleratorului;
Xa- deforma\ia arcului acceleratorului.

9
 În pozi\ia 3, corespunz[toare momentului de dinaintea loviturii gealei, for\a generat[ de
echipamentul de transport este dat[ de rela\ia:
F = Gt + S c ( X a − X j ) (7)
]n care Xj reprezint[ cursa gealei.
}n conformitate cu cele prezentate mai sus for\a total[ a echipamentului de transport este dat[
de rela\ia:
π d2
F = ∆p t +Gt+Sc (Xa-Xj) = Fd (8)
4
]n care Fd reprezint[ for\a necesar[ extragerii unui dispozitiv din niplu de fixare.
Din rela\ia (8) rezult[ c[derea de presiune care trebuie realizat[ la nivelul pistoanelor ]n
condi\iile ]n care se cunosc caracteristicile gealei =i greutatea echipamentului de transport. De
asemenea, ]n func\ie de propriet[\ile fluidului de transport =i ale materialului tubular utilizat ]n
gaura de sond[ se poate determina timpul necesar realiz[rii c[derii de presuine ∆pt.

În figura 12 se prezint[ for\a total[ a

echipamentului de transport rezultat[ din
for\a de impuls dat[ de sistemul geal[-
accelerator =i for\a datorit[ diferen\ei de
presiune ∆pt.
O problem[ important[ în acest caz, o
reprezint[ corelarea timpului necesar
dezvolt[rii unei c[deri de presiune ∆pt , cu
timpul realiz[rii for\ei de impuls. Eficien\a
oper[rii cu geala este puternic diminuat[
dac[ aceasta declan=eaz[ prea devreme.
Acest fenomen se poate întâmpla dac[
viscozitatea fluidului de ac\ionare a gealei
este prea mic[. Ca urmare este necesar[ o
alegere corespunz[toare a fluidului de
ac\ionare a gealei \inând seama totodat[ =i
Fig.12. Varia\ia for\ei totale dezvoltat[ de temperatura punctului de lucru. Deci, cu
de echipamentul de transport în func\ie de timp[4]. c`t platforma de produc\ie este situat[ la
distan\e mai mari de sondele submarine,
viscozitatea fluidului de ac\ionare a gealei trebuie s[ fie mai mare pentru a se putea corela timpul
de activare al gealei cu timpul necesar realiz[rii c[derii de presiune la nivelul pistoanelor.
Tot pe baza modelui din figura 11 se poate determina energia dezvoltat[ de sistemul geal[-
accelerator.
Astfel acceleratorul con\ine un arc care ]ntins fiind la un moment dat efectueaz[ un lucru
mecanic. Energia poten\ial[ a arcului ]ntins este egal[ cu lucrul mecanic efectuat. Ca urmare se
poate scrie urm[toarea rela\ie:
x
1
Lucrul mecanic = Energie poten\ial[= ∫ S c S s dS s = S c X 2 (9)
0
2
Conform figurii 11 rezult[ c[ :
E p 2 + Ec 2 = E p3 + Ec3 (10)
]n care Ep2 , Ep3 sunt energiile poten\iale corespunz[toare pozi\iilor 2 =i 3 din figura 11;
Ec2, Ec3 - enrgiile cinetice corespunz[toare pozi\iilor 2 =i 3 din figura 11.

1
E p 2 = Gt z1 + S c X A2 (11)
2

10
 1
E p 3 = G t ( z1 + X j ) +
S c ( X A − X j )2 (12)
2
Ec2= 0 (13)
Dac[ rela\iile (11), (12) =i (13) se introduc ]n rela\ia (10) rezult[ :
[
E c 3 = X j S c ( X A − X j / 2) − G t ] (14)
]n care: Xj reprezint[ cursa gealei;
XA - alungirea arcului acceleratorului.
Dac[ Xj = XA rezult[:
Sc X j
Ec3 = X j ( − Gt ) (15)
2
Energia cinetic[ a echipamentului de transport este transmis[ dispozitivului ce trebuie extras
c`nd se atinge cursa gealei.

11