HTA-LIPPINCOTT-PAG.

407
- afecţiune cronică des întâlnită.
În România afecţiunile cardiovasculare sunt cauza I de mortalitate. Mulţi pacienţi nu urmează
tratamentul (care e îndelungat, toată viaţa). Nu prezintă simptome, se consideră un „ucigaş silenţios”.
Este un sindrom caracterizat prin creşterea presiunii sistolice şi diastolice peste valorile
normale. După O.M.S. - valorile normale pentru presiunea sistolică: 140-150 mmHg, iar pentru
presiunea diastolică: 70-95mmHg, valori interpretate în raport cu vârsta, sexul, greutatea.

Boala poate fi de sine statatoare

-HTA esentiala sau poate fi symptom
-HTA simptomatica in diverse boli ca: Nefropatii acute sau cronice, ATS, boli endocrine (Basedow,
afectiuni hipofizosuprarenale, intoxicatii, tumori medulosuprarenale).
HTA boala este cea mai frecventa: 85% din cazuri.
Clasificare. În funcţie de etiologie:
1. HTA esenţială - la care nu se poate evidenţia o cauză organică
2. HTA secundară sau simptomatică - în care se cunoaşte cauza - în funcţie de evoluţie:
- stadiul I - se caracterizează prin depăşirea valorilor normale
- stadiul II - este caracterizată prin semne de hipertrofie cardio-vasculară
- stadiul III - apar complicaţii: cardiace, renale, coronariene, cerebrale
Prevalenţă şi factori de risc
- vârsta, culoarea (negrii), pilula contraceptivă
- obezitatea sau G mai mare decât normal
- AHC, fumat, sedentarism, stres, DZ ,ingestie excesiva de sodiu
- sunt mai expuse persoanele cu responsabilitati sociale mai crescute
- regim de viata dezechilibrat, cu comportament agresiv, hipercompetitiv
- factorii din mediul extern: stres, incordari psiho-emotionale, profesia, munca irationala
(fizica,intelectuala), odihna insuficienta
- tipul SN (reactivitatea la stimuli mediului extern)

Simptomatologie (MD)
1. în stadiul prehipertensiv - apar pusee tensionale care se colorează cu HTA ereditară, în acest stadiu se
face testul presor la rece, la care introducând mâna în apă rece TA ↑ cu peste 40 mmHg.
2. în stadiul HTA intermitentă - întâlnită la persoane hipertensive fără alte semne clinice.
3. Stadiul de HTA permanentă - peste 90% din cazuri sunt descoperite în acest stadiu care prezintă 2
forme: l. Forma benignă evoluţie progresivă caracterizată prin artere sinuase, rigide, puls bine bătut,
semne de fragilitate vasculară (epistaxis, hemoragii retiniene, semne occipitale, cefalee occipitală
dimineaţa la trezire, oboseală, astenie, insomnie, tulburări de memorie, de concentrare, modificări de
caracter, tulburări de vedere, furnicături la extremităţi, senzaţie de deget mort.
Examenul clinic pune în evidenţă: - palpitaţii, dureri precordiale, dispnee
Boala evoluează spre insuficienţă cardiacă dreaptă sau totală.
2. Forma malignă - are evoluţie rapidă cu mortalitate ridicată, cu valori tensionale crescute,
rezistenţă la tratament, astenie, paloare, slăbire, stare generală alterată.
În functie de stadiul HTA:
- crestere moderata a valorilor tensiunii, tranzitorie
- crestere permanenta a valorilor
- cefaleea occipitala (mai frecventa dimineata) cu caracter pulsatil
- apar ameteli
- astenie, oboseala
- tulburari de vedere
- tulburari de memorie si concentrare
- parestezii
- palpitatii
- dureri precordiale
- dispnee la efort
- hemoragii (epistaxis)
- afectiunea se poate complica cu afectiuni cerebrale (encefalopatie hipertensiva, hemoragii
cerebrale
- pot aparea complicatii cardiace (insuf. cardiaca) sau complicatii ale coronarelor (infarctul
miocardic sau angorul), complicatii renale (insuf. renala)

-Forma benigna-evolutie progresiva caracterizata prim artere sinuase, rigide, puls bine batut, semn de
fragilitate vasculara (epistaxis- este salutar, hemoragii retiniene) cefalee occipitala dimineata la trezire,
oboseala, astenie, insomnia, tulburari de memorie, de concentrare, modificari de comportament,
tulburari de vedere (vedere impaienjenita) furnicaturi la extremitati, senzatie de deget mort.
Ex. Clinic pune in evident:palpitatii, precordialgii, dispnee. Boala evolueaza spre IC (Insuficienta
cardiac) dreapta sau totala.
-Forma maligna-are evolutie rapida cu mortalitate ridicata,cu valori TA crescute, rezistenta la
tratament, astenie, paloare, slabiciune, stare generala alterata.
TRATAMENT
 Medicamentos: sedative, diuretice, betablocante, hipotensoare,
Medicamente:
1. Diuretice:
- FUROSEMID (pentru urgenţe)
- NEFRIX ®(HIDROCLOROTIAZIDA)
- INDAPAMID (TERTENSIF®1,5MG, 2,5MG, IMPAMID®)
 Diureticele acţionează prin creşterea eliminării de sodiu prin urină.
- r. adversă: cresc colesterolul şi a acidul uric
- scade magneziul, calciul

2. Betablocante: (toate se termină în „ – OLOL”)

- PROPRANOLOL
- METOPROLOL (betaloc zok®50 SI 100MG)
- ATENOLOL
- BETAXOLOL
- NEBIVOLOL 5MG(NEBILET 5MG)
r. adverse: bradicardie, blocuri AV
contraindicate în astmul bronşic şi arteriopatia obliterantă

3. Blocantele canalelor de calciu:

a. Dihidropiridine („-dipină”):
- NIFEDIPINA (Adalat CR®)
- AMLODIPINA (NORVASC®, TENOX®)
- FELODIPINA (AURONAL®)

b. Nedihidropiridine:
- DILTIAZEM
- VERAPAMIL

4. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei („-pril”)

- CAPTOPRIL, ENALAPRIL, LISINOPRIL
R. adverse: tuse seacă
5. Sartani: - blocanţi ai receptorilor pentru angiotensina II.
VALSARTAN, LOSARTAN
6. Antiadrenegice centrale: (adrenalina produce vasoconstricţia)
- REZERPINA
- ALFAMETILDOPA (DOPEGYT®) – antihipertensiv pe care-l putem da la gravide
- CLONIDINA,– este ieftin şi scade tensiunea foarte repede, dar dă R.A. (constipaţie, uscăciunea
gurii, ameţeli, somnolenţă).
- MOXONIDINA
7. Vasodilatatoare directe:
- HIDRALAZINA (la gravide)
- PRAZOSINUL, DOXAZOSIN (cardura®) (la pacienţii cu hipertrofie benignă de prostată)
-regim de viata: limitarea eforturilor fizice, stresului, mentinerea unei greutati normale sau chiar
scaderea in G cand este cazul.
-regim alimentar: hipocaloric, hiposodat, hipolipidic
-regimul hiposodat: sunt interzise alimentele conservate cu sare: murăturile, măslinele, telemeaua, etc. şi
preparatele industriale – (caşcaval, mezelurile, etc.), conserve.
sunt permise: adăugarea de sare la gătit, pâinea poate să aibă sare, să mănânce carne pregătită în casă
(carne albă – pasăre, peşte)
evitarea grăsimilor saturate (grăsimi care sunt solide la temperatura camerei)
- saturate – grăsimi animale
- nesaturate - grăsimi vegetale
-va evita fumatul, alcoolul.

Complicaţii ale H.T.A.

1. Atingeri ale organelor ţintă (AOT): creierul, inima, rinichiul
La nivelul creierului – modificări ale fundului de ochi. La examenul fundului de ochi
putem vizualiza circulaţia creierului.
La inimă apare hipertrofia ventriculară stângă (o îngroşare a pereţilor inimii).
La nivelul rinichiului – microalbuminurie (pierderea unor cantităţi mici de albumină prin
urină).
2. Boli ale organelor ţintă (BOT):
La nivelul creierului –
 encefalopatia hipertensivă (cefalee, fosfene, acufene, vărsături, deficite
neurologice tranzitorii).
 Accidentul vascular – A.V.C.
La nivelul inimii:
 infarct miocardic
 angina pectorală
 disecţia de aortă
La nivelul rinichiului:
 nefropatia hipertensivă
Dx:
- durere datorita dezechilibrului intre cererea de oxigen si aport
- scaderea debitului cardiac datorita scaderii fortei de contractie a ventricolului stang
- potential de accident datorita tulburarilor de vedere
- diminuarea tolerantei la efort datorita oboselii, slabiciunii
- potential de complicatii
Obiective:
- vizeaza scaderea TA in limite acceptabile
- asigurarea confortului
- prevenirea accidentelor
- prevenirea complicatiilor
IN:
- asigurarea repausului fizic si psihic
- masurarea functiilor vitale (TA, P, resp)
- combaterea factorilor de risc
- asigurarea unei alimentatii echilibrate, tinând cont de afectiunile existente: hipocaloric în
obezitate, hipolipidic in ateroscleroza, hiposodat
- efectuarea bilantului hidric pentru a preveni pierderea substantelor nutritive necesare
organismului
- administrarea tratamentului medicamentos prescris, tratamentul trebuie stabilit individual în
conditii de ambulator
- repausul nu tre sa fie absolut
- exercitiile fizice, mers pe jos + gimnastica medicala fac parte din tratament
efortul fizic va fi dozat si adaptat posibilitatilor bolnavului exerciţiul fizic: min. 45 min/zi (exerciţiu fizic
aerobic = exerciţiu fizic care accelerează bătăile inimii peste 50% din frecvenţa calculată maximă
teoretica
(FCMT =220 – vârsta, 210 - vârsta la femei). Exemple: mers aerobic, jogging, ciclism, tenis, înot
etc.
Atentie!!
Nu orice HTA trebuie sa primeasca tratament antihipertensiv. În formele de gradul I este suficient doar
regimul dietetic, eventual sedative sau tranchilizante.
Educarea pacientului:
- explicaţi înţelesul de HTA
- explicaţi factorii de risc şi influenţa lor
- pacientul să evite stress-ul, anxietatea,
- va controla periodic TA şi va urma tratamentul antihipertensiv
- se urmareste mentinerea unei greutati corporale normale
- se urmareste un program de somn si un program al orelor de masa
- o mare importanta are combaterea anxietatii si evitarea situatiilor conflictuale din mediul de viata
sau de munca
- vor fi cautate si încurajate elementele de satisfactie profesionala, si vor fi cultivate preocupari
care produc relaxarea
- educarea pacientului cu privirea la sevrajul fumatului si control periodic la dispensar
- educam pacientul ca afectiunea necesita tratament toata viata (tratamentul nu da dependenta)
- solicitaţi acordul familiei în legătură cu regimul de viaţă şi tratamentul pacientului
- educaţi pac. să ştie să evite evenimentele care produc vasodilataţie (baie fierbinte, consumul de
alcool, T ridicată)
IN acordate în stadiul III de HTA
- se controlează periodic TA, EKG, FO (fund de ochi) şi examen cardiologic
- se urmăreşte diureza
- se notează caliemia (K) şi se suplimentează oral
- se va obs. starea de confuzie, iritabilitate, dezorientare, tulburări de vedere, cefalee, greaţă
- reduceţi activitatea sau situaţiile care duc la creşterea TA
- să ştie să se odihnească înainte şi după masă
- să ştie să respecte un regim alimentar format din mese mici şi dese