Informatizarea la nivel preșcolar

Viitorul procesului educativ aparține unui sistem educațional informatizat, astfel, copiii
vor putea păși spre un real progres cunoscând utilizarea calculatorului, la fel cum generațiile
trecute au știut să utilizeze instrumentele intelectuale specifice timpului pe care îl străbăteau.
Societatea informațională în socitatea contemporană este o stare de fapt și rămâne la
latitudinea tuturor cât de repede vom ști să facem parte din ea, aceasta fiind ca o necesitate
individuală de armonizare și dezvoltare. Fenomenul informatizării a cuprins în ultimii ani şi
compartimentele vieţii şi activităţii sociale din ţara noastră, acesta devenind important în orice
sector de activitate.
Noua orientare a educației vizează dezvoltarea gândirii critice a copiilor prin folosirea
unor metode activ-participative care accentuează implicarea activă a copilului și îl plasează pe
acesta în centrul procesului instructiv. Se remarcă o educație centrată pe copil. Acesta
dobândește capacitatea de a gândi critic de-a lungul timpului, ceea ce-i permite să se
manifeste spontan, liber, fără a-i fi teamă de părerea celorlalți, oferindu-i putere și încredere
de analiză, capacitatea de a medita.
Jocul este principala modalitate de organizare a procesului educativ din grădiniță,
iar ,,utilizarea calculatorului este pentru copil un mod de a învăța, jucându-se”. (Elena Nica)
În activitățile desfășurate cu preșcolarii se poate folosi ca metodă învățarea asistată pe
calculator dacă sunt îndeplinite cumulativ trei concepte-cheie fundamentale: profesorii dispun
de pregătirea necesară care să le permită utilizarea calculatorului, grădinița să dețină baza
materială necesară desfășurării activităților asistate de calculator, timpul alocat să fie în
concordanță deplină cu nevoile și nivelul de vârstă al preșcolarilor.
Preşcolarii sunt preocupaţi şi atraşi mai ales de facilităţile grafice şi sonore ale calculatorului,
dar cu timpul, aceștia conştientizează faptul că îl pot utiliza ca instrument de învăţare şi sunt
dornici să facă acest lucru în oricare moment al zilei.
Cu privire la impactul asupra preșcolarilor, utilizarea tehnologiei informației are un ecou
pozitiv. În procesul de pregătire se pleacă de la ideea că, alături de mijloacele didactice
clasice, calculatorul este un instrument didactic ce poate fi utilizat în scopul eficientizării
activităților.
Utilizarea calculatorului în demersul didactic crește randamentul profesorului, încurajează
modernizarea procesului didactic, facilitează înțelegerea fenomenelor de către cei mici,
promovează învățarea prin cooperare, dezvoltând abilități de lucru în echipă, favorizează o
învățare individualizată, personalizată. Informatica se poate folosi pentru următoarele tipuri
de activități: predarea și învățarea prin intermediul lecții electronice, interactive, multimedia
(un film documentar sau didactic, o pagină web, o prezentare pe calculator), softuri
educaționale, activități în care se cere copiilor să fie creativi, să exploreze și să inoveze,
utilizând Internetul, îmbogățindu-și cunoștințele cu informații din domenii variate. Jocurile
dezvoltă viteza de reacție, gândirea logică, spiritul competitiv. Preșcolarul poate învăța prin
joc, într-un mod accesibil, culorile, cifrele, literele, formele geometrice, compunerea și
descompunerea numerelor naturale, ordonarea obiectelor după diferite criterii etc.
Calculatorul, prin intermediul softurilor educaționale, poate, în egală măsură, să învețe,
să ajute în rezolvarea unor sarcini și să distreze copiii. Ambianța educațională specifică
situațiilor de învățare face to face este înlocuită cu mediul virtual de învățare ceea ce poate
oferi o nouă perspectivă. De exemplu, în perioada pandemiei pe care o traversăm utilizarea
calculatorului are un rol fundamental în realizarea demersului didactic.
Folosirea calculatorului în activitățile cu preșcolarii are unele avantaje și dezavantaje pe care
le-am sintetizat astfel. De pildă, reprezintă un mijloc de învățare preferat de copii, pentru că
este animat, viu și interactiv și stimulează interesul, curiozitatea, independența în rezolvarea
sarcinilor, în căutarea soluțiilor. Copiii pot învăța în ritmul lor. De asemenea, dezavantajele nu
sunt de neglijat: lucrul la calculator sau laptop implică o poziție statică, solicitând coloana
vertebrală și generând poziții defectuoase, poate afecta vederea, nu favorizează relațiile
sociale. Se recomandă evitarea unei utilizări excesive.
Realizat corespunzător, procesul instructiv-educativ cu ajutorul calculatorului poate
deveni o metodă prin care preșcolarii descoperă și se dezvoltă în mod planificat, ajutându-i să
învețe prin acțiuni logice, evitându-se dezvoltarea unor deprinderi mecanice. Utilizarea
softului educațional poate fi o metodă motivantă și inovativă.
Utilizarea informaticii în grădiniță este recomandată, dar fără a lua locul activităților de joc,
cântece, poezii, jocuri de rol, pictiră, modelaj. Educatorii pot realiza prezentări power point,
filmulețe educative, puzzle interactiv ș.a.
 Se remarcă un interes real al copiilor pentru acest mijloc didactic, calculatorul, datorită
noutăţii, dar şi posibilităţilor multiple de utilizare. Astfel există modalităţi care să menţină
interesul pentru acest tip de activitate şi să stimuleze dezvoltarea individuală a copiilor.
Calculatorul şi soft-ul educaţional potrivit, a devenit în acţiunile noastre un mod nou de
organizare a demersului didactic. Se știe că jocul este principala formă de organizare a
procesului educativ din învăţământul preșcolar, iar utilizarea calculatorului nu este pentru
copii decât un alt mod de a învăţa jucându-se.

Bibliografie:

1. Ordean, Grațian. Primii pași în lumea calculatoarelor. Editura Sigma Plus, Deva, 2001.

2. MECT. Curriculum pentru învățământul preșcolar. MECT, 2008.

3. TEHNE- Centrul pentru Inovare în Educație. Impactul formativ al utilizării AEL în

educație. București, 2004. Online:
http://www.tehne.ro/resurse/TEHNE_Impact_formativ_AEL_2005.pdf

4. Neacșu, I. Metode și tehnici de învățare eficientă. Editura Militara, București, 1990.

5. Oprea, C. L. Strategii didactice interactive. Editura Didactică și Pedagogică, București,

2007.