LEGILE MENDELIENE ALE EREMMATII + Gregor Mendel (7822-1884) , fondotorul geneticii ca sttinga, realizeaad experimente de hibridore ta maadre( Pisum sativum ), planta care. se epredurs., prin gutopolenizare (qutogamie), w genotip (seruckura geneticd) + influentele mri joa Fenctio (infdgiearea orgonismului) Hibridarea este fenomenul prin care se ‘therucigeard doi indivi core ee deosebese prin unul Sau mai multe corackcre ereditore , lar hibridul reprez. un descendent care a remultat th urmo unei astfel de Tnerusisar’. Necunoscdind eaistenta cromotomilor , Mende! considera cS perechile de factori_ereditor’ sunt fibere fh 4impul formar’ gametilor sf in fecundatic purdndu-se combina inde ~ pendent. Foctorul ereditar care Ti monifest theusirea la nibrid se numeste dominont , for cel nemanifestat ~ recesiy 3) naust’ béns , Hendet demonstrearS c& relabia dintre gen gene este de dominant - recesivitate completa . i Hendel a urmdrit %ransmiterea coracterelor [a hibrizir Provenit,i din forme parentale ce se devecbédiidistimnce : © printr-0 singurd Insusire Gesu * prin doud + dihibridore ~ ° prin mai multe Tnsusiri Scanned with CamScanner+ pe bara experimentelor ae menenibridore Acooe enungae ptima tege a eredlitagil * Legea purttayi’ gametilor "- gomesit sunt puri din punct de vedere genetic adica ny congin decdt unul din fackorii ereditari pereche. + prin combinarea provabilisticd a acestor gameti puri , opate fn generatia a T-a fenomenul segregdrii fenosplce tn pro- portie de % dominanti si un recesiV *YOportul de segregare genotapic este de f:2:74 NIRIBRIDPRER Neuniformitatea hibrizilor din cea de-a doug generotvie ( F,) demeonstratd. prin mecanismul dihibriddrii , -, condus pe Mendel la formulorea cele de-a doud legi a ereditay Legea segregirii independente a:perechilor de carackere" - Fiecore pereche de factori ereditari segreg’. independent ford de alte perechi de foctori ereditar’. Raportul de segregare wh Fu este de 3 dominanti gi ArecesiV pt. ficcare pereche de facker! ereditari ; 7m cau a dowd perechi de coractere , raportul de segregare enotipic devine ie eames + Segregorea gresupuine seporarea ceracterelr matemé de cele paterne In cea de-a doug genembje de nibritt + Fenotipul reprezintd; coxalitatea, Tingusicilor fitice st compor- tamentole ale unui individ jcamewmitet a Interactiunil ereditate -medin j © Genotipul este aledtur din Gotalitatea foctorilor ereditar! son a gérialon nud organism * Organismele heterorigote, conyin factor’ ereditari pereché diferigi Cwa@deitin., . e Organismele homoagote consin factori ereoli tari perecne de acdasi fel: — > NN = homongot dominant > ZZ + nomorigot recesivCercebGtrile ulterioare au evidlentiot gf alke tipuri dé reloti jnere gene ,peldnga relatia demonstrota de Mendel , de do- minonk& - recesivitote completa. ALTE TIPURI be SEGREGARE hominanta incompleta / semidominanta = iciuna dimire genele alele core determina un cotocter nu este dominaned ) aspeckl pe care 7) pretintd organismul respectiv fiimd reaultonta influentelor parsiole ale ambelor gene, Floorea barba Imparatului (Mirabilis jolapa) Codominanta = Interactiune intergenica ,7n care ambele gene alele ale unui organism heterotigok sunt dominante gi ¢e exprima fenotipic — lo om, grupo de sdnge A este reaultotul a doud alele , Asi, ombele find complet exprimoete Tn fenokip Supradominanta - apare © éporire Q inousirilor biolegice la organiemele netero— Rgote - vitalitate , fertilitete 5 comparativ cu Tnsusinile erganismelor homotigote de tp parental fenomenul heterozis AR = Aa>aa Poligenia -exprimarea unui coracter fenotipic céte renultetoul in- terachiunii moi mulbor gene nealele Wi efte un fenomen Gekerminat Tn mostenirea coracterelor cantitative - Wnalkime , greurote Scanned with CamScannerIMPORTANTA CERCE TARILOR Lul MENDEL oparigiel unor coractere Nel iq —> vete explicat fenomenul H ergonisme = i! — genele se pastreazd tn Stare pura mai multe generasi; —> demonstrand separarea genelor In gomezi , Mendel intwieg divixunea reduckionald , descoperitZ cA peste doud oe. cenii moi +8raiu I > digeribuirea foctorilor ereditari in perechr dintre care | unul poste fi dominant 4 alcul recesiV , corespunde de | alelismului genetic etabilit In se. | > se conskatd nd existed posibilitatea ca la speciile naturale gla plantele cultivate ¢& variatil th cazul echimbarii conditiilor de mediu —> dezvelkarea se realizeard In urma combinGrii mai muito corackere independente gi al recombinarril celor existente Tecria foctorilor ereditari a fost demonstrata experimey: ol sf analizat& matematic , aceasta teorie pundnd bezel genedicii , ea g¥inya. Rinse primii savanti core ou subliniat legabura dine cromotomi gi. ereditote au Fook Th. fooveri «i W. Sutton, Ei au descoperit od unitea cromotomilor paterni gi mokerni tn perechi jy urmota de despdrtirea lor in divinunea reduchiont Ii, poaxe consberi bata cibologica a legilor Iui Mendel , mer sgondnd 1 continuore ed factor ereditar! cunt focalieo4! Crome ZOOM . Conform acestei teorii , ficcare pereche geifactort & ditari este localitatd th perechea de cromozomi omologi» Fiecare comozom puridind cdte un factorcongine mai musi factor; creditor; jn 4903, with nul de factor oe ee as ramnsen locuiyte tome Sa ae tel de gen&. formele oltermo.tive gle genes care Se exleriorizeaag jh fenotip , se numesc olele. Mecanismul mogteniri tain bilit, Th anii boratorit sai ute a genelor a fost sia- AGM 1800 (de rores Gane Horgan gf cole- iM prcesul studterii ereditatii a voriabilitd sii la musculita de obet (Drosophila melanogaster ) Saalclesientsedit taiietcte ae vederea realixGrii acesbor experimente deoorece: — produce ugor mutotii genetice (peste 500 de mutatii dinkre care 16 pt. culoarea ochilor ,@ pt. anpi ) — este prolificd , ayind o rotd de tnmultire creseutd’ (o generotie la 10-1 ale) — se cregte pe medi’ de cultura simple > are numa: 4 perechi de cOmozmi , care pot fi ugor de evidentiat la microscop > R vora reeultatelor obynute , Mergen a elaborak cele trei xe2e ale ereditadii : = tera plasdrii liniare a genelor pe cromoromi — mai multe gene sunt plasate pe Occ. cromdotom . anumi&i loci speci fici —> teza linKage - genele locolizate pe ace .cromotem se transmit inlantuit , in bloc ,de-a lungul filratiilor ot nu ge supun legii segregari’, Pentru cromotomii heterstomi — sex linkage Scanned with CamScanneraie, | —> tetaq crossing-over ul’ - intre comozomii Omolog, autee schimburi reciproce de gene Fi 06tfel apo, cromotomii recombine. Crossing -over-ului are fea 1 cursul divinuni reductionale , c&nd como tom; ot fogi 6e apropie , ge aking, se rasucetc » 5 PLP Tn Pune Ge contace (chiasma )rior Ia refocere , fragmenta), Ge pe un cromozom ve alipesc cOmotOMUIE OMbieg Crossing-sverulu poate A simplu, olublu san *iplu Tn functie de a. de chiasme gf de segmentele de cromewomi schimbate, PRINCIPIILE care au stat la bara teoriel cromozomale ou foet urmadtdarele; *ereditateg este conditionotd de un suport motenial localizat Tm cromozom * cea mai mica unitote a eredicat este gema , core con- ditioneara ‘insusicile orgonismulu + modificirile ereditatii sunt un retuHet al mutosilor care apor intamplator Teoria cromotomala a ereditctii a demonstrat ern unui substrot material al fenomenului de eredlitake plostide Scanned with CamScannerRECONBINAREA GENETICA LA mmm” PROCARIOTE sl EUCARIOTE Recombinorea genebicd presupune un ‘schimb de’ gene inere Crome %mmil omologi , asifel reolizandu-se voitia bil’ tateq genesicad O descendentei si este universald jn lumea vie. La_bactertt a. Transformarea genebicd - ore loc transferul de gene de lo © beckerie fo alta , prin intermediul ADN- ului , prin fenomenul de cdssing-over b. conjugarea — este procesul prin care se cupleatd © bockerie maseul (FT sau Hfr) cu una femola (fa) oF prin core este fransferot materalul genebe din celula moseul in cea femald , astfel cd celula femeld devine gieo mascul , prin plosarea plasmilului (fac torul taal fertiitate) tn intenorul sau 5 la Escherichia coli , conjugare disteazd 83 minute i sexductia — procesul prin core genele ale cromoz mulul backerian sunt Tncorporate mF , care devine factor de ferbilitote recombino+t (F?); este transferata astfel o singura ena. c tote ( ploomid) ; decorece pocterile nteazd a prin recombinare Plasmidul conferd. F= factor de porasexual Se Inmultesc asexuat ,nu Col Temilkd moi multe organieme moscul, hacteriei retisterya Ia an tibiobice, A. trans ductia - transferul de la 0 bocteris la alka se feoliacand on agucoru) fogilor temperati ( virusuri bacte- tlene , care se compontd similar plasmickulai y pucdnd fi anned with CamScanner‘inkegrodi cau Nu TA cromozomul bucterian ), La eucoriote A. recombinarea intracromozomala ~ prin crossing -over b. recombinarea intercromozomala - numit& $l dangul cromozomilor ", Hecare pereche de cromotomi segregq independent ES celelalte perechi ¢ io Oceea Copii ny sunt identici cu geniberi a C. récombinorea Nerectproca = numitd gi a conversie exc presupune existenta a trei etape Th, ciclu meloric. | in loc de doud, céte exigta tn mod normal , find Carackeristica ciupercilor din genul Neurospora. si Aspergils Ereditatea extranucleara. | Rolul primordial th procesele genetic revine nucleului si b cromozomilor. Tatodokd , transmitenea caracterclor este conaiblonatd de’ particule ereditare aflate jn afara nu- deului (plastide , rnitocondri) care congin ABN proprix Aceasta informatie ce tansmite odatd cu divisiunca citoplasme! , qumai pe cale maternd deoarece ovulul ae ocantitate mare de cikoelasm& in care. SAFI mume- rsose organite purtcicare de ABN. Spermiile au using cigoplasma ,mokiv gt. care organitele citeplasmatice fu se mostencse pe linte paterna, Experimental Mii Theodor Gover in 4889 au ardbat aster eredita}ii extranuctecre, AN-uw eatranuclear reprea. 1% din totalul de ABN din celuld gf este reepensabi| pentru codificarea entmelor necesare respiratiei celulare , sintera de ATP , controlul yitalitebii enamatice sa teristen+ei la foctorii netavorabil’ de medi ;* Transmiterea creditors wespeckS. tegile es ieee aed cee Baer een a ok mc yh mit€ avantaje in Pla ste , organismele Gir obtin anu- ‘i CS : Procesutl evoluties lor. + Pk. cd Re §! cromozomii au o mare skabili tate genetica condi Gienatd de mediu, ior cloroplstele et mi tocendriile se deaoltd independent de dividunea celulara 5 Ouestea din uma pot asigura reacgi! rapicle ale organismulut fa schimbarez condigiior de medix + Datoritd voriobilitatii unor indivizx aparte , popular le de plante gi animale cunt neomogene + Modificdrile fenotipice se dobandese mm bmpul vex unui individ gi nu se +ransmit generatiiler urmdtoare . + Formorea unui anumit caracter eske conditionatd de mediu , Cana deevoltarea carockerului ate loc , qradul de relicfare goake varia in funcéic de eonditille de meoliu , In onumike limite determinate ole genotip . Fenosieul tonstituie astfel o inkerachune inte ereditate yi Mediu Keterminismul cromozomal al sexelor Sexul descendenylor este determinat de helerzomnii he aa: XX — Sex homogametic XY — sex heterogomeb< a Y sunt transmise Thigapuit Geneie lasote per in ees , feromenul numit Sér= linkage. with CamScannerCromorzomul_x * confine gene dominante ¢ recesive * la &mei ,cste activ goar unul dintre cmmoromil x , celilele Bind jnactivat si transformat fh cromatingd. sexual * lo, barboti , genele recesive de pe cromovomul X se vor manifesta deoarece ne exista alele pe cromozomul ex nemofilia ( coagulopabe cecesive X-linko4a| Hemofilia a —> ofectiune ce se caracterizea2a fockorulus VW al coaguidtis —> gena pt. factorul vw se afic pe comozomul x, de occea beala se manifestd la barbat ¢i e 4rons- misé de &meic enn anomalii ale xY + Para bokd sand 60S moma purtatoare Xx xY xx” XY foka s, baial. 6 Fold p, bdiat p. Comozsmul * consine gene ale masculinikati : + nu goriicied (a procesul de recombinare genetica deoarese Au exista un al& cromexom Y omolog in perecnea de heterorerni : Grienete Y- linkake se manifesta cxcluay jo bdrboti $i se Sransmit nolandric Cain kata th eu) oporivie pahuui fo nivelu) falangelor =} pavilonul uarech itTipul DROSOPHILA de GelLerminism cromozomal al scxelor => eske Corackenis tic » animalelor mami-tere , inclusiv om "nor weali de plante : Spanac, cdneps , hamer — Tn. Horgan a demonstrot cxistenta unor cromotoms Gi wea ( NeLerogemi) la femeld (xx) 4 mascul Cxy) —® acest determinism cromozomal al Sexelor asigura Tn descendenta UN report constant 5 egal Intre Sexe (Sex ratio 4:7) — femciele sunt homogametice PE. ce Produc un singur tp de gameti (cu cromozomul x) 3 jar = masculit sunt heterogamehce pt.xd produc doud- Gpuri de gometi (unit cx cromoromul x, alsii cu ¥) Tipul ABRAXAS (FLUTURE) — . —— — est crecterstic animalelor : amfibieni , reptile , pasar — tpurile de nexerotomi sunt: +22 et. mascul’ , core sunt Nemegametrei +2 pt. femele , core sunt nekerogametice Dekerminismul cromozomal ol gupelor de implic&e fenomenul de poliaclic (existenta mai multor forme alelice pe - ace. gend) Benele tesponsabile de aparitia erupelor de singe m sivtemul ARO eunt plasate pe perechea IX de cromo- Zomi autozom!.Scanned with CamScanner0Sisteraticd / Loxonomie = $tinka core $e ocupa cu clasificereo. animalelor oCotegorii sistematice / taxoni = grupe de ergantsme care se tncodreaid hee | eer ieee dost > Famille > nerengdkura 9 ordin = gen | — specie Nomenclatura binard « Orepre2. Genumirea shi desermneara genul $i specia ( ex.» leopardul = pardus) Linn€ - botanist, wolog , medic 0 fost introdusa de Karl de origine suedeed —in onul 1953 / pt. plante).. $f mificd a unui organism , cars “panichera in 4458 ( animale ) Clasificarea organismelor Oto0te organismele din lum — procariote — fungi = promste — plane ea vie 6 clasifica in S regnuri: — animale a Virusurile constituie o categorie qparte de organisme , Bind considerate enhedhi infeckioase , situate (a limita dintre viu 3! neviu - 1 Nirusurile Oeuns enritadi infectioase , submlorascopice , strict para- Bike jntracetular » lipsike de orgonizore celulord Onu gretinsh enzime 4) nici mekabelism propria sastfel CH mu se got autoreproduce ' OSune jmmultike de coltlele pe care le paratteaad” with CamScanner0 din peck. dk vedere chimic , vitusurile sunt macromolecy nucleoproteice ,core se premnta subd skari dlistincte, Q)Nirion = virusul infechios matur 3 reprezinta& unitate morfologica gi funchionald a virusurilor ; este alc, din genom viral si capsida © Genomul este format dinkr-o motecuid de AdN «/ ARN (niciodatd amandoud), acesta se inserd in genomul celulei- gatdd ,care se va replica dupa mesajul imprimat de materigial: gene. viral: ° Capsida ‘Inveleste genomul viral la exterior si este aleabwiee din unibaki ge nature proteica , numite CAPSOHERE y b) Virus Negetativ = vironul decapsidat , forma sub care se goseste In Gmpul multiplicBrii sale in celula Pararitotd ' i Ree : . . c) Fovirug = genomu! viral integra th ANN-aul celules ganda U Forma virusurilor 4. Cilindricd + virugul moraicul eceunului 2. Serica : virusul gripal 2. Paralelipipectica: virusul variolei u. Cireagd cu coadd : bockeriofagii( virusurile bacterifor ) + 6 a y ss 4 a : Dimensiunile virusurilor * 80-2500 A (4A = 0,007 micro mebrit )Ti Multiplicarea virusurilor Qin afara celulelor vii, yirusurile sunt neinfectioase gi incapabile de Thmultire 0 multi plicarea lor incepe odatd cox patrunderea viri- onilor th celula - gaada & 2 Oare loc decapsiclarea gi dezasamblorea,. vir, nucleici 9! proteinele virale i Oacidul nucteic viral determina devierea..praceselor de biosintezd’ caracteristice celulel - gazda ,astfel indie oceska. va e€eckia sinteze noi , dupi tiparul furnizat de Virion 1 @vand drept consecinya distrugeres_celulei — garda O urmeara asar mare de virioni gi ap brana celulei gaedd " Ovirusurile eliberate infecteota noi celule \Tr occ «mec. ut. Ia Achar iM Antes un qr. bara. ~ Jarea .nellor. compo elibe area W Clasificarea virusurilor | egenom ABN = deroxiribovirusuri + virusul herpetic , virusul Noricelo— zosterian # genom ARN = ribovirusuri ; Virusul gripal » virusul HIV Boli produse de virusuri la om: > gripa — varicela — Nepartoa = turborea — oreionul — paiomelita > variola — nerpesu) — infectia HIV d with CamScanner“REGNUL PROCARIOTA —> este format din orgonisme solitore cucare se Poe Srgoniza in colonii 4. Bacterii Q) Righiebatlerit BEcerii*thetahOgenes dele aIn solunte sirote >) Eubocteril * backeriile “sagofite - care se nines, cu resuturi moarte sau ih putrefactie, dela animale sau plante , parorike si’ simbionte fixoigs de “aro 2. Alge albastre-verzi C cianobocteriile) "au pigmenki asimilatori si trices’ im simbiord cu lichenii sau unele speci de @lante , mn apa Sau pe seluri_umede ; Imbogatesc soul cu subst, organice si azot ‘ iilor: Importanta bacteriilor — Favoriteazd cescompunereg gi mineralizareq subst. ormppnice “ale plantelor si animalelor Geiaueonan desc, — Pixeatd arotul liber, neaccesibi/ altel plantelor Superioare ,core au il pot prelua din aer > nitriti eliberasi in sol i marese Ffertilitoteg > par dicipd la epurarea ORelor prin Oxidarea hrdro- Penuluar -sulturat si a metanului PAN la Aionid de tore gi fermentatea bauturilor aleoolice 7 C4 precddere din genul Streptomyces se obsin Anti biobice withEscherichi i e Q coli controleaec. Sintezq insuli > bacteriile din genul Racill MOOrteEA Omi aloe | S-au grefor genele cate nei us infecteazg sf duc la Rolul potogen al Bacteriilor : ay tdoxtat Potrunse tn ergenism elibereaza enzime care inhiba. raéspunsurile imune ale gaidet —? descompun diferite subst. an cerpul gardei si duc la formareo unor metaboliti finali core pot genera boli» preaum + — tubercubza — Gonoreea — pneumonia > meningita > sifilisul > descompun glucidele si proteinele din alimente , ceea. ce duce [a alterarea oxeebora Decontaminarea microbacteriona > se realixearad prin cterilizare pebora de caldura umed& , prin caldura uscaka sau todiatii Sterilizorea presupune distugerea sour ‘Indepartorea tuburor micrdbilor , incusiv @ sporilor ( formele de rezig- tenkd tr care se pot transforma unele specii bac- keritne c&nd se gasesc tn condigii neprieinice de Tamul tire) with CamScannerF EEE REGNUL PROTISTA erecting fee I Regnul Pprotista este primul regn aleatuit din organion qu celule de Up procariot. —iediu de Nioka + fin general ccuosce _p Modul de viata -epecii libere( solitare | coloniale) ‘un grap de probiste Calgele) Ly fotoautotrofe + celelalte gripe heterotrmofe -»Corackere generale : synicelulare 5 coloniale. «miscarea : Flageli , cili ~pseudopode + respiralja : anoeroba , aerba. . *teprodlucerea + sexuaka dSexuata > Clasificare : + protiste osemanaiteare cx on hereroxrofa) — protozoarele —— 7—— pontele (asimileaza corbonul prin fotosinteza ) — algele si euglenele : . 7 Fungi /clupercile Cou nutrivie peeroseta) mixomicetele (eaprofite) $1 comicetele ( paratiLe) imalele (au nucnbie Importanta prokistelor : ‘i parccip&. la InGetinerea Cciclulilor biogeochimice CO produccteri 5 consumakori » descompundteri ‘ou ral de filkrare al mediuiui Anconjurd tor ( mai dles cel acvatic ) “Sunk Sertilizator! ai solului ' Sintr&e tm aleatuirea Atoplanctonulur , constituind nranc pentru alte vietuitoore acvakice * prokistete foto autosroe contribuie [a Ooxigenarea Mediuiui af consttuie produca sori primari l|amentali 7 ecosistmele acvatice canned with CamScannerScanned with CamScanner