TESTUL nr.

74
1. Particularitățile esențiale ale Codului contravențional
1.1. Relatați despre evoluţia diacronică a legislaţiei contravenţionale.
-La 24 octombrie  2008 prin legea 218, a fost adoptat codul contraventional al Republicii
Moldova, care a venit să reglementeze in aspect nou răspunderea juridică ce survine ca rezultat
al săvirșirii contraventiilor.
-Prin adoptarea si intrarea in vigoare a noului cod a avut loc ridicarea dreptului contraventional
la nivel de ramura de drept autonoma 
Pe parcursul evolutiei legislatiei se evidentiază tendinta cresterii numărului de fapte considerate
antisociale si calificate drept contravenții 
1.2. Caracterizați structura juridică a Codului contravențional al Republicii Moldova.
Actualul cod este  sistematizat in 10  capitole, avînd o structură unitară fiind alcătuit din partea
generală și partea specială  cuprinzînd in total peste 484 de articole. Partea generală cuprinde un
ansamblu de norme materiale, in timp ce cea specială reprezintă un sistem de norme procesuale.
1.3. Formulați sugestii și concluzii în legătură cu aplicarea Codului contravențional al
Republicii Moldova.
Drept concluzie codul contraventional se aplică pe intreg teritoriul Republicii Moldova , se
aplică contraventiilor săvirșite de cetățeni ai R.M. precum si de apatrizii domiciliati pe teritoriul
R.M.  in afara teritoriului R.M. dacă fapta este considerată contraventie in Statul in care se află in
temeiuri de reciprocitate. Consider că faptul că politica de dezincriminare este benefică pentru
consolidarea unui sistem de justitie restaurativ ce are scopul de a resocializa , de a reintegra
contravenientul, astfel nu intotdeauna o pedeapsă mai dură are o eficiență mai ridicată.
2. Executarea sancţiunilor contravenţionale aplicate persoanelor juridice
2.1. Evidențiați exigențele normativ-juridice contravenționale în privința executării
sancţiunilor aplicate persoanelor juridice.

2.2. Analizați efectele juridice ale executării benevole a sancțiunii amenda

contravențională.
conform art 313 cod de executare stabilește că executarea sanctiunii amenzii aplicate persoanelor
fizice sau juridice se asigură de executorul judecatoresc in a cărui competență teritorială stabilită
de camera teritoriala a executorilor judecătorești se află sediul persoanei juridice.
2.3. Argumentaţi rolul executorului judecătoresc și al organului de probațiune la
executarea sancțiunilor contravenționale aplicate persoanelor juridice.
Executorii judecătorești au dreptul de a initia procedurile de executare pe baza unui titlu
executoriu. Executarea sanciunii amenzii aplicate persoanelor fizice sau juridice se asigura de
executorul judecatoresc , in a carui competenta teritoriala stabilita de camera teritoriala a
executorilor judecatoresti se afla domiciliul sau sediul contravenientului. In cazul in care
executarea silita  nu a fost posibila din cauza lipsei sau insuficientei de bunuri ori din cauza
eschivarii cu rea voință a contravenientului dacă amenda a fost aplicată de instanța de judecata ,
executorul judecătoresc solicită instanței care a examinat cauza să adopte o incheiere prin care
instanța poate inlocui suma neachitată a amenzii după caz cu :
1. amendă in mărime dublă
2. privarea de dreptul de a desfasura o anumita activitate pe un termen de la 6 luni la un an
Privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate se asigura de catre organul de
probatiune, in a carui raza teritoriala isi are sediul persoana juridică, ca mai apoi organul
de probatiune să trimită hotarirea judecătorească organului abilitat cu dreptul de a
itnerzice contravenientului o anumita activitate, pentru a sista activitatea interzisă, pentru
a retrage autorizația/ licența sau pentru a modifica statutul persoanei juridice sanctionate.
TESTUL nr. 75
1. Individualizarea răspunderii contravenționale și a sancțiunii contravenționale
1.1. Descrieți principiul individualizării răspunderii contravenționale și a sancțiunii
contravenționale (art.9 din Codul contravențional).
La aplicarea legii contraventionale se va tine cont de caracterul si de gradul prejudiciabil al
contraventiei, de persoana făptuitorului si de circumstantele atenuante ori agravante. Nimeni nu
poate fi supus de două ori răspunderii contraventionale pentru una si aceeași faptă.
1.2. Abordaţi problema individualizării judecătorești a răspunderii și sancțiunii
contravenționale.Prin urmare avem ca criterii de individualizare a răspunderii contravenționale 
caracteristice etapei de individualizare judecătorești : circumstanțele comiterii faptei, gradul de
pericol social, natura si gravitatea consecintelor contraventiei, motivul săvîrșirii faptei, natura și
frecvența faptelor ce constituie antecedente, conduita făptuitorului după comiterea ilegalității,
precum și de nivelul de educație, virsta, starea de sănătate, situatia familială și socială.

1.3. Generalizați particularitățile individualizării administrative a executării pedepsei

contravenționale. Etapa individualizării administrative aparține organelor care asigură
executarea pedepselor. Această formă se efectuează in faza executării  pedepsei aplicate,
reprezentînd ultima etapă in realizarea principiului individualizării pedepsei, și se referă mai
mult la cazurile de aplicare a pedepsei arestului contraventional, prin adaptarea regimului de
executare a pedepsei in raport cu conduita la locurile de executare .
2. Delimitarea contravențiilor vamele prevăzute în Codul contravenționale de cele
stabilite în Codul vamal
2.1. Identificați formele răspunderii contravenționale în domeniul vamal.
In anumite cazuri doar proportia abaterii desemnează prezenta sau lipsa unui grad prejudiciabil si
respectiv  admiterea unei sau altei răspunderi juridice. De exemplu codul vamal prevede
contraventiile vamale cu răspundere materială, un alt model de răspundere juridica decit cea
contraventională. Aici sunt stabilite tipurile de contraventii cu raspundere materiala si marimea
sanctiunii amenzii care se stabileste in baza unui procent din valoarea marfurilor care au
constituit obiectul contraventiei.
2.2. Caracterizaţi criteriile de clasificare a contravenţiilor vamale prevăzute în Codul
contravenţional și a celor stabilite în Codul vamal.
2.3. Generalizați prevederile cu privire la contravențiile vamale pasibile de răspundere
materială.
 In codul Vamal al Republicii Moldova sunt prevazute tipurile de contraventii cu raspundere
materiala si marimea sanctiunii amenzii care este stabilita pe baza unui procent anume din
valoarea marfurilor ce au constituit obiectul contraventiei. De exemplu pentru trecerea de
marfuri peste frontiera vamala cu documente falsificate, nevalabile sau dobindite pe cai ilegale,
in lipsa elementelor constitutive ale infractiunii de contrabandă sau ale altor infractiuni se aplică 
pedeapsa amenzii de la 40 la 100%  din valoarea mărfurilor care au constituit obiectul
contravenției sau cu confiscarea lor. Protectia juridică a acestor categorii de relatii sociale are o
importanță majoră pentru economia natională si infrastructura socială. In mare parte atentarea la
aceste categorii de relatii sociale constituie un atentat la securitatea economică a statului
TESTUL nr.  76
1. Particularitățile unor categorii de sаnсțiuni соntrаvеnțiоnаle
1.1. Dеsсriеți difеrеnțа dintrе рrivаrеа dе drерtul dе а dеținе аnumitе funсții și рrivаrеа
dе un drерt sресiаl.
       O similitudine a acestora reprezintă faptul că aceste sancțiuni sunt aplicabile doar persoanei
fizice, acestea se prezintă ca sanctiuni complementare aplicate doar de către instanța de judecată.
Dacă facem referire la dreptul special legislativul a prevăzut dreptul de a conduce vehicol,
dreptul de a deține armă și de portarmă. Privarea de dreptul de a conduce autovehicule se aplică
de către instanță pe un termen de la 6 luni la 3 ani, in schimb privarea de dreptul de a detine armă
si de portarmă se aplică pe un termen de la 3 luni la un an.
     Prin privarea de dreptul de a deține anumite funcții ințelegem interdicția de a detine temporar
anumite functii de către contravenient prin rezilierea contractului de muncă , instanța e cea ce
aplică sanctiunea dată pe un termen de la 3 luni la un an.
1.2. Caracterizați рrосеdurа dе арliсаrе а рunсtеlоr dе реnаlizarе.
Punctele de penalizare reprezintă acele unități de evidență aplicate in calitate de sanctiune
contraventională complementară concomitent cu sanctiunea principală sub formă de amendă in
cazurile si mărimea prevăzută de sanctiunea normei. Dacă titularul permisului de conducere a
savirsit contraventii care cumuleaza 15 puncte de penalizare , agentul constatator remite cauza in
instanța de judecată competentă care odată cu sanctiunea principală si uc aplicarea punctelor de
penalizare aplică privarea de dreptul special de a conduce vehicule pe un termen de la 6 luni la
un an ca sanctiune complementară.
     Punctele de penalizare se anuleaza la expirarea termenului de 6 luni de la data constatarii
contraventiei pentru care au fost aplicate sau de la data privarii prin hotarire judecătorească de
dreptul de a conduce vehicule. Titularul permisului de conducere poate solicita informatii cu
privire la numarul de puncte de penalizare ce i-au fost aplicate, precum si cu privire la cazierul
sau contravențional. Astfel titularul de permis depune o cerere scrisă la adresa organului
teritorial al poliției rutiere in raza căruia iși are reședința , care se examinează in termen de 10
zile.
1.3. Formulați consecințele neachitării de către соntrаvеniеnt a аmеnzii
соntrаvеnțiоnаle.
Pentru neachitarea amenzii din cauza lipsei sau a insuficienței bunurilor sau din cauza exchivarii
cu rea-voință a contravenientului de la achitarea acesteia, instanța poate inlocui suma neachitată
a amenzii cu :
 amendă in mărime dublă, insă fără depășirea limitei maxime a sanctiunii cu amenda
prevăzută de norma materială
 privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an.
 muncă neremunerată in folosul comunității, calculandu-se o oră de muncă pentru o
unitate convențională, durata muncii fiind de cel mult 60 de ore
 arest contravențional, calculandu-se o zi de arest pentru 2 unități convenționale, durata
arestului fiind de cel mult 30 de zile, ținind cont de regulile aplicării arestului
 Pentru contravențiile in domeniul circulației rutiere amenda poate fi inlocuită cu privarea
de dreptul de a conduce vehicule de la 6 luni la un an.


2. Fundamentele prоbеlor în рrосеsul соntrаvеnțiоnаl

2.1. Dеfiniți nоțiunеа dе соrр dеliсt.  
 Prin corp delict ințelegem obiectele, inclusiv banii, documentele, mijloacele de transport , alte
valori față de care există temeiuri a presupune că au servit la spvirșirea contravenției, au păstrat
asupra lor urmele faptei, sau au constituit obiectul acestei fapte, sau pot servi ca mijloc de
constatare a existenței sau inexistenței elementelor constitutive ale contravenției.
2.2 Dеtеrminаți рrосеdurа dе rесunоаștеrе а оbiесtului drерt соrр dеliсt.
Deci corpul delict, acel obiect menționat anterior, poate avea această calitate la intrunirea
ucmulativă a următoarelor condiții :
-A fost descris detaliat, prin sigilare, precum și prin alte actiuni intreprinse imediat după
depistare, astfel fiind eliminată posibilitatea sibstituirii sau modificării esentiale a
particularităților sau urmelor aflate pe obiect
- A fost dobindit prin unul din următoarele procedee probatorii : cercetare la fața locului,
percheziție, ridicare de obiecte , precum si prezentat de către participanții la proces cu ascultarea
prealabilă a acestora.
Obiectele care nu sunt transportabile ori care sunt extrem de perisabile ori in pericol de dispariție
(amprentele, urmele de la sol) se folosesc fotografia, efectuarea de mulaje, metode speciale de
fixare si ridicare a amprentelor, schițe.
Examinarea acestora ține de competența poliției. 
 După ce au fost găsite are loc fixarea procesuală a mijloacelor materiale de probă, care rezultă in
intocmirea unui proces verbal
2.3 Evaluați imроrtаnțа соrрurilоr dеliсtе în саdrul unui рrосеs соntrаvеnțiоnаl.
Corpurile delicte alături de documentele ridicate ,  reprezintă mijloace materiale purtători de
informație a căror importanță este esențială in soluționarea corectă a cauzelor contravenționale,
 Acestea sunt acele obiecte, inclusiv hirtiile de valoare, documente, mijloace de transport despre
care există temeiuri a se presupune că au servit la săvirșirea faptei contravenționale, obiecte ce
au păstrat asupra lor urmele faptei contraventionale. 
     De altfel mijloacele materiale de probă pot să și ducă in eroare judecătorul, deoarece
făptuitorul uneori poate recurge la o denaturare intenționată a lor. Oricum corpurile delicte sunt
extrem de importante, chiar dacă făptuitorul a utilizat careva șiretlicuri pentru a duce in eroare
instanța, corpurile delicte crează cel puțin un lanț logic al derulării acțiunii contravenționale.
TESTUL nr.  77
1. Criterii esențiale de aplicabilitate a răspunderii contravenționale
1.1. Identificați deosebirea dintre cauzele care înlătură răspunderea contravențională și
cele care exclud sau influențează la aplicarea răspunderii contravenționale.
Cauze care inlatura caracterul contrav. : legitima aparare, stare de extremă necesitate,
constrangere, risc întemeiat, cazul fortuit.  Constituția RM acorda fiecărei persoane dreptul la
viata și integritate fizică și psihică precum și dreptul de a reacționa independent prin mijloace
legitime, la faptele de încălcare a drepturilor și libertăților sale.
Exclud aplicarea sanctiunii: Legea contravențională prevede unele împrejurări a căror apariție
face ca principiul inevitabilitatii ras, contraventionale sa fie încălcat, stabilind mai multe cauze
care exclud aplicarea sanctiunii : renuntarea benevola, iresponsabilitatea, contraventie
neinsemnata, împăcarea, încheierea tranzactiei, amnistia, constatarea amiabila a accidentului,
prescripția rs, contraventionale.
Cauze care influențează : circumstanțele agravante si atenuante. 

1.2. Caracterizați circumstanțele agravante ce influențează la aplicarea sancțiunii.

Sunt considerate agravante următoarele circumstante :
-Continuarea comportării ilicite contrar somației de a se pune capăt unei astfel de comportări
-Săvirșirea contravenției de către o persoană care anterior a fost sancționată pentru o contravenție
similară sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză
-Instigarea sau atragerea minorilor la săvirșirea contravenției
- Săvirșirea contraveției de către un grup de persoane
-Săvirșirea contravenției profitindu-se de conditiile unor calamități naturale sau ale altor stări
excepționale
-Săvîrșirea contravenției in stare de ebrietate produsă de alcool sau de alte substanțe
-Săvirșirea contravenției față de un minor, de o femeie gravidă, o persoană in etate, sau față de o
persoană care se află in imposibilitate de a se apăra din cauza bolii , dizabilității ori altui factor.
1.3. Formulați cazurile în care este aplicat avertismentul drept pedeapsă pentru
contravenția comisă.
Avertismentul reprezintă cea mai ușoară formă de sancțiune contravențională prevăzută de
legislația in vigoare, aplicîndu-se doar contravențiilor de mică insemnătate cu un grad de pericol
foarte redus. Prin contravenții neinsemnate înțelegem contraventiile pentru care legea
contraventională prevede in calitate de pedeapsă maximă amenda de 10 unități convenționale.
 Acesta se aplică doar in formă scrisă, datorită faptului de a duce o evidență a fiecărui
contravenient, astfel la următoarea abatere in loc de avertisment va fi aplicată amenda.
2. Configurația procesului contravențional
2.1. Definiți procesul contravențional.
Procesul contravențional reprezintă o totalitate de proceduri separate , procedura de soluționare a
propunerilor, cererilor si plingerilor, de aplicare a stimulărilor, de soluționare a abaterilor
disciplinare, procedura cu privire la contravențiile administrative. Sau mai bine spus prin proces
contraventional intelegem activitatea procesuală a organelor competente să examineze și să
soluționeze cauza contravențională, o totalitate de norme procesuale , ce conțin reguli de aplicare
a normelor materiale ale dreptului contravențional.
2.2. Descrieți procesul de constatare a unei contravenții în baza constatărilor personale
ale agentului constatator.
Pentru a fi posibilă examinarea cauzei in această procedură este absolut obligatoriu să fie
intrunite 2 condiții și anume:
-contraventia poate fi constatată in temeiul constatatărilor personale a agentului constatator și nu
necesită acumularea de probe
- persoana acceptă constatările agentului constatator ca fiind suficiente pentru demonstrarea
vinovăției și recunoaste săvirșirea contraventiei.
 Nu este posibilă examinarea cauzei in această procedură dacă aplicarea sanctiunii
contraventionale este de competenta instanței de judecată sau există bunuri pasibile de confiscare
In locul procesului verbal, agentul constatator va emite actul de sanctiune sub formă de decizie.
Prin urmare contravenientul are posibilitatea achitării sanctiunii sub formă de amendă in mărime
de ½ din minimul acesteia, i ncazul in care, intr-un termen de 3 zile contravenientul
intentionează să achite amenda stabilită beneficiind de dreptul achitării in cuantum de 50 % din
valoarea stabilită.

2.3. Evaluați gradul de perfecțiune privind procedurile simplificate. 

Noua procedură de examinare a cauzei le oferă agenților constatatori posibilitatea de a examina
cauza intr-o procedură mai simplă, nefiind nevoie de a declanșa intregul mecanism de examinare
si soluționare a cauzei, evitind in acest sens multe etape de durată.
Prin instituirea mecanismelor de examinare simplificată a cauzei contravenționale și de incheiere
a acordului de colaborare se urmărește soluționarea procesului contraventional intr-un termen
optim si previzibil. Contravenientul va beneficia de reducerea limitelor de pedeapsă in cazul care
uzează de această procedură specială, prin acest proiect intentionindu-se să sporească numărul de
dosare solutionate in acest mod, aspect ce va conduce la concentrarea resurselor umane in
vederea cresterii operativității in instrumentarea dosarelor complexe si nu in ultimul rind la
soluționarea cu celeritate a proceselor contraventionale.
TESTUL nr.  78
1. Evoluția sancțiunilor contravenționale
1.1. Identificați modalitatea de individualizare a sancțiunii contravenționale.

Una dintre conditiile realizarii scopului  pedepsei este individualizarea pedepsei .Astfel pentru ca
pedeapsa sa-si realizele scopul si functiile sale aceasta trebuie adaptata la nevoile de reeducare
ale faptuitorului cu luarea in considerare a gravitati faptei savarsite.

Individualizarea este de 2 forme :

1) Individualizarea legala(abstracta) rolul decisiv in problema individualizarii il are preocuparea

legiuitorului de a consacra si de a asigura prin insasi elaborarea normelor.

2) Judecatoreasca- care se efectuiaza de catre instanta de judecata investita cu solutionarea

cauzei.

Se refera la asemenea criterii:

a) Circumstantele comiterii faptei-se va avea in vedere locul si timpul comiterii faptei(cum ar fi

in timpul noptii)si modul de pregatire si executare efectiva a activitatii infractionale, totodata si
daca au fost folosite unele mijloacele care pun in pericol viata mai multor persoane.

b)gradul de pericol social- acest criteriu este deosbit de important in cazul infractiunilor formale
sau al tentativelor.

c)natura si graviditatea consecintelor contraventiei -se are in vedere atat urmarile directe cat si
cele indirecte dar si celelalte urmari produse personei vătamate în urma savarșirii faptei.

d)motivul savarșirii faptei- și de aceste elemente care sunt de asemenea parți din structura laturii
obiective ale infracțiunii, se va ține seama la individualozarea pedepsei.

e)natura si frecventa faptelor care constituie antecedente- se va analiza specializarea faptuitorului

intr-un anumit domeniu contraventional si intervalul de timp necesar reluarii activitatii ilegale.

f)conduita faptuitorului dupa comiterea ilegalitatii- prezinta importanta pentru stabilirea pedepsei
si comportamentul faptuitorului dupa savarsirea faptei,atat înaintea începerii procesului cat si pe
parcursul desfasurarii procedurilor judiciare, cu alte cuvinte putem spune autodenuntarea,
impedicarea producerii rezultatului și recunoastrerea faptei, evitarea urmaririi penale.

g)nivelul de educatie, varsta starea de sanatate , situația familiala și sociala- în această categorie
se inscriu stari de fapt, cum ar fi , abandon scolar, varsta adolescentei, starea de sanatate precara,
mediul familial dezorganizat si altele.

A treia forma de individualizare este cea administrativă.

Aceasta forma se efectuiasa in faz executarii pedepsei aplicate si reprezinta ultima etapa in
realizarea principiului individualizarii pedepsei.

In legislatia nationala individualizarea pedepsei contraventionale o gasim la art 41 CC care se

stabileste prin urmatoarele criterii:

-caracterul si gradul prejudiciabil al contraventiei

-caracteristica constravenientului

-circumstantele atenuante si agravante

1.2. Clasificați sancțiunile contravenționale.

     După caracterul sancțiunii, destinația, modul de aplicare etc. acest sistem de sancțiuni
contravenționale poate fi clasificat potrivit diverselor criterii, după cum urmează:

1.     Potrivit subiectului răspunderii contravenționale, sancțiunile sunt divizate în: ü  aplicate

persoanei fizice; ü  aplicate persoanei juridice.

2.      Potrivit destinației, sancțiunile se divizează în:ü  principale;ü  complementare.

3.     Potrivit intereselor afectate, sancțiunile se grupează în:ü  morale (avertismentul – art.33 CC

al RM);ü  materiale (amenda – art.34 CC al RM; munca neremunerată în folosul comunității –
art.37 CC al RM) ;ü  sancțiuni ce afectează alte drepturi fundamentale ale persoanei (privare de
dreptul de a desfășura o anumită activitate – art.35 CC al RM; privare de dreptul de a deține
anumite funcții – art.35 CC al RM; privarea de dreptul special – art.36 CC al RM; arestul
contravențional – art.38 CC al RM);ü  sancțiuni de prevenire (acumulatoare) – aplicarea
punctelor de penalizare (art.36 CC al RM) [1].

4.      Potrivit competenței de aplicare, sancțiunile contravenționale pot fi:ü  aplicate numai de
către instanța de judecată (privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate, privarea de a
deține anumite funcții, privarea de dreptul special, munca neremunerată în folosul comunității,
arestul contravențional);ü  aplicate numai de către agentul constatator (avertismentul, aplicarea
punctelor de penalizare);ü  aplicate atât de către instanța de judecată, cât și de către comisia
administrativă, procuror, agentul constatator (amenda) [3, p.582, 583]. 

    Avertismentul(art.33 CC al RM), este sancțiunea cea mai ușoară, care poate fi aplicată în
cazul comiterii unei contravenții neînsemnateși constă în atenționarea contravenientului asupra
pericolului faptei săvârșite, recomandându-i să respecte pe viitor dispozițiile legale.
Avertismentul se aplică în scris de către autoritatea competentăsă soluționeze cauza
contravențională, în modul stabilit de lege, deoarece în așa mod în caz de recidivare a aceleiași
contravenții pe parcurs de un an, a se considera faptul aplicării acestei sancțiuni ca o
circumstanță agravantă la stabilirea următoarei sancțiuni. În cazul contravenției neînsemnate sau
a tentativei de contravenție neînsemnată, autoritatea (persoana cu funcție de răspundere)
competentă să examineze cauza contravențională poate înlătura răspunderea contravențională,
limitându-se la adresarea unei observații verbale făptuitorului.

Amenda (art.34 CC al RM) este o sancțiune pecuniară, care se aplică în cazurile și în

limitele prevăzute de Codul contravențional. Amenda se stabilește în unități convenționale. O
unitate convențională este egală cu 50 lei.Amendaconstă în vărsarea unei sume de bani în
beneficiul statului. Ca sancțiune contravențională este cea mai pe larg aplicată măsură de
influențare, practic, pentru toate contravențiile prevăzute de legislație.Amenda poartă un caracter
material, dar în caz de sancționare a contravenientului ea nu este o sancțiune procesuală cu
caracter patrimonial, ci este o sancțiune juridică de natură contravențională, care nu presupune
restituirea de către contravenient a pagubei materiale și se aplică indiferent de faptul, dacă este
adus sau nu un prejudiciu material prin fapta contravențională. Această sancțiune obligă
persoana să plătească suma de bani stabilită ca sancțiune. 

Privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate (art.35 CC al RM) constă în

interzicerea temporară persoanei fizice de a desfășura o anumită activitate. Sancțiunea privării de
dreptul de a desfășura o anumită activitate poate fi aplicată în cazul în care activitatea a fost
folosită la săvârșirea contravenției sau în cazul în care contravenția reprezintă o încălcare a
regulilor de desfășurare a acestei activități.

Privarea de dreptul de a desfășura anumită activitate sau privarea de dreptul de a

deține anumite funcții(art.35 CC al RM) poate fi aplicată de instanța de judecată pentru un
termen de la 3 luni la un an. Această sancțiune se aplică în cazurile în care, ținând cont de
caracterul contravențiilor comise de persoana vinovată, legea declară ca fiind inadmisibilă
desfășurarea unei anumite activități sau deținerea unei anumite funcții de către aceasta.

1.3. Apreciați tendințele legislației Republicii Moldova privind sancțiunile

contravenționale.
2. Procedura simplificată de constatare a contravențiilor
2.1. Identificați părțile participante la acordul de colaborare.
agentul constatator, după caz, procuror şi contravenient
2.2. Analizați efectul unei contestări a deciziilor privind examinarea contravenţiei în
temeiul constatării personale a agentului constatator.
In cazul dezacordului contravenientului cu decizia privind examinarea contraventiei in temeiul
constatării agentului constatator, lui i se oferă dreptul de contestare a acesteia, urmind procedura
prestabilită la art 451 4 - 451 5. Instanța de recurs poate adopta una din următoarele decizii :
-să respingă recursul si să mențină decizia agentului constatator
-să admită recursul si să anuleze decizia agentului constatator și să adopte una din următoarele
solluții:
1)dispunerea achitării persoanei sau incetării procesului contraventional
2) rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotăriri, insă fără a inrăutăți situația
contravenientului
2.3. Formulați acțiunile agentului constatator în cazul primirii unei decizii privind
examinarea contravenţiei în temeiul constatării personale.
In cazul tragerii la răspundere contraventională, agentul constatator va emite o decizie prin care
va aplica o sanctiune egală cu o doime din minimul sanctiunii sub formă de amendă prevăzută in
partea specială a cărții a doua. Decizia privind examinarea contraventiei in temeiul constatatări
personale a agentului este un document executoriu, ce va include :a) data (ziua, luna, anul), ora şi
locul întocmirii deciziei;
b) calitatea, numele şi prenumele agentului constatator, denumirea autorităţii pe care o
reprezintă;
c) numele, prenumele, domiciliul şi/sau reşedinţa, datele din buletinul de identitate al
agentului constator sau, după caz, din alt act care stabileşte identitatea persoanei, iar în cazul
persoanei juridice – denumirea, sediul, codul ei fiscal, datele persoanei fizice care o reprezintă;
d) fapta contravenţională, locul, timpul şi circumstanţele cauzei care au importanţă pentru
stabilirea faptelor şi consecinţelor lor juridice, identitatea victimei, evaluarea eventualelor
pagube cauzate de contravenţie;
e) încadrarea juridică a faptei, norma materială contravenţională şi indiciile calificative
ale elementelor constitutive ale contravenţiei;
f) aducerea la cunoştinţa contravenientului, precum şi a reprezentantului legal al
minorului a drepturilor şi obligaţiilor lor prevăzute la art.384 şi 387 ale prezentului cod, precum
şi a consecinţelor examinării contravenţiei în procedură simplificată;
g) declaraţia contravenientului despre recunoaşterea săvîrşirii contravenţiei şi acceptarea
constatărilor agentului constatator ca fiind suficiente pentru demonstrarea vinovăţiei
contravenientului.
TESTUL nr.  79
1. Judecarea cauzei contravenționale în instanța de judecată
1.1. Identificați participanții la şedinţa de judecare a cauzei contravenţionale.
 art 455 (1) Şedinţa de judecare a cauzei contravenţionale are loc cu citarea părţilor, în
modul prevăzut de prezentul cod.
(2) Prezența agentului constatator sau, după caz, a procurorului, în cazul în care acesta
este parte în cauza contravențională, la şedința de judecare a cauzei contravenționale este
obligatorie. Absența agentului constatator sau, după caz, a procurorului, citați în conformitate cu
legislația, fără motiv întemeiat şi fără înştiințarea prealabilă a instanței, nu împiedică judecarea
cauzei contravenționale
(3) Neprezentarea în şedinţă a făptuitorului sau a victimei, legal citate, fără motive
întemeiate nu împiedică judecarea cauzei contravenţionale.
(4) Participarea făptuitorului reţinut este obligatorie. Aducerea lui este asigurată de
poliţie.
Participarea grefierului , la fel este obligatorie, deoarece procesul verbal al ședinței de
judecată se semnează atit de judecător cît si de grefier
art 378 (2) Pe parcursul procesului contravenţional, părţile au dreptul să fie asistate de un
apărător (avocat).
 

1.2. Determinați necesitatea utilizării procedurii de mediere în procesul de judecare a

unei cauzei contravenționale.
Procedura de mediere este cunoscută in legislația natională ca o metodă amiabilă de soluționare a
litigiului, prin incheierea unei tranzacții intre părți, tranzacție ce se contrasemnează și de
mediator, care o anexează la procesul verbal pe care-l va remite instanței de judecată și unde va
indica și temeiul incetării procesului de mediere. Importanța aplicării instituției medierii este
relevată de către comisia Europeană pentru eficiența justiției din cadrul Consiliului Europei.
Judecătorii trebuie să susțină si să promoveze medierea .
1.3. Formulați particularitățile specifice unei ședinţe de judecare a cauzei
contravenţionale.

Cauza contravenţională se judecă de instanţa de judecată în şedinţă publică, oral,

nemijlocit şi în contradictoriu.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), cauza contravențională poate fi examinată în
şedință închisă în condițiile şi în modul stabilit de art. 18 din Codul de procedură penală.
În termen de 3 zile de la data intrării cauzei contravenţionale în instanţă, judecătorul
verifică competenţa şi, după caz:
a) dispune remiterea după competenţă a dosarului cu privire la contravenţie;
b) fixează data examinării cauzei contravenţionale, dispune citarea părţilor şi altor
participanţi la şedinţă, întreprinde alte acţiuni pentru buna ei desfăşurare.
Şedinţa de judecare a cauzei contravenţionale are loc cu citarea părţilor, în modul
prevăzut de prezentul cod.
 Prezența agentului constatator sau, după caz, a procurorului, în cazul în care acesta este
parte în cauza contravențională, la şedința de judecare a cauzei contravenționale este obligatorie.
Absența agentului constatator sau, după caz, a procurorului, citați în conformitate cu legislația,
fără motiv întemeiat şi fără înştiințarea prealabilă a instanței, nu împiedică judecarea cauzei
contravenționale
(3) Neprezentarea în şedinţă a făptuitorului sau a victimei, legal citate, fără motive
întemeiate nu împiedică judecarea cauzei contravenţionale.
(4) Participarea făptuitorului reţinut este obligatorie. Aducerea lui este asigurată de
poliţie.
 Participarea grefierului , la fel este obligatorie, deoarece procesul verbal al ședinței de
judecată se semnează atit de judecător cît si de grefier
art 378 (2) Pe parcursul procesului contravenţional, părţile au dreptul să fie asistate de un
apărător (avocat).

2. Formele răspunderii contravenționale în sistemul de drept național

2.1. Descrieți conduita ilicită – baza aplicării sancțiunii contravenționale.
Deci ilicitul este o trăsătură importantă a contravenției, intrucît fapta contravențională produce o
dezorganizare a sistemului de raporturi sociale, aceasta are un caracter dăunător, și este interzisă
prin lege.Pentru ca fapta social periculoasă să constituie contraventie ea trebuie să fie prevăzută
de legea contravențională
2.2. Determinați tipurile de sancțiuni specifice dreptului contravențional.

Avertismentul(art.33 CC al RM), este sancțiunea cea mai ușoară, care poate fi aplicată în cazul
comiterii unei contravenții neînsemnate și constă în atenționarea contravenientului asupra
pericolului faptei săvârșite, recomandand să respecte pe viitor dispozițiile legale. Avertismentul
se aplică în scris de către autoritatea competentă să soluționeze cauza contravențională, în modul
stabilit de lege, deoarece în așa mod în caz de recidivare a aceleiași contravenții pe parcurs de un
an, a se considera faptul aplicării acestei sancțiuni ca o circumstanță agravantă la stabilirea
următoarei sancțiuni. În cazul contravenției neînsemnate sau a tentativei de contravenție
neînsemnată, autoritatea (persoana cu funcție de răspundere) competentă să examineze cauza
contravențională poate înlătura răspunderea contravențională, limitându-se la adresarea unei
observații verbale făptuitorului.

Amenda (art.34 CC al RM) este o sancțiune pecuniară, care se aplică în cazurile și în

limitele prevăzute de Codul contravențional. Amenda se stabilește în unități convenționale. O
unitate convențională este egală cu 50 lei.Amenda Constă în vărsarea unei sume de bani în
beneficiul statului. Ca sancțiune contravențională este cea mai pe larg aplicată măsură de
influențare, practic, pentru toate contravențiile prevăzute de legislație.Amenda poartă un caracter
material, dar în caz de sancționare a contravenientului ea nu este o sancțiune procesuală cu
caracter patrimonial, ci este o sancțiune juridică de natură contravențională, care nu presupune
restituirea de către contravenient a pagubei materiale și se aplică indiferent de faptul, dacă este
adus sau nu un prejudiciu material prin fapta contravențională. Această sancțiune obligă
persoana să plătească suma de bani stabilită ca sancțiune. 

Privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate (art.35 CC al RM) constă în

interzicerea temporară persoanei fizice de a desfășura o anumită activitate. Sancțiunea privării de
dreptul de a desfășura o anumită activitate poate fi aplicată în cazul în care activitatea a fost
folosită la săvârșirea contravenției sau în cazul în care contravenția reprezintă o încălcare a
regulilor de desfășurare a acestei activități.

Privarea de dreptul de a desfășura anumită activitate sau privarea de dreptul de a

deține anumite funcții(art.35 CC al RM) poate fi aplicată de instanța de judecată pentru un
termen de la 3 luni la un an. Această sancțiune se aplică în cazurile în care, ținând cont de
caracterul contravențiilor comise de persoana vinovată, legea declară ca fiind inadmisibilă
desfășurarea unei anumite activități sau deținerea unei anumite funcții de către aceasta.

Aplicarea punctelor de penalizare ca sanctiune complementară

Munca neremunerată in folosul comunității

Arestul contravențional
Privarea de dreptul special

2.3. Generalizați sancțiunile contravenționale complementare.

Sancțiunile complementare contravenționale au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și
preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege. Cateva exemple de astfel de sancțiuni pot
servi, privarea de dreptul special, privarea de dreptul de a deține o anumită funcție, privarea de
dreptul de a desfășura o anumită activitate , precum și aplicarea punctelor de penalizare.
 În primul caz nu consider că e bine să lăsăm armă în mâinile contravenientului care a folosit-o la
săvârșirea contravenției pentru a nu recidiva, la fel consider că e oportun ca persoana ce a comis
contraventia aflandu-se în funcție publică să mai exercite atribuțiile conferite de funcția publică,
este necesară rezilierea temporară a contractului de muncă, și la fel dacă persoana juridică a
săvârșit fapta contravențională prin desfășurarea unei activități interzise sau neconforme
statutului său, este necesar interzicerea aceste activități de către instanța de judecată. Că opinie
concluzii sancțiunile complementare sunt aplicate contravenientilor pentru a nu folosi corpurile
delicte și a repeta iliciturile.

TESTUL nr.  80
1. Procedura de judecare a cauzei contravenționale
1.1. Definiți și examinați faza de examinare a cauzei contravenționale și de pronunțare a
hotărârii.
Procedura de examinare a contestației împotriva deciziei agentului constatator asupra cauzei
contraventionale presupune următoarele particularități:
-Contestație asupra deciziei agentului constatator poate fi depusă de către părțile la proces 
-Termenul de contestare a deciziei agentiului constatatori este de 15 zile de la data emiterii
acesteia 
-persoana față de care a fost emisă decizia și care a lipsit atât la examinarea cauzei cat si la
pronunțarea deciziei și nu a fost informată despre decizia emisă , poate contesta decizia agentului
constatator și peste termen, dar nu mai tarziu de 15 zile.
-contestația împotriva deciziei emise asupra cauzei contraventionale se depune la autoritatea din
care face parte agentul constatator, conform competenței teritoriale, care a examinat cauza. În cel
mult 3 zile de la data depunerii agentul constatator expediază contestatia si dosarul cauzei
contraventionale in instanta de judecată competentă.
- contestatia depusă suspendă executarea sanctiunii contraventionale aplicată prin procesul
verbal cu privire la contraventie sau prin decizia agentului constatator.
Legea a fixat un termen de judecare a a cauzei de 30 de zile din data intrării dosarului in instanță,
prelungirea acestui termen fiind posibila doar in cazul existentei unor temeiuri rezonabile si cu
cel mult 15 zile
In termen de 3 zile de la data intrarii cauzei contraventionale in istantă judecătorul verifică
competența și după caz :
fie dispune remiterea dosarului cu privire la contravenție , fie fixează data examinării cauzei
contravenționale, dispune citarea părților si a altor participanțila ședință, intreprinde alte actiuni
pentru buna ei desfășurare.
-Prezența agentului constatator sau, după caz, a procurorului, în cazul în care acesta este parte în
cauza contravențională, la şedința de judecare a cauzei contravenționale este obligatorie. Absența
agentului constatator sau, după caz, a procurorului, citați în conformitate cu legislația, fără motiv
întemeiat şi fără înştiințarea prealabilă a instanței, nu împiedică judecarea cauzei
contravenționale
-
1.2. Caracterizați faza de examinare a cauzei contravenționale și de pronunțare a
hotărârii.
1.3. Evaluați gradul de perfecțiune a legislației privind examinarea cauzei
contravenționale și pronunțarea hotărârii.
Prin legea 159 din 2018 privind modificarea unor acte legislative din 12 octombrie 2018 a fost
introdusă o noua procedura de examinare a cauzelor contraventionale in instantele de judecata
procedura scrisa care se aplica tuturor cauzelor contraventionale , a căror sanctiune prevede
marimea amenzii cen u va depăși  300 de unități conventionale. Procedura respectivă nu se
aplică faptelor a căror sanctiune este privarea de anumite drepturi. Avntajul acestei proceduri
este faptul că cauza se examniează de către instanță in lipsa părților si fără dezbateri orale. Astfel
in termen de 3 zile de la data intrării cauzei contravenționale in instanta de judecată, judecătorul
transmite făptuitorului si victimei o copie a procesului verbal cu privire la contravenție, a
probelor , si a inscrisurilor din dosarul cauzei contraventionale,precum si solicită părților să se
expună asupra aplicării procedurii scrise si asupra cauzei contraventionale, stabilind un termen
de 10 zile. Soluționarea cauzei in procedură scrisă se judecă in termen de 30 de zile de la data
intrarii dosarului in instanță. Această inovație in procedura contravențională vine să confere un
caracter mai maleabil procesului, nefiind obligatorie prezența părților la ședința instantei de
judecată și nu sunt necesare nici dezbaterile orale.
2. Problemele apărute la întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție
2.1. Identificați natura juridică a procesului-verbal cu privire la contravenție.
Procesul verbal cu privire la contraventie reprezinta un act procedural prin care se poate constata
săvirșirea unei contravenții. Dacă contraventia reprezinta unicul temei al raspunderii
contraventionale aceasta neputind fi conceputa din perspectiva dreptului material in lipsa faptei
ilicite , din punct de vedere procedural , intocmirea procesului verbal cu privire la contraventie
reprezintă  in sistemul nostru de drept etapa finală a procedurii contravenționale, prin intermediul
căreia se aplică răspunderea contravențională persoanei ce a comis contravenția imputată. 
procesul verbal cu privire la contraventie va cuprinde : data, ora, locul incheierii 
calitatea , numele și prenumele agentului constatator, denumirea autorității pe care o reprezintă
numele, prenumele, domiciliul, ocupația persoanei in a cărei privință a fost pornit procesul
contravențional, datele din buletinul ei de identitate, sau după caz din alt act care stabilește
identitatea persoanei, iar in cazul persoanei juridice , denumirea, sediul, codul ei fiscal
-fapta contraventională , locul si timpul săvirșirii ei , circumstanțele săvirșirii ei 
-incadrarea juridică a faptei, norma materială contraventională
-aducerea la cunoștința persoanei in a cărei  privință a fost pornit procesul contravențional și a
victimei a drepturilor și obligațiilor prevăzute de cod
-obiecțiile si probele pe care persoana in a cărei privință a fost pornit procesul contravențional le
aduce in apărarea sa, precum si obiectiile si probele victimei
-informații despre instituția bancară si despre modul de plată a amenzii.

2.2. Determinați prevederile ce țin de limba în care este întocmit procesul-verbal cu

privire la contravenție.
Persoana care nu posedă sau nu vorbeşte limba de stat are dreptul de a lua cunoştinţă de toate
actele şi materialele dosarului şi de a vorbi în faţa autorităţii competentă să soluţioneze cauza
contravenţională prin interpret.
Procesul contravenţional se poate desfăşura în limba acceptată de majoritatea persoanelor care
participă la proces. În acest caz, actele procesuale se întocmesc în mod obligatoriu şi în limba de
stat.
Actele procesuale ale autorităţii competentă să soluţioneze cauza contravenţională se
înmînează persoanei în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional, fiind traduse în
limba pe care aceasta o cunoaşte, în modul stabilit de prezentul cod.

2.3. Evaluați valoarea practică a descrierii faptei în cadrul procesului-verbal cu privire

la contravenție. Descrierea faptei in cadrul procesului verbal are importanță deosebită pentru
identificarea circumstanțelor cauzei ce au importanță pentru stabilirea faptelor si consecințelor
lor juridice, evaluarea eventualelor pagube cauzate de contravenție. Astfel prin descrierea
amănunțită a tuturor circumstanțelor agentul constatator contribuie la identificarea unor indici de
loc, timp , spațiu, la crearea unui lanț logic de evenimente ce vor fi utilizate de către subiectul
competent să aplice sancțiunea, bineințeles conform principiului libertății de convingere să
identifice adevărul in procesul contravențional.
TESTUL nr.  81
1. Circumstanțele care înlătură procesul contravențional
1.1. Definiți circumstanțele care înlătură procesul contravențional.
1.2. Determinati deosebirile dintre circumstanțele care înlătură procesul contravențional
și cauzele care înlătură răspunderea contravențională.
1.3. Apreciați importanța teoretică și practică a circumstanțelor care înlătură procesul
contravențional.In
2. Caracteristică generală a părții speciale Drept material a 
      Codului contravențional
2.1. Definiți și caracterizați partea specială Drept material a Codului contravențional.
2.2. Determinați corelația dintre prevederile părții speciale și ale părții generale.
2.3. Apreciați legislația în aspectul concurenței diferitor norme ale Codului
contravențional.
TESTUL nr.  82
1. Noțiunea și categoriile măsurilor procesuale de constrângere
1.1. Definiți și caracterizați măsurile procesuale de constrângere.
măsurile procesuale de constrângere sunt instituite pentru a asigura comportamentul
contravenientului în conformitate cu cerințele legii contraventionale, iar unele măsuri constau în
anumite privațiuni sau constrangeri personale sau reale, determinate de condițiile și împrejurările
în care se desfășoară procesul contravențional.
trăsături: caracter retroactiv, aplicată strict în conformitate cu legea de catre agentul constatator,
apara procesul cercetarii si solutionarii cauzelor contraventionale

1.2. Determinați și caracterizați cele mai răspândite măsuri procesuale de constrângere.

1.reținerea contravențională;
2.aducerea silită;
3.înlăturarea de la conducerea vehiculului și examenul medical pentru constatarea stării de
ebrietate produsă de alcool sau de alte substanțe;
4.reținerea și aducerea vehiculului la parcare;
5.cercetarea la fata locului, ridicarea obiectelor și a documentelor, percheziția;
     6.perchezitia corporala si ridicarea obiectelor si a documentelor.              

Temeiul juridic al retinerii  autorului unei fapte ilicite este expres determinat de Codul
contravențional, art 433 alin 1. retinerea se aplica in cazul: 1. contraventiilor flagrante pentru
care Codul contravențional prevede sanctiunea arestului contravențional;2.imposibilitatii
identificarii persoanei în a cărei privință este pornit procesul contravențional, dacă au fost
epuizate toate măsurile de identificare.3.contravențiilor pasibile de aplicarea măsurii de
siguranta a expulzarii. 
Aducerea silită. (Art.437) Aducerea silita consta in conducerea fortata in fata instantei de
judecata a martorului sau a victimei care se eschivează de la prezentare. Aducerea silită se
efectuează de către organul de poliție în temeiul unei incheieri judecatoresti (unui mandat).
Înlăturarea de la conducerea vehiculului și examenul medical pentru constatarea stării de
ebrietate art 438. Persoana care conduce un vehicul este inlaturata de la conducerea acestuia
dacă:1. exista temeiuri suficiente de a presupune ca se afla in stare de ebrietate inadmisibila
produsă de alcool sau în stare de ebrietate produsă de alte substanțe;2.nu are asupra sa
documentul care confirmă dreptul de a conduce sau de a folosi vehiculul.
Retinerea si aducerea vehicolului la parcarea. Art 439.Reținut poate fi numai acel vehicul al
carui conducator a fost înlăturat de la conducere în baza art. 438 din CC al RM și care este
reținut.Aducerea vehiculului reținut la stația de parcare speciala sau pe teritoriul organului de
poliție va fi întemeiată în cazul în care organul constatator n-a avut posibilitatea sa predea
vehiculul proprietarului, posesorului sau reprezentantului lor.
 Cercetarea la fata locului. Aceasta masura de asigurare a procedurii contraventionale, de
regula, este însoțită de aplicarea următoarelor două măsuri de constrângere: percheziția
corporală și ridicarea obiectelor și a documentelor.
Perchezitia corporala si ridicarea obiectelor si a documentelor. În cazul contravențiilor
aflate in competenta, lucrătorul organului afacerilor interne și lucrătorul organului vamal
amplasat în punctul de trecere a frontierei de stat, dacă exista temeiuri de a efectua
perchezitia corporala sau ridicarea, pot ridica obiectele si documentele importante pentru
cauza, care se afla în hainele, în alte lucruri ale persoanei sau pe corpul ei. 

1.3. Evaluați gradul de perfecțiune a legislației privind aplicarea riscului aducerii silite.
Aducerea silită constă în conducerea forţată în faţa instanţei de judecată a persoanei în cazul în
care aceasta, fiind citată în modul stabilit de lege, nu s-a prezentat, fără a avea motive întemeiate,
şi nu a informat instanța care a citit-o despre imposibilitatea prezentării sale, prezența acesteia
fiind necesară. 
2. Coordonatele acțiunii legii la desfășurarea procesului contravențional
2.1. Determinați conținutul principiului acţiunea legii contravenţionale în timp.
Acțiunea legii contravenționale în timp
Legea contravențională care înăsprește sancțiunea sau înrăită- feste situația persoanei vinovate de
săvârșirea unei contravenții nu are efect retroactiv, iar fapta care, printr-o lege nouă, nu mai este
conside- rată contravenție nu se sancționează.
Sancțiunea stabilită şi neexecutată anterior intrării în vigoare a noii legi nu se mai execută. Fiind
guvernat de principiul umanismului, acest fapt se explică prin aceea că sancțiunea vine nu să
pedepsească persoana pentru încălcare, ci să o reduce, ca pe viitor persoana să nu mai comită
ilegalități, venind, astfel, ,în întâmpinarea delincventului".
De asemenea, dacă legea nouă prevede o sancțiune contravențională mai blândă, se aplică anume
acea sancțiune.
- În cazul aplicării sancțiunii din legea veche, această sancțiune se execută în limita maximului
sanctiunii din legea nouă.
- Dacă legea nouă nu mai prevede o anumită categorie a sancțiunii, sancțiunea din categoria
respectivă, stabilită și neexecutată anterior intrării în vigoare a noii legi, nu se mai execută.
Dacă legea nouă nu mai prevede o anumită categorie a sancțiunii, sancțiunea din categoria
respectivă, stabilită și neexecutată anterior intrării în vigoare a noii legi, nu se mai execută.
Dacă legea nouă prevede o sancțiune mai aspră, contravenția continuă, a cărei săvârşire a început
anterior intrării în vigoare a noii legi, se sancționează în conformitate cu legea în vigoare în
momentul consumării ei. În acest context, timpul săvârşirii contravenției este considerat timpul
săvârşirii acțiunii ilicite, iar în cazul inacțiunii, este timpul în care ar fi trebuit să se desfășoare
acțiunea pe care contravenientul a omis să efectueze, indiferent de timpul survenirii urmărilor.
Mai mult ca atât, efectul legii în timp este ghidat de principiul activității legii, potrivit căruia
legea se aplică tuturor faptelor în timpul în care se află în vigoare, are eficiență deplină și
continuă din momentul intrării în vigoare și până la abrogarea ei. 

2.2. Evaluați gradul de aplicabilitate a principiului acţiunea legii contravenţionale

asupra persoanei şi în spaţiu.
Acțiunea legii contravenționale în spațiu și asupra persoanei
orice contravenție savârşită pe teritoriul Republicii Mol- dova se sancționează conform Codului
contravențional.
 - Contravenția săvârșită în afara teritoriului Republicii Moldova de către un cetățean al ei sau de
un apatrid care domiciliază pe teritoriul Republicii Moldova se sancționează, la fel, conform
Codului contravențional, dacă fapta este prevăzută și de legea țării în care a fost săvârşită, iar
persoana nu a fost mai trasă la răspundere în acea țară. Exceptați de la aceste prevederi sunt
reprezentanții diplomatici ai statelor străine sau alte persoane care, în conformitate cu tratatele
internaționale la care Republica Moldova este parte sau în conformitate cu legile Republicii
Moldova, nu cad sub incidența jurisdicției contravenționale a Republicii Moldova sau în raport
cu care este înlăturată răspunderea contravențională"
În aceeași ordine de idei, contravenția săvârşită la bordul unei nave maritime sau al unei
aeronave înregistrate conform legislației Republicii Moldova şi aflată în afara spațiului ei acvatic
sau aerian, se sancționează în conformitate cu Codul contravențional, dacă tratatele
internaționale la care Republica Moldova este parte nu dispun altfel. Se sancționează și
contravențiile săvârşite la bordul unei nave militare maritime sau aeriene aparținând Republicii
Moldova, indiferent de locul aflării navei.
Menționăm că locul săvârşirii acțiunii se consideră locul în care a fost såvârşită acțiunea
prejudiciabilä, indiferent de timpul survenirii urmărilor, iar, în caz de inacțiune, loc al savarsirii
faptei se consideră locul unde ar fi trebuit să se desfășoare acțiunea pe care persoana a omis să o
efectueze, indiferent de timpul survenirii urmărilor. Scopul acestor prevederi este de a evita
dublarea aplicării sancțiunii pentru încălcarea comisă, individualizarea sancțiunii, restabilirea
echității sociale și a ordinii de drept.

2.3. Apreciați importanța respectării principiului teritorialității prin prisma competenței

instituției împuternicite să soluționeze cauza contravențională.
 TESTUL nr.  83
1. Subiectele răspunderii contravenționale
1.1. Identificați condițiile tragerii la răspundere a persoanei fizice.

   Pentru ca o persoana sa devina subiecte general al unei contraventii, ea trebuie sa

intruneasca următoarele condiții:

1. Să aibă în momentul savarsirii contraventiei varsta implinita de 18 ani, iar pentru anumite fapte
expres prevăzute de legea contravențională – între 16 și 18 ani

2. Sa fie responsabila, adică să fie in deplinatatea capacitatilor mentale, să poată înțelege și judeca
caracterul faptelor sale

3. Sa dispuna de libertatea de voință și acțiune, adica sa nu fie constransa (fizic, sau psihic) să
comită contravenția, deci să-și poată determina si dirija voința și acțiunea sa.

1.2. Descrieți раrtiсulаritățilе răspunderii contravenționale a persoanei juridice.

Art 17 din Codul Contraventional  stipulează: este pasibilă de răspundere contravențională

persoana juridic… pentru contraventiile savarsite in numele său ori în interesul sau de către
organele sale ori de reprezentanții acestora, dacă aceast corespunde uneia dintre urmatoarele
conditii:

1. este vinovată de neîndeplinirea sau de îndeplinirea necorespunzătoare a dispozițiilor legii ce

stabilesc îndatoriri sau interdicții pentru desfășurarea unei anumite activități

2. Este vinovată de desfășurarea unei activități ce nu corespunde actelor sale constitutive ori
scopurilor declarate

3. Fapta care a cauzat sau a creat pericolul cauzarii de daune in prorportii considerabile unei alte
personae, societatii ori a statului a fost savarsita in interesul acestei personae, a fost admis,
sanctionata, aprobat, utilizata de organul sau imputernicit ori de persoana cu functie de
raspundere.

   Raspunderea contraventionala a personei juridice nu exclude raspunderea persoanei fizice

pentru contraventia savarsita

1.3. Evaluați criteriile de delimitare a subiectului special de subiectul general în

contextul pasibilității răspunderii contravenționale.

Subiectul special al contraventiei, pe lamga conditiile generale obligatorii anterior mentionate,

trebuie sa intruneasca si o conditie suplimentara- sa aiba o anumita calitate( ex: sa fie posesor al
permisului de conducere)

   Legea contraventionala stipuleaza ca persoana cu functie de raspundere este pasibila de

raspundere contraventionala pentru savarsirea unei fapte prevazute de codul contraventional in
cazul:

1. Folosirii intentionate a atributiilor sale contrar obligatiilor de serviciu

2. Depsirii vadite a drepturilor si atributiilor acordate prin lege

3. Neindepliniri sau indepliniri necorespunzatoare a obligatiilor de serviciu. 

  Astfel, daca lipsesc aceste conditii, persoana raspunde contraventiei conform dispozitiilor
generale.

   In doctrina dr exista si subiect pasiv care reprezinta titularul valorilor sociale vatamate prin
contraventie. Mai simplist zis, victimă sau persoana vatamata.

2. Amenda judiciară
2.1. Identificați noțiunea de amendă judiciară în calitate de măsură procesuală de
constrângere.
este o sancțiune pecuniară, care se aplică în cazurile și în limitele prevăzute de Codul
contravențional. .Amenda constă în vărsarea unei sume de bani în beneficiul statului. Ca
sancțiune contravențională este cea mai pe larg aplicată măsură de influențare, practic, pentru
toate contravențiile prevăzute de legislație
2.2. Schițați condițiile de aplicare a amenzii judiciare în cadrul procesului
contravențional.
incalcarea dreptului contraventional, comiterea contraventiilor(pastrarea armelor fara a anunta
despre asta, ridicarea vitezei, parcarea automobilului in locurile interzise)
2.3. Generalizați prevederile legale cu privire la categoriile de persoane față de care
poate fi aplicată amenda judiciară.

    Amenda se aplică persoanelor juridice în limitele stabilite de articolul din partea specială a
cărții întâi a Codului contravențional, după caz: a) amendă de la 10 la 1500 de unități
convenționale; b) amendă în mărimea valorii produsului, serviciului respectiv care constituie
obiectul contravenției, dar nu mai puțin de valoarea limitei maxime în unități convenționale, în
cazul în care acest fapt este prevăzut expres de norma materială din partea specială a cărții întâi. 

  Comiterea repetată de către persoana juridică, în decursul unui an, a încălcărilor

specificate în partea specială a cărții întâi a prezentului cod se sancționează cu amendă în mărime
dublă din suma amenzii în valoarea limitei maxime, indicată în partea specială a cărții întâi.

Comiterea de către persoana juridică a treia oară și mai mult, în decursul unui an, a
încălcărilor specificate în partea specială a cărții întâi a prezentului cod se sancționează cu
amendă în mărime triplă din suma amenzii în valoarea limitei maxime, indicată în partea specială
a cărții întâi. Amenda se achită de către contravenient în mod benevol în termen de 30 de zile de
la data   stabilirii acesteia. Contravenientul este în drept să achite jumătate din amenda stabilită
dacă o plătește în cel mult 3 zile lucrătoare de la data aducerii la cunoștință a deciziei de aplicare
a sancțiunii contravenționale. În acest caz se consideră că sancțiunea amenzii este executată
integral, cu excepția cazului în care a fost contestată decizia de aplicare a sancțiunii
contravenționale și contravenientul nu și-a retras cererea de contestare a deciziei, emisă asupra
cauzei contravenționale, până la cercetarea judecătorească. Evidența executării sancțiunilor
amenzilor se ține în Registrul debitorilor. Conținutul Registrului debitorilor, modul de ținere a
acestuia și modul de evidență a executării sancțiunilor amenzilor se reglementează de către
Guvern. Prescripția achitării amenzii este de 30 de zile de la data stabilirii ei. Dacă persoana
fizică nu a plătit amenda în decursul a 30 de zile de la data stabilirii ei, instanța de judecată o
poate înlocui, după caz, cu: a) amendă în mărime dublă, care însă nu poate depăși limita maximă
a sancțiunii cu amenda prevăzută de norma materială contravențională sau de art. 34 din CC al
RM; b) privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an;
c) muncă neremunerată în folosul comunității, calculându-se o oră de muncă pentru o unitate
convențională, durata muncii fiind de cel mult 60 de ore; d) arest contravențional, calculându-se
o zi de arest pentru 2 unități convenționale, durata arestului fiind de cel mult 30 de zile. În acest
caz, se va tine cont de restricțiile prevăzute în art.38 alin.(4).

  Dacă persoana sancționată pentru săvârșirea contravenției din domeniul circulației rutiere (art.
228-245 din CC al RM) nu a plătit benevol și integral amenda în decursul a 30 de zile de la data
stabilirii ei, aceasta se înlocuiește cu privarea de dreptul de a desfășură o anumită activitate, prin
ridicarea dreptului de a conduce vehicule pe un termen de la 6 luni la un an. 

  Dacă persoana juridică nu a plătit benevol și integral amenda în decursul a 30 de zile de la data
stabilirii ei, aceasta poate fi înlocuită cu privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe
un termen de la 6 luni la un an și/sau cu afișarea ori difuzarea actului de sancționare. Amenda se
înlocuiește de către instanța de judecată la demersul agentului constatator sau al procurorului. În
cazul în care sancțiunea amenzii este stabilită de instanța de judecată, înlocuirea se efectuează de
instanță la demersul executorului judecătoresc.