Licenta Bug Local

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA
FACULTATEA DE MANAGEMENT IN PRODUCTIE SI TRANSPORTURI

SPECIALIZAREA ADMINISTRATIE PUBLICA
LUCRARE DE LICENȚĂ
Studiu privind execuția bugetului local

la Primăria Comunei Jebel
Coordonator:
Prof.univ.dr.
Student:
0
CUPRINS
INTRODUCERE.......................................................................................................... 3
CAPITOLUL 1 : PROCESUL BUGETAR ÎN ROMÂNIA…………………………. 4
1.1.PRINCIPIILE BUGETULUI…………………………………………...................... 4
1.2.ETAPELE PROCESULUI BUGETAR……………………………………………… 5
CAPITOLUL 2 : INSTITUȚIILOR PUBLICE ȘI BUGETUL LOR………………. 11
2.1. PREZENTAREA INSTITUȚIILOR PUBLICE................................................. 11
2.2. BUGETUL DE VENITURI ȘI CHELTUIELI AL INSTITUȚIILOR
PUBLICE....................................................................................................... 15
CAPITOLUL 3 :PREZENTAREA PRIMARIEI COMUNEI JEBEL..................... 23
3.1. PREZENTAREA INSTITUȚIEI............................................................................... 23
3.2. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ.................................................................. 25
3.3. ISTORICUL COMUNEI JEBEL......................................................................... 29
CAPITOLUL 4 : DINAMICA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR BUGETARE LA
PRIMARIA JEBEL.................................................................................................. 33
4.1. ANALIZA ANUALĂ A STRUCTURII BUGETULUI LOCAL........................... 33
4.1.1. STRUCTURA BUGETULUI PE ANUL 2015............................................ .......... 33
4.1.2. STRUCTURA BUGETULUI PE ANUL 2016............................................. .......... 38
4.1.3. STRUCTURA BUGETULUI PE ANUL 2017............................................. .......... 42
4.2. ANALIZA IN DINAMICĂ A VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR
BUGETARE............................................................................................................... 47
4.2.1. ANALIZA VENITURILOR.................................................................................... 49
4.2.2. ANALIZA CHELTUIELILOR..................................................................... .......... 51
CONCLUZII.......................................................................................................... .......... 53
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................. 54
ANEXE................................................................................................................... .......... 55
1
INTRODUCERE
În România, cheltuielile şi veniturile publice sunt reflectate în bugetul general

consolidat. Conform Legii Finanţelor Publice nr. 500/2002, sistemul bugetar din ţară noastră
reprezintă un ansamblu unitar de bugete ce cuprinde bugetul de stat, bugetele locale, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetul
instituţiilor publice autonome, bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din
bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, bugetele
instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din
credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri
se asigură din fonduri publice şi din bugetul fondurilor externe nerambursabile. Bugetul
general consolidat este rezultatul insumării acestor bugete, eliminându-se transferurile
interbugetare.
În această lucrare ne propunem să analizăm procesul bugetar și execuția bugetară la
nivelul unei instituții publice locale, și aume Primăria Comunei Jebel. Comuna se situează în
proximitatea orașului Timișoara, beneficiind de numeroase investiții. De aceea, comparativ cu
alte comune din țară de mărime aproximativ egală, cifrele bugetare sunt mult mai importante.
Pentru această, după prezentarea generală a insituției și a situațiilor financiare, vom
analiza în nivel și dinamică structura veniturilor și cheltuielilor bugetare în perioada 2015-
2017. În ceea ce privește veniturile, o pondere importantă o ocupă veniturile proprii, dar și
sumele atrase de la bugetul Uniunii Europene (UE), cu caracter nerambursabil. Veniturile
proprii sunt în mare parte venituri fiscale, provenite din sume defalcate privind încasările din
taxa pe valoarea adăugată (TVA) și impozitul pe profit. Pe partea de cheltuieli, sume
importante sunt alocate acțiunilor pentru protecția mediului și transport.
2
CAPITOLUL 1 : PROCESUL BUGETAR IN ROMANIA
1.1 PRINCIPIILE BUGETULUI
Întocmirea bugetului presupune respectarea unor principii şi reguli stipulate în cadrul

Legii Finanţelor Publice Locale . Principiile bugetare care guvernează elaborarea bugetului
sunt:
1. Principiul universalităţii presupune că veniturile şi cheltuielile publice să se includă
în buget în totalitate, în sume brute. De asemenea veniturile bugetare nu pot fi afectate direct
unei cheltuieli bugetare, cu excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor, pentru care donatorii,
respectiv sponsorii, stabilesc destinaţii distincte.
2. Principiul transparenţei şi publicităţii vizează transparenţa sistemului bugetar
relevată de:
- dezbaterea publică a proiectelor de buget, cu prilejul aprobării acestora;
- dezbaterea publică a conturilor generale anuale de execuţie a bugetelor, cu prilejul
aprobării acestora;
- publicarea în Monitorul Oficial al României, a actelor normative de aprobare a
bugetelor şi conturilor anuale de execuţie a acestora;
- mijloacele de informare în masă, pentru difuzarea informaţiilor asupra conţinutului
bugetului.
3. Principiul anualităţii precizează faptul că veniturile şi cheltuielile bugetare sunt
aprobate prin lege pe o perioada de un an, coespunzătoare exerciţiului bugetar, iar toate
operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparţin
exerciţiului corespunzător de execuţie a bugetului respectiv.
4. Specializarea bugetară este principiul conform căruia veniturile şi cheltuielile
bugetare se înscriu şi se aprobă în buget pe surse de provenienţă şi repectiv, pe categorii de
cheltuieli , grupate după natura lor economică şi destinaţia acestora, potrivit clasificaţiei
bugetare.
Alte principii care merită amintite ar fi:
- principiul echilibrului - cheltuielile unui buget se acoperă integral din veniturile
bugetului respectiv;
3
- principiul solidarităţii - prin politicile bugetare se poate realiza ajutorarea unităţilor
administrativ - teritoriale sau a persoanelor fizice aflate în situaţie de extremă dificultate, prin
alocarea de sume din fondul de rezervă ;
- principiul autonomiei locale financiare – unităţile administrativ - teritoriale au
dreptul la resurse financiare suficiente, pe care autorităţile administraţiei publice locale le pot
utiliza în exercitarea atribuţiilor lor; au competenţa stabilirii nivelurilor impozitelor şi taxelor
locale în condiţiile legii;
- principiul proporţionalităţii - resursele financiare ale unităţilor administrativ -
teritoriale trebuie să fie proporţionale cu responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice
locale stabilite prin lege;
- principiul consultării – autorităţile administraţiei publice locale, prin structurile
asociative ale acestora, trebuie să fie consultate asupra procesului de alocare a resurselor
financiare de la bugetul de stat către bugetele locale.
Toate operaţiunile legate de componenţele bugetului general consolidat sunt exprimate
în moneda naţională, conform principiului unităţii monetare.
Înscrierea cheltuielilor publice în bugetul general consolidat trebuie să urmeze o serie de
reguli:
 cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările
conţinute în legi specifice şi în legile bugetare anuale.
 nici o cheltuială nu poate fi inscrisă în buget şi nici angajată şi efectuată din acesta,
dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială;
 nici o cheltuială din fnduri publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu
este aprobată şi nu are prevederi bugetare.
1.2 ETAPELE PROCESULUI BUGETAR
1. Etapele Procesului bugetar de către Ministerul Finanţelor Publice pe baza

propunerilor ordonatorilor de credite, a evoluţiei din perioada premergătoare şi a previziunilor
pentru exerciţiul următor avându-se în vedere:
a) prognozele principalilor indicatori macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar
pentru care se elaborează proiectul de buget, precum şi pentru următorii 3 ani, elaborate de
organele abilitate;
4
b) politicile fiscale şi bugetare, naţionale şi locale;
c) prevederile acordurilor de împrumuturi interne sau externe încheiate, ale
memorandumurilor de finanţare sau ale altor acorduri internaţionale, semnate şi/sau ratificate;
d) politicile şi strategiile sectoriale şi locale, precum şi priorităţile stabilite în
formularea propunerilor de buget;
e) propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite din subordine;
f) programele întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul finanţării
unor acţiuni sau ansamblu de acţiuni, cărora le sunt asociate obiective precise şi indicatori de
rezultate şi de eficienţa; programele sunt însoţite de estimarea anuală a performanţelor
fiecărui program, care trebuie să precizeze: acţiunile, costurile asociate, obiectivele urmărite,
rezultatele obtinute şi estimate pentru anii următori, măsurate prin indicatori precisi, a căror
alegere este justificată;
g) programele de dezvoltare economico-socială în perspectivă ale unităţii
administrativ-teritoriale, în concordanţa cu politicile de dezvoltare la nivel naţional, regional,
judeţean, zonal sau local.
2. Aprobarea proiectului de buget de către Parlament şi ratificarea legii bugetare
anuale de către preşedintele României, după aprobare este publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I . Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice Judeţene repartizează către
unităţile administrativ-teritoriale sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat,
precum şi transferurile consolidate, în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale de
către ordonatorii principali de credite . Pe baza veniturilor proprii şi a sumelor repartizate
ordonatorii principali de credite definitivează proiectul bugetului local şi se aprobă de
autorităţile deliberative ( Consiliul Local ) .
Cheltuielile pentru investiţii publice şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri
publice locale se cuprind în proiectele de buget, în baza programului de investiţii publice al
fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, întocmit de ordonatorii principali de credite, care se
prezintă şi în secţiunea de dezvoltare, ca anexă la bugetul iniţial şi, respectiv, rectificat şi se
aprobă de autorităţile deliberative .
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale întocmesc anual programul de
investiţii pe clasificaţia funcţională. Pentru fiecare obiectiv inclus în programul de investiţii
sunt prezentate informaţii financiare ( valoarea totală a proiectului, creditele de angajament,
creditele bugetare, graficul de finanţare, analiza cost-beneficiu, costurile de funcţionare şi de
întreţinere după punerea în funcţiune) şi nefinanciare ( strategia în domeniul investiţiilor,
descrierea proiectului, stadiul fizic al obiectivelor) .
5
3. Execuţia bugetului este de fapt procesul de încasare a veniturilor bugetare şi de
efectuare a cheltuielior stabilite prin lege. Responsabilitatea penru execuţia bugetului aparţine
Guvernului. Execuţia bugetară trebuie să respecte şi ea o serie de principii:
- autorizarea creditelor bugetare aprobate este acordată doar pe durata exerciutiului
bugetar;
- alocaţiile pentru cheltuielile de personal, aprobate pe ordonatori principal de credite
şi, în cadrul acestora, pe capitole nu pot fi majorate şi nu pot fi virate şi utilizate la alte
articole de cheltuieli;
- creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate şi
utilizate pentru finanţarea altui ordonator principal de credite. De asemenea, creditele
bugetare aprobate la un capitol al clasificaţiei bugetare nu pot fi utilizate pentru finanţarea
altui capitol;
- virările de credite bugetare între celelalte subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare,
atunci când reglementările legale permit acest lucru, sunt în competenţa fiecărui ordonator
principal de credite, pentru bugetul propriu şi bugetele instituţiilor subordonate, şi se pot
efectua în limita a 10% din prevederile capitolului bugetar la nivelul ordonatorului principal
de credite, care urmează a se suplimenta, cu cel putin o luna înainte de angajarea cheltuielilor.
Aceste virări de credite bugetare, se pot efectua începand cu trimestrul al III- lea al anului
bugetar.
- propunerile de virări de credite bugetare sunt însoţite de justificări, detalieri şi
necesităţi privind execuţia, până la finele anului bugetar, a capitolului şi subdiviziunii
clasificaţiei bugetare de la care se disponibilizează şi, respectiv, a capitolului şi subdiviziunii
clasificaţiei bugetare la care se suplimentează prevederile bugetare.
Veniturile şi cheltuielile aprobate în buget se repartizează pe trimestre, în funcţie de
termenele legale de încasare a veniturilor şi de perioada în care este necesară efectuarea
cheltuielilor . Repartizarea pe trimestre precum şi modificarea acestora se aproba de către
autorităţile administraţiei publice locale şi mai apoi se comunică Ministerului Finanţelor
Publice.
Creditele aprobate prin bugetele locale pot fi folosite prin deschideri de credite
efectuate de ordonatorii principali de credite ai acestora în limita sumelor aprobate, potrivit
destinaţiei stabilite şi cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea
cheltuielilor respective . Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe bază de documente
justificativ, care să confirme angajamentele contractuale, primirea bunurilor materiale,
6
prestarea serviciilor, executarea de lucrări, plata salariilor şi a altor drepturi băneşti, plata
obligaţiilor bugetar, precum şi a altor obligaţii .
4. Închiderea execuţiei bugetare, presupune de fapt elaborarea contului general anual
de execuţie bugetară. Ministerul Finanţelor Publice elaborează contul general anual de
execuţie a bugetului de stat şi respectiv contul de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de
stat, care au ca anexe conturile anuale de execuţie a bugetelor fondurilor speciale şi bugetele
ordonatorilor principali de credite, inclusiv anexele la acestea, pe care le prezintă Guvernului.
Guvernul analizează şi prezintă spre adoptare Parlamentului contul general anual de execuţie
a bugetului de stat a bugetului asigurărilor sociale de stat şi celelalte conturi anuale de
execuţie, până la data de 1 iulie a anului următor celui de execuţie. Contul general anual de
execuţie a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi celelalte conturi anuale
de execuţie se aprobă prin elge după verificarea acestora de către Curtea de Conturi.
Încheierea execuţiei bugetare are loc la data de 31 decembrie a fiecărui an pentru
realizarea sa fiind necesară respectarea unor condiţii stipulate expres în cadrul Legii finanţelor
publice. O primă regulă vizează veniturile neincasate si cheltuielile neplatite pana la data
inchiderii exercitiului bugetar si care se vor incasa, respectiv plati, in contul bugetului pe anul
urmator. Daca ordonatorii detin credite neutilizate pana la data de 31 decembrie, atunci ele se
anuleaza de drept. In ceea ce priveste disponobilitatile din fonduri externe nerambursabile si
cele din fonduri publice aferente cofinantarii contributiei financiare a Comunitatii Europene
ramase in conturile organismelor de implementare, acestea se reporteaza pentru exerciutiul
bugetar urmator.
Desfăşurarea procesului bugetar se realizeaza ca urmare a actiunii concertate a mai
multor institutii specifice statului de drept. Parlamentul adopta legile bugetare anuale si legile
de rectificare elaborate de Guvern precum si legile contului general anual de executie.
Guvernul asigura realizarea politicii fiscal bugetare, care ia in considerare
perspectivele economice si prioritatile politice cuprinse in Programul de guvernare acceptat de
Parlament asigurand totodata si:
- elaborarea raportului privind situatia macroeconomica pentru anul bugetar espectiv si
prioectia acesteia in urmatorii trei ani
- elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale si transmiterea acestora spre adoptare
Parlamentului
- exercitarea conducerii generale a activitatii executive in domeniul finantelor publice,
scop in care examineaza periodic executia bugetara si stabilestemasuri pentru mentinerea sau
imbunatatirea echilibrului bugetar, dupa caz
7
- supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectificare si a
contului general anual de executie
- utilizarea fondului de rezerva bugetara si a fondului de interventie la dispozitia sa.
Unii dintre actorii implicati continuu in procesul bugetar este Ministerul Finantelor
Publice, dintre care atributii pot fi amintite:
- coordoneaza actiunile care sunt in responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul
bugetar si anume : pregatirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare,
precum si ale legilor privind aprobarea contului general anual de executie
- emite norme metodologice privind elaborarea bugetelor si forma de prezentare a
acestora
- emite norme metodologice, precizari si instructiuni, prin care se stabilesc practicile si
procedurile pentru incasarea veniturilor, angajarea, lichidarea. ordonantarea si plata
cheltuielilor, controlul cheltuirii acestora, incheierea exercitiului bugetar anual, contabilizarea
si raportarea
- solicita rapoarte si informatii oricaror institutii care gestioneaza fonduri publice
- aproba clasifiicatiile bugetare, precum si modificarile acestora
- analizeaza prpunerile de buget in etapele de elaborare a bugetelor
- asigura monitorizarea executiei bugetare, iar in cazul in care se constata abateri ale
veniturilor si cheltuielilor de la nivelurile autorizate, propune Guvernului masuri pentru
reglementarea situatiei
- avizeaza in faza de proiect, acordurile, memorandumurile, protocoalele sau alte
asemenea intelegeri incheiate cu partenerii externi, precum si proiectele de acte normative,
care contin implicatii financiare
- colaboreaza cu Banca Nationala a Romaniei la elaborarea balantei de plati externe, a
balantei creantelor si angajamentelor externe, a reglementarilor in domeniul valutar si
monetar
- participa in numele statului, in tara si in strainatate, la tratative externe privind
acordurile bilaterale si multilaterale de promovare si protejare a investitiilor si conventiilor de
evitare a dublei impuneri si combatere a evaziunii fiscale, si impreuna cu Banca Nationala a
Romaniei, in probleme financiare, valutare si de plati, etc.
De asemenea, Primaria Comunei Jebel are ca obligatii prezentarea constanta a situatiilor
cerute de Ministerul Finantelor Publice, care au ca scop urmarirea bunei desfasurari a
executiei bugetare, precum si evidenta acestora. Aceste situatii fac referire atat la cheltuieli
materiale, utilizate la achizitionarea anumitor bunuri si servicii, la cheltuielile de personal,
8
urmarite cu ajutorul Monitorizarii cheltuielilor de personal, situatie prezentata lunar, cat si la
sumele repartizate prin consiliul judetean din cadrul anumitor fonduri in vederea realizarii de
investitii in diferite obiective dintre care: drumuri, programe de alimentare cu apa, canalizare
şi staţie de epurare a apei etc.
9
CAPITOLUL 2 : INSTITUTIILOR PUBLICE SI BUGETUL LOR
2.1 PREZENTAREA INSTITUTIILOR PUBLICE
După importanţa activităţii şi subordonarea acestora, instituţiile publice sunt grupate în:
1) instituţii ale administraţiei publice centrale;
2) instituţii ale administraţiei publice locale.
1) Instituţiile administraţiei publice centrale cuprind: Preşedinţia României,
Parlamentul, Guvernul, ministerele şi celelalte autorităţi centrale de specialitate ale
administraţiei publice centrale şi instituţiile teritoriale din subordonarea lor.
2) Instituţiile administraţiei publice locale cuprind: instituţiile administraţiei publice
locale, formate din unităţile administrativ teritoriale, şi cuprind comunele, oraşele şi judeţele,
precum şi unităţile publice subordonate acestora.
Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi în
oraşe sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi în condiţiile legii.
Serviciile publice descentralizate ale ministerelor la nivel judeţean cuprind, ca de
exemplu:
 Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice;
 Inspectoratele Şcolare Judeţene şi al municipiului Bucureşti;
 Direcţiile Judeţene de Muncă şi Solidaritate Socială;
 Direcţiile Judeţene Sanitare;
 Consiliul Judeţean de Cultură etc.
Conducătorii instituţiilor publice, centrale şi locale, în funcţie de drepturile conferite
de lege în legătură cu aprobarea, repartizarea şi utilizarea fondurilor bugetare, poartă
denumirea de ordonatori de credite. Vincent Raude şi Jean Claude Pagat, în cartea lor 1 îl
citează pe G. Devaux, care dă ordonatorului de credite definiţia: “Este ordonator public al
încasărilor şi cheltuielilor orice persoană care are calitatea în numele statului, a unei
colectivităţi sau instituţii publice de a contracta, constata, lichida o creanţă sau de a ordona
fie încasarea unei creanţe, fie plata unei datorii”. Observăm din definiţia dată de G. Devaux
că ordonatorii de credite nu sunt ataşaţi noţiunii de încasări şi cheltuieli, ci celei de “creanţe”
şi “datorii”.
1
Vincent Raude şi Jean Claude Pagat – “Cours sur les rgles de la comptabilit publique” , cole nationale des
services du Trsor, Paris, 1991, pag.31
10
Materialele de specialitate şi reglementările româneşti2 definesc ordonatorul de credite
ca fiind: “conducător al unei instituţii bugetare, centrală sau locală, care are dreptul să dispună
de creditele bugetare aprobate prin planul de venituri şi cheltuieli al instituţiei”. Aceleaşi
drepturi şi obligaţii, reieşite din definiţia dată de Dicţionarul Explicativ, rezultă şi din
materialele de specialitate şi reglementările româneşti 3 în materie, care precizează că
“ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi
bugetelor fondurilor speciale sunt conducătorii autorităţilor publice, miniştrii şi conducătorii
celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale”. În cazul autorităţilor
administraţiei publice locale, ordonatorii de credite principali sunt primarii consiliilor locale,
primarul general al municipiului Bucureşti şi preşedinţii consiliilor judeţene.
În conformitate cu reglementările româneşti, instituţiile publice se împart în:
instituţii ierarhic superioare, ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali
de credite;
instituţii subordonate, ai căror conducători au calitatea de ordonatori secundari şi
terţiari de credite.
Ordonatorii principali de credite primesc resursele de finanţare direct de la buget,
pentru nevoile lor proprii, precum şi pentru cele ale instituţiilor subordonate, pe care apoi le
repartizează acestora.
Sunt şi situaţii când unele instituţii publice, ai căror conducători au calitatea de
ordonatori secundari de credite, se găsesc în raport de subordonare faţă de ordonatorii
principali de credite şi ierarhic superior faţă de ordonatorii terţiari de credite. Aceşti
ordonatori nu au relaţie directă cu bugetul de stat, dar din creditele primite de la ordonatorii
principali repartizează mijloace bugetare şi ordonatorilor terţiari de credite aflaţi în subordinea
lor.
Aceiaşi autori, Vincent Raude şi Jean Claude Pagat4, observă că ordonatorii sunt
subdivizaţi, cum este şi cazul contabililor, în “principali, secundari, mandatari şi supleanţi şi
agenţi de execuţie”, dar numai ordonatorii principali şi secundari au calitatea juridică de
ordonatori. O altă clasificare, după aceiaşi autori, este cea de “ordonatori aleşi” şi “ordonatori
numiţi”, cei aleşi având o responsabilitate politică.
2
Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998, pag.727
3
Legea Finanţelor Publice, 1996, art.33
4
Vincent Raude şi Jean Claude Pagat – “Cours sur les rgles de la comptabilit publique” , cole nationale des
services du Trsor, Paris, 1991, pag.33
11
Comparativ cu modul în care legislaţia românească a reglementat statutul
ordonatorilor de credite, mai ales în ceea ce priveşte responsabilităţile şi drepturile acestora, în
literatura franceză de specialitate constatăm atribuţii şi drepturi sporite pentru ordonatorii din
Franţa, în materie de încasare a creanţelor bugetare. Printre atribuţiile acestora în problema
încasărilor menţionăm: “dispun execuţia încasărilor, constată drepturile organismelor,
lichidează încasările, emit ordine de încasări destinate să asigure încasarea, notifică aceste
ordine contabililor însărcinaţi cu încasarea”. Faţă de care responsabilităţi, pe linia încasării
veniturilor a ordonatorilor publici francezi, în ţara noastră aceştia au stabilite sarcini şi
responsabilităţi pe această linie, mai puţin precise, reglementările în domeniu subliniind, mai
ales, drepturile şi obligaţiile acestora în ceea ce priveşte angajarea şi efectuarea de cheltuieli.
Astfel5, atribuţiile sunt următoarele: “utilizarea creditelor bugetare; realizarea veniturilor;
folosirea cu eficienţă şi eficacitate a sumelor primite de la buget (stat, asigurări sociale de stat,
fonduri speciale, locale); integritatea bunurilor încredinţate unităţii pe care o conduce;
organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii”. Cu toate că legea prevede pentru ordonatorul de
credite principal şi obligaţii cu privire la realizarea veniturilor, în practică această sarcină este
preluată de organele fiscale.
Instituţiile publice centrale şi locale sunt finanţate de la buget sau din fondurile
speciale ori din mijloacele extrabugetare, pe baza bugetelor de venituri şi cheltuieli întocmite
şi aprobate în fiecare an potrivit normelor legale în vigoare. În cazul bugetelor locale,
fondurile speciale şi extrabugetare cuprind, pe de o parte, veniturile, iar, pe de altă parte,
creditele bugetare aprobate pe an, trimestre, cu defalcare pe subdiviziunile clasificaţiei
bugetare, în limita cărora ordonatorii de credite pot efectua plăţi. În situaţia instituţiilor
publice centrale, bugetele lor cuprind numai prevederile de la partea de cheltuieli, respectiv
creditele bugetare.
Din punct de vedere al statului juridic instituţiile publice se pot clasifica în:
1) instituţii publice cu personalitate juridică;
2) instituţii publice fără personalitate juridică.
1) Instituţiile publice cu personalitate juridică sunt acelea ai căror conducători au calitatea
de ordonatori de credite, calitate în care au drept de decizie în angajarea şi efectuarea de
cheltuieli.
2) Instituţiile publice fără personalitate juridică sunt acelea ai căror conducători nu au
calitatea de ordonatori de credite, calitate în care aceştia pot efectua cheltuieli numai în limita
5
Legea Finanţelor Publice, 1996, art.36
12
sumelor efectiv virate de ordonatorul său de credite în subconturi deschise pe numele lor, şi
care reprezintă de obicei plăţi de salarii şi alte cheltuieli asimilate acestora, precum şi un
volum restrâns de alte cheltuieli, cum sunt cele legate dse întreţinerea şi funcţionarea
instituţiei în cauză.
Ca sistem de finanţare, instituţiile publice pot fi:
 Finanţate integral din venituri bugetare, situaţie în care veniturile pe care le
realizează au obligaţia să le verse, în totalitate, la bugetul din care sunt finanţate;
 Finanţate din mijloace extrabugetare (venituri proprii), cu completare din fonduri
bugetare, sub forma subvenţiilor sau transferurilor bugetare (bugetul de stat sau
bugetele locale). În această situaţie, veniturile proprii pe care le realizează
instituţiile în cauză se reţin pentru autofinanţare, iar cele nefolosite la sfârşitul
anului se repartizează pentru anul următor..
 Finanţate integral din mijloace extrabugetare, situaţie în care de asemenea soldul
acestora de la sfârşitul perioadei se reportează pentru exerciţiul financiar următor;
 Finanţate integral din fonduri speciale. Soldul acestora de la sfârşitul perioadei se
reportează, de asemenea, pentru exerciţiul financiar următor;
În acest context, instituţiile publice au caracteristici prin care se deosebesc de
persoanele juridice patrimoniale, şi mai ales de agenţii economici astfel:
a) Sunt organisme prin intermediul cărora statul îşi exercită rolul, atribuţiile şi funcţiile sale
în domeniul administrativ, social-cultural, apărare, ordine publică, siguranţă naţională, justiţie,
asistenţă socială şi economic;
b) Sunt organisme care în general nu desfăşoară activităţi productive, prin care să realizeze
bunuri materiale, ele produc utilităţi sociale, administrative, justiţie, ordine publică, apărare.
Numai întâmplător, subunităţi ale acestora pot realiza şi produce utilităţi şi servicii de natură
economică, situaţie în care însă acestea se supun regulilor şi principiilor după care
funcţionează finanţele private privind finanţarea, şi a corelaţiei bugetul de stat a agenţilor
economici.
c) În funcţie de modul lor de finanţare – integral din resurse bugetare sau parţial, integral
din mijloace bugetare sau fonduri speciale – veniturile proprii ale acestora se varsă integral la
bugetul din care sunt finanţate sau se reportează pentru anul următor.
d) În general nu au indicatori de rentabilitate şi eficienţă economică, dar li se pot calcula
indicatori de eficienţă socială, educaţională, de cultură etc. Întrucât, însă contravaloarea
13
mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar se trece pe cheltuieli la procurarea acestora,
indicatorii de eficienţă care se calculează sunt deformaţi în mare măsură.
e) Instituţiile publice nu calculează şi înregistrează uzura obiectelor de inventar sau
amortizarea mijloacelor fixe în mod treptat, ci o singură dată, la procurarea lor.
f) Îşi finanţează activitatea pe baza bugetelor de venituri şi cheltuieli sau numai pe baza
bugetelor de cheltuieli.
2.2 BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI AL INSTITUTIILOR
PUBLICE
1. Bugetul este un document prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi
cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile.
2. Procesul bugetar este constituit din etape consecutive de elaborare, aprobare, executare
şi control ale bugetului, care se încheie cu aprobarea contului general de execuţie a acestuia.
3. Legea bugetară anuală este legea care prevede şi autorizează, pentru fiecare an,
veniturile şi cheltuielile cuprinse în bugetul de stat, şi bugetele fondurilor speciale, anexe la
acesta, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul fondului pentru plata ajutorului de şomaj,
anexă la acesta.
4. Legea de rectificare este legea care modifică în cursul anului bugetar legea bugetară
anuală.
5. Clasificaţia bugetară este gruparea, într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare,
precis determinate, a veniturilor şi cheltuililor cuprinse în bugetele instituţiilor şi serviciilor
publice şi bugetele activităţilor finanţate din venituri extrabugetare; se utilizează atât în faza
de elaborare şi aprobare a bugetelor respective, cât şi în execuţia acestora, servind la
înscrierea în bugete a veniturilor în funcţie de natura şi provenienţa lor şi a cheltuielilor în
raport cu obiectivul sau cu acţiunea căreia îi sunt destinate aceste cheltuieli, precum şi cu
caracterul economic al operaţiunilor în care acestea se concretizează.
6. Articolul bugetar reprezintă o subdiviziune a clasificaţiei cheltuielilor bugetare în
funcţie de caracterul economic al operaţiunilor în care acestea se concretizează şi care
desemnează natura unei cheltuieli, indiferent de acţiunea sau domeniul la care se referă.
7. Creditul bugetar reprezintă suma aprobată în bugetele instituţiilor şi serviciilor publice
şi în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri extrabugetare, şi reprezintă suma
limită maximă până la care se pot angaja şi efectua plăţi de casă şi cheltuieli efective.
14
Creditul bugetar mai este definit ca fiind suma aprobată prin buget, suma maximă
până la care se pot efectua plăţi în contul creditelor de angajament, contractate în cursul
exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţiile anterioare pentru acţiuni multianuale.
8. Fondul de rezervă bugetară este fondul prevăzut la partea de cheltuieli a bugetelor.
Cuantumul acestui fond se stabileşte odată cu elaborarea şi adoptarea bugetului respectiv,
fiind destinat finanţării unor acţiuni sau sarcini intervenite în cursul anului, precum şi
înlăturării efectelor unor calamităţi naturale.
9. Fondul de rulment este partea din excedentul anual bugetar definitiv al bugetului local,
care se constituie la nivelul fiecărei unităţi dministrativ-teritoriale şi se utilizează potrivit
prevederilor prezentei legi.
10. Deschiderea de credite bugetare înseamnă aprobarea comunicată ordonatorului
principal de credite de către Trezoreria Statului din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, în
limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare şi /sau efectua plăţi de casă.
11. Alocarea reprezintă autorizarea ordonatorilor de credite de a angaja şi/sau efectua plăţi
pe destinaţiile aprobate într-o perioadă, dată de limita creditelor bugetare deschise sau a
creditelor bugetare repartizate, după caz.
12. Alocaţiile bugetare reprezintă fluxurile financiare rezultate din fondurile publice
aprobate prin bugetul de stat, repartizate pe trimestre, destinate finanţării unor acţiuni sau
obiective precis stabilite prin legea bugetului.
13. Angajamentul bugetar reprezintă orice act prin care o autoritate publică competentă
potrivit legii, afectează fonduri publice unei anumite destinaţii, în limita creditelor bugetare
aprobate; angajamentele bugetare pot fi: individuale sau globale
14. Angajamentul legal - faza in procesul executiei bugetare reprezentand orice act
juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligatie pe seama fondurilor publice;
angajamentul legal trebuie sa se prezinte sub forma scrisa si sa fie semnat de ordonatorul de
credite; acesta ia forma unui contract de achizitie publica, comanda, conventie, contract de
munca, acte de control, acord de imprumut
15. Creditul de angajament este costul total al obligaţiilor juridice contractate, în timpul
exerciţiului bugetar şi în limitele aprobate, pentru acţiunile multianule.
16. Lichidarea cheltuielilor este faza în procesul de execuţie bugetară în care se verifică
existenţa angajamentelor, se determină sau se verifică realitatea şi suma datorată, se verifică
condiţiile de exigibilitate ale angajamentului.
15
17. Ordonanţarea cheltuielilor este faza în procesul execuţiei bugetare în care se
confirmă că livrările de bunuri şi serviciii au fost efectuate sau alte creanţe au fost verificate şi
că plata poate fi efectuată.
18. Plata cheltuielilor este actul final prin care instituţia publică achită obligaţiile sale
faţă de terţi.
19. Execuţia de casă a bugetului reprezintă un complex de operaţiuni care se referă la
încasarea, păstrarea şi eliberarea de resurse financiare pentru efectuarea cheltuielilor publice.
La baza execuţiei de casă a bugetului stau următoarele principii: delimitarea atribuţiilor
persoanelor care dispun de utilizarea resurselor financiare de atribuţiile celor care execută
încasarea acestora. Unitatea de casă, potrivit căreia veniturile fiecărui buget sunt concentrate
în întregime în cont, de unde se eliberează resurse financiare pentru efectuarea cheltuielilor,
fiind interzisă efectuarea de plăţi direct din veniturile bugetare încasate. Execuţia bugetară
mai este definită ca fiind activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a
cheltuielilor aprobate prin buget.
20. Trezorerie - totalitatea operaţiunilor băneşti, financiare şi bugetare, efectuate de
către autorităţile executive, pentru mobilizarea mijloacelor băneşti necesare îndeplinirii
sarcinilor şi funcţiilor acestora.
21. Trezoreria Statului este o instituţie financiară prin intermediul căreia se derulează
constituirea şi utilizarea fondurilor publice sub un strict control fiscal şi financiar preventiv.
Gestionează datoria publică, inclusiv serviciul acesteia, efectuează plasamente financiare,
atrage disponibilităţi băneşti din economie în vederea acoperirii temporare a deficitelor
bugetare şi efectuează operaţiuni care ţin de intervenţia statului în economie.
22. Veniturile bugetare sunt resursele băneşti care se cuvin componentelor bugetului
general consolidat din mijloace bugetare şi extrabugetare (o anumită cotă din soldul de la
sfârşitul anului în baza unor prevederi legale), formate din impozite, taxe, contribuţii şi alte
vărsăminte.
23. Fondurile speciale sunt venituri publice constituite prin legi specifice, legi prin care
se stabilesc şi destinaţiile acestora.
24. Sumele defalcate reprezintă părţi din unele venituri ale bugetului de stat, care se
alocă unităţilor administrativ-teritoriale în vederea echilibrării bugetelor proprii ale acestora.
25. Mijloacele de echilibrare reprezintă fluxuri financiare derulate dinspre bugetul de
stat sau bugetele ierarhice superioare spre bugetele locale sau bugetele ierarhic inferioare
pentru acoperirea diferenţei (deficitului) dintre veniturile proprii mai mici şi cheltuielile, mai
16
mari, prevăzute prin bugetele respective. La noi în ţară ele se manifestă sub forma cotelor
defalcate sau sumelor defalcate din impozitul pe venit şi taxa pe valoarea adăugată.
26. Co-finanţarea reprezintă finanţarea unui program, proiect, subproiect, obiectiv şi
alte asemenea, parţial prin credite bugetare, parţial prin finanţarea provenită din surse externe.
27. Plăţile de casă reprezintă operaţiunile de plăţi prin decontări fără numerar şi în
numerar, efectuate de către instituţiile publice prin conturile lor deschise la Trezoreria Statului
sau prin casieriile lor proprii, pentru plăţi de salarii, aprovizionări de bunuri materiale sau
servicii de la terţe persoane juridice sau fizice.
28. Plăţile nete de casă reprezintă diferenţa dintre plăţile de casă efectuate în contextul
punctului 39 şi eventualele operaţiuni de restituiri de fonduri care au diminuat cuantumul
plăţilor iniţiale. Operaţiunea se mai numeşte şi “reântregire de credite bugetare”, dacă
restituirea de sume priveşte finanţarea anului curent, iar dacă restituirea de sume (din vânzări
de materiale etc.) priveşte finanţarea anilor precedenţi, atunci acele restituiri se fac venit la
bugetul din care s-au efectuat plăţile iniţiale. În acest ultim caz nu mai are loc operaţiunea de
“reântregire de credite bugetare”.
29. Excedentul bugetar este partea veniturilor bugetare care depăşeşte nivelul
cheltuielile bugetare într-un an bugetar anume.
30. Deficitul bugetar este partea cheltuielilor ce nu poate fi acoperită din veniturile
proprii bugetare pe anul respectiv.
31. Echilibrul bugetar reprezintă egalitatea dintre veniturile bugetare în cadrul unui
exerciţiu bugetar.
32. Buna gestiune financiară o constituie asigurarea legalităţii, regularităţii,
economicităţii, eficacităţii şi oportunităţii, în angajarea şi utilizarea fondurilor publice şi
administrarea patrimoniului public.
Execuţia veniturilor bugetelor locale
Se realizează cu ajutorul aparatului fiscal al fiecărei primării, consiliu judeţean şi
cuprinde de asemenea 4 etape succesive şi anume: aşezarea, lichidarea, emiterea titlului de
percepere şi perceperea propriu-zisă a venitului (impozitului, taxei).
Aşezarea impozitului, reprezintă identificarea şi dimensionarea (stabilirea) materiei
impozabile de care dispune o persoană juridică sau fizică şi care este supusă impozitării
potrivit legilor fiscale specifice naturii sursei de venit.
Lichidarea constă în determinarea cuantumului impozitului datorat de o persoană fizică
şi juridică în funcţie de mărimea (volumul) materiei impozabile, de cotele de impozit şi alte
condiţii prevăzute de actul normativ care reglementează fiecare impozit în parte.
17
Emiterea titlului de percepere a impozitului, operaţiune prin care se înscriu într-un
document (dispoziţie) în baza căruia se autorizează perceperea impozitului ca venit şi care
reprezintă titlul executoriu de încasare prin procedurile specifice executării silite, în cazul în
care contribuabilul nu îşi achită din proprie iniţiativă obligaţia faţă de buget.
Perceperea impozitului ce constă în încasarea efectivă a acestuia în cuantumul şi
termenele stabilite, operaţiune prin care se sting obligaţiile fiecărui contribuabil faţă de buget,
încasarea realizându-se de către unităţile trezoreriei statului.
Execuţia veniturilor bugetelor locale reprezintă activitatea cea mai complexă deoarece,
în funcţie de volumul veniturilor încasate se pot efectua cheltuieli, chiar dacă acestea sunt
menţionate expres în bugetul local. Din acest motiv este foarte important ca veniturile să fie
corect dimensionate, dar mai ales operativ încasate, utilizându-se toate metodele legale în
această operaţiune.
Execuţia cheltuielilor bugetelor locale
În execuţia cheltuielilor bugetelor locale se parcurg de asemenea 4 faze procedurale
succesive pentru fiecare alocaţie bugetară, etape prin care se urmăresc respectarea destinaţiei
şi a cuantumului aprobat pentru fiecare categorie de cheltuieli bugetare şi care vizează
angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata propriu-zisă a alocaţiei.
Angajarea cheltuielilor bugetare reprezintă asumarea deciziei de angajare, de către un
ordonator de credite (conducătorii instituţiilor publice) asupra cheltuielilor bugetare şi care
generează obligaţia unei instituţii publice de a efectua plăţi pe seama creditelor deschise din
Bugetul local pentru livrarea de bunuri, executarea de lucrări sau prestări servicii.
Angajarea cheltuielilor şi efectuarea plăţilor nu pot avea loc dacă acestea nu rezultă
dintr-un act legal - contracte, comenzi, facturi prin care sunt stabilite obligaţiile furnizorilor şi
ale beneficiarului şi fără a purta viza de control financiar preventiv a şefului compartimentului
financiar contabil sau a înlocuitorului acestuia.
Lichidarea reprezintă operaţiunea prin care se verifică şi se constată realizarea
furnizării bunurilor, a execuţiei lucrărilor şi/sau a serviciilor prestate în urma recepţiilor
efectuate, în funcţie de care se stabileşte cuantumul sumelor ce urmează a fi achitate din
creditul bugetar aprobat. Fiind o operaţiune posterioară realizării livrărilor de mărfuri,
lucrărilor executate şi / sau serviciilor prestate către o instituţie de stat angajatoare a
cheltuieliior bugetare, lichidarea trebuie să aibă la bază acte justificative - facturi, avize de
însoţire, procese verbale de recepţie, situaţii de lucrări, etc. - prin care se determină cuantumul
(nivelul) plăţilor ce urmează a se efectua de către instituţia publică beneficiară.
18
Ordonanţarea constituie actul de emitere, de către instituţia publică, a ordinului de
plată, prin care, pe baza evaluării realizate prin lichidare, se dispune plata unei sume de bani
din alocaţia bugetară în favoarea unui terţ, operaţiune care va fi deasemeni vizată de controlul
financiar preventiv .
Plata reprezintă achitarea efectivă de către instituţia publică a sumei datorate către
furnizori sau creditori pentru stingerea obligaţiilor băneşti faţă de aceştia pentru livrările de
mărfuri, executarea de lucrări şi/sau serviciile prestate.
Finanţarea cheltuielilor din bugetele locale se asigură de către trezoreriile operative
teritoriale pe baza deschiderilor de credite de către ordonatorii principali de credite, ocazie cu
care se verifică încadrarea în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale şi potrivit
destinaţiei stabilite în aport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispoziţie anterior şi
respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.
Efectuarea plăţilor de casă se face numai dacă la baza acestora stau documente
justificative care să confirme primirea mărfurilor, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor,
plata salariilor şi a altor drepturi băneşti, plata obligaţiilor bugetare - facturi, recepţii, state de
plată, ordin de plată, etc. şi care sunt prezentate trezoreriei înainte de ordonarea plăţii.
Execuţia bugetului local pe tot parcursul anului bugetar, este urmărită şi analizată
periodic de către consiliile locale prin comisiile buget-finanţe, ordonatorii principali (primarii)
întocmind conturile anuale de execuţie a bugetelor locale, pe care le supun spre aprobarea
consiliilor locale până 31 mai a anului următor, în următoarea structură:
a) la venituri:
1. prevederi bugetare aprobate iniţial,
2. prevederi bugetare definitive,
3. încasări realizate.
b) la cheltuieli:
1. credite aprobate iniţial,
2. credite definitive,
3. plăţi efectuate.
Execuţia de casă a bugetelor locale se efectuează prin unităţile teritoriale ale trezoreriei
statului unde se evidenţiază în conturi distincte:
1. veniturile bugetare pe structura clasificaţiei bugetare;
2. cheltuielile în limita creditelor bugetare aprobate şi a destinaţiei stabilite;
3. alte operaţiuni financiare ale ordonatorilor de credite bugetare dispuse de aceştia;
4. veniturile extrabugetare şi cheltuielile dispuse de aceştia.
19
Stadiul execuţiei bugetului se raportează trimestrial şi anual prin întocmirea Dărilor de
seamă contabile, unde sunt reflectate detaliat realizarea veniturilor pe sursele de venituri faţă
de prevederi şi nivelul cheltuielilor şi plăţilor nete de casă pe destinaţii, capitole, subcapitole,
articole şi alineate faţă de creditele definitive aprobate.
Dările de seamă contabile, semnate de ordonatorii principali de credite şi
compartimentul financiar contabil după ce în prealabil au fost vizate de trezoreriile teritoriale,
se depun la Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice Judeţene, care le centralizează şi
întocmeşte Darea de Seamă pe ansamblul judeţului şi o trimite la Ministerul Finanţelor
Publice.
În bugetele proprii ale județelor și al municipiului București, orașelor, comunelor se
poate înscrie fond de rezervă bugetară la dispoziția consiliului local sau al celui județean,
după caz, al fiecărei unități administrativ-teritoriale, în cotă de 5% din totalul cheltuielilor,
acesta se poate utiliza pentru suplimentarea unor credite bugetare locale, în vederea finanțării
acțiunilor nou intervenite în cursul anului și pentru efectuarea unor lucrari ca urmare unor
calamități naturale.
Pentru acoperirea eventualelor goluri temporare de casă apărute în cursul anului între
cheltuielile și veniturile bugetelor proprii al orașelor, comunelor și municipiilor se pot acorda
împrumuturi temporare din fondul de tezaur. Dreptul de a aproba astfel de împrumuturi îl au
Consiliile Județene și Consiliul General al Municipiului București, cu avizul prealabil al
Direcțiilor Generale ale Finanțelor Publice și Controlul Financiar de Stat.
Excedentul anual al bugetului local rezultat al exercițiului bugetar, după efectuarea
regularizărilor cu bugetul de stat, în limita transferurilor din bugetul de stat se utilizează
pentru:
- rambursarea eventualelor împrumuturi din anii precedenți sau anul curent nelichidate
și plata dobânzilor aferente;
- constituirea fondului de rulment propriu cumulat din veniturile proprii, inclusiv
cotele sau sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, realizate prin bugetul
propriu în anul respectiv. Fondul de rulment se păstrează într-un cont distinct, deschis fiecărei
unități administrativ-teritoriale, la unitățile teritoriale ale trezoreriei statului și poate fi utilizat,
temporar, pentru acoperirea unor deficite temporare provenite din decalaje între veniturile și
cheltuielile anului curent;
- vărsăminte la fondul de tezaur județean – se păstrează în conturi speciale la unitățile
teritoriale ale trezoreriei statului și se utilizează pentru finanțarea unor obiective de investiții
din raza teritorială a județului din domeniile gospodăriei comunale și transporturilor.
20
CAPITOLUL 3 : PREZENTAREA PRIMARIEI COMUNEI JEBEL
3.1. Prezentarea Instituţiei
21
Primăria Jebel este autoritate a administrației publice locale în vederea realizării serviciilor
publice de interes local.
Consiliul local este compus din 13 consilieri aleși prin vot secret și liber exprimat, în
condițiile stabilite de legea privind alegerile locale, are inițiativa și hotărăște, în condițiile
legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în
competența altor autorități publice, locale sau centrale.
Consiliul local are următoarele atribuții principale:
a) alege din rândul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, dupa caz;
b) stabilește, în limitele normelor legale, numărul de personal din aparatul propriu;
aprobă statutul comunei, precum și regulamentul de organizare și functionare a consiliului;
c) avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze și programe de dezvoltare
economico-socială, de organizare și amenajare a teritoriului, documentații de amenajare a
teritoriului și urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare județeană regională,
zonală și de cooperare transfrontalieră, în condițiile legii;
d) aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite și modul de utilizare a
rezervei bugetare; aproba contul de încheiere a exercițiului bugetar; stabilește impozite și taxe
locale, precum și taxe speciale, în condișiile legii;
e) aprobă, la propunerea primarului, în condițiile legii, organigrama, statul de funcții,
numărul de personal și regulamentul de organizare și funcționare a aparatului propriu de
specialitate, ale instituțiilor și serviciilor publice, precum și ale regiilor autonome de interes
local;
f) administrează domeniul public și domeniul privat al comunei;
g) hotărăște darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate
publică a comunei, precum și a serviciilor publice de interes local, în condițiile legii;
h) hotărăște vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a
comunei, în condițiile legii;
i) înființează instituții publice, societăți comerciale și servicii publice de interes local;
urmărește, controlează și analizează activitatea acestora, instituie, cu respectarea criteriilor
generale stabilite prin lege, norme de organizare și funcționare pentru instituțiile și serviciile
publice de interes local, numește și eliberează din funcție, în condițiile legii, conducătorii
serviciilor publice de interes local, precum și pe cei ai instituțiilor publice din subordinea sa;
aplică sancțiuni disciplinare, în condițiile legii, persoanelor pe care le-a numit;
Pentru îndeplinirea atribuțiilor conferite de legislația în vigoare se organizează și asigură
funcționarea unui aparat propriu de specialitate subordonat primarului.
22
Organigrama, statele de funcții și numărul de personal se aprobă, conform legii, la
propunerea primarului, prin Hotărârea Consiliului Local.
Structura aparatului propriu de specialitate, aprobată, își realizează atribuțiile
prevăzute de lege. Aparatul propriu de specialitate al primăriei Jebel este format din 31 de
posturi din care: 2 posturi primar și viceprimar, 1 funcție publică de conducere – secretar, 10
funcții publice de execuție, 13 funcții de execuție cu contract de muncă și în organigramă mai
exista încă 5 posturi vacante.
Aparatul propriu este organizat pe compartimente și servicii cu respectarea
prevederilor legale și în limita mijloacelor financiare de care dispune conform organigramei
aprobate.
Funcționarilor publici le sunt aplicabile dispozițiile privind statutul funcționarilor
publici cu modificările și completările ulterioare, iar pentru personalul contractual se aplică
reglementările de drept comun privind legislația muncii.
Pentru executarea în bune condiții a atribuțiilor ce le revin se elaborează fișa postului
pentru fiecare funcționar, fișele de post se supun aprobării Consiliului Local.
Anual, pe baza sarcinilor și atribuțiilor prevăzute în fișa postului, primarul face
evaluarea performanțelor profesionale individuale ale salariaților din subordine. Salarizarea
personalului contractual se face, conform legii, pe baza rezultatelor obținute la evaluarea
anuală.
Situația financiară a comunei în cei trei ani analizati, prezentata pe baza bilantului, se
regaseste in Anexa.
3.2 STRUCTURA ORGANIZATORICA
23
Organigrama instuției arată că în subordinea primarului se află serviciile de contabilitate,
achiziții publice și audit financiar, în timp ce viceprimarul se ocupă de activitățile
administrative și de întreținere.
Primarul îndeplinește următoarele atribuții principale:

a) asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a
prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui
României, a hotărârilor și Ordonanțelor Guvernului; dispune măsurile necesare și acordă
sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu caracter normativ ale ministrilor și ale
celorlalți conducători ai autorităților administrației publice centrale, precum și a hotărârilor
consiliului județean;
b) asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. În situația în care
apreciază că o hotărâre este ilegală, în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizeazăpeprefect;
c) poate propune consiliului local consultarea populației prin referendum, cu privire la
problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotărârii consiliului local ia măsuri pentru
organizarea acestei consultări, în condițiile legii;
e) întocmește proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le
supune spre aprobare consiliului local;
24
f) exercită funcția de ordonator principal de credite;
g) verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea și cheltuirea sumelor din bugetul local și
comunică de îndată consiliului local cele constatate;
n) ia măsuri pentru prevenirea și combaterea pericolelor provocate de animale, în
condițiile legii;
o) ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localității și îl supune spre
aprobare consiliului local; asigură respectarea prevederilor planului urbanistic general,
precum și ale planurilor urbanistice zonale și de detaliu;
p) asigură repartizarea locuințelor sociale pe baza hotărîrii consiliului local;
q) asigură întreținerea și reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei,
instalarea semnelor de circulație, desfășurarea normală a traficului rutier și pietonal, în
condițiile legii;
s) conduce serviciile publice locale; asigură funcționarea serviciilor de stare civila și
de autoritate tutelară; supraveghează realizarea măsurilor de asistență și ajutorsocial;
s) îndeplinește funcția de ofițer de stare civilă;
t) emite avizele, acordurile și autorizațiile date în competența sa prin lege;
t) propune consiliului local spre aprobare, în condițiile legii, organigrama, statul de
funcții, numarul de personal și regulamentul de organizare și funcționare a aparatului propriu
de specialitate;
u) numește și eliberează din funcție, în condițiile legii, personalul din aparatul propriu
de specialitate al autorităților administrației publice locale, cu excepția secretarului;
v) răspunde de inventarierea și administrarea bunurilor care apartin domeniului public
și domeniului privat al comunei;
x) organizează evidența lucrărilor de construcții din localitate și pune la dispoziție
autorităților administrației publice centrale rezultatele acestor evidențe;
y) ia măsuri pentru controlul depozitării deșeurilor menajere, industriale sau de orice
fel, pentru asigurarea igienizării malurilor cursurilor de apă din raza comunei, precum și
pentru decolmatarea văilor locale și a podețelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.
Primarul îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege sau de alte acte normative,
precum și însărcinările date de consiliul local.
Consiliul local alege din rândul membrilor săi viceprimarul, cu votul secret al
majorității consilierilor în funcție. Durata mandatului viceprimarului este egală cu cea a
mandatului consiliului local. Viceprimarul exercita atribuțiile ce îi sunt delegate de către
primar.
25
Schimbarea din funcție a viceprimarului se poate face de consiliul local, la propunerea
motivată a unei treimi din numărul consilierilor sau a primarului, prin hotărâre adoptată cu
votul a două treimi din numărul consilierilor în funcție. În cazul în care mandatul
viceprimarului încetează de drep, consiliul local ia act de încetarea mandatului și alege un nou
viceprimar.
În caz de vacanță a funcției de primar, precum și în caz de suspendare din funcție a
acestuia atribuțiile ce îi sunt conferite prin lege vor fi exercitate de drept de viceprimar.
Secretarul comunei Jebel este funcționar public de conducere, numit de către Prefect,
în condițiile art.84 alin.1 si 2 din Legea 215/2001. Acesta se bucură de stabilitate în funcție, în
condițiile legii. Secretarul îndeplinește, în condițiile legii, următoarele atribuții :
- participă în mod obligatoriu la ședintele Consiliului local;
- cordonează compartimentele și activitățile cu caracter juridic, de stare civilă,
autoritate tutelară și asistență socială din cadrul aparatului propriu de specialitate al
Consiliului local;
- avizează proiectele de hotărâre ale Consiliului local asumându-și răspunderea
pentru legalitatea acestora, contrasemnând hotărârile pe care le consideră legale;
- avizează pentru legalitate dispozițiile Primarului;
- asigură îndeplinirea procedurilor de convocare a Consiliului Local și efectuarea
lucrărilor de secretariat;
- pregătește lucrările supuse dezbaterii Consiliului Local;
- asigură comunicarea către autoritățile, instituțiile și persoanele interesate a actelor
emise de Consiliul Local sau de Primar în termen de cel mult 10 zile, dacă legea
nu prevede altfel;
- asigură aducerea la cunostință publică a hotărârilor și dispozițiilor cu caracter
normativ;
- eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva Consiliului Local, în afara
celor cu caracter secret stabilit potrivit legii. Eliberează extrase sau copii de pe
actele de stare civilă;
- legalizează semnături de pe înscrisurile prezentate de părți și confirmă
autenticitatea copiilor cu actele originale, în condițiile legii;
- la cererea Primarului întocmește sinteza problemelor ridicate de primar la ședințele
operative și urmărește rezolvarea lor de compartimentele cărora li s-au repartizat
sarcinile, precum și a problemelor sesizate de cetățeni;
26
- asigură evidența cererilor, sesizărilor și reclamațiilor adresate Consiliului local și
Primarului, urmărind modul de soluționare a acestora;
- întocmește diverse rapoarte și informări privind problemele ridicate de cetățeni
prin cereri, scrisori adresate autorității publice locale, pe care le prezintă
Primarului.
Din fişa postului de lucru a Biroului de impozite şi taxe, reiese că un agent fiscal are
următoarele atribuţii:
- întocmeşte înştiinţările de plată pentru sumele primite spre debitare şi încasare de la
alte organe (amenzi, cheltuieli de judecată, imputaţii, despăgubiri,etc.);
- înmânează sub semnătură, inştiinţările de plată şi procesele verbale de impunere a
contribuabililor şi predă referenţilor dovezile de înmânare a acestora;
- calculează majorări de întarziere în cazul plăţilor făcute după expirarea termenelor
prevăzute de lege şi acordă bonificaţii legale în cazul plăţilor făcute cu anticipaţie;
- înregistează debitele şi încasările în extrasul de rol;
- aplică măsurile de urmărire şi excutare silită şi întocmeşte acte de insolvabilitate în
conformitate cu prevederile legale în materie;
- verifică periodic contribuabilii înscrişi în evidenţa specială a insolvenţilor şi
urmăreşte permanent starea de insolvabilitate a acestora în vederea reactivării debitelor;
- întocmeşte împreună cu referenţii situaţiile operative lunare privind încasările
realizate şi respectiv colaborează la întocmirea de către referenţi a conturilor de debite şi
încasării şi altor situaţii de raportare trimestriale, simestriale şi anuale precum şi a altor
raportări statistice, periodice sau ocazionale şi îndeplineşte orice alte sarcini şi atribuţii
transmise de conducere.
Atribuțiile biroului de asistență socială sunt următoarele:
- primirea și înregistrarea cererilor pentru acordarea ajutorului social, alocației pentru
copiii nou-născuți în baza Legii 416/2001 privind venitul minim garantat si a H.G. 1099/2001
de aplicare a prevederilor Legii 416/2001, care stabilesc criteriile de acordare a ajutorului
social, a ajutorului pentru încălzirea locuinței, a alocației pentru copiii nou-născuți, a
ajutorului social pentru soțiile celor care satisfac serviciul militar obligatoriu precum și a
ajutoarelor de urgență;â
- primirea și înregistrarea cererilor și documentației în vederea angajării asistenților
personali ai bolnavilor cu handicap grav, în conformitate cu prevederile O.U.G. 102/1999
modificată prin O.U.G. 40/2000 și ale H.G. 427/2001;
27
- efectuarea anchetelor sociale pentru soluționarea cererilor adresate serviciului;
- asumarea răspunderii pentru corectitudinea primirii documentațiilor, pentru
respectarea normelor legale în vigoare și pentru corectitudinea și veridicitatea celor constatate
în cursul anchetelor sociale;
- elaborarea de rapoarte lunare către Direcția de Muncă și Solidaritate Socială cu
situația ajutorului social și plățile efectuate;
- primește și soluționează dosarele privind alocaţia familială complementară şi
alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală conform Ordonantei nr. 105/2003;
- identifică copiii aflaţi în dificultate, elaborează documentaţia pentru stabilirea
măsurilor speciale de protecţie a acestora şi susţine în faţa organelor competente măsurile de
protecţie propuse;
- asigură relaţionarea cu diverse servicii specializate;
- sprijină accesul în instituţiile de asistenţă socială destinate copilului sau mamei şi
copilului şi evaluează modul în care sunt respectate drepturile acestora;
- asigură realizarea activităţilor în domeniul asistenţei sociale, în conformitate cu
responsabilităţile ce îi revin, stabilite de legislaţia în vigoare;
3.3 Istoricul comunei Jebel

Comuna JEBEL este așezată în câmpia întinsa a Banatului-Timișan, localitate mare, cu
oameni harnici și case spațioase specifice celor din șesul bănățean. Aici a fost construită in
anul 1752 una din cele mai mari biserici ortodoxe romane din județul Timiș.
Data inființarii localitații Jebel nu se știe . Ea se pierde in acele zări indepartate ale
trecutului fără nici o urmă in scriptele vreunui cronicar iubitor de slovă. Doar in evidențele de
dijma papală din 1332-1337, localitatea este amintită sub numele de Zephel. Mai târziu turcii
i-au zis Chebel, adică “avant-gardă”, poate de la postul care staționa aici. Poporul însă i-a zis
Jebel .
Pare curios faptul că această localitate pur românească figurează în evidențele de
dijma papală , ca și cum populația în acei ani nu ar fi fost romano-ortodoxa, ci catolică .
In anul 1401 Nicolae Trentul a avut aici o cetate care a fost dărâmată . Ulterior s-a zidit o
noua cetate in padurea din apropiere; despre aceasta amintindu-se prin anul 1425, când
localitatea a avut drept de bâlciuri, iar pe apa Timișului au existat mai multe mori .
Figura 1. Harta județului Timiș și localizarea Comunei Jebel
28
În anul 1479 , comuna afost vândută lui Nicolae si Iacob Banffy .
În recensământul cameral din 1717 Jebelul apare cu 200 de case, ca unul din cele mai
mari sate din întregul Banat, tavalugit de razboaie și măcinat de pustiitoarea ciumă si holera
ce s-a abătut de atatea ori asupra locuitorilor.
In decursul veacurilor, alături de atâtea alte sate, Jebelul apare cu o populatie curat
romaneasca, cu functii sociale bine definite și bine chivernisit economicește, așa cum l-a
prezentat invățatul călător turc Evlya Celebi. Acesta este un argument ce spulberă afirmațiile
tendențioase ale unei burghezii sovine, ce urmează să prezinte șesul timișean ca o întindere
pustie . Aceasta ca să poată justifica colonizările, care nu au putut sparge masa românească,
cu toate prigoanele și uneltirile.
Viena, organizează în Banat agricultura și pune bazele unei industrii. Se fac canalizări si
drenaje de mari proporții, se plantează in jurul Jebelului primii duzi adusi in Banat la 1740 si
se iau diverse masuri de exploatare. Povara acestor munci istovitoare cade tot mai greu pe
umerii românilor, care incep să regrete stăpânirea turcească.
În anul 1761 Jebelul a avut Oficiu postal ca și Denta.
Istoria Jebelului, in care preocuparile economice favorizate de marea întindere a hotarului
și de soluri fertile, se pare că nu cunoaște evenimente ieșite din comun, până la anul 1848,
când revoluția ce trece de mai multe ori pe aici, îi pricinuiește pagube din partea sârbilor
răsculați, impotriva cărora s-au ridicat și jebelenii, alături de oștile lui Kosuth.
29
Viața satului se scurge incet, dar si cu necazuri. Pentru ranitii acestui razboi s-au facut
colete in toate localitatile.
In 23 martie 1945 s-a legiferat reforma agrara . S-au expropriat 1.468.000 hectare pamant
arabil si s-a impartit la 990.000 familii .
La 11 iunie 1948 a fost adoptata legea pentru nationalizarea intreprinderilor industriale ,
etc . La Jebel s-au nationalizat doua mori si o presa de ulei .
Din 1949 se introduce impozitul agricol . Celor care nu puteau achita acest impozit li se
luau cerealele cu prilejul recoltarii . Acestea erau faimoasele “cote” .
Conform unei Directive data in 1951 , s-au facut deportari in Baragan .
In 1955 incepe la Jebel procesul de colectivizare a agriculturii . S-a urmarit prin aceasta
distrugerea chiaburimii si integrarea taranilor saraci in colective . Acest lucru s-a facut nu de
buna voie , ci in conditii de maxima teroare . Procesul de colectivizare s-a incheiat in luna
aprilie 1962 . Din acest moment taranii si-au pierdut pamantul , uneltele agricole si animalele
de tractiune .
In Revolutia din Decembrie 1989 si-a pierdut viata un tanar din localitatea noastra ,pe
nume Belici Radian , de numei 23 de ani .
Favorizata de asezarea sa geografica , de solul sau manos , ca si de inteligenta si harnicia
locuitorilor , comuna Jebel se situeaza printre localitatile fruntase . Strazile sunt lungi si destul
de largi . Casele sunt frumoase si in mare parte construite din caramida arsa si nearsa ,
acoperite cu tigla . Numai casele vechi au zidurile din pamant batut .
Soseaua internationala Timisoara-Beograd, trece prin mijlocul comunei.
Incepand cu intrarea in comuna dinspre Timisoara, dupa paraul Timisul-Mort, pe partea
dreapta a soselei se afla fostul sediu al S.M.A., iar in spatele acestui sediu se afla crescatoria
de pasari; urmeaza Moara de macinat grau, apoi Presa de ulei, dupa linia ferata urmeaza fosta
sectie Electromotor (bobinare de motoare electrice) .
De aici, din soseaua internationala se face o ramificatie spre dreapta, drum care leaga
Jebelul de comuna Ciacova .
Dupa aceasta ramificatie, la sosea, la o distanta de 100 m se afla sediul Primariei si
Postei (ambele in aceeasi cladire) .
Urmeaza Casa parohiala Greco-catolica, langa aceasta se afla Biserica greco-catolica,
apoi Dispensarul uman, Farmacia, Casa Nationala “Efta Botoca” unde intr-una din incaperile
situate la etaj este Biblioteca comunala, sediul Politiei, Agentia CEC, diferite depozite en-
gross, Banca populara Jebeleana, Dispensarul si Farmacia veterinara, Scoala cu clasele I-VIII,
30
Gradinita de copii, Spitalul de psihiatrie, Baza de receptie si Silozul, Biserica ortodoxa
romana, Gara si alte puncte remarcabile din comuna Jebel .
In comuna, in special la soseaua internationala sunt mai multe magazine pe care nu le-am
amintit aici . Hotarul comunei cu o intindere de aproximativ 7.500 hectare.
O parte din hotarul comunei este strabatut de cursul unei ape, ce poarta numele de
Timisul –Mort, un brat al Timisului.
RELIEFUL SI CLIMA : temperature continentala cu o usoara in fluienta mediteraneana ,
favorabila agriculturii ; comuna este traversata de paraul Timisul-Mort .
ACCESIBILITATE : situata pe drumul European , soseaua care leaga Timisoara de
Beograd trece exact prin mijlocul comunei . De asemenea calea ferata are mai multe
ramificatii : una care leaga Timisoara de Resita , una care face legatura intre Timisoara si
Deta-Moravita-Beograd , una care face legatura intre Timisoara - Liebling si una care face
legatura intre Timisoara-Ciacova-Giera .
RAMURI ECONOMICE : agricultura , industria usoara , diverse servicii .
VIATA CULTURALA : Casa Nationala ( sala de spectacole cu capacitate mare) ,
biblioteca comunala , scoala generala “Martin Suboni”, ansambluri locale – Calusarii din
Jebel , corul Bisericii Ortodoxe , fanfara Bisericii Penticostale .
Anual se organizeaza la data de 20 iulie – ruga banateana .
CAPITOLUL 4 : DINAMICA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR

BUGETARE LA PRIMARIA JEBEL
4.1. Analiza anuala a structurii bugetului local
31
4.1.1. Structura bugetului pe anul 2015
În ceea ce privește veniturile bugetare, am analizat structura lor pornind de la

principalele surse de proveniență (venituri proprii și alocări de la bugetul de stat), cat și
sursele de finanțare pe fiecare categorie. La nivelul anului 2015, conform Figurii 2, se observă
că aproximativ 40% din veniturile insitutiei sunt venituri proprii, reprezentand aproximativ
5.704.770 lei. Cea mai mare parte a veniturilor provin de la bugetul central.
Figura 2 – Structura veniturilor în funcție de sursa de proveniență pentru anul 2015
5704769.87
10984003.32
VENITURI PROPRII VENITURI DE LA BUGETUL CENTRAL
Sursa – Situațiile execuției bugetare de la Comuna Jebel
Analizand structura veniturilor proprii, la nivelul anului 2015 o pondere importanta a

acestora este data de veniturile fiscale (Figura 3).
Figura 3 – Structura veniturilor proprii pentru anul 2015
32
369494.019999998
5527008.87
VENITURI FISCALE VENITURI NEFISCALE
În cadrul veniturilor fiscale, așa cum se observă din Figura 3, cea mai mare pondere o
au sumele defalcate vărsate la bugetul local din TVA colectat și cele din impozitul pe profit
plătit de agenții economici. Pe teritoriul Comunei activează doi agenți economici importanți,
furnizori de utilități și anume ENEL si AQUATIM. În ceea ce privește taxele plaătite de
persoanele juridice, la nivelul anului 2015 cea mai mare pondere o ocupă impozitele și taxele
pe proprietate.
Figura 3- Venituri fiscale pe anul 2015
Alte impozite si taxe pe proprietate
Taxe pe utilizarea bunurilor
Taxe pe servicii specifice
Sume defalcate din TVA
Impozite si taxe pe proprietate
Cote si sume defalcate din impozit
Impozit pe venit
0 500000 1000000 1500000 2000000 2500000 3000000
33
Figura 5 arată structura impozitelor si taxelor pe proprietate, unde se observa ca
ponderea cea mai mare o detin impozitele pe teren.
Figura 5- Structura impozitelor si taxelor pe proprietate (2015)
204452.23
314452.87
380097
Impozit si taxe pe cladiri Impozit si taxe pe teren Alte impozite si taxe pe proprietate

În ceea ce privește veniturile nefiscale, acestea sunt mult mai reduse, fiind reprezentate
de venituri din proprietate (chirii percepute) sau din prestări servicii (Figura 6).
Figura 6- Venituri nefiscale
50094
191733.019999999
127667
Venituri din proprietate Venituri din prestari servicii Diverse alte venituri
34
Cealaltă categorie importantă de vinituri la bugetul Comunei (repartizările de la
bugetaul central) sunt in mare parte reprezentate de incasarea unuor imprumuturi acordate de
primărie pentru finanțarea unor proiecte de investiții și de sumele atrase de la UE cu caracter
nerambursabil (Figura 7). În anul 2015 pe teritoriul Comunei Jebel a fost construită o stație de
epurare a apelor uzate, printr-un proiect cu finanțare europeană
Figura 7- Venituri de la bugetul central (2015)

35457
3459918.66
4734819.1
2753808.56
Venituri din valorificarea unor bunuri Incasari din rambursare imprumut

Subventii de la buget Sume primite de la UE

Analiza cheltuielilor arată că cea mai mare parte a lor la nivelul anului 2015 vizează
protecția mediului. Așa cum am observat pe partea de venituri, în 2015 a fost construită o
stație de epurare iar mare parte a bugetului a fost direcționată către acest obiectiv de investiții.
Figura 8- Cheltuieli totale (2015)
Transporturi
Protectia mediului
Locuinte, servicii si dezvoltare
Asigurari si asistenta sociala
Cultura, recreere, religie
Invatamant
Ordine publica si siguranta nationala
Autoritati publice si aciuni
0 10000000 20000000 30000000 40000000
35
Al doilea post bugetar ca importanță pe partea de cheltuieli în 2015 este cel legat de
transporturi, unde sunt efectuate investiții în infrastructura de transport. Primăria asigura
totodată transportul elevilor la insituțiile de învățământ din Timișoara sau decontează mare
parte a abonamentelor de transport. Cheltuielile de la buget pentru învățământ și cultură sunt
reduse ca pondere în buget, la fel și cele pentru funcționarea aparatului administrativ
(autorități publice și acțiuni).
În ceea ce privește această ultimă categorie, Figura 9 arată că peste 50% din cheltuieli
vizează contribuția financiară la proiecte de investiții, în timp ce cheltuielile cu salariile
reprezintă mai puțin de 25%.
Figura 9- Autoritati publice si actiuni (2015)
28373 67500
606317
1323935.94
532892.69
TITLUL I Cheltuieli de personal TITLUL II Bunuri si servicii
TITLUL VIII Proiecte cu finantare TITLUL IX Alte cheltuieli
TITLUL XIII Active nefinanciare

În fine, ultima categorie de cheltuieli analizată pentru anul 2015 sunt cele cu protecția
mediului, iar cifrele arată că in mare parte sunt reprezentate de obiectivul de investiții
menționat (Figura 10).
Figura 10 –Protecția mediului (2015)
310100.49 315628.14
3128870.6
TITLUL II Bunuri si servicii TITLUL VIII Proiecte cu finantare TITLUL XIII Active nefinanciare
36
Comparativ cu anul 2015, în 2016 cea mai mare parte a veniturilor la bugetul local sunt
reprezentate de venituri proprii (alocările bugetare în 2015 au vizat în speță investițiile în
obiectivele de protecție a mediului). Acestea reprezintă peste 55% din tota (Figura 11).
Figura 11-Structura veniturilor (2016)
4510357.
7
VENITURI PROPRII
VENITURI DE LA BUGETUL
CENTRAL
5992203.
48

Analizând structura veniturilor proprii, la fel ca în anul precedent, cea mai mare pondere
o ocupă veniturile fiscale (Figura 12).
Figura 12- Venituri proprii (2016)
388617.59
VENITURI FISCALE
VENITURI NEFISCALE
5796942.98
37
Însă spre deosebire de anul 2015, în cadrul veniturilor fiscale (Figura 13), ctele
defalcate din impozitul pe profit depășesc pe cele defalcate din TVA. În timp ce impozitele
pe venit (altele) se diminuează, cresc ușor impozitele și taxele pe proprietate.
Figura 13- Venituri fiscale (2016)
Impozit pe venit
0 500000 1000000 1500000 2000000 2500000

Analizând situația particulară a acestora din urmă (Figura 14), observăm o pondere
crescută a impozitului pe teren. Aceasta arată că o parte a terenului agricol din extravilan, a
fost inclus în intravilanul localității.
Figura 14- Structura impozitelor si taxelor pe proprietate (2016)
32991.9
1788
55.92
Impozit si taxe pe cladiri

Impozit si taxe pe teren
Alte impozite si taxe pe pro-
prietate
4512
38
38
Veniturile nefiscale în anul 2016 (Figura 15) au o structură asemănătoare cu cea din
anul precedent.
Figura 15- Venituri nefiscale (2016)
193357. 64869
09
Venituri din proprietate

Venituri din prestari servicii
Diverse alte venituri
130391.
5

Structura veniturilor de la bugetul central se schimbă radical în anul 2016 (Figura 16),
unde sumele atrase de la UE sunt aproape inexistente și peste 80% din venituri sunt
reprezentate de subvențiile/transferurile de la buget.
Figura 16- Venituri de la bugetul central (2016)
18626.08 17270.33
495507.33
Venituri din valorificarea unor

bunuri
Incasari din rambursare imprumut
Subventii de la buget
Sume primite de la UE
3978953.96
39
Analiza cheltuielilor în 2016 (Figura 17) arată că cele cu protecția mediului s-au redus
odată cu finalizarea obiectivului de investiții reprezentat de stația de epurare. În acest an, cele
mai multe cheltuieli se fac pe partea de transport, atât pentru extinderea infrastructurii rutiere
cât și pentru achizionarea de noi mijloace de transport în vederea deplasării elevilor la
insituțiile de învățământ din Timișoara.
Figura 17-Cheltuieli totale (2016)
Transporturi
Protectia mediului
Invatamant
0 1000000 2000000 3000000 4000000 5000000 6000000

Cheltuielile pentru funcționarea aparatului administrativ în 2016 rămân aproximativ la
același nivel cu cele din anul precedent (Figura 18). Diferența constă în creșterea chetuielor de
personal în total cheltuieli administrative, de la 25% în 2015 la peste 40% în 2016.
Figura 18- Autoritati publice si actiuni (2016)
111579.68 6292 27987.61

75755
7
TITLUL I Cheltuieli de personal

TITLUL II Bunuri si servicii
TITLUL VIII Proiecte cu finantare
TITLUL IX Alte cheltuieli
96826
9.56
40
La nivelul anului 2016, cheltuielile cu protecția mediului sunt reprezentate în cea mai
mare parte de cheltuieli curente, pentru bunuri și servicii (Figura 19).
Figura 19- Protectia Mediului(2016)
35868.54
112056.21

506965.26

La nivelul anului 2017, observăm că aproximativ 45% din veniturile insitutiei sunt venituri
proprii, reprezentand aproximativ 353919lei (figura 20). Cea mai mare parte a veniturilor
provin de la bugetul central .
Figura 20- Structura veniturilor(2017)
23539
18.9
VENITURI PROPRII
VENITURI DE LA BUGETUL
CENTRAL
65502
97.26
41
Din cate se observă din figura 21 , veniturile nefiscale reprezinta 15% din venituri
iar restul de pana la 100% o reprezinta veniturile nefiscale
Figura 21- Venituri proprii (2017)
789251.22
VENITURI FISCALE
VENITURI NEFISCALE
6302236.26

Cote si sume defalcate din impozit si sumele defacalte din TVA din figura 22 sunt
asemanatoare cu sumele din anul 2016 iar in anul2015 sumele defalcate din TVA sunt mai
ridicate ca in ceilalti ani.
Figura 22- Venituri Fiscale
Impozit pe venit
0 1000000 2000000 3000000 4000000
42
Figura 23 arată structura impozitelor și taxelor pe proprietate, unde se observă că
ponderea cea mai mare o dețin impozitele pe teren.
Figura 23- Din venituri fiscale structura impozitelor si taxelor pe proprietate(2017)
45133.86 193109
Impozit si taxe pe cladiri

Impozit si taxe pe teren
Alte impozite si taxe pe pro-
prietate
480680.5

Potrivit figurii 24 alte venituri sunt cu o diferenta considerabila aproximativ 60% in
comparatie cu venituri din prestari servicii si venituri din proprietate.
Figura 24- Venituri nefiscale(2017)
63608
184453
Venituri din proprietate

Venituri din prestari servicii
Diverse alte venituri
541190
.22
43
În veniturile de la bugetul central domina sumele primite de la Uniunea Europeana
pentru investitii in comparatie cu anul 2016 in care sumele erau foarte mici.
Figura 25-Venituri de la bugetul central (2017)
284041.23
230697
.92
Venituri din valorificarea unor

bunuri
Incasari din rambursare imprumut
Subventii de la buget
Sume primite de la UE
183917
9.75

In anul 2017 s-a investit și in învățământ destul de mult comparativ cu anul 2015 unde
cheltuielile erau aproape inexistente,iar ponderea cea mai mare o are autoritați publice și
acțiuni urmată de transporturi.
Figura 26- Cheltuieli totale(2017)
Transporturi
Protectia mediului
Invatamant
0 500000 1000000 1500000 2000000
44
Din acest grafic reiese ca in anul 2017 s-a înregistrat cea mai mare valoare pentru
cheltuielile cu salariile ,iar a doua fiind chletuielile de bunuri și servicii.
Figura 27-Autoritați publice și acțiuni(2017)
14584 30390.75
181785
TITLUL I Cheltuieli de personal

TITLUL IX Alte cheltuieli
629456. 1015646
16

In anul 2017 cheltuielile sunt mult mai reduse comparativ cu 2015.
Figura 28- Protectia mediului(2017)
399016.75
89305.56

436109.8
45
4.2. Analiza în dinamică a veniturilor și cheltuielilor bugetare
Analiza statică a veniturilor și cheltuielilor bugetare ale Comunei Jebel în intervalul

2015-2017 oferă informații despre stuctura acestora. Însă, pentru a vedea cum evoluează în
timp situația bugetară a comunei, am efectuat o analiză dinamică a principalilor indicatori
bugetari.
În primul rând am analizat evoluția situației de ansamblu, reprezentată de nivelul
excedentului sau deficitului bugetar. Chiar dacă stabilirea bugetului și proiecțiile bugetare
vizează un echilibru perfect între venituri și cheltuieli, plățile efectiv efectuate și veniturile
atrase pot fi diferite față de sumele estimate, înregistrânu-se excedent (când încasările
depășesc veniturile) sau deficit (situația inversă). Figura 29 arată că pe întreg intervalul
analizat s-a înregistrat un excedent, veniturile atrase (în speță veniturile proprii) depășind
nivelul estimat. Această situație s întâlnește cu precădere în anul 2015, dar mai ales la nivelul
anului 2017.
Figura 29. Analzia evoluției excedentului/deficitului bugetar
Excedent/deficit
1600000
1400000
1200000
1000000
800000
600000
400000
200000
0
2015 2016 2017
Evoluția veniturilor totale la bugetul local este una negativă (Figura 30), însă situația
este explicată prin faptul că în 2015 au fost intrări importante de la bugetul de stat și mai ales
sume reprezentând fonduri nerambursabile de la bugetul UE pentru plata obiectivului de
investiții realizat. În 2017, veniturile bugetare se cifrează la 10.000.000 lei.
46
Figura 30. Dinamica veniturilor totale
Venituri Totale
18000000
16000000
14000000
12000000
10000000
8000000
6000000
4000000
2000000
0
2015 2016 2017
În ceea ce privește cheltuielile totale (Figura 31) situația este aproximativ identică,
acestea diminuându-se trepatat, ajungând în 2017 la puțin peste 8.000.000 lei, de unde
excedentul bugetar înregistrat.
Figura 31. Dinamica cheltuielilor bugetare
Cheltuieli Totale
18000000
16000000
14000000
12000000
10000000
8000000
6000000
4000000
2000000
0
2015 2016 2017

În cele ce urmează vom analiza în dinamică principalele posturi bugetare din categoria
veniturilor și cheltuielilor.
47
4.2.1. Analiza în dinamică a veniturilor
Pe partea de venituri fiscale, cea mai importantă contracție se înregistrează în cazul

impozitului pe venit (Figura 32), unde sumele încasate scad de 10 ori în intervalul analizat.
Figura 32. Evoluția impozitului pe venit
Impozit pe venit
300000
250000
200000
150000
100000
50000
0
2015 2016 2017
O evoluție opusă se observă în cazul impozitelor și taxelor pe proprietate, care

înregistrează o creștere ușoară (Figura 33). Aceasta este generată de majorarea impozitelor pe
terenuri, prin includerea unei părți a terenului extravilan în intravilan.
Figura 33. Evoluția impozitelor și taxelor pe proprietate
Impozite si taxe de proprietate

800000
700000
600000
500000
400000
300000
200000
100000
0
2015 2016 2017
48
În fine, sumele defalcate din TVA se reduc la rândul lor (Figura 34) ceea ce poate indica
o ușoară contracție a cifrei de afaceri a agenților economici din zonă.
Figura 34. Dinamica încasărilor din TVA
Sume defacalate din TVA

2700000
2600000
2500000
2400000
2300000
2200000
2100000
2000000
2015 2016 2017
O situație particulară este reprezentată și de rubrica veniturilor transferate de la bugetul

de stat, care se diminuează de 5 ori în perioada analizată. Aceasta se întâmplă prin reducerea
seminficativă a fondurilor atrase de la UE în 2016, iar în 2017 prin scăderea drastică a
subvențiilor primite de la buget pentru proiecte de investiții.
Figura 35. Dinamica veniturilor de la buget
VENITURI DE LA BUGET
12000000
10000000
8000000
6000000
4000000
2000000
0
2015 2016 2017
49
4.2.2. Analiza cheltuielilor
În general dinamica cheltuielilor este în concordanță cu cea a veniturilor, reduceri
importante înregistrându-se la nivelul anului 2017.
În ceea ce privește cheltuielile cu acțiuni administrative (funcționarea aparatului
administrativ a primăriei), se observă o reducere a acestora, dată în speță de reducerea
cheltuielilor pentru investiții, care nu a fost compensată de creșterea celor salariale.
Figura 36. Dinamica cheltuielilor privind autoritatea publica
Autoritati publice si actiuni

3500000
3000000
2500000
2000000
1500000
1000000
500000
0
2015 2016 2017

Cheltuielile cu protecția mediului s-au redus considrabil (Figura 37), cauza fiind deja
anlizată. În prezent ele se rezumă la cheltuieli curente cu bunuri și servicii.
Figura 37. Dinamica cheltuielilor cu protecția mediului
Protectia mediului
40000000
35000000
30000000
25000000
20000000
15000000
10000000
5000000
0
2015 2016 2017
50
Cheltuiele cu transportul au la rândul lor o dinamică negativă (Figura 38), principalele
investiții în infrastructura rutieră efectuându-se în anul 2015.
Figura 38. Dinamica cheltuielilor d etransport
Transporturi
8000000
7000000
6000000
5000000
4000000
3000000
2000000
1000000
0
2015 2016 2017
51
Concluzii
În aceastǎ lucrare am surprins principalele aspecte teoretice legate de execuţia bugetarǎ,

de veniturile şi cheltuielile bugetare cât şi câteva aspecte practice legate de evoluţia
veniturilor, cheltuielilor şi deficitului bugetar. Întocmirea bugetului se realizează pe baza
anumitor principii pe care ţara noastră le-a adoptat în vederea integrării în Uniunea
Europeană: universalitatea bugetului; unitatea bugetului; neafectarea veniturilor bugetare;
anualitatea bugetului; echilibrul bugetar; specializarea bugetara; realitatea bugetului;
publicitatea bugetului.
Primaria Comunei Jebel reprezintă deci unitate publica prin intermediul cărora statul îşi
exercită şi îndeplineşte funcţiile şi serviciile sale în domeniul economic, social-cultural, de
apărare, ordine publică, administrativ etc.
În privinţa veniturilor bugetare, care se diminuează de 5 ori în perioada încasării în cei
trei ani studiați, deoarece se reduc fondurile atrase de la Uniunii Europene in 2016,iar in 2017
scade drastic subvențile primite de la buget pentru proiecte de investiții accesate de Primaria
Jebel
În ceea ce privește cheltuielile bugetare observăm că în anul 2015cea mai mare sumă
cheltuită este pentru protectia mediului deoarece s-a realizat o statie de epurare in comparatie
cu ceilalti doi ani cand cele mai importante cheltuieli s-au inregistrat pentru transport.
Analiza veniturilor și cheltuielilor bugetare ale Comunei Jebel în intervalul 2015-2017

oferă informații despre stuctura acestora am efectuat o analiză dinamică a principalilor
indicatori bugetari.
Am făcut analiza evoluției situației de ansamblu, reprezentată de nivelul excedentului
sau deficitului bugetar si am analizat în dinamică principalele posturi bugetare din categoria
veniturilor și cheltuielilor.
52
Biliografie
1. Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998,

pag.727
2. Legea Finanţelor Publice, 1996, art.33
3. Legea Finanţelor Publice, 1996, art.36
4. Petru Gărău -“Monografia Comunei Jebel ”
5. Situațiile execuției bugetare de la Comuna Jebel
6. Vǎcǎrel, Iulian şi colectivul, Finanţe publice, Editura Didacticǎ şi pedagogicǎ,
Bucureşti 2000
7. Vincent Raude şi Jean Claude Pagat – “Cours sur les rgles de la comptabilit
publique” , cole nationale des services du Trsor, Paris, 1991, pag.31
8. Vincent Raude şi Jean Claude Pagat – “Cours sur les rgles de la comptabilit
publique” , cole nationale des services du Trsor, Paris, 1991, pag.33
*** www.primariajebel.ro
*** www.bnro.ro
53
ANEXA
Bilantul Comunei pe anul 2015
Nr Cod Sold la:

Denumirea indicatorilor sfârşitul
Crt. rând începutul anului
perioadei
A. ACTIVE 1 X X
ACTIVE NECURENTE 2 X X
1. Active fixe necorporale 3 6665 6665
Instalații tehnice , mijloace de transp. , animale, plantații, mobilier, aparatură

2. 4 1353404 1898322
birotică și alte active corporale
3. Terenuri și clădiri 5 85659121 98614903
4. Alte active nefinanciare 6 0 0

Active financiare necurente ( investiții pe termen lung) – peste un an
5. 7 500 1500
Titluri de participare 8 500 1500
Creanțe necurente –sume ce urmează a fi încasate după o perioadă mai mare

6. 9 0 0
de un an
i
Creanțe comerciale necurente-sume ce urmează a fi încasate după o perioadă
10 0 0
mai mare de un an
7. TOTAL ACTIVE NECURENTE 15 87019690 100521390
ACTIVE CURENTE 18 X X
1. Stocuri 19 690668 708585
Creanțe curente –sume ce urmează a fi încasate într-o perioadă mai mica de

2. 20 X X
un an
Creanțe din operațiuni comerciale, avansuri și alte decontări 21 0 0
Decontari privind incheierea executiei bugetului de stat din anul curent 21,1 0 0
Avansuri acordate 22,1 x x
Creante bugetare 23 1123559 1232435
Creanțe bugetului general consolidate 24 1123559 1220015
Creante din operatiuni cu fonduri externe nerambursabile si fonduri de la

25 0 0
buget
ii
Sume de primit de la Comisia Europeana 26 0 0
Împrumuturi pe termen scurt acordate 27 0 0
Total creanțe curente 30 1123559 1232435
Investiții pe termen scurt 31 0 0
3. Conturi la trezorerie și instituții de credit: 32 X X
4. Conturi la trezorerie, casă, alte valori, avansuri de trezorerie 33 4857858 556762
Dobândă de încasat, alte valori, avansuri de trezorerie 33.1 0 0
Depozite 34 X X
Conturi la instituții de credit, casă, avansuri de trezorerie 35 3354 3735
Dobândă de încasat, avansuri de trezorerie 35.1 0 0
Depozite 36 X X
Total disponibilități 40 4861212 560497
iii
Conturi de disponibilități la trezoreria central 41 0 0
5. Dobândă de încasat 41.1 0 0
Cheltuieli în avans 42 0 0
6. TOTAL ACTIVE CURENTE 45 6675439 2501517
7. TOTAL ACTIVE 46 93695129 103022907
B. DATORII 50 X X
DATORII NECURENTE-sume ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de

51 X X
un an
Sume necurente-sume ce urmează a fi plătite după o perioadă mai mare de un

1. 52 0 0
an
Datorii comerciale 53 0 0
2. Împrumuturi pe termen lung 54 337440 337440
2. Provizioane 55 0 0
3. TOTAL DATORII NECURENTE 58 337440 337440
DATORII CURENTE-sume ce trebuie plătite într-o perioadă de până la

59 X X
un an
iv
Datorii comerciale, avansuri și alte decontări : 60 1890948 2142204
Decontari privind incheierea executiei bugetului de stat din anul curent 60.1 0 2473
1. Datorii comerciale si avansuri 61 1890948 2138469
Avansuri primate 61.1 x x
2. Datorii către bugete 62 11911 38900
Datorii instituțiilor publice către bugete 63 X X
Contribuții sociale 63.1 4181 24931
Sume datorate bugetului din Fonduri externe nerambursabile 64 0 0
Datorii din operațiuni cu Fonduri externe nerambursabile, fonduri de la

3. 65 0 0
buget, alte datorii către alte organisme international
Sume datorate Comisiei Europene 66 0 0
Împrumuturi pe termen scurt-sume ce urmează a fi plătite într-o perioadă de

70 0 0
până la un an
v
Împrumuturi pe termen lung-sume ce trebuie plătite în cursul exercițiului
4. 71 0 0
current
5. Salariile angajaților 72 32980 51946
Alte drepturi cuvenite altor categorii de personae ( pensii, indemnizații de

6. 73 0 0
șomaj, burse)
7. Pensii, indemnizații, șomaj, burse 73.1 X X
8. Venituri în avans 74 0 0
10. TOTAL DATORII CURENTE 78 1935839 2233050
11. TOTAL DATORII 79 2273279 2570490
12. ACTIVE NETE=TOTAL ACTIVE-TOTAL DATORII=CAPITALURI 80 91421850 100452417
C. CAPITALURI PROPRII 83 X X
vi
1. Rezerve, fonduri 84 79729738 84461953
2. Rezultatul reportat-SOLD CREDITOR 85 6335114 1833542
3. Rezultatul reportat-SOLD DEBITOR 86 0 0
4. Rezultatul patrimonial al exercițiului-SOLD CREDITOR 87 5356998 4156922
5. Rezultatul patrimonial al exercițiului -SOLD DEBITOR 88 0 0
6. TOTAL CAPITALURI PROPRII 90 91421850 100452417

Nr Cod Sold la:
perioadei
A. ACTIVE 1 x x
vii
ACTIVE NECURENTE 2 x x
1. Active fixe necorporale 3 6665 6665

2. 4 1898322 1898322
4. Alte active nefinanciare 6 0 0

5. 7 1500 1500
din care :

6. 9 0 0
de un an

10 0 0
mai mare de un an
ACTIVE CURENTE 18 x x
viii
1. Stocuri 19 708585 705792

2. 20 x x
un an
Creanțe din operațiuni comerciale, avansuri și alte decontări

21 0 0
din care:
Creanțe comerciale și avansuri

22 0 0
din care:
Avansuri acordate 22.ian x x
Creanțe bugetare 23 1232435 1037707
Creanțe din operațiuni cu fonduri externe nerambursabile și fonduri de la

25 0 0
buge din care :
Sume de primit de la Comisia Europeană 26 0 0
ix
3. Investiții pe termen scurt 31 0 0
4. Conturi la trezorerie și instituții de credit: 32 x x
Conturi la trezorerie, casă, alte valori, avansuri de trezorerie 33 556762 76009
Dobândă de încasat, alte valori, avansuri de trezorerie 331 0 0
Depozite 34 x x
Depozite 36 x x
5. Conturi de disponibilități la trezoreria central 41 0 0
Dobândă de încasat 411 0 0

6. Cheltuieli în avans 42 0 0
8. TOTAL ACTIVE 46 599537 518166

B. DATORII 50 x x
x
51 x x
un an

1. 52 0 0
an
TOTAL DATORII NECURENTE 58 337440 0
DATORII CURENTE-sume ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un

59 x x
an
Datorii comerciale, avansuri și alte decontări

1. 60 2142204 3949472
di
Decontări privind încheierea execuției bugetului de stat din anul curent 60.1 24373 2333
Datorii comerciale și avansuri 61 2138469 3943051

Datorii către bugete
2. 62 38900 44189
din care:
Datorii instituțiilor publice către bugete 63 x x
xi
Contribuții sociale 631 109687 110219

3. buget, alte datorii către alte organisme international 65 0 0
din care:

4. 70 0 0
până la un an

5. 71 0 0
current

7. 73 0 0
șomaj, burse)
Pensii, indemnizații, șomaj, burse 73.1 x x
9. Provizioane 75 0

11. TOTAL DATORII 79 2570490 4057166
xii
ACTIVE NETE=TOTAL ACTIVE-TOTAL DATORII=CAPITALURI
12. 80 84461953 93764325
PROPRII
1. Rezerve, fonduri 84 84461953 93764325
2. Rezultatul reportat 85 11833542 16547579
3. Rezultatul reportat 86 0 0
4. Rezultatul patrimonial al exercițiului- SOLD CREDITOR 87 4156922 -10945433
5. Rezultatul patrimonial al exercițiului- SOLD DEBITOR 88 0 0

Nr Cod Sold la:
perioadei
A. ACTIVE 1 X X
ACTIVE NECURENTE 2 X X
1. Active fixe necorporale 3 6,665 6,665
xiii
2. 4 1898322 1,898,322
4. Alte active nefinanciare 6

5. 7 1500 1500

6. 9 0 0
de un an
10 0 0
mai mare de un an
ACTIVE CURENTE 18 X X
1. Stocuri 19 705791 737837

2. 20 X X
un an
Creanțe din operațiuni comerciale, avansuri și alte decontări 21 0 0
Decontari privind incheierea executiei bugetului de stat din anul curent 21,1 0 0
xiv
Avansuri acordate 22,1 x x
Creante bugetare 23 1037707 1108377
Creante din operatiuni cu fonduri externe nerambursabile si fonduri de la

25 0 0
buget
Sume de primit de la Comisia Europeana 26 0 0
Investiții pe termen scurt 31 0 0
3. Conturi la trezorerie și instituții de credit: 32 X X
4. Conturi la trezorerie, casă, alte valori, avansuri de trezorerie 33 76009 1559654
Dobândă de încasat, alte valori, avansuri de trezorerie 33.1 0 0
xv
Depozite 34 X X
Depozite 36 X X
Conturi de disponibilități la trezoreria central 41 0 0
5. Dobândă de încasat 41.1 0 0
Cheltuieli în avans 42 0 0
7. TOTAL ACTIVE 46 103423627 106167656
B. DATORII 50 X X

51 X X
un an

1. 52 0 0
an
xvi
3. TOTAL DATORII NECURENTE 58 337440 337440
DATORII CURENTE-sume ce trebuie plătite într-o perioadă de până la

59 X X
un an
Datorii comerciale, avansuri și alte decontări : 60 3949472 15315582
Decontari privind incheierea executiei bugetului de stat din anul curent 60.1 2333 4225
1. Datorii comerciale si avansuri 61 3943051 1531582
2. Datorii către bugete 62 44189 99077
Datorii instituțiilor publice către bugete 63 X X
Contribuții sociale 63.1 31928 70560
xvii

3. 65 0 0
buget, alte datorii către alte organisme international

70 0 0
până la un an

4. 71 0 0
current

6. 73 0 0
șomaj, burse)
7. Pensii, indemnizații, șomaj, burse 73.1 X X
xviii
11. TOTAL DATORII 79 4057166 1768610
12. ACTIVE NETE=TOTAL ACTIVE-TOTAL DATORII=CAPITALURI 80 99366461 104399046
1. Rezerve, fonduri 84 93764325 93764325
2. Rezultatul reportat -SOLD CREDITOR 85 16547579 5490444
3. Rezultatul reportat -SOLD DEBITOR 86 0 0
4. Rezultatul patrimonial al exercițiului-SOLD CREDITOR 87 -10954443 5144277
5. Rezultatul patrimonial al exercițiului -SOLD DEBITOR 88 0 0
xix

Limbă

Licenta Bug Local

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Licenta Bug Local

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA

FACULTATEA DE MANAGEMENT IN PRODUCTIE SI TRANSPORTURI

Studiu privind execuția bugetului local

În România, cheltuielile şi veniturile publice sunt reflectate în bugetul general

1.1 PRINCIPIILE BUGETULUI

Întocmirea bugetului presupune respectarea unor principii şi reguli stipulate în cadrul

1.2 ETAPELE PROCESULUI BUGETAR

1. Etapele Procesului bugetar de către Ministerul Finanţelor Publice pe baza

2.1 PREZENTAREA INSTITUTIILOR PUBLICE

2.2 BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI AL INSTITUTIILOR

3.1. Prezentarea Instituţiei

3.2 STRUCTURA ORGANIZATORICA

Primarul îndeplinește următoarele atribuții principale:

3.3 Istoricul comunei Jebel

CAPITOLUL 4 : DINAMICA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR

4.1. Analiza anuala a structurii bugetului local

În ceea ce privește veniturile bugetare, am analizat structura lor pornind de la

VENITURI PROPRII VENITURI DE LA BUGETUL CENTRAL

Sursa – Situațiile execuției bugetare de la Comuna Jebel

Analizand structura veniturilor proprii, la nivelul anului 2015 o pondere importanta a

Figura 3 – Structura veniturilor proprii pentru anul 2015

VENITURI FISCALE VENITURI NEFISCALE

Sursa – Situațiile execuției bugetare de la Comuna Jebel

Alte impozite si taxe pe proprietate

Taxe pe utilizarea bunurilor

Taxe pe servicii specifice

Sume defalcate din TVA

Impozite si taxe pe proprietate

Cote si sume defalcate din impozit

0 500000 1000000 1500000 2000000 2500000 3000000

Sursa – Situațiile execuției bugetare de la Comuna Jebel

Figura 5- Structura impozitelor si taxelor pe proprietate (2015)

Sursa – Situațiile execuției bugetare de la Comuna Jebel

Sursa – Situațiile execuției bugetare de la Comuna Jebel

Figura 7- Venituri de la bugetul central (2015)

Venituri din valorificarea unor bunuri Incasari din rambursare imprumut

Sursa – Situațiile execuției bugetare de la Comuna Jebel

Locuinte, servicii si dezvoltare

Asigurari si asistenta sociala

Cultura, recreere, religie

Ordine publica si siguranta nationala

Autoritati publice si aciuni

0 10000000 20000000 30000000 40000000

Sursa – Situațiile execuției bugetare de la Comuna Jebel

Sursa – Situațiile execuției bugetare de la Comuna Jebel

Sursa – Situațiile execuției bugetare de la Comuna Jebel

Sursa – Situațiile execuției bugetare de la Comuna Jebel

Sursa – Situațiile execuției bugetare de la Comuna Jebel

Figura 13- Venituri fiscale (2016)

Alte impozite si taxe pe proprietate

Taxe pe utilizarea bunurilor

Taxe pe servicii specifice

Sume defalcate din TVA

Impozite si taxe pe proprietate

Cote si sume defalcate din impozit

0 500000 1000000 1500000 2000000 2500000

Sursa – Situațiile execuției bugetare de la Comuna Jebel

Impozit si taxe pe cladiri

Sursa – Situațiile execuției bugetare de la Comuna Jebel

Venituri din proprietate

Sursa – Situațiile execuției bugetare de la Comuna Jebel