INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

Definitie
Infarctul miocardic este o zona de necroza ischemica in miocard, produsa prin obliterarea unei
ramuri coronariene.
Etiologie
- in 90-95% din cazuri ateroscleraza coronariana
Factori favorizanti (de risc): varsta, sexul, HTA, diabetul zaharat, hiperlipemia, obezitatea, fumatul,
stresul, sedentarismul etc.
Factori declansatori: efort, mese copioase, stres, infectii acute ale tractului respirator, factorii me-
teorologici etc.
Semen clinice
*Durerea: retrosternala sau precordiala.
Caracterul durerii variaza de la un bolnav la altul si este descris ca: o senzatie de constrictie sau
“gheara”, senzatie de presiune, corset de fier care impiedica respiratia, uneori ca o simpla jena retrosternala,
o senzatie de arsura, de greutate sau apasare suportabila. Durerea iradiaza in umarul si in bratul stang, in
regiunea cervicala, in mandibula. Durerea mai poate fi localizata extratoracic, in epigastru, abdomen, brate,
antebrate, coate, pumni. De asemenea ea poate iradia in orice regiune a toracelui, depasind in sus gatul, iar
in jos poate iradia in epigastru, hipocondrul drept sau stang.
Durata durerii poate fi de la 30 de minute pana la cateva ore (48 de ore), nu cedeaza la nitrite, apare
de obicei in repaus si determina agitatia bolnavului.
Durerea este insotita de:
- anxietate extrema
- senzatie de moarte imienta
- greata si varsaturi
- uneori diaree, distensie abdominala, senzatie de plenitudine, epigastrica
- transpiratii reci, adinamie, astenie si ameteli
*Hipotensiune arteriala, poate sa apara imediat sau la cateva ore, precedata de o usoara crestere a TA
(din cauza actiunii stresante a durerii). Cand tensiunea arteriala scade brusc, pericolul socului cardiogen este
imminent. Tensiune arteriala trebuie supravegheata tot timpul fiind un element capital. Hipotensiunea
arteriala este insotita de regula de tahicardie.
*Febra, absenta la inceput, apare la 12-24 de ore de la debut (in jur de 38°C

1
 *Alte semen: uneori stare de soc, paloare, tegument rece si umed, puls rapid si filiform, oligurie,
stare generala alterata.
Conduita de urgenta
*Asezarea bolnavului in decubit dorsal si interzicerea efectuarii oricarei miscari. Psihoterapie.
*Sedarea durerii (la indicatia medicului):
- morfina (sub controlul respiratiei) s.c., i.m., sau i.v. diluat
- mialgin s.c., i.m., sau i.v. diluat
- fortral i.m. sau i.v.
*Urmarirea T.A. si pulsului. Mentinerea T.A. cu perfuzii de glucoza 5%, dextran, marisang si HHC.
Corectarea extrasistolelor cu xilina de uz cardiologic.
Ingrijirea in spital. Vizeaza urmatoarele:
1. Instalarea bolnavului in pat
- Transportul bolnavului de la “Salvare” se face direct in sectia Cardiologie, Terapie intensive sau
interne cu targa intr-un timp cat mai scurt.
- Mutarea bolnavului de pe targa in pat o face personalul sanitar fara sa permita bolnavului nici o
miscare, pt a nu I se agrava situatia
- Se asigura un climat de liniste, salon bine incalzit, aerisit
- Pozitie cat mai comoda in pat
2. Aplicarea in continuare a masurilor de prim ajutor
- Sedarea durerii cu: morfina, mialgin, fortral
- Combaterea anxietatii cu: Diazepam, Niretal
- Oxigenoterapie
3. Supravegherea functiilor vitale
4. Recoltarea probelor de laborator: sange pentru dozari enzimatice, fibrinogen, glicemie, leucocite,
VSH, cholesterol, acid uric.
5. Prevenirea complicatiilor tromboembolice prin administrare de anticoagulante: Heparina, Trom-
bostop
6. Preintampinarea hiperexcitabilitatii miocardului cu xilina
7. Administrarea medicatiei se va face la pat pacientul fiind in pozitie orizontala. Se va face cu mare
punctualitate, deoarece intarzierile pot provoca bolnavului emotii inutile.
8. Alimentatia bolnavului va fi pasiva la pat in primele zile in decubit dorsal. Treptat se va trece la
alimentatie active la pat. Mesele vor fi fractionate pentru a se evita consumul de cantitati mari la o masa.
Regimul alimentar va fi hiposodat si hipocaloric. In primele zile va fi alcatuit din lichide si piureuri date

2
lent, cu lingura, ceaiuri, compoturi, supe lapte, sucuri de fructe, oua moi, dar si mai tarziu vor fi evitate
alimentele care produc gaze sau intarzie tranzitul intestinal. Se interzice total fumatul.
9. Urmarirea evacuarilor de urina si fecale. Se va servi bolnavul cu urinar si basinet, fara sa fie
ridicat in pozitie sezanda. Constipatia trebuie combatuta cu clisme uleioase sau laxative usoare.
10. Igiena bolnavului. Baia generala sau partiala se va face la pat fara sa fie oboist bolnavul.
11. Mobilizarea bolnavului se face astfel:
- repaus absolute la pat in prima saptamana
- durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia simptomelor si de prezenta complicatiilor.
- daca bolnavul nu are dureri, febra sau alte complicatii, incepand chiar din primele zile se pot face
miscari passive ale degetelor de la maini si picioare
- treptat se permite schimbarea pozitiei in pat si miscari active ale membrelor
- mobilizarea se face treptat
12. Crearea mediului psihologic favorabil
- se vor evita discutiile cu voce tare, chemarile la telefon
- nu se permite vizitarea in grup; se evita vizitele lungi
- nu se comunica vesti neplacute
13. Educatia sanitara
- se instruieste bolnavul la externare asupra modului de viata: modul cum trebuie luate
medicamentele, semnele supradozarii, prezentarea la control periodic. Se va insista asupra respectarii
regimului alimentar, nocivitatii fumatului, programului rational de munca si viata.