Sunteți pe pagina 1din 7

SFANTUL NIL SORSKI

Despre lucrarea
duhovniceasci
SCRIERI ASCETICE

Traducere din limba rusd de


Adrian Tdndsescu-Vlas
Cuprins

Predania Starelului Nil Pustnicul


cdtre ucenicii sdi, pe care tuturor le este
de folosin!5 a o €lv€d; i . . . .

Tipicul Cuviosului Nil Sorski ... .... 17


Inainte-cuofrntare
l':t

, 1.. Despre felurimea rdzboiului ghndit care este


purtat ut noi, despre biruinlele giinfrfrngerile
din el gi dnpre cum trebuie sd nefurryotriuint
cuosfrrdiepatimilor. ....24
2. Despre rdzboiul nostru cu cele zugrdaite mai sus
gi despre aceea id trebuie sdlebiruimpe toate
ryin aducerea-aminte de Dumnezeu gi.prin
paza inimii, adicd prin rugdciune gi linigtirea
minlii, gi despre cum sd facem aceasta.
Totaicigidespreharisme. .....30
3. Despre cum gi prin ce sd ne tntdrim chnd ain
rdzboaiele nenoinlei celei gfrndite. . . . . . . . . . 46
4. Despre tntdrirea tntregii lucrdri 3n
oiala iaastrd. . . .
5. Despre felurile luptei gi biruinlei noastre
asupra celor opt gfrnduri pdtimage de
cdpeteniegiacelorlalte... .....54
t25
CUPRINS

6. Despre toate ghndurile?ndeobqte . . . .. . 81 Comenzi:


www.librariasophia.ro
7. Desprg pomenirea morlii gi despre
Difuzare:
infricogdtoarea ludecatd: curu sd cugetdm suPuRcReru
Str. Ion Minulescu nr. 36, sector 3,
Ia ele pentru a dobhnQi?n inimile noastre
aceste g6nduri. .... 84
43L21,6, Bucuregti
Tel.: 02'L-320.61.19; fax: 021-9L9.10.84
e-mail: contact@super,graph.ro
8. Despre lacrimi: ce se cuztine a face celor www.librariasophia.ro
care aor sd le dobkndeascd www.sophia.ro

9. Desprepdzirea de sine dupd aceea .. . 103 Viagteptim la


LERARIASOPHIA
10. Despre tdierea grijilorgi despre negriia cea str. Bibescu Vodi nr. 19,
040L51, Bucureqti" sector 4
adeadratd, care este omorilreafald de toate.. 106 (l6ngi Facultatea de Teologie)
tel. 021-336. 10. 00 ; 0722.266.618
1-L. Despre aceea cd se cade a sdahrgi aceste
www. librariasophia.ro
Iucrdri nu inainte de,ztreme gitn mdiura
cuaenitd

Diata duhovniceasci a Cuviosului Nil . . . . 121'


SCRIERI ASCETICE

nu e supus noud. Cdci e cu neputinld sd nu ni se


faci nici o momeald a gAndului vrdjmdgesc. Cum
zice Simeon Noul Teolog, ,,de atunci cAnd diavo-
lul, pentru neascultare,I-a fdcut pe om surghiu-
nit din Rai gi de la Dumnezeu, a primit intrare
Despre felurimen rdzboiului ghndit care sd clatine gAndit pe oricine, impreund cu dracii
sdi". Cdci numai cei sporifi gi desdvArqili pot sd
este purtat cu noi, despre biruinlele qi
r6mAnd neclintili, dar gi acestora li se intAmpld
infrdngerile din el gi despre cum trebuie
cldtindri cAteodatd, precum zice SfAntul Isaac.
sd ne tmpotriaim cu osfrrdie patimilor
iNSOlmE este numitX impreund-vorbirea,
din patimd sau fdrd patimd, cu momeala care se
aratd minfii, altfel spus primirea gAndului insu-
flat de vrijmagul. Asta inseamnd deja cugetarea
f,elurite, aLr zis Pdrinfii, sunt bAntuirile rdz- la gAndul cel adus minfii. $i acest lucru, zicPd-
I'boiului gAndit cele asupra noastrd, biruin- rinlii, nu este cu totul nepdcdtos; insd afunci c6nd
lele qi infrAngerile din el: mai intAi este momea- omul dd lucrului dezlegare pldcutd lui Dumne-
14 apoi insofirea, apoi invoirea, pe urmd robirea zeu, poate fi gi vrednic de laudd. Iar noi dezle-
gi apoi patima. gdm aEa: dacd cineva nu va tdia momeala gAn-
MOMEALA, au zis Sfin,tii Pdrinli (Ioan Scd- dului viclear; ci va intra intrucAtva in impreu-
rarul, qi Filotei Sinaitul gi al1ii) este un gAnd sau nd-vorbire cu el Ei vrdjmagul va Pune deja in el
chip simplu a ceva ce s-a intAmplat, care tocmai gAnduri pdtimage, sd se strlduie sd le schimbe in
gAnduri bune. Iar cum sd le schimbe in gAnduri
a fost adus in inimd gi ardtat minfii. Iar Grigorie
bune vom arita pe urmd, cAnd Dumnezeu ne va
Sinaitul spune cd momeala este o insuflare care
da cuvAnt.
vine de la vrdjmagul, cum ar h ,,fd cutare lucru",
cum I-a zis gi lui Hristos, Dumnezeul nostru: iNVOInEA, au zis Pdrinfii, este inclinarea
zi ca pietrele acestea sd se facd p6ine (Mt. 4, 3). Pe cea cu pldcere a sufletului cdtre gAndul sau chi-
scurt, este oarecare gAnd adus in mintea omului. pul care s-a ardtat. Asta se intAmpli cAnd cine-
$i acest lucrq zic Pdrinfii, nu este pdcat, nu este va, primind gAndurile sau chipurile pe care i le
vrednic nici de laudd, nici de mustrare, intrucAt infdliEeazd vrdjmagul, se invoiegte intrucAtva in

24 25
SFANTUL NIL SORSKI SCRIERI ASCETICE

gAndul sdu sd fie aqa cum ii insufld gAndul cel Iar ROBIREA este fie inrobirea cea silnicd gi
vrdjmdgesc. Aceasta se judecd dupd mhsura age- fird voie a inimii, fie invoirea prelungitd cu g6n-
zdrii nevoitorului, iar stdrile nevoitorilor sunt dul cel ardtat, care e pierzdtoare pentru buna
asa: dacd cineva se afld in sporire qi a primit de noastrd stare. Cea dintAi este afunci c6nd mintea
la Dumnezeu ajutor sd goneascd gAndurile, dar e robiti de cdtre gAnduri cu silnicie, chiar dacd tu
se va lenevi gi, din nepdsare, nu se va strddui sd nu vrei, fiind furatd de gAndurile viclene - insd
alunge gAndurile viclene, nu va h fdrd de pdcat; cu ajutorul lui Dumnezeu o vei intoarce iardgi la
dar dacd cineva, fiind incepdtor gi incd neputin- tine, in scurtd vreme. Pe cAnd a doua este pierzd-
cios a goni momelile vicleanului, se va gi invoi toare pentru buna stare a sufletului, atunci cAnd
intrucAtva cu gAndul viclean" dar se va mdrturi- mintea, ca de o furtund cu valuri ndprasnice fi-
si Domnului fdrd sd intArzie, cdindu-se gi osAn- ind purtatd gi din starea cea bund scoasd la gAn-
dindu-se pe sinesi, gi-L va chemaintr-ajutor, pre- durile cele viclene, nu poate sd mai vind in stare
cum este scris: Mdrturisili-ad Domnului gi chemali buni qi impdcatd; lucrul acesta se intAmpld, in cea
numele Lui (Ps. 104, I), atunci Dumnezeu il va mai mare parte, de la degertdciune gi de la impre-
ierta, dupd mila Sa, pentru neputinla lui. Asta und-vorbirile cele multe gi de folos neaducdtoare.
au zis Pdrinlii despre invoirea cea gAnditd, cAnd Lucrul acesta intr-un fel se judeci dacd se in-
cineva, nevoindu-se, este biruit fdrd voie de ci- tAmpld in vremea rugdciunii gi altfel daci se in-
tre gAnd, dar rddicina minlii lui este intdritd in a tAmpld in altd vreme, intr-un fel -in privinla ce-
nu pdcitui qi a nu sdvArgi fdrddelege cu lucrul. Si lor de mijloc (nici bune, nici rele) gi altfel in pri-
aceasta este cea dintAi invoire. Iar cea de-a doua, vinla gAndurilor viclene. Dacd mintea este robitd
zice Grigorie Sinaitul, este cAnd cineva primeg- de gAndurile viclene in vremea rugdciunii, este
te de bund voia sa gAndurile vrijmagului gi, im- mai mare pdcatul, fiindcd in vremea rugdciunii
preund-vorbind gi insofindu-se fll ele, e biruit de mintea trebuie adunati la Dumnezeu, trebuie
ele qi nu se mai luptd impotriva patimilor, ci ia sd ia aminte la rugdciune gi si intoarcd spatele
cu tdrie hotdrArea de a face pbcatul sau chiar in- gAndurilor de tot felul. Iar dacd se intAmpld ro-
cearcd sd-l sdvArgeascd, dorind a implini ce qi-a birea in altd vreme, de la gAnduri privitoare la
pus in gAnd, dar intAmpind piedicd fie din prici- trebuinlele acestei vieli, nu este lucru pdcdtos, fi-
na vremii, fie din pricina locului, fie din alte pri- indci gi Sfinfii implineau, fdrd, vin5, trebuinfele
cini - gi lucrul acesta este deosebit de pdcdtos gi omenegti. Fiindcd in orice gAnd, au zis Pdrinfii,
supus pedepsei. dacd mintea va fi gdsitd in cugetare evlavioasd,

26 27
SFANTUL NIL SORSKI SCRIERI ASCETICE

cu Dumnezeu petrece - iar gAndurilor viclene se Pdrinfii. Sd ludm, de pild5, patima curviei: dacd
cuvine a le intoarce spatele totdeauna. vreun om este luptat de patima cdtre cineva, tre-
Iar PATIMA" adevdr spun Pirinfii, este ceea buie sd se fereascd de acela in tot chipul: gi de im-
preuna-vorbire, gi de impreuna-petrecere, gi de
ce, cuibdrindu-se in suflet vreme indelungatS, se
atingerea de hainele lui, gi de mirosul lui. Cdci
preschimbd in ndrav prin obignuinfd; pe urm5,
dacd nu se va feri de toate acestea, va sdvArgi pa-
pe om il furd patima de buni voia lul gi-l invi-
tima 9i va curvi cu gAndurile in inima sa, au zis
foreazd mereu prin gAnduri pdtimage insuflate
Pdrinfii, singur aprinzAnd in sinegi cuptorul pa-
de vrdjmag, prinzAnd tdrie de la insolire qi de la
timilor, ca pe niqte fiare aducAnd in casa suflefu-
deasa impreund-vorbire, gi prefdcAndu-se in obi-
lui gAndurile viclene.
cei prin multa dedare gAndurilor gi inchipuirilor.
Aceasta se intAmpld cAnd vrdjmagul ii infSligeazi
j
::)
adesea omului vreun lucru care alAfd patima qi
*l
t aprinde in el impdtimirea de aceasta mai mult ca
de altceva, qi acela, vrAnd-nevrAnd, este biruit in
gAndul sdu de acea impdtimire. Are loc aceasta
mai ales cAnd cineva, din nepdsare, mai inainte
vreme se insotea gi impreund-vorbea cu gAndul
adeseori, adicd se gAndea de bund voia sa la lu-
crul acela in chip necuvenit.Lato!i, aceasta duce
la una din dou6: ori la pocdinld pe mdsurd, ori
la chinuri in viitor. Trebuie, adicd, ori sd ne po-
cdim qi sd ne rugdm a h izbdvifi de acea patim5,
fiindcd omul va merge in munci pentru nepocd-
in!d, nu pentru cd e luptat. Cdci dacd ar sta altfel
lucrurile, fdrd desdvArgiti nepdtimire n-ar putea
sd primeasci nimeni iertarea picatelor, cum zice
Petru Damaschinul.
Iar cel luptat de o patimd, oricare ar fi aceasta,
trebuie sd se impotriveascd ei cu osArdie, au zis

28
SCRIERI ASCETICE

Rizboiul cel inlelegdtor gi iscusit, zic Pdrin-


!ii, sti in a tdia inceputul gAndului care a venit
care se numegte momeal5, qi a ne ruga neincetat
2 - pentru cd, spun ei, cel care se impotrivegte ce-
lei dintAi, adici momelii gAndului, dintr-o datd
Despre rdzboiul nostru cu cele zugrdaite mai le taie pe toate cAte urmeazil.Drept aceea, cel ce
sus gi despre nceea cd trebuie sd le biruim pe se luptd intru inlelegere o alungd pe insdgi mai-
ca rdutdfilor, adicd momeala cea vicleand ce se
toate prin aducerea-aminte de Dumnezeu gi
apropie de minte. $i se cuvine ca in vremea ru-
prin paza inimii, adicdprin rugdciune gi
gdciunii sd ne nevoim a ne pdstra mintea surdd
liniqtirea minlii, gi despre cum sd facem
gi mutd, precum a zis Nil Sinaitul, gi a avea ini-
aceasta. Tot aici gi despre harisme. m6, zice Isihie Ierusalimiteanul, care tace de ori-
ce gAnd, oricAt de bun ar pdrea acesta - pentru
c5, spune acelagi, gAndurilor nepdtimaqe le ur-
meazdunele pdtimaqe, precum s-a cunoscut din
hotdrdsc ca lupta impotriva celor cercarel, gi intrarea celor dintAi se face pricind de
f)drinfii
I zugrdvite mai sus sd se poarte cu o putere intrare gi celorlalte. $i intrucAt s-a zis cd gAndu-
deopotrivd puterii potrivnicului, atunci cAnd, in rilor bune le urmeazX cele viclene, se cuvine sd
atArnare de propria sa voie, cel luptat fie cd bi- ne silim a t6cea cu cugetul gi in privinfa gAndu-
ruiegte, fie cd suferd infrAngere in mintea sa; mai rilor care par drepte, gi a cduta mereu spre adAn-
pe scurf trebuie si ne impotrivim gAndurilor vi- cul inimii Ei a spune: ,,Doamne, Iisuse Hristoa-
clene pe cAt ne std in putere. Aceasta este pricina se, Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-md!" - toate cu-

cununilor sau a chinurilor - a cununilor pentru vintele; cAteodatd pe jumitate: ,,Doamne, Iisuse
biruitori, a chinurilor penfru cei ce au pdcdtuit gi Hristoase, miluiegte-m5!" sau, iariqi schimbAnd:
nu s-au pocdit in aceastX viafd. Greqeala supusd ,,Fiullui Dumnezeu, miluiegte-m6!" - precum gi
chinurilor, zice Petru Damaschinul, este atunci este mai lesne incepdtorilor, dupd cuvAntul lui
cAnd ajunge pAnd la faptir; iar celor ce luptd cu Grigorie Sinaitul: ,,Se cuvine a face schimbare
tdrie gi nu sldbesc in rdzboiul cel aprig cu vrdj- nu deseori, ci cAteodatd." Mai fac acum pdrinfii
magul li se impletesc prealuminate cununi. 1
S-a stabilit din experienla practicd (n, tr.).

30 3l

S-ar putea să vă placă și