JURNALUL

Jurnalul este un text nonliterar care conține însemnările zilnice ale unei persoane despre evenimente, întâmplări,
călătorii.

Exemplu -

Intrare prin efractie, spargerea locuintei

Imaginează-ți că ai participat alături de o fetiță la descinderea nocturnă în casa familiei Davenport. Redactează o notă
din jurnalul tău, de cel puțin 150 de cuvinte, care să cuprindă prezentarea unei emoții/a unui sentiment din timpul
acesteia, o secvență narativă, una descriptivă și una explicativă. Data redactării jurnalului este 12 noiembrie 2020.

Ma incerca nelinistea,curiozitatea,inima imi

batea cu putere si aveam sufletul incordat

Pagina de jurnal in care prezint o emotie de atunci cand am spart casa familiei Davenport, alaturi de
fetita din text.+ descriere,+naratiune+ explicatie+noapte

In timp ce adunam in
saci Am recurs la acest gest
Intrati in casa ,am
produsele...deodata,u ,deoarece.....
fost uimiti de ce am
n caine urias se
vazut: perdele de
apropie de noi....ne
matase,pahare de
urmareste...o musca
cristale......covoare.
pe prietena...
.....

12 noiembrie 2020,
Draga jurnalule,
Pe data de 10 noiembrie 2020,noaptea tarziu,am decis sa ma intalnesc cu Ben.Ea a venit cu idee nebuneasca:
sa mergem sa furam din casa familiei Davenport.Am decis amandoua sa facem acest gest deoarece/pentru ca familia
respectiva este foarte instarita,bogata tare si am putea sa ajutam multi oameni sarmani. =EXPLICATIV
Planuind cum sa procedam, ma simteam foarte nelinistit,agitat,fiindca nu mai facusem niciodata asa ceva.Am
intrat pe la ora unu noaptea pe fereastra de la parter si am mers in sufrageria acestora cu lucruri de pret/ in camara cu
multe produse alimentare.Inima imi batea tare/repede, sunetele parca se auzeau mai puternice si simteam ca aerul nu
imi ajunge.Am fost foarte uimit cand in fata ochilor se intindeau sute si sute de produse: rafturi cu paine,lazi cu
dulceturi,cutii cu bomboane,pachete de carne si branza,farfurii pline cu fructe exotice si legume rare.=DESCRIPTIV
Deodata,in timp ce incarcam sacii cu produse si ii duceam usurel la masina,un caine mare a inceput sa alerge
spre noi,sa latre ,iar noi am fugit cat ne-au tinut picioarele.In urma noastra,multe lumini s-au aprins la casa familiei
Davenport.Insa nu ne-a urmarit nimeni si am indeplinit misiunea noastra.=NARATIV
A fost o experienta inedita,caci nu mai facusem asa ceva niciodata,dar am putut sa bucuram multi oameni saraci care
nu aveau ce pune pe masa.
 INTERVIUL

Este un text nonliterar, jurnalistic, de tip informativ. Este organizat sub forma unui dialog scris sau oral între un
reporter/jurnalist și o persoană, în legătură cu o anumită temă. Interviul poate fi publicat în scris, poate fi înregistrat
sau transmis la radio, TV sau în mediul online.

Punctul de plecare al oricărui intreviu este întrebare. Există întrebări deschise, care oferă celui întrebat posibilitatea de
a-și exprima punctul de vedere în legătură cu tema, și întrebări închise, care nu permit decât răspunsuri de tipul „da”
sau „nu”. Este bine ca într-un intreviu să se folosească întrebările deschise.

Un interviu presupune parcurgerea unor etape:

a. Alegerea temei și a persoanei intervievate
b. Pregătirea întrebărior pentru interviu, pe baza unei documentări
c. Realizarea interviului
d. Transcrierea interviului

Există mai multe tipuri de interviuri:

a. Interviul jurnalistic – este o discuție, o convorbire între un jurnalist și o persoană care prezintă interes pentru
public
b. Interviul de angajare – este un dialog între candidatul la ocuparea unui loc de muncă și angajatorul care oferă
postul
c. Interviul de cercetare – este utilizat ca metodă de cercetare, aplicată atât în diverse științe, cât și în desfășurarea
unor activități profesionale

Interviu cu doamna învățătoare Moise Zoia,

cel mai vârstnic cadru didactic în viață al Școlii „Arhitect T.T. Socolescu”, Păulești-Prahova

O frumoasă zi de toamnă, frunze arămii valsează, grăbindu-se să protejeze pământul, de iarna, ce , cu siguranţă, va sosi.
Vocea cunoscută mă determină să ajung la poartă: e chiar prietena de-o viaţă a mamei- Ana( bunica), doamna de a cărei
absenţe, de la ziua şcolii, ne îngrijoraserăm mulţi: nu se simţise prea bine …,dar acum iat-o în poartă!
Vă voi face cunoştinţă cu cineva: o adevărată Doamnă. Azi îşi …”aşterne!” o parte a vieţii, pentru voi! Persoană specială,
doamna învăţătoare, a primit anul acesta, pe data de 16 octombrie 2008, zi festivă pentru şcoală (dar şi pentru satul nostru):
Diploma Pentru Cel Mai Vârstnic Cadru Didactic în Viaţă, 75 de ani!?.
N-am mai stat pe gânduri şi am început!( mă numesc Cristi- Ana, voi fi CA!)

CA: Aş vrea să ştiu dacă Şcoala Păuleşti a însemnat început de drum pentru doamna învăţătoare Zoia Moise?
ZM: Nu! În primii ani am predat la Râfov, în satul Moara Domnească. M-am “ întors acasă” în jurul anilor 1960, în urma
unei pensionări. De acum am predat, aici, continuuu – 30 de ani!
CA: Aţi profesat încă de pe vremea comuniştilor...
ZM: Exact! Pot spune că am avut o activitate intensă( aşa cum era pe atunci!): am fost instructor la pionieri...chiar şi acum
mai am, pe undeva, costumul de conducător.
CA: 30 de ani...mulţime de timp! Ce v-a determinat să rămâneţi aici?
ZM: Am fost prinsă de război în şcoală şi a trebuit să mă mut la Ploieşti, pentru o perioadă scurtă, însă faptul că aici am
învăţat primele “buchii”, şi pentru că aici am ţinut pentru prima dată creionul în mână, m-a legat de şcoală şi de acest loc!
CA:Pariez că vă amintiţi cu plăcere de o mulţime de lucruri!
ZM: Aşa e. Îmi amintesc cu drag de incredibilul colectiv de profesori şi de dragostea nemărginită pentru învăţătură. Să ştii
că le-am fost învăţătoare chiar propriilor copii, dar şi fiilor a numeroase cadre didactice din sat.
CA: Cum aţi resimţit momentul...despărţirii?
ZM: Oo, acesta a fost un pas dureros : despărţire de colegi- marea familie, de copii şi chiar de şcoală a fost extrem de
grea ! Au existat clipe când îmi doream să-i spun noii, tinerei, învăţătoare ...să mă mai lase câteva zile la catedră. Mă temeam să
nu-i fac rău: erau nişte vremuri...

Acum, la cei 75 de ani pe “care- i poartă în spate”, Doamna Învăţătoare Moise Zoia, îşi aminteşte cu drag clipele petrecute
în Şcoala Păuleşti, clipe de dăruire, de prietenie şi de echilibru, şi ori de câte are posibilitatea se întoarce cu drag in spaţiul
acesteia!
Elev: Popescu Cristi-Ana, clasa a VII-a, Şcoala “Arhitect T.T.Socolescu”, Păuleşti-
Prahova
 SCRISOAREA

În dreapta sus se trece tot timpul data și locul din care scriem respectiva scrisoare. Opțional se poate trece și
adresa exactă (exemplu: Aleea Nucului, nr. 6)

Formula de apel: trebuie să fie scurtă și să fie în funcție de destinatarul scrisorii (cel ce primește scrisoarea).
Aceasta se scrie pe mijlocul paginii, dar de multe ori se poate scrie și de la capăt, fără alineat, caz în care se va lăsa un
spațiu liber ca să delimiteze formula de apel de corpul scrisorii. Aceasta poate fi: „Dragă Mihai,” sau
„Domnule/Doamnă Director”. A se reține! În formula de apel a scrisorii se scrie tot timpul cu literă mare funcția
destinatarului, deci o să avem: „Domnul Director/Manager/Recruiter/Inginer/Profesor/Doctor”. De asemenea,
OBLIGATORIU, după formula de apel vom pune virgulă (,).

Textul (corpul) scrisorii: fiecare idee nouă trebuie să înceapă cu un alineat îndentat spre dreapta. Ideal, o să
avem în primul alineat o prezentare succintă a motivului pentru care scriem scrisoarea, apoi o dezvoltare a subiectului
scrisorii în restul alineatelor, iar obligatoriu o formulă de încheiere, de „retragere” într-un alineat separat.

Formula de încheiere: se plasează spre dreapta, tot timpul cu virgulă după și depinde de destinatarul
scrisorii. Dacă este vorba de cineva cu care ai o relație amicală, aceasta poate fi ceva de genul „Cu prietenie,” sau „Al
tău,” sau pur și simplu te semnezi: „Andrei”. Dacă scrisoarea este adresate unui Director, să zicem, în formula de
încheiere vom avea de scris: „Domnului Director al Liceului Teoretic „A. I. Cuza”. Nu uita de majusculă. E important
să știi exact denumirea instituției unde îți vei plasa scrisoarea, însă acesta cazuri se întîlnesc mai mult în scrisorile de
intenție.

Tonul și cuvintele folosite în scrisoare trebuie tot timpul să aibă în vedere cui adresăm scrisoarea. De
exemplu nu poți spune Decanului în încheiere: „Gros bisous,” adică „mulți pupici”, ci această formulă se potrivește
mai degrabă cînd scrii unui prieten sau unei prietene.

MODEL DE SCRISOARE FAMILIALA

Structura:

 In partea de sus, dreapta, a colii, se marcheaza localitatea, ziua, luna (cu litere) si anul redactarii. Virgula este
obligatorie intre localitate si data.
 Urmeaza o formula de adresare, asezata in centrul colii, sus, din care sa reiasa gradul de rudenie dintre
expeditor si destinatar, urmata obligatoriu de o virgula. Ex: “Draga mama”, “Scumpul meu fiu”, “Dragii mei”
etc.
 Introducerea scrisorii sa evite formule cum ar fi: “In primele mele randuri, va informez ca sunt sanatos…”. In
schimb, se pot exprima idei legate de necesitatea trimiterii scrisorii, de timpul in care nu s-au vazut cei doi sau
de amanunte legate de viata cotidiana.
 Cuprinsul va contine amanunte legate de probleme de ordin strict familia, ce constituie scopul scrisorii: un
eveniment personal, o intentie de ordin general-familial, cererea/acordarea unor sfaturi sau ajutoare de orice
tip. Incheierea: aceasta parte va cuprinde propozitii legate de nerabdarea cu care se asteapta raspunsul,
sperante in realizarea unui proiect comun, promisiuni sau multumiri.
 Formula de incheiere apare in dreapta, lamica distanta de ultimul rand: “Cu drag…”, “ Te sarut” etc. Virgula
este obligatorie dupa formula de incheiere, caci urmeaza prenumele expeditorului: “A ta fiica, Monica.” ( se
scrie mai jos, in dreapta)
 Eventualele completari pot sa apara in josul paginii, dupa P.S (post-scriptum).
 MODEL DE SCRISOARE DE MULTUMIRE

Scrisoarea de multumire este un text epistolar prin care se transmite recunostinta unei persoane / personalitati pentru
solicitudinea de care a dat dovada fata de o cerere de-a expeditorului, pentru alte actiuni / atitudini care nu au legatura
directa cu expeditorul, dar care-l pune intr-o lumina favorabila, pentru adresarea unei invitatii la un eveniment etc.

Structura:

 Localitatea si data sunt notate ca in scrisoarea familiala.

 Formula de adresare va marca respectul si consideratia fata de destinatar, prin functia sa (nu se permite notarea
numelui): “Stimate Domnule Director/Ambasador/Presedinte”.
 Introducere: contine formula de multumire: “Pentru onoarea de a fi…”, “Pentru amabilitatea cu care…”,
“Pentru
 consideratia cu care…”.
 Cuprins: se evoca pe scurt evenimentul ce a constituit cauza scrisorii, persoanele importante prezente, ecourile
evenimentului si cateva aprecieri elogiative cu referire la rolul destinatarului in cele de mai sus. Pot fi notate
eventuale promisiuni ale expeditorlui.
 Incheierea consta intr-o formula amabila, dar nu excesiv de cordiala: “Cu deosebita stima”, “Cu respectful
cuvenit”, “Cu distinsa stima” etc.
 Numele expeditorului (prenumele si numele) apare in final, se marcheaza citet in partea de jos, dreapta, la mic
interval de ultimul rand scris.

MODEL DE SCRISOARE AMICALA

Scrisoarea amicala se caracterizeaza prin continutul ei distins, lipsit de formalisme, deoarece se adreseaza
prietenilor, colegilor, coechipierilor dintr-o colectivitate de orice fel. Ea poate anunta evenimente personale, framantari
de moment, experiente inedited prin care a trecut expeditorul, in legatura cu acestea el putand cere un sfat, ajutor
material, oincurajare etc.

Structura este identica cu a celorlalte tipuri de scrisori, doar ca formula de adresare va fi degajata: “Draga Mihai”,
“Mimisor”; in acelasi ton pastrandu-se si continutul precum si formula de incheiere: ”Salut”, “Bafta la toate”, “Ciao!”
etc. Semnatura, de fapt, consta in numele expeditorului care poate fi si el cel de alint, porecla sau simplu prenumele.
Desi continutul va fi adecvat din punct de vedere formal relatiei amicable dintre destinatar si expeditor, totusi nu e
bine sa depaseasca limitele limbajului colocvial, spre argou. De asemenea, formule precum: “Din primele mele
randuri…” sunt de evitat.

- Exemplu -
Constanța, 10 noiembrie 2021
Dragii mei părinti,

Dragii mei părinți, eu am ajuns cu bine la Constanța acum 2 zile și va scriu aceste rânduri pentru a nu va
îngrijora, până acum am mers cu prietenii la mol, pe plajă și în vizită un bun prieten, Marius.
Aș dori să îmi spuneți cum se simte bunica deoarece, când am plecat mi s-a spus că nu e prea bine dar sper că
în următoarele zile să-i treacă răceală. Sper că Rex, nu-mi va duce dorul, prea tare - deși eu i-l duc deja, îmi este tare
dor de lătratul lui.
Va rog să transmiteți bunicii, mătușii și unchiului urări de bine și de sănătate - va îmbrățișez cu drag pe toți!
Vă iubesc, respect și sper să-mi răspundeți cât mai curând și aveți grijă de voi.
 Vă scriu curând,
Cu drag, al vostru copil
Răzvan
CEREREA

Este un tip de text prin care cineva adresează oficial o solicitare unei persoane dintr-o instituție.

O cerere conține trei părți, fiecare cu elementele sale specifice:

a. Partea inițială sau adresarea
 Cuprinde menționarea funcției persoanei căreia îi este destinată cererea
 Adresarea se plasează centrat, la aproximativ 10 cm de marginea de sus a paginii
b. Cuprinsul cererii
 Are, de regulă, două paragrafe
 În primul paragraf sunt precizate: numele complet al solicitantului, statutul acestuia, date generale de
identificare și scopul cererii
 Al doilea paragraf cuprinde o explicație, o motivație pentru cererea formulată
c. Partea finală
 Se pprecizează, pe același rând, data la care a fost redactată cererea, în partea stângă, și semnătura
solicitantului, în partea dreaptă
 În partea de jos a foii, în stânga, este menționată persoana căreia i se adresează cererea, cu funcția pe
care o deține în cadrul instituției
 MODEL DE CERERE

8 – 10 cm, spatiu pentru numarul de inregistrare si raspuns

Domnule Director,
Spatiu de 3 cm

Aliniat
Subsemnatul, Andrei Popovici, elev in clasa a XII-a la Grupul Scolar  « Nicanor
Morosan » Pirtestii de Jos, Suceava, domiciliat in comuna Pirtestii de Jos, Str. Morii, Nr.
10, solicit, prin prezenta, eliberarea unei adeverinte din care sa rezulte ca sunt elev la
acest liceu.
Aliniat
Respectiva adeverinta imi este necesara pentru inscrierea la Biblioteca
comunala “Mihai Eminescu”.
Spatiu de 3 cm

(Data) 20 septembrie 2007 (Semnatura) Andrei Popovici

Spatiu de 3 cm

Domnului Director al Grupului Scolar „Nicanor Morosan”, Pirtestii de Jos, Suceava

 MODEL DE ARGUMENTARE-
CARACTERIZARE DE PERSONAJ (DINTR-UN TEXT LA PRIMA VEDERE)

Personajul este instanța narativă prin intermediul căreia autorul textului transmite mesajul către cititor,
reflectând gândirea sa în aceste ființe de hârtie și antrenându-le în derularea unor evenimente pentru a le descoperi
caracterul.
Personajul ............... (numele lui) din opera ............ (titlul operei), scrisă de ……………….. (numele autorului)
este principal/secundar/individual, fiind surprins într-un moment semnificativ din viața acestuia. Portretul său este
creionat în text prin îmbinarea mijloacelor de caracterizare directă realizată de narator și alte personaje cu mijloacele
indirecte de caracterizare prin fapte, limbaj, atitudinea față de celelalte personaje, comportament.
Portretul fizic este realizat în mod direct de narator/de alte personaje/prin autocaracterizare și este limitat la
câteva detalii semnificative …………. (se precizează aceste detalii și se va indica un citat ilustrativ). Naratorul
folosește epitete de caracterizare pentru a realiza un contrast între el si celelalte personaje ………..(se precizează
aceste detalii și se va indica un citat ilustrativ).
Portretul moral este complex, fiind realizat mai ales prin mijloace indirecte …….. (se vor enumera toate
modalitățile de caracterizare indirectă prezente în text: comportament/limbaj/mediu/vestimentație/nume etc.).
Comportamentul…………….. (citate din text) sugerează…………………… (ce trăsătură de caracter
sugerează fiecare citat în parte). Prin limbaj………………………..(citate din text) este scoasă în
evidență………………….. (ce trăsătură de caracter sugerează fiecare citat). Mediul în care trăiește personajul
……………………(citate din text) trimite la……………… (ce trăsătură de caracter trimite mediul în care trăiește
personajul). Vestimentația………………….(citate din text) conturează ………………….(ce trăsătură de caracter
conturează vestimentația). Prin intermediul numelui, autorul dorește să atragă atenția asupra…………………. (asupra
cărei trăsături de caracter dorește autorul să atragă atenția prin intermediul numelui).

1. Prin urmare, personajul……………….(numele lui) are ca trăsătură dominantă de caracter………………….,

care încadrează personajul într-o tipologie umană, cea a …………….(exemple de tipologii umane: aventurierul, omul
înțelept, zgârcitul, parvenitul, curajosul, intelectualul, obsedatul, tânărul în devenire, copilul universal (Nică),
domnitorul tiran, ratatul, comicul etc.).

2. În concluzie, protagonistul operei literare ...../ fragmentului operei literare de .... reprezintă prototipul omului

perseverent/conștient/harnic/răsfățat/needucat ..., care știe să se impună în fata celorlalți, oferindu-le un model (sau
nu) de comportament demn de urmat.

3. În concluzie, fragmentul dat m-a impresionat prin măiestria scriitorului de a contura, prin puține mijloace
artistice, un portret care rămâne ca un exemplu de simplitate/modestie/demnitate/curaj/înțelepciune/noblețe
sufletească/sensibilitate ăi poate constitui un model pentru fiecare dintre noi.
 STRUCTURA DISCURSULUI

Structura discursului ofera vorbitorului posibilitatea sa isi urmareasca ideea centrala si modul in care urmeaza
sa o sustina. In acelasi timp duce la o mai usoara intelegere a ideilor prezentate, facilitand convingerea audientei. Acest
material va pune la dispozitie indicii despre modul in care se construieste structura unui discurs si despre elementele
de baza care o compun.

Partile din care se compune discursul sunt:

A. INTRODUCEREA = Este partea de inceput a unui discurs si trebuie sa traseze linia de desfasurare a
discursului, continand ca elemente principale
 Salutul
 Prezentarea personala (numele si prenumele)
 Enuntarea temei
 Prezentarea ideii centrale a discursului (si a argumentelor)
 Explicarea termenilor care urmeaza a fi folositi (definitii) daca este necesar

Enuntarea temei, a ideii principale si a argumentelor inca din inceputul discursului este necesara pentru a putea
oferi publicului o imagine despre intregul continut. In mod similar, definirea termenilor specifici asigura vorbitorul
ca in timpul discursului nu vor aparea termeni care sa ridice probleme publicului.

Explicatiile devin necesare atunci cand se folosesc termeni tehnici, neologisme sau concepte specifice anumitor
domenii de activitate cum ar fi: medicina, relatiile publice, tehnica de calcul etc.
Scopul principal al introducerii este de a capta atentia publicului. De asemenea, se urmareste si atragerea simpatiei
(captatio benevolentia) din partea acestuia. De aceea se pot folosi, mai ales de catre vorbitorii experimentati, glume
sau lucruri menite sa creeze senzatie.

B. CUPRINSUL = Este partea discursului in care se prezinta argumentele si se aduc dovezi in sprijinul acestora.
Pe parcursul acestei sectiuni trebuie urmarite:
 Dezvoltarea ideii centrale
 Dezvoltarea argumentelor
 premisa
 rationament
 concluzie
 Exemple (dovezi) care sa sustina argumentele
 Expune logic ideile principale, argumentele, informațiile relevante pentru fiecare idee
 Înainte de a trece de a o idee la alta, rezumă într-o frază ideea principală pe care tocmai ai expus-o
 Folosește expresii specifice: „În primul rând”, „În al doilea rând”, „Voi începe prima dată cu ......, Voi continua
cu..... Voi sfârși prin .......”

Pentru a nu se pierde atentia publicului, pe parcursul prezentarii argumentelor trebuie evitata monotonia. Din
acest motiv inaintea introducerii punctelor cheie ale discursului se folosesc tehnici de captare a atentiei. Tehnicile de
captare a atentiei constituie subiectul unui articol separat.

C. CONCLUZIA = Este partea finala si trebuie sa ofere o privire de ansamblu asupra discursului. In cadrul ei, in
masura timpului ramas, trebuie urmarite pe scurt:

 Explicarea eventualelor neclaritati aparute de-a lungul discursului (daca au o importanta majora in sustinerea
ideii principale)
 Accentuarea punctelor puternice ale discursului
  Privire de ansamblu asupra intregului discurs

Explicarea eventualelor neclaritati din timpul discursului este importanta mai ales cand acestea au un rol cheie
in intelegerea argumentelor.
Accentuarea punctelor puternice in finalul discursului ofera o garantie sporita asupra faptului ca acestea au fost
retinute si ca vor conta in luarea deciziei.
Pe parcursul concluziei se urmareste atingerea unui tonus maxim, scopul fiind convingerea audientei asupra celor
spuse, dar evitandu-se agresivitatea.
Desi repetitia punctelor importante din discurs poate parea la un moment dat plictisitoare, cheia claritatii si a
abilitatii retorice se poate reduce la sintagma:
"Spune-le ce o sa le spui"
"Spune-le ce trebuie sa le spui"
"Spune-le ce le-ai spus

Exemplu:
https://www.paulolteanu.ro/public-speaking-modele-de-discurs/
 COMPUNEREA REFLEXIVĂ

Compunerea reflexiva este compunerea in care naratorul (eul liric, in functie de cerinta) isi exprima ideile si
sentimentele personale cu privire la un anumit lucru, sau o intamplare. Pe scurt, isi spune parerea lui.
Opusul este compunerea obiectiva in care sunt prezentate intamplarile fara adaosuri, asa cum sunt ele, fara pareri
proprii.

Exemplu 1: Compunerea reflexivă, clasa a VIII-a

„Persoana speciala
Mereu apar persoane in viata noastra,iar, uneori, ajungem sa tinem la ele, cu sau fara voie.
Candva, intr-un scapatat al stelelor, cineva a aparut in viata mea: un baiat cu parul usor ciufulit ce avea luciri de
luna, adunate pe fruntea inalta, usor mirata, iar ochii mari se micsorau, cateodata, luand o forma usor alungita.
 L-am privit, fara sa-si dea seama si fata lui semana, parca, cu un portret dintr-un tablou vechi, misterios, cu un
zambet discret. Ne-am intalnit amandoi intr-o prietenie copilareasca: eu-sportiv, guraliv, inalt, desirat, dezordonat,
vorbind tare, intr-o continua miscare;el discret, tacut, punctual, elegant, chiar si-n uniforma de scoala, cu glas grav si
amabil.
Invat in fiecare clipa de la el ce este iubirea pentru fiinta ce m-asteapta in pragul casei, tremurand atunci cand
ma vede nelinistit; ce este iertarea pentru greselile copilaresti, dar care peste timp ma pot marca, invat ce inseamna
bucuria de a strange o mana intinsa prieteneste, ce inseamna o floare, lumina zilei si a noptii si multe, multe, multe…
Il privesc mergand usor, dar hotarat, inalt, putin aplecat spre cel de-alaturi si am o revelatie: da! seamana cu un
print din gravurile medievale……Si-l admir.”

Exemplu 2: Compunerea este la persoana a III-a, dar poate fi trecută la persoana I, dacă așa specifică reperele.

„Prima întâlnire a unui copil cu marea

Mihai avea 13 ani. Era un copil obișnuit, dar cu o problemă pe care unii ar considera-o un pic neobișnuită:
pielea sa, de un alb-străveziu, era un impediment în calea lungilor plimbări pe care și le-ar fi dorit sub soarele zâmbitor
al verii. Părinții îl protejau cu multe creme și multe straturi textile, ușoare și diafane, dar mereu suficient de opace
pentru a-i mulțumi.
De aceea nu fusese niciodată la mare.
Până acum.
Anul acesta lucrurile aveau să se schimbe! După pregătiri îndelung negociate, un drum nesfârșit pe șosele
prăfuite, priviri fugare la crâmpeie de străluciri printre vapoare din goana mașinii pe drumul de cazare către hotel, iată-
l în sfârșit pe plajă, cu picioarele afundându-i-se la fiecare pas în nisip! Marea! Recunoștea că era copleșit. Deși o
aștepta, era luat prin surprindere. Întinderea nesfârșită, aerul ușor rece și ușor sărat, țipetele pescărușilor, strălucirea pe
alocuri întunecată, pe alocuri orbitoare a undelor mișcătoare, toate îl potopeau într-o senzație de prea-plin, ca un
motagne-russe. Aici, era tulburată și învălurită. În depărtare, se liniștea la supafață, dar parcă purta o lupă misterioasă
în adâncuri. Era vie, ademenitoare și amenințătoare. Se simți dintr-o dată mic, în fața a ceva ce poate arăta că natura
este supremă, magnifică și cu rostul ascuns de ne aminti, nouă, oamenilor, că ne putem bucura uimiți de lucruri mai
presus decât noi. Rămase cu toate lucrurile în brațe, geanta de plajă cu zecile de loțiuni, umbrela, salteaua, încremenit.
Părinții trecură încet, cu grijă, pe lângă el, ca și cum ar fi fost martorii  unui moment solemn.
Întotdeauna e bine de respectat prima întâlnire a unui copil cu marea.”