MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII

MOLDOVA
ACADEMIA „ŞTEFAN CEL MARE” al MAI

FACULTATEA: Drept, ordine publică și securitate civilă

CATEDRA: „Drept public”

TEMA: ,,Sistemul electoral în Republica Moldova”

A elaborat: Siminel Diana,

DFRT-203,ANUL II.

Conducător ştiinţific: Cerguța Elena

CHIȘINĂU, 2021
 Cuprins:
1. Introducere………………………………………………………...3
2. Sistemul majoritar…………………………………………………4
3. Reprezentare proporțională..............................................................8
4. Sistemul electoral mixt ...................................................................11
5. Concluzie.........................................................................................13
6. Bibliografie.....................................................................................14

2
Introducere
Sistemul electoral este ansamblul de reguli care sunt adoptate într-
o democrație reprezentativă pentru a transforma preferințele sau voturile
exprimate de alegători în timpul alegerilor pentru locurile care urmează să fie
ocupate în cadrul Parlamentului , sau mai general al unei „ adunări
legislative ”.
Dar și sistemul electoral este reprezintă un ansamblu de legi, reguli,
reglementări ce realizează transformarea voturilor în mandate (locuri în
legislativ).

Primele contribuții la alocarea de locuri au fost făcute după 1787 , anul

aprobării Constituției Statelor Unite , și au fost redescoperite independent
în Europa la sfârșitul secolului al XIX-lea .

Cercetarea științifică contemporană se concentrează mai mult pe

examinarea efectelor politice și statistice ale legilor electorale (în special
luând în considerare strategia de comportament a partidelor și / sau a
alegătorilor asupra rezultatelor votului, utilizând teoria jocurilor ), decât
studiul abstract al regulilor.

Scrutinul electoral reprezintă totalitatea actelor care constituie

operaţiunea electorală propriu-zisă. În mod curent scrutinul se confundă cu
modul de scrutin care înseamnă însă felul în care este concretizat şi aplicat
actul electoral. Consacrarea prin lege electorală a unui anumit mod de scrutin
reprezintă un moment de discordie majoră între partidele politice deoarece
fiecare dintre modurile de scrutin avantajează unele partide dar dezavantajează
altele. Alegerile au apărut încă în perioada tribala unde de regulă modul de
alegere erau aplauzele sau ovaţiile. Evul mediu, mai ales din cauza alegerilor
din interiorul bisericii catolice a utilizat votul unanim, situaţie care a creat
mari dificultăţi în alegerea papei.

3
Sistemul majoritar
Sistemul majoritar este caracteristic pentru Republica Moldova încă
din perioada anilor 90’. În anul 1988 Sovietul Suprem al URSS adopta Legea
cu privire la alegerea deputaților poporului ai Uniunii Republicilor Sovietice
Socialist.2 Acest act normativ de importanță unională a pregătit terenul juridic
pentru desfășurarea alegerilor în Sovietul Suprem al URSS. Pe cale de
consecință a acționat Sovietul Suprem al RSSM adoptând Legea Republicii
Sovietice Socialiste Moldovenești cu privire la alegerile deputaților poporului
ai RSS Moldovenești.3 Acest act normativ a stabilit cadrul juridic în vederea
desfășurării viitoarelor alegeri (stabilite pentru 25 februarie 1990) în Sovietul
Suprem al RSSM. Respectiva lege instituia 380 de circumscripții electorale
uninominale (art.15). În consecință, numărul de aleși ai poporului urma să
constituie la fel – 380. Potrivit art.31 al legii, “dreptul de a propune candidați
îl au colectivele de muncă (cel puțin 100 persoane), organele raionale,
orășenești și mișcările obștești.
Este cel mai simplu sistem:
Candidatul situat în frunte indiferent de procentaj sau scor electoral este
considerat ales, cu rare excepţii (ex.Franţa), în care în primul tur de scrutin se
cere majoritatea absolută; în restul statelor care utilizează acest sistem se
aplică majoritatea relativă. Din punct de vedere tehnic scrutinul uninominal
presupune urmatoarele operaţii:
 ţara se împarte într-un număr de circumscripţii electorale egal cu
numărul de mandate parlamentare disputate.
 pe buletinele de vot sunt înscrise numele candidaţilor aflaţi în
competiţie.

4
  alegatorul radiază numele celor pe care nu îi doreşte şi păstrează
numele candidatului favorit (în alte ţări se ştampilează numele
candidatului favorit).
 stabilirea învingătorului se face potrivit principiului “Învingătorul ia
întreg mandatul, chiar dacă nu a obţinut jumătate plus unu”.
Sistemele electorale majoritare sunt definite prin folosirea unei
formule cu majoriatate absolută sau relativă pentru alocarea mandatelor.
a) Sistemul majoritar relativ este socotit ca cel mai simplu sistem
electoral, potrivit căruia este considerat ales candidatul care a întrunit
cel mai mare număr de voturi față de orice adversar.
b) Sistemul majoritar absolut. În baza acestui sistem electoral pentru
obținerea mandatului reprezentativ este necesară acumularea majorității
absolute de voturi (50+1). În cadrul acestui sistem se stabilește nivelul
minim de participare a alegatorilor la alegeri, atunci când niveluld e
participare nu este atins se consideră că alegerile nu au avut loc, sau nu
sânt valabile.
În acest sistem nu se poate vorbi despre o colaborare a liderilor, sau
a partidelor, deoarece este susceptibil de a susține concurența, determinând
opoziția părților care participă.
Sistemul majoritar, atunci cand recurge la liste crează următoarele variante:
a) Scrutinul cu lista blocată: alegatorul are un singur vot pe care îl
acordă unei liste, fară a putea interveni în alcătuirea ei.
b) Scrutinul cu vot preferenţial: lasă alegătorului posibilitatea de a
interveni în alcătuirea listei cu privire la ierarhia propusă de partid
(alegătorul înscrie în dreptul fiecărui candidat numărul de ordine pe
care consideră că îl merită acesta).

5
 c) Scrutinul cu vot alternativ: a fost creat pentru a se realiza şi
dezideratul majorităţii absolute. Alegătorul are dreptul la un singur vot,
însă el înscrie pe lista pe toţi candidaţii din circumscripţie, în ordinea
descrescătoare a preferinţelor sale. Dacă nici un candidat de pe lista nu
obţine de la început jumatate +1, atunci ultimul de pe lista este şters, iar
voturile pe care le-a primit se redistribuie celorlalţi candidaţi rămaşi pe
listă, în ordinea preferinţelor alegătorului; şi tot asa până când un
candidat va obţine majoritatea absolută.
d) Scrutinul cu panasaj: permite alegătorului să-şi aleagă candidaţii de pe
mai multe liste electorale: alegătorul şterge de pe lista preferată numele
unor candidaţi pe care le înlocuieşte cu numele altora, preluaţi de la alte
partide.

Sistemele electorale sau sistemele de vot întâlnite în întreaga lume sunt

strâns legate sistemele de partide din țara luată in considerare. Sistemele de
vot reprezintă mecanismul prin care se selectează reprezentanții unei grupări
cărora li se deleagă autoritatea de a-și reprezenta alegătorii și de a lua decizii
în numele și pentru aceștia din urmă.

În cadrul democratic de analiză a procesului electoral se întâlnesc două

mari tipuri de sisteme de vot: sistemul electoral majoritar și sistemul
electoral cu reprezentare proporțională. În genere, sistemul electoral
majoritar este întălnit în acele țări care prezintă democrații majoritariste (de
exemplu Marea Britanie, SUA), iar sistemul electoral cu reprezentare
proporțională este caracteristic țărilor care și-au organizat regimul politic
conform unei democrații consensualiste (de exemplu Germania, Italia,
Belgia).

Diferențele dintre cele două tipuri de sisteme electorale pot fi corelate

așadar cu două interpretări majore ale procesului democratic. Una dintre ele,

6
bazată pe logica deciziei eficiente, privilegiază ideea potrivit căreia, într-un
sistem politic democratic, guvernarea se fundamentează pe exprimarea voinței
majorității. Cealaltă, pornește de la o cu totul altă viziune în privința
reprezentării politice. Conform principiului proporționalității, nu este suficient
ca rezultatul alegerilor să reflecte prezența unei majorității, ci este necesară o
inventariere cât mai fidelă a opțiunilor electorale, astfel încât minoritățile
semnificative să nu fie dezavantajate.

Se organizează în circumscripții uninominale și prezintă următoarele

caracteristici.

Sistemul electoral majoritar se numește și the winner takes it all sau first

past the post, în sensul că acel candidat care obține cel mai mare număr de
voturi, fie printr-o majoritate relativă fie printr-o majoritate absolută, câștigă
cursa electorală, obținând toate mandatele puse în joc în circumscripția
respectivă. Cei care pierd, deci, nu vor fi reprezentați, chiar dacă numărul lor
depășește 50%. Acest lucru se poate întâmpla când regula câștigării este
majoritatea relativă. De exemplu, Candidatul X obține în urma alegerilor 37%
din opțiunile alegătorilor, fiind plasat pe primul lor în circumscripția
uninominală respectivă. El va primi toate mandatele, chiar dacă 63% din
totalul alegătorilor nu își regăsesc opțiunile reprezentate de Candidatul X.

Sistemul electoral majoritar este foarte competitiv, generând antagonismul

părților. Nu se poate vorbi de o colaborare a partidelor sau a liderilor într-un
astfel de sistem. Si pentru că majoritatea populației rămâne nereprezentată,
sistemul este mai corect denumit: metoda pluralității sau cea mai mare
majoritate.

O altă caracteristică a sistemului electoral majoritar este aceea că

distorsionează rezultatele, suprareprezentând partidele mari care câștigă de

7
obicei cursa electorală și subreprezentând partidele perdante, de obicei mai
mici. Acest sistem încurajează teoria votului util: diminuează șansele unui
partid mic deoarece raționamentul spune că un vot pentru un partid care nu are
șanse să câștige cursa electorală este un vot irosit.

Sunt mai puțin competitive și generează coaliții de guvernământ, care

sunt mai puțin eficiente, dar iau în considerare opțiunile întregului electorat.

Sistemele electorale cu reprezentare proporțională prezintă 3 forme distincte

de organizare: Sisteme RP pe liste de partid, sisteme RP forma mixtă membru
proporțională și sisteme RP cu vot unic transferabil.

Sisteme RP pe liste de partid: sunt caracteristice Europei de Vest și

Europei Centrale și de Est. Alegătorii votează una din listele propuse de
partide în circumscripții plurinominale, iar locurile se atribuie în funcție de
procentele obținute. Redistribuirea resturilor se face prin metoda d’Hont.
Distorsionare există și în cazul acestui sistem de vot și ea este dată de
existența pragului de vot, implicit sau explicit (prin legislație). Pragul implicit
se calculează conform formulei de calcul P= 75%:(M+1) unde M este
magnitudinea medie a circumscripției.

Sistemele RP formă mixt membru proporțională este așa cum îi

spune chiar denumirea o formă mixtă care combină listele de partid cu
elemente ale sistemul majoritar. Fiecare alegător are la dispozitie 2 voturi:
unul se acordă unei liste din cele propuse de partide și celălalt se acordă unui
candidat la fel ca în sistemul majoritar. Resturile se atribuie după liste.

Sisteme RP cu Vot unic transferabil este un sistem întâlnit în Irlanda și

Malta. Alegătorii au în față liste propuse de partide. Ei aleg lista partidului
care le reprezintă opțiunile și apoi, ordonează cu pixul candidații din lista
respectivă.

8
Sistemul reprezentării proporţionale
Promovează doua dintre marile principii ale secolului al-XIX-lea:
reprezentativitatea şi proporţionalitatea. Peste 57 de state utilizează acest
sistem pe care l-a adoptat şi Romania din 1990 pînă astăzi.
Principiul proporţionalităţii promovează justiţia electorală: el atribuie
fiecărui partid un număr de mandate proporţional cu scorul sau electoral, deci
cu forţa sa numerică reală. Deşi pare un sistem just aplicarea sa se face prin
recurs la metode matematice extrem de complicate.
Din punct de vedere tehnic, unitaţile administrativ - teritoriale sunt şi
circumscripţii electorale, cărora li se alocă un număr de mandate de deputaţi şi
senatori proporţional cu populaţia pe care unitatea administrativă o are (se
calculează mai întai coeficienţii electorali).
Avantajele reprezentării proporţionale:
 Consolidează rolul şi influenţa partidelor politice.
 Permite reprezentarea unei ţări conform tuturor nuanţelor politice
existente în acea ţară.
 Asigură o reprezentare parlamentară fiecărui partid serios (toate
curentele de opinie au şansa de a fi reprezentate, inclusiv minorităţile).
 favorizează multipartidismul ba chiar stimulează înmulţirea partidelor.
 asigură reprezentarea minorităţilor proporţional cu voturile obţinute.
 acordă prioritate programelor politice, iar nu personalităţilor.
 calculele electorale prezintă rogoare matematică.
Dezavantajele reprezentărilor proporţionale:
 stimulează multiplicarea partidelor politice, în special al partidelor
regionale
 nu permite alegătorului să-şi exprime opţiunea pentru un anumit
candidat (se votează liste blocate).

9
 acest sistem întrerupe relaţia alegător-ales, mai cu seamă când
repartizarea mandatelor se face pe liste naţionale (vezi alegerile
europarlamentare din 25 noiembrie 2007 din Romania).
 sistemul reprezentării proporţionale depersonalizează funcţia
parlamentară
 sistemul sacrifică majoritatea în folosul minorităţii

 Formula reprezentării proporționale pe liste este formula electorală

în care partidele politice prezintă liste de candidați în circumscripții
plurinominale. Alegătorii votează pentru o listă sau alta, iar locurile
sunt alocate listelor de partid, proporțional cu numărul de voturi pe care
l-au obținut.
 Formula reprezentării proporționale mixtă membru-
proporțională a fost inițial propusă de Noua Zeelandă, acum fiind însă
aplicată si în țări precum Germania, Noua Zeelandă, Venezuela (unde
jumătate din legislatori sunt aleși prin metoda pluralității în
circumscripții uninominale, iar restul prin reprezentare proporțională pe
liste; în Italia, proporția este de 3:1). Fiecare alegător are la dispoziție
două voturi: unul pentru reprezentantul din circumscripție, iar celălalt
pentru lista de partid, locurile obținute de aleșii de pe liste compensând
disproporționalitatea generată de rezultatele din circumscripții.
 Formula reprezentării proporționale cu votul unic transferabil este
diferită de reprezentarea proporțională pe liste tocmai prin faptul că
alegătorii votează candidați individuali în loc de liste de candidați, lor
cerându-li-se să ierarhizeze candidații pe buletinul de vot.

10
Sistemele electorale mixte
Sistemul electoral mixt este așa cum îi spune și denumirea o formă
mixtă care combină listele de partid cu elemente ale sistemului majoritar.
Conform acestui sistem,fiecare alegător are la dispozitie 2 voturi: unul se
acordă unei liste din cele propuse de partide și celălalt se acordă unui candidat
la fel ca în sistemul majoritar. Resturile se atribuie după liste. Acest sistem
fiind actual și pentru Republica Moldova.
Ele rezultă din combinarea în proporţii diferite a sistemului majoritar cu
sistemul proporţional. De aceea în funcţie de pondere, vom avea sisteme
mixte cu dominanta majoritară, cu dominanta proporţională şi sisteme mixte
echilibrate în care contribuţia sistemului majoritar şi a celui proporţional sunt
egale.
a) Sistemele mixte cu dominanta majoritaraă
1) scrutinul cu vot cumulativ:
 Alegătorul dispune de un număr de voturi egal cu numărul de mandate
aflate în competiţie şi pentru care fiecare partid dispune o lista.
 Alegătorul dă voturile sale cui doreşte (aceluiaşi candidat sau mai
multor candidaţi) cîştigă partidele puternice care îşi determină
susţinătorii să-şi distribuie voturile mai multor candidaţi ai lor.
 De fapt câştigă cel care a primit cel mai mare număr de voturi.
2) scrutinul cu vot limitat: este inversul scrutinului cu vot cumulativ:
 alegătorul primeşte un număr de voturi mai mic decat numărul de
mandate puse în joc şi nici nu are voie să le acorde pe toate unui singur
candidat. In acest fel se garantează şi reprezentarea minorităţii electorale.
3) scrutinul cu vot unic netransferabil (“măciuca chinezească”): este o
variantă a votului limitat indiferent de numărul candidaţilor înscrişi pe liste,

11
alegatorul dispune de un singur vot, pe care il dă cui vrea. Răspunderea revine
atunci integral partidelor: dacă pun prea puţini, voturile se irosesc.
b) Sisteme mixte cu dominanta proporţional:
1) sistemul francez al “inrudirilor”: in esenţă este vorba de un sistem
proporţional, de liste, dar în care unele partide au voie să încheie alianţe
preelectorale prin care să-şi înrudească listele.
2) sistemul Hare (sistem cu vot unitransferabil): alegătorul menţionează pe
buletinul de vot ordinea descrescătoare a preferinţelor lui electorale.
c) Sisteme mixte echilibrate
Sistemul german al buletinului dublu: germanii împart numărul de
mandate parlamentare în doua jumătăţi egale şi buletinul de vot va fi prin
urmare împărţit în doua jumătăţi: prima jumătate din numărul de mandate se
va alege prin scrutin majoritar, iar alegătorul va înscrie în prima jumătate a
buletinului de vot candidatul preferat din circumscripţie.
Avantajele sistemelor electorale mixte:
 elimină multe din neajunsurile celorlalte sisteme electorale.
 se face legătura dintre alegători şi aleşi.
 partidele mici primesc o şansă de a ajunge în parlament prin intermediul
votului de listă.
Dezavantaje
 deşi se face parţial legătura alegător – ales confuziile persistă deoarece
alegătorul nu ştie pană la urma cine îl reprezintă mai bine: cel ales prin vot
uninominal sau cel ales pe lista de partid.
 persistă pierderile de voturi, chiar dacă ele sunt diminuate datorită
menţinerii şi a sistemului majoritar.
 sporesc costurile alegerilor.
 uneori pot determina creşteri ale numărului de mandate parlamentar

12
Concluzie
În concluzie, pot afirma că alegerile, servind ca o punte de legătură între
guvernanți și guvernați, sunt cunoscute ca inima democrației moderne și
reprezentative. Și totuși semnificația sistemului electoral are o semnifiație mai
complexă. Acestea nu sunt simple detalii, dar factori de cauzaliatate în
determinarea rezultatelor. Ele acționează direct, astfel încât cei care sunt aleși
în cadrul unui sistem pot să nu fie aleși în cadrul altui sistem. Sistemul
electoral formează caracteristicile reprezentării, determină dezvoltarea
partidelor și a sistemului de partide și influențează dinamica proceselor
parlamentare, inclusiv politica construirii de coaliții. Din relatările anterioare
observăm faptul că Republica Moldova este un stat ce a implimentat mai
multe forme de sisteme electorale. Consider că, indiferent de sistemul
electoral ales , acesta să nu fie unul în defavoarea cetățenilor, dar să se
respecte democrația statului și libera opinie.

13
Bibliografie:
 Cârnaţ T., “Drept constituţional”, USM, Chişinău, 2004;
 Manual Drept Electoral G.Iancu
 Manual Drept Parlamentar R.D. Popescu
 https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/137-142_10.pdf
 https://koaha.org/wiki/Sistema_elettorale

14