*TEMA SI VIZIUNEA DESPRE LUME*

,,MOARA CU NOROC’’(1881)
DE IOAN SLAVICI
Supranumit si ,,nuvelistul”,Ioan Slavici face parte din reprezentantii de
seama ai Epocii Marilor Clasici, remarcandu-se prin scrieri
precum ,,Mara’’, ,,Moara cu noroc’’ si ,,Padureanca’’. Este considerat de catre
George Calinescu ,,un fin observator al vietii satului ardelean’’.
Textul literar ,,Moara cu noroc’’ este publicat in anul 1881, in volumul
intitulat ,,Novele din popor’’. Este o nuvela psihologica,specie a genulu epic,in
proza,cu un singur fir narativ,care prezinta un conflict puternic, redat in maniera
obiectiva,intre personaje bine conturate,individualizate prin detalii
semnificative; conflictul se dezvolta pe doua coordonate,una exterioara,care
urmareste firul propiu-zis al evenimentelor,si una interioara,prin definirea
implicatiilor pe care le au faptele in planul constiintei personajului. Slavici se
remarca prin finetea observatiei in ceea ce priveste descrierea starilor sufetesti si
a transformarilor comportamentale determinate de acestea.
Nuvela ,,Moara cu noroc’’ este o proza de factura realista, in cadrul careia
se rmarca: obiectivitatea perspectivei narative,omniscienta si omniprezenta
naratorului,relatarea la persoana a treia,veridicitatea,inspiratia din realitate prin
prezentarea societatii ardelenesti de la sfarsitul secolului al XIX-lea,descrierile
detaliate,stilul sobru,fara figuri de stil si exprimare exacta.
Firul epic al nuvelei este amplu,prezentand un conflict puternic in mod
gradat,dozand momentele de tensiune maxima,anticipate prin pauze
descriptive,iar secventele narative sunt construite prin inlantuire,evidentiind
tema care prezinta consecintele nefaste pe care le are setea de imbogatire asupra
destinului uman.
Titlul ,,Moara cu noroc’’ este numele hanului asezat la rascruce de
drumuri,o raspantie care ,,intoarce’’ destinul eroilor spre o
tragedie,schimband ,,linistea colibei’’ in zbucium,nefericire,insingurare,tradare
si moarte. ,,Norocul’’ se dovedeste astfel efemer si inselator,ispita scoasa in
calea omului slab.
Perspectiva narativa este obiectiva,naratorul omniscient,naratiune la
persoana a treia. Desi este o scriere realista,naratorul isi mascheaza discret
opiniile in spatele batranei,personaj cheie ce denota intelepciunea populara si
viziunea despre lume.
Incipitul nuvlei si finalul ei enunta cuvintele batranei,soacra personajului
principal,conferind textului caracter simetric.Nuvela se deschide astfel cu sfatul
dat de aceasta ginerelui,fost cizmar,care ia in arenda hanul de la Moara cu noroc
*TEMA SI VIZIUNEA DESPRE LUME*

pentru a-si spori castigurile: ,,Omul sa fie multumit cu saracia sa,caci,daca e

vorba, nu bogatia,ci linistea colibei tale te face fericit.”
Relatia incipit-final este foarte stransa,textul debutand si incheindu-se cu
vorbele intelepte ale soacrei lui Ghita. Simetrica este si prezentarea
drumului,care duce la han,la inceputul nuvelei,pentru ca,la finalul ei,acesta sa fie
sugestiv cu drumul vietii,caci batrana impreuna cu cei doi copii isi continua
destinul parasind locul tragicelor evenimente,
Reperele spatio-temporale sporesc veridicitatea subiectului. Actiunea este
plasata in Ardeal,in secolul al XIX-lea. Ea se desfasoara pe parcursul unui
an,fiind simbolic plasata intre doua repere crestine: sarbatoarea Sfantului
Gheorghe si Pastele.
Compozitia nuvelei este clasica,cele 17 capitole urmarind sirul
intamplarilor in ordine cronologica.Subiectul este construit in maniera unei
actiuni trepidante,cu momente de maxima tensiune.
Expozitiunea prezinta personajele nuvelei:Ghita,Ana,copilul,soacra si
scoate la iveala conflictul dintre doua generatii: cea traditionalista reprezentata
de batrana si cea modernista ce il are ca reprezentant pe Ghita,un cizmar
cinstit,insa nemultumit de statutul lui in societate.Inca din expozitiune se
remarca ca element de intriga dorinta lui Ghita de a-si depasi conditia prin
luarea in arenda a carciumii de la Moara cu noroc.
Intriga este data de aparitia la han a Samadaului,declansand conflictul si
intreaga desfasurare a actiunii,scena in care este prezentat si procesul de
dezumanizare a personajului.
Desfasurarea actiunii este reprezentata de momentul in care Ana isi da
seama ca Lica este ,,un om rau si primejdios’’,in sinea lui,Ghita are aceeasi
banuiala,insa intelege ca pentru a ramane la han trebuie sa devina omul
Samadaului.Ghita intra in mecanismul necrutator al afacerilor lui Lica,astfel
amplificandu-se conflictul psihologic.Stapanit de setea de bani,Ghita se va
instraina de tot de Ana si se va lasa manipulat de Lica,devenindu-i complice.
Momente de mare tensiune sunt cele in care este jefuit arendasul si este ucisa
femeia in negru si copilul ei. Procesul la care Ghita depune martrie
falsa,contribuind la condamnarea lui Saila si Buza-Rupta in locul lui
Lica,reprezinta momentul care marcheaza definitiva ruptura in constiinta
eroului. De acum, prabusirea lui Ghita este inevitabila.
Tensiunea dramatica se amplifica permanent,faptele se precipita spre
punctul culminant.Acesta este reprezentat de momentul in care Ghita atinge
apogeul macularii si decide sa-i ia viata Anei.La indemnul Smadaului,Raut il
impusca pe Ghita,iar Lica decide sa-si ia viata izbindu-se cu capul de un stejar
din teama de a nu fi prins de jandarmul Pintea.
*TEMA SI VIZIUNEA DESPRE LUME*

Deznodamantul vizeaza incenduiul de la moară,ce ar putea reprezenta in

plan simbolic un foc purificator. Tot aici regsim cuvintele batranei ,,Simteam eu
ca nu are sa iasa bine,dar asa le-a fost dat.’’
In concluzie, ,,Moara cu noroc’’ de Ioan Slavici este o nuvela realista prin
tema,tipologia personajelor si stil, si o nuvela psihologica intrucat urmareste un
conflict interior,framantarile in planul constiintei personajelor. In aceasta
opera,Slavici prezentand viziunea unui spirit moralist,care pune deasupra
valorilor false si trecatoare pe cele stabile: cinstea,dragostea pentru familie si
echilibrul.