149.

Distrofia hidropică (vacuolară) a epiteliului tubilor renali contorţi

1. Tub contort cu distrofie hidropică:
a. vacuole incolore în citoplasma
nefrocitelor;
b. nucleul slab colorat.
2. Tub nemodificat.
3. Glomerul nemodificat.

18.Hialinoza arterelor lienale

1.Folicul limfatic.
2.Artera central a foliculului:
a.îngroşarea peretelui;
b.depozite de mase hyaline în stratul
subendotelial;
c.lumenul stenozat.

25. Distrofia grasă a ficatului (steatozăhepatică).

1. Vacuole lipidice incolore în
citoplasma hepatocitelor.
2. Travee hepatice nemodificate.
3. Triadă (arteră, venă, duct biliar).
4. Vena centrală.

23. Lipomatoza inimii (coloraţie H-E)

1. Fascicule de ţesut celuloadipos,
care infiltrează muşchiul cardiac.
2. Fibre musculare atrofiate.
180. Hemosideroza rinichiului.

1. Glomerul.
2. Granule de hemosiderină în citoplasma
nefrocitelor tubilor contorţi.
3. Granule de hemosiderină în lumenul tubului.
4. Tub nemodificat.

135. Ficatul în icter mecanic.

1. Ducturi biliare dilatate, umplute cu pigmenţi

biliari.
2. Acumulări de bilă în lumenul capilarelor biliare
intralobulare.
3. Granule de pigmenţi biliari în citoplasma
hepatocitelor.

163. Metastază de melanom în rinichi.

1. Nodul tumoral metastatic.

2. Celule tumorale cu granule de melanină.
3. Parenchimul renal adiacent atrofiat.

197a. Calcinoza metastatică a miocardului.

1. Depozite focale de săruri de calciu.

2. Miocardul adiacent.
6. Infarct lienal. (Coloraţie H-E.)

1.Zona de necroză fără nuclee(carioliză).

2.Zona de demarcaţie:
a)vase hiperemiate;
b)infiltraţie leucocitară.
3.Ţesut lienal normal.

81. Necroza cazeoasă a nodulului limfatic în tuberculoză. (coloraţie H-E).

1. Focarul de necroză cazeoasă.

2. Infiltrat inflamator (limfocite, celule
epitelioide, cellule gigante).

153. Pancreonecroză. (coloraţie H-E).

1. Focar de necroză a ţesutului

glandular.
2. Focar de necroză a ţesutului
adipos.
3. Ţesutul pancreatic adiacent.

2222. Necroza epiteliului tubilor renali contorţi. (colorație H-E.)

1.Tub necrotizat.
a)cellule epiteliale lipsite de nuclee(carioliză);
b)lumenul stenozat.
2.Tub nemodificat.
3.Glomerul nemodificat.
38. Hiperplazia simplă a endometrului.

1.Glande endometriale alungite, cu aspect

şerpuitor.
2.Glande dilatate chistic.
3.Stroma endometrului.

35. Ţesut de granulaţie.

1.Vase cu pereţi subţiri.

2.Celulele ţesutului de granulaţie
(macrofage, leucocite, limfocite,
plasmocite, fibroblaşti).

150. Cardioscleroză macrofocală postinfarctică. (Coloraţie picrofuxină (van Gieson)).

1. Fascicule de ţesut fibroconjunctiv.

2. Cardiomiocite hipertrofiate.

36. Hipertrofia compensatorie a miocardului.

1. Cardiomiocite hipertrofiate.
2. Nuclee mărite în dimensiuni, intens
colorate.
3. Cardiomiocite nemodificate.
4. Stroma fibroconjunctivă a miocardului.
10. Hiperemia venoasă (congestia) cronică a ficatului (ficat muscad).
1. Vena centrolobulară dilatată, congestinată.
2. Porţiunile centrale ale capilarelor sinusoidale
dilatate,congestionate.
3. Cordoanele hepatice atrofiate din centrul
lobulului.
4. Cordoanele hepatice şi capilarele sinusoidale
nemodificate de la periferia lobulului.

9. Hiperemia venoasă (congestia) cronică a plămânului.

1. Aglomerări de sideroblaşti şi
siderofage în lumenul şi pereţii alveolelor.
2. Vase dilatate, congestionateîn septurile
interalveolare.
3. Septurile interalveolare îngroşate,
sclerozate.

1. Infarct hemoragic pulmonar

1. Zona infarctului:
a.septuri interalveolare necrotizate;
b.aglomerări de eritrocite hemolizate în
lumenul alveolar.
2. Ţesutul pulmonar adiacent cu stază
venoasă şi edem.

5. Infarct renal.
1. Zona de infarct:
a.glomerul necrotizat;
b. tub necrotizat.

2. Zona de demarcaţie:
a.vase hiperemiate;
b.hemoragii.

3. Ţesut renal adiacent:

a. glomerul nemodificat;
b. tub nemodificat.
4. Tromb roşu recent în venă. (Coloraţie H-E.).
1. Peretele venei.
2. Trombul în lumenul vasului:
a) filamente de fibrină;
b) eritrocite hemolizate.

140. Embolia celulară (canceroasă) a vaselor limfatice pulmonare. (Coloraţie H-E.).

1. Vas limfatic dilatat.
2. Embol celular (celule canceroase) în
lumenul vasului limfatic.
3. Venă.
4. Alveole pulmonare.

101. Embolia microbiană a vaselor renale. (Coloraţie H-E.)

1. Emboli microbieni în lumenul capilarelor
glomerulare.
2. Focar de necroză în jurul embolului
microbian.
3. Aglomerări de leucocite neutrofile (abces).
4. Glomerul nemodificat.

13. Hemoragii punctiforme prin diapedeză în ţesutul cerebral. (Coloraţie H-E.)

1. Aglomerări de eritrocite (focarul
hemoragic).
2.Vas sanguin.
3. Ţesutul cerebral.
6. Hialinoza valvulei mitrale (valvulopatie mitrală reumatică).

Cuspidele valvulei mitrale sunt

îngroșate, deformate, concrescute între
ele, de consistență densă, culoare
albicioasă, netransparentă, coardele
tendinoase sunt îngroșate și scurtate;
orificiul atrioventricular stâng este
redus, strâmtat.

19.Lipomatoza inimii.

Inima este mărită în dimensiuni, sub

epicard se văd depozite de grăsimi, care
înconjoară inima ca un manșon; aceste
manifestări sunt mai pronunțate în
regiunea ventriculului drept, a cărui
grosime poate atinge 1-2 cm (grosimea
normală este de 2-3 mm).
104. Fibroleiomiom uterin.
În peretele uterin se observă noduli tumorali
solitari sau multipli, de diferite dimensiuni de la 1-
2 cm până la dimensiuni foarte mari, bine
delimitați, de consistență densă, localizați subseros,
intramural (în grosimea peretelui uterin) sau
submucos; pe secțiune au structură fibrilară,
fasciculele musculare de culoare roz și
fibroconjunctive de culoare albicioasă sunt
repartizate neordonat, în vârtejuri (atipie tisulară).
Pot fi modificări secundare: hemoragii, focare de
necroză, cavități chistice, focare de hialinoză, în
care are loc fuzionarea și omogenizarea
fasciculelor colagenice; aceste focare au aspect
neted, lucios, culoarea albă.

76. Calculi în vezica biliară.

În vezica biliară sunt multipli
calculi de diferite dimensiuni de la
câțiva mm până la câțiva cm, cu
suprafața netedă, șlefuită (calculi
fațetați) sau rugoasă, culoarea
galbenă, măslinie sau neagră,
peretele vezical este îngroșat,
sclerozat. (colesterolici, saruri bil.)
87. Calculi în bazinetul renal.
Bazinetul renal și calicele sunt dilatate,
conțin multipli calculi, unii sunt liberi, alții -
concrescuți cu peretele bazinetal/caliceal,
dimensiunile de la 2-3 mm până la 1-2 cm,
suprafața netedă, șlefuită (calculi fațetați)
sau neregulată, rugoasă, uneori cu
ramificări, care capătă forma bazinetului și
calicelor - calculi coraliformi, culoarea albă,
galbenă sau brună în dependență de
compoziția chimică. (3 tipuri calculi calcif.
Mix. Acid uric)
75. Metastaze de melanom în ficat.
Pe suprafața ficatului, sub
capsulă și pe secțiune se
observă multipli noduli
tumorali de diferite
dimensiuni de culoare
maronie-neagră, țesutul
hepatic adiacent cu semne de
steatoză.

141. Infarct ischemic lienal.

Pe suprafața de secțiune a splinei se observă focare de
necroză de formă triunghiulară (conică), de culoare
alb-gălbuie și consistență densă, bine delimitate de
țesutul adiacent, având baza orientată spre capsula
organului și vârful spre hil (datorită ramificării „în
evantai” a arterei lienale); capsula este acoperită cu
depozite de fibrină (inflamație fibrinoasă), ceea ce
provoacă clinic dureri în hipocondrul stâng.

151. Gangrena uscată a mîinii (piciorului).

Țesuturile moi ale piciorului
(mâinii) sunt uscate, zbârcite,
mumifiate, de culoare neagră,
consistență densă; între țesutul
viabil și zona de gangrenă se
evidențiază linia de demarcație
(inflamație de demarcație).
131. Pancreonecroză (pancreatită necrotică acută).
În pancreas pe observă focare de hemoragii de
culoare roșie-închisă și focare de necroză a
țesutului adipos atât intra- cât și peripancreatic de
culoare alb-gălbuie, care au aspect de stearină
(focare de steatonecroză). Pancreonecroza sau
pancreatita acută necrotică este o patologie acută
din domeniul urgențelor medicale („abdomen
acut”), în care are loc distrugerea proteolitică a
țesutului pancreatic și a țesutului adipos
(steatonecroză) sub acțiunea enzimelor
pancreatice hiperactivate.
43. Necroză cazeoasă în tuberculoză (pneumonie cazeoasă).
În plămân se observă o zonă extinsă, neaerată, de
culoare alb-gălbuie, cu aspect friabil, sfărâmicios,
asemănătoare cu brânza uscată, de aici și denumirea de
pneumonie cazeoasă (lat. caseum – brânză). Necroza
cazeoasă este caracteristică pentru tuberculoză.
Pneumonia cazeoasă se întâlnește mai frecvent în
tuberculoza secundară, dar poate fi și în cea primară.
Pe pleură sunt depozite de fibrină. Masele cazeoase pot
fi supuse lizei purulente și lichefierii cu apariția unor
cavități de descompunere – caverne (tuberculoza
cavernoasă).

13. Cicatrice postinfarctică în miocard (cardioscleroză macrofocală postinfarctică).

Pe secțiunea peretelui ventriculului stâng se
observă o zonă de țesut fibroconjunctiv
cicatricial, de culoare alb-cenușie, cu aspect
cartilaginos, consistență dură, peretele
ventriculului este hipertrofiat. Cardioscleroza
macrofocală este o consecință a infarctului
miocardic, apare în urma organizării zonei de
infarct, care se produce în decurs de 6-7
săptămâni de la debutul bolii.

4. Hiertrofia ventriculului stâng al inimii.

Dimensiunile și masa inimii sunt
mărite, peretele ventriculului stâng
îngroșat considerabil, grosimea până la
2,0- 2,5 cm (grosimea normală 1,0-1,2
cm); sunt măriți în dimensiuni și
mușchii papilari și trabeculari, masa
inimii poate atinge 600-1000 g (masa
normală 260-280 g).
5. Hipertrofia ventriculului drept al inimii.
Peretele ventriculului drept este
îngroșat, are grosimea până la 1-1,5 cm
(norma - 2-3 mm), consistența dens-
elastică, mușchii papilari și trabeculari
sunt măriți în volum.

90. Hipertrofia peretelui vezicii urinare în adenom de prostată.

Peretele vezicii urinare este îngroșat,
hipertrofiat, mucoasa are aspect
trabecular; prostata este mărită în
dimensiuni, suprafața nodulară,
consistență densă, proeminează în
cavitatea vezicii urinare.

20. Atrofia brună a inimii.

Inima este micșorată în dimensiuni și masă, are o
culoare brună, epicardul nu conține țesut adipos,
arterele coronariene proeminează sub epicard,
având aspect șerpuitor; se observă discordanța
dintre dimensiunile mult mai mici ale inimii
comparativ cu vasele magistrale (aorta și artera
pulmonară).

88. Hidronefroză.
Bazinetul renal și calicele sunt dilatate, mucoasa
îngroșată, sclerozată, parenchimul renal efilat,
atrofiat.
123. Hidrocefalie.
Creierul este mărit în dimensiuni,
ventriculele laterale considerabil dilatate,
țesutul cerebral atrofiat.

71. Hiperemia venoasă (congestia) cronică a ficatului (ficat muscad).

Ficatul este mărit în dimensiuni și masă, are capsula
extinsă, netedă, consistența crescută, marginea
anterioară rotunjită, pe secțiune cu aspect pestriț,
asemănător miezului nucii muscad datorită
alternanței focarelor mici punctiforme de culoare
roșie închisă a zonelor centrale ale lobulilor cu altele
de culoare maronie (culoarea obișnuită a
parenchimului hepatic) sau puțin gălbuie datorită
steatozei hepatocitelor - a zonelor periferice ale
lobulilor (dimensiunile lobulului hepatic sunt de
~2×0,7 mm).
141. Infarct ischemic lienal.
Zona de infarct este bine delimitată,
are formă de con cu vârful spre hil și
baza spre capsulă, culoare
albgălbuie, consistență densă
(necroză coagulativă), pe capsulă
sunt depozite de fibrină.

38. Infarct hemoragic pulmonar.

Zona infarctului are formă de con cu
baza spre pleură, culoarea roşie-
închisă, consistența densă, este
compact, neaerat, plin cu sânge, pe
pleură se observă depozite
fibrinoase.
9. Infarct miocardic.
În peretele ventriculului stâng pe
secțiune se observă o zonă de culoare
alb-gălbuie de formă neregulată,
înconjurată de hemoragii (infarct alb
ischemic cu lizereu hemoragic),
consistența zonei de infarct este flască
(miomalacie).

3. Tromboza parietală a aortei.

Intima aortei este neregulată, rugoasă, cu
multiple îngroșări ale peretelui (plăci
aterosclerotice) și ulcerații, acoperite cu mase
ateromatoase de culoare galbenă; este prezent
un tromb parietal, aderent la intimă, de
culoare roșie-închisă, consistență densă,
suprafața gofrată.
37. Tromboembolia arterei pulmonare.
În trunchiul comun al arterei pulmonare sau la
nivelul bifurcației se observă fragmente de trombi
de formă cilindrică, cu diametrul de 0,5-1,0 cm,
culoarea roșie închisă, care nu aderă la peretele
vasului (tromboemboli); la nivelul bifurcației
trombii obturează orificiile ambelor artere
pulmonare, avînd aspect de „călăreț în șa”.

42. Metastaze de cancer în plămân.

În plămîn sub pleură și pe secțiune se observă multipli
noduli tumorali de culoare albicioasă-cenușie, de
formă rotundă sau ovală, cu diametrul pînă la 3-5 cm,
bine delimitați de țesutul adiacent.
85. Nefrită embolică purulentă (abcese metastatice în rinichi).
Rinichiul este mărit în dimensiuni, sub
capsulă se observă multiple focare
diseminate de inflamație purulentă, de
culoare gălbuie, cu diametrul de 0,5-1,0
cm, care proeminează pe suprafața
organului – abcese metastatice.

121. Hemoragie cerebrală (hematom parenchimatos).

În creier se observă o acumulare de
sînge coagulat de culoare roșie închisă
(hematom), țesutul cerebral adiacent
este ramolit, de consistență flască.
24. Ruptura inimii (ventriculului stâng) în infarct miocardic acut.
În peretele anterior al ventriculului stâng, treimea
inferioară, se observă o fisură cu lungimea de 1,5-2
cm, pe secțiune se vede, că fisura cuprinde întreaga
grosime a peretelui ventricular, marginile sunt
infiltrate cu sânge. Se distinge ruptura externă
și internă(sept, papilari). Apare in infr.
macrofocal, transmural >20% din m. card.

13. Cardioscleroză macrofocală postinfarct.

Pe secțiunea peretelui ventriculului stâng se
observă o zonă de țesut fibroconjunctiv
cicatricial, de culoare alb-cenușie, cu aspect
cartilaginos, consistență dură, peretele
ventricular este hipertrofiat (compensator).

Apare în urma organizării zonei de infarct.

18. Tromboză intracardiacă.

Pe secțiunea transversală a inimii se observă
trombi murali masivi, care aderă strâns la
endocardul parietal, de culoare maronie,
consistență densă, aspect uscat, grosimea până la
1cm.

În inflamația endocardului parietal, infarct

miocardic trans mural sau subendocardial,
cardiomiopatii.

16. Endocardită valvulară verucoasă acută.

Pe suprafața atrială a cuspelor valvulei mitrale se
observă depozite trombotice fine (veruci), de
culoare maronie, consistență densă, care aderă
strâns la endocardul valvular, localizate
preponderent pe marginea liberă, de închiderea
cuspelor; cuspele sunt îngroșate, deformate,
cordajele tendinoase la fel îngroșate și fuzionate.

Manifestare a carditei reumatismale (mitral)

6. Valvulopatie mitrală reumatică.
Cuspele valvulei mitrale sunt deformate,
îngroșate, sclerozate, concrescute între ele,
de consistență densă, orificiul mitral este
stenozat, are formă de „bot de pește” sau
„butonieră”, peretele ventriculului stâng este
hipertrofiat.

11. Pericardită fibrinoasă.

Epicardul este opac, suprafaţa neregulată, acoperită
cu depozite albe-gălbui de fibrină sub formă de
vilozităţi, care apar datorită mişcărilor contractile,
inima are aspect păros sau „în limbă de pisică"
(cord vilos).

Se întâlneşte în reumatism, tuberculoză, infarct

miocardic transmural. Formarea aderenţelor între
foiţele pericardice și obliterarea sacului pericardic.

8. Tromb sferic în atriul stâng.

Atriul stâng al inimii este dilatat, în cavitate
este prezent un tromb de formă sferică,
diametrul ~5-6cm, suprafața netedă,
lucioasă, consistența densă, se află liber în
cavitatea atrială, nu aderă la perete, valvula
mitrală este stenozată.

În stenoza mitrală cu dilatarea atriului și

circulația turbulentă, rotatorie a sângelui.

3. Ateroscleroza aortei (tromboza parietală).

Intima aortei este neregulată, cu multiple plăci aterosclerotice în formă de
îngroșări focale, proeminente pe suprafața intimei, rotunde sau ovale,
diametrul de la câțiva mm până la 1-1,5cm, unele confluente, culoarea
galben-albicioasă, sunt plăci cu exulcerație, acoperite cu mase
ateromatoase granulare de culoare galbenă, în grosimea plăcilor pe alocuri
se observă hemoragii intramurale de culoare violacee, este prezent un
tromb parietal, aderent la intimă, de culoare maronie, consistență densă,
suprafața gofrată.
14. Anevrism al aortei.
Lumenul aortei abdominale este deformat,
dilatat circumferențial în formă de fus
(anevrism fusiform) sau în formă de sac
(anevrism saciform), unele conțin mase
trombotice.

121. Hemoragie intracerebrală (hematom).

În creier se observă o acumulare de sînge
coagulat de culoare maronie (hematom),
țesutul cerebral adiacent este ramolit, de
consistență flască.

9. Infarct de miocard acut.

Pe secțiune a ventriculului stâng se observă o
zonă de culoare alb-gălbuie mai palidă de cât
miocardul adiacent, de formă neregulată, cu
mici focare hemoragice.

zonă alb-gălbuie de formă neregulată,

înconjurată de un chena r(lizereu) roșu,
hemoragic

10. Anevrism cardiac cronic cu tromboză.

În peretele antero-lateral al ventriculului stâng se
relevă o dilatare anevrismală în formă de sac de
formă rotundă, umplută cu mase trombotice,
peretele ventricular adiacent este subțiat, pe secțiune
de culoare cenușie-albicioasă, cu aspect de țesut
cicatricial, peretele ventriculului stâng în regiunea
bazală este hipertrofiat.
consecință a infarctului de miocard
macrofocal ,transmural. apare pe locul
cicatricei postinfarctice masive.
83. Rinichi ratatinat. (nefroscleroză)
Rinichiul este micșorat în dimensiuni, suprafața
granulară/nodulară, consistența densă, pe
secțiune desenul straturilor estompat, culoarea
cenușie-albicioasă.
în hipertensiunea arterială este granular datorită
afectării predominante a arteriolelor, iar în
ateroscleroză–macronodular datorită afectări
iarterelor de calibru mare și mediu.

12. Cardioscleroză difuză.

Pe secțiunea miocardului peretelui ventriculului
stâng se observă multiple fascicule subțiri de
țesut fibroconjunctiv de culoare albicioasă.

33. Pneumonie francă lobară în stadiul de hepatizaţie cenuşie.

Lobul afectat este mărit în dimensiuni, neaerat, de
consistenţă fermă (asemănătoare cu consistenţa
ficatului), pe secţiune are aspect granular, culoarea
cenuşie datorită depozitării .n alveole a exsudatului
fibrinos cu un conţinut bogat de leucocite neutrofile și
macrofage; pe pleură se observă depuneri fine de
fibrină (pleurită fibrinoasă parapneumonică).

31. Pneumonie focală confluentă.

Pe secțiunea plămînului se observă focare neaerate unice sau multiple,
dimensiunile de la 1-2 pînă la 3-4 cm, ușor supradenivelate, culoarea
cenușie-gălbuie, țesutul pulmonar adiacent este normal sau ușor
edemațiat.
32. Bronhopneumonie abcedantă.
Pe secțiunea plămînului se observă focare diseminate de
pneumonie de culoare albicioasă-cenușie, neaerate, cu diametrul
pînă la 2-3 cm, puțin supradenivelate, separate de țesut pulmonar
intact. În unele din aceste focare sunt cavități de formă
neregulată, dimensiuni variabile de la 0,5 p.nă la 1-1,5 cm,
umplute cu puroi sau fără conținut - abcese. Pe pleură, în cazul
localizării subpleurale a focarelor de pneumonie pot fi depozite
de fibrină.

34. Pleurită fibrinoasă.

Foița viscerală a pleurei este mată, acoperită cu o
peliculă fină de fibrină culoare albicioasă, pe alocuri
lipită de pleură, iar pe alocuri desprinsă, ceea ce-i redă
un aspect rugos.

35. Bronşiectazii cu pneumoscleroză.

Pe secțiunea plămânului se observă multiple
dilatări și deformări ale bronhiilor, de formă
neregulată, pereții sunt îngroșați, sclerozați,
țesutul pulmonar înconjurător este slab aerat,
sclerozat, are culoare albicioasă.
pot fi bronșiectazi icilindrice și saculare
(sacciforme)
36. Emfizem pulmonar.
Plămânul este mărit în volum, supraaerat,
pe suprafață cu formațiuni buloase
subpleurale, cu pereți subțiri, umplute cu
aer, pe secțiune cu aspect puhav, poros,
culoarea cenușie.
5. Hipertrofia ventriculului drept al inimii (cord pulmonar).
Peretele ventriculului drept este îngroșat,
are grosimea până la 1-1,5 cm (norma-2-3
mm),consistența dens-elastică.
se dezvoltă în urma hipertensiunii
pulmonare de lungă durată.

39. Carcinom pulmonar central (perihilar).

În bronhia principală este un nod tumoral, dimensiunile
~4-5cm, care crește exofit, stenozând lumenul, cu
suprafața rugoasă, consistenţă densă, culoarea alb-
gălbuie, țesutul tumoral infiltrează parenchimul
pulmonar peribronhial adiacent.
Se dezvoltă din epiteliul bronhiilor principale Forma
histologică cea ma ifrecventă este cancerul scuamocelula
rkeratinizant sau nekeratinizant

40. Carcinom pulmonar periferic.

Pe secțiunea plămânului, subpleural, este prezent
un nodul tumoral imprecis delimitat, cu diametrul
până la 10 cm, culoarea alb-cenușie, consistența
densă.
se dezvoltă din epiteliu lramificațiilo rdistale ale bronhiei
segmentare, epiteliul bronhiolar și alveolar.
Histologic ,de obicei ,este un adenocarcinom.

43. Pneumonie cazeoasă.

În plămân se observă multiple focare de necroză
cazeoasă, neaerate, de diferite dimensiuni,
culoarealb-gălbuie, masele necrotice au aspect
friabil, sfărâmicios, seaseamănă cu brânza de vaci
uscată (lat.caseum–brânză).
se întâlnește în tuberculoza secundară
44. Tuberculoză pulmonară fibro-cavitară.
Plămânul este deformat, pe secțiune se observă
multiple cavități de distrucție–caverne, de formă
neregulată, diferite dimensiuni; pereții îngroșați,
sclerozați, suprafața internă rugoasă, acoperită
cu mase necrotice; în țesutul pulmonar adiacent
zone neaerate.
peretel - mase necrotice, infiltrar leucocitar, tes
de granulatie, tes conj .matur.
începe în zonele apicale ale plămânului drept și
se extind în direcție apico-caudală

144.Tuberculoza nodulilor limfatici peribronhiali.

Nodulii limfatici peribronhiali sunt măriți în
dimensiuni, denși, aderă strâns unul la altul,
formând pachete, conglomerate, pe secțiune
culoarea alb-gălbuie, aspect de brânză uscată.

în tuberculoza primară ca parte componentă a

complexului tuberculos primar sau a
complexului Gohn (afectul primar, limfangita și
limfadenita).

153. Spondilită tuberculoasă. boala Pott

În macropreparat este prezent un segment de
coloană vertebrală, regiunea lombară, se observă
deformarea coloanei, pe secțiune corpurile unor
vertebre sunt distruse, apofizele fiind păstrate, se
conturează o cavitate de distrucție, vertebrele sunt
concrescute între ele.

Se afectează corpurile vertebrelor, în care apare

osteomielită tuberculoasă cu necroză cazeoasă
59. Carcinom esofagian.
Esofagul este secționat longitudinal, în treimea medie
se relevă un nod tumoral, care crește circular,
proeminând și stenozând lumenul, cu suprafața
neregulată, ulcerată, acoperită cu mase necrotice.

mai des în treimea medie.

histologic este cancer scuamos keratinizat sau
nekertinizat.

51. Polip gastric.

Pe suprafața mucoasei gastrice se observă multiple
formațiuni proeminente, cu picioruș subțire (polipi
pedunculați) sau lat (polipi sesili), dimensiunile de la
câțiva mm până la 1-1,5 cm, forma ovală, suprafața
netedă, consistența flască, în unii se văd focare de
hemoragii.
pot fi solitari sau multipli
mai frecvent în regiunea antro-pilorică
sunt constituiți din glande hiperplastice , fara potential malign

52. Ulcer gastric cronic. pag 14

În regiunea curburii mici se observă un defect al peretelui
gastric de formă alungită, ovală, dimensiunile 3-4 cm pe1,5-2
cm, cu marginile de consistență densă, pliurile mucoasei
converg spre acest defect, nemijlocit în marginile ulcerului
pliurile sunt atrofiate, fundul are culoare cenușie-maronie
datorită prezenței maselor necrotice și a cheagurilor de sânge.
Pe secțiune perpendiculară marginea dinspre cardie este puțin
„săpată”, abruptă, atârnă deasupra defectului, iar marginea
dinspre pilor este alungită, „în terasă”, treptele căreia sunt
formate de straturile peretelui–mucoasa, submucoasa și stratul
muscular (acest aspect se datorează deplasării straturilor în
peristaltismul peretelui gastric). în reg. curb mica, antro-pilor
53. Ulcer gastric cronic perforant.
În peretele gastric este un ulcer cronic, în care
se observă un orificiu de perforație, prin care
conținutul gastric se elimină în cavitatea
peritoneală și se dezvoltă peritonită.
are loc în perioada de acutizare a ulcerului
gastric cronic
54. Ulcer duodenal cronic.
În peretele duodenal se observă un defect
ulceros cu marginile de consistență densă,
dimensiunile 1,5-2 cm, forma neregulată.

localizat postpiloric, în peretele anterior, dar

poate fi si posterior

60. Carcinom gastric. pag. 19

În stomac este o tumoare voluminoasă cu
creştere exofită, suprafaţa neregulată, focare
hemoragice, consistenţa dens-elastică,
culoarea alb-surie, aspect de ciupercă
(fungoid). Se localizează mai frecvent în
regiunea curburii mici şi acanalului piloric.

histologic - mai frecvent adenocarcinom

55. Apendicită acută ulcero-flegmonoasă cu periapendicită.
Apendicele vermicular este dilatat,
suprafața mată, seroasa edemațiată,
hiperemiată, cu focare hemoragice și
depozite de fibrină de culoare
albicioasă, mezenteriolul este
edemațiat, hiperemiat, cu hemoragii și
fibrină.
61. Carcinom sigmoidian.
În colon este prezent un nodul tumoral
de dimensiuni mari, care crește exofit,
stenozează considerabil lumenul
intestinal, suprafața neregulată, sunt
zone de necroză și ulcerație,
consistența dens-elastică, culoarea roz-
albicioasă. adenocarcinom
58. Intumescenţa encefaloidă a plăcilor Payer în febra tifoidă.
Plăcile Payer sunt mărite în dimensiuni, proeminează pe
suprafața mucoasei intestinale, au culoare cenușie-roz și
aspect plicaturat, amintesc suprafața creierului, de unde și
denumirea acestui stadiu „intumescență encefaloidă a
plăcilor Payer”; în unele plăci se observă mase necrotice,
care se detașează parțial, formând ulcerații, marginile
cărora sunt puțin ridicate datorită edemului și inflamației;
ulcerele au lungimea și forma plăcilor Payer, în medie de 6-
8 cm și sunt situate în lungul axului longitudinal al
intestinului; mucoasa adiacentă este edemațiată și
hiperemiată.

57. Colită ulcero-fibrinoasă în dizenterie. shigella pag 17

Pe suprafața mucoasei colonice se
observă o peliculă de fibrină de culoare
cafenie-cenușie, mucoasa adiacentă este
edemațiată, hiperemiată.
a)colita catarală, b)colita fibrinoasă,
c)colita ulceroasă și d)vindecarea
ulcerațiilor.
181. Tromboza arterei coronariene.
1. Placa aterosclerotică stenozantă în peretele
arterei. in centru se vede centru necrotic slab
colorat.
2. Tromb roşu recent pe suprafaţa plăcii
aterosclerotice. aderă la suprafata plăcii. se
dezvolta pe placi instabile cu capsula fibroasa
subtire.
3. Muşchiul cardiac.

65. Infarct miocardic recent.

1.Zona de infarct (carioliză).
2.Miocardul adiacent persistent.

la periferia focarelor necrotice hemoragii,

infiltrație leucocitară, în zonele adiacente
cardiomiocitele cu distrofie vacuolară, edem
stromal, hemoragii punctiforme.

65a. Infarct miocardic în curs de organizare.

1. Zona de infarct.
2. Infiltraţia leucocitară la periferia zonei de
infarct.
3. Ţesut de granulaţie în jurul zonei de
necroză.
4. Miocardul persistent.
infarctul miocardic se disting stadiul de
necroză și stadiul de organizare

59. Endo-miocardită reumatică productivă granulomatoasă.

1. Granuloame reumatice Aschoff în
endocardul parietal.
a. Necroză fibrinoidă în centrul granulomului.
b. Macrofage la periferia granulomului.
2. Miocardul adiacent.
Ashoff (FRA) - alcătuite din limfocite, macrofage și
fibroblaști, în centrul unor granuloame se relevă
focar de necroză cu detrit tisular colorat eozinofil
(necroză fibrinoidă); florid, involutiv, cicatrizant.
Anitschkow sau histiocitele cardiace sunt macrofage
cu nucleul alungit, ondulant.
155. Ateroscleroză coronariană stenozantă.
1. Placa aterosclerotică stenozantă în peretele
arterei.
a. cristale de colesterol;
b. depozite de calciu.
2. Muşchiul cardiac adiacent.
structură: suprafața luminală este acoperită de
capsula fibroasă, sub capsulă centrul sau nucleul
necrotic format din resturi necrotice, lipide intra-și
extracelulare, la periferia ateromului se relevă
procese de neovascularizație, profund de centrul
necrotic se află tunica medie atrofiată și fibrozată.
67.Cardioscleroză microfocală aterosclerotică. (Coloraţie cu picrofuxină
(metoda van Gieson)).
1. Fascicule de fibre colagene (colorate în roşu).
2. Fascicule de fibre musculare (colorate în
galben).

proliferare excesivă difuză a țesutului

conjunctiv în peretele inimii.

64. Nefro scleroză arteriolo sclerotică.

1.Arteriolă cu hialinoza peretelui şi stenoza lumenului.
2.Arteră de calibru mediu cu hiperplazia membranei
elastice interne (elastofibroză).
3.Glomerul atrofiat, hialinizat cu obliterarea cavităţii
capsulei.
4.Glomerul hiperplaziat.
5.Tub atrofiat cu peretele subţire şi lumenul dilatat.
manifestare a hipertensiunii arteriale cronice
(hialinoza arteriolelor)
infiltrația pereților arteriolari cu proteine plasmatice, care se
transformă în mase dense, astructurate de hialin.

73. Pneumonie francă lobară (stadiul de hepatizaţie cenuşie).

1. Exsudat în lumenul alveolelor:
a. filamente de fibrină;
b. leucocite neutrofile;
c. macrofage alveolare.
2. Vase hiperemiate în septurile interalveolare.
alveolele sunt dilatate, neaerate, umplute cu un exsudat constituit din filamente de
fibrină colorate eozinofil, leucocite neutrofile și un număr neînsemnat de macrofage
alveolare; septurile interalveolare sunt îngroșate, vasele sanguine dilatate,
hiperemiate.
74. Bronhopneumonie (pneumonie focală).
1. Infiltrat inflamator în peretele bronhiei de
calibru mic (bronhiolei).
2. Exsudat în lumenul bronhiei.
3. Exsudat predominant leucocitar în alveolele
din jurul bronhiei.
4. Alveole nemodificate.

126. Bronhopneumonie abcedantă.

1. Focar de inflamaţie purulentă cu liza
parenchimului pulmonar (abces).
2. Alveolele adiacente cu exsudat inflamator.
zone extinse de pneumonie cu exsudat
intraalveolar abundent din fibrină și
leucocite neutrofile. septurile
interalveolare sunt necrozate și lizate,
formînd cavități cu conținut purulent
106. Pneumonie sero-hemoragică în gripă. (plămîn gripal pestriț)
1. Exsudat inflamator în lumenul alveolelor:
a. eritrocite;
b. lichid seros.
2. Ţesutul pulmonar adiacent cu hiperemia vaselor.
Virusul gripal exercită o acțiune citopatică
(citolitică) asupra epiteliului căilor respiratorii,
cauz.nd distrofia, necroza și descuamarea lui,
precum și acțiune vasopatică și vasoparalitică cu
tulburări circulatorii severe (hiperemie, staze,
plasmo- și hemoragii)
99. Traheita crupoasă difterică.
1. Depozite de fibrina pe mucoasa traheii.
2. Porțiuni de mucoasa acoperite cu epiteliu
prismatic.
3. Ulcerații ale mucoasei.
4. Edem si hemoragii in stratul submucos.
5. Inelul cartilaginos al traheii.
Efectul local al exotoxinei constă .n necroza epiteliului,
extravazarea fibrinogenului și formarea unor
pseudomembrane, constituite din fibrină și mase
necrotice cu amestec de leucocite, care macroscopic au
culoare galben-albicioasă.
211. Bronşita cronică.
1.Infiltrat inflamator în peretele bronșic.
2.Vase dilatate, hiperemiate.
Peretele bronșic este îngroșat, se observă
focare de infiltrație inflamatorie cronică,
predominant limfocitară, hiperplazia
epiteliului superficial și a glandelor
submucoase, unele glande sunt chistic
dilatate.
75. Emfizem pulmonar.
1. Cavităţi aerifere mari.
2. Septuri interalveolare subţiate.
3. Rupturi ale septurilor interalveolare.
4. Scleroza şi reducţia capilarelor sanguine.
Alveolele sunt dilatate, septurile interalveolare subțiri, pe
alocuri rupte, mai multe alveole confluează, formând spații
aeriene largi, în care se observă capetele septurilor rupte,
numărul capilarelor septale este redus.
emfizem: centroacinar-superior (centrolobular) și
panacinar-inferior (panlobular).
50. Carcinom pulmonar scuamo celular nekeratinizat.
1.Metaplazia scuamoasă a epiteliului bronşic.
2.Câmpuri de celule tumorale atipice poliforme.
bronhie, în epiteliul căreia se observă focare de metaplazie
scuamoasă; în peretele bronșic, în jurul cartilajului și în
țesutul alveolar înconjurător, care este compact, neaerat,
se remarcă cuiburi de diferite dimensiuni de celule
tumorale cu aspect scuamocelular, polimorfe, nucleele
hipercrome. se dezvoltă din epiteliul mucoasei bronhiilor
principale (carcinom central sau parahilar), fiind precedat
de metaplaza și displazia scuamoasă a epiteliului bronșic.

51. Metastaze de carcinom pulmonar nediferențiat în miocard.

1.Nodul tumoral metastatic.
2.Celule canceroase nediferențiate.
3.Miocardul adiacent.
În preparat se observă cu ochiul liber focare de culoare
albastră-violet, la obiectivul mic constituite din celule
canceroase monomorfe, nediferențiate, dispuse în cuiburi
separate de fascicule fibroconjunctive, în miocardul
adiacent se remarcă hiperemia vaselor, emboli celulari
vasculari.
79. Tuberculoză miliară pulmonară.
1.Granulom tuberculos:
a.necroza cazeoasă în centrul granulomului;
b.stratul de celule epitelioide;
dispuse radiar, „în palisadă”
c.celule gigante polinucleate Langhans;
nucleele așezate în formă de potcoavă, circular de-a
lungul membranei sau la 2 poli ai celulei, iar la periferie–
un strat de limfocite mici, așezate compact, cu nucleul
rotund,
d.stratul de celule limfoide.
2.Ţesutul pulmonar adiacent. cu emfize, septuri îngroșate
80. Tuberculoză miliară hepatică.
1. Granulom tuberculos.
2. Ţesutul hepatic adiacent.

GRANULOM FIX CA MAI SUS

82.Tuberculoza miliară renală.

1. Granulom tuberculos.
2. Ţesutul renal adiacent.

GRANULOM FIX CA MAI SUS

În organele afectate apar focare de condensare

de culoare alb-gălbuie, cu diametrul de 1-2 mm.

85. Pneumonie cazeoasă.

1. Zona de necroză cazeoasă.
2. Septuri alveolare lipsite de nucleu
(carioliză).
3. Țesut fibroconjunctiv infiltrat cu limfocite.
4. Țesut pulmonar adiacent emfizematos.

lumenul alveolelor conține mase necrotice

176. Ulcer gastric acut.
1.Stratul superficial al fundului ulcerului,
constituit dinl eucocite şi eritrocite.
2.Mase necrotice şi detritus tisular în regiunea
fundului ulcerului.
3.Focare de necroză în stratul muscular al peretelui
gastric.
4.Infiltraţie leucocitară în marginile şi fundul
ulcerului.
în curbura mică, porțiunea antrală și pilorică

87. Ulcer gastric cronic în acutizare.

1. Marginea distală (“în terasă”) a ulcerului.
2. Marginea proximală, (“săpată”) a ulcerului.
3. Fundul ulcerului:
a.stratul fibrino-purulent;
b.stratul de necroză fibrinoidă;
c.stratul de ţesut de granulaţie;
d. stratul de ţesut fibroconjunctiv cicatriceal
în remisiune - atenuarea procesului inflamator, resorbția
maselor necrotice, transformarea treptată a țesutului d
egranulație în țesut fibroconjunctiv matur, în final fundul
ulcerului este prezentat de țesut cicatriceal

192. Adenocarcinom gastric tubular–de tip intestinal.

1. Aglomerări de celule canceroase în
mucoasa gastrică.
2. Structuri canceroase glandulare(în lumen)
în grosimea stratului muscular
3. Zone nemodificate ale mucoasei.

192a. Metastază de carcinom gastric în nodul limfatic.

1. Aglomerări de celule canceroase în
sinusurile marginal şi medular ale
limfoganglionului.
2. Foliculi limfoizi nemodificaţi.
metastaze - nodulii limfatici regionali de-a
lungu lmicii și marii curburi
metastaza Virchow - supraclav. stinga
metastaza Schnitzler - pararectali
88. Apendicită acută flegmonoasă-ulceroasă.
1. Defecte ulceroase ale mucoasei.
2. Infiltraţie neutrofilică difuză a tuturor
straturilor peretelui apendicelui.

Lumenul dilatat, peretele îngroșat, edemațiat,

mucoasa ulceroasă, fundul cu mase necrotice,
vasele dilatate, hiperemiate.
Cauza-obturarea lumenului. retentia, creste
press. ischemia mucoasei, infectie. etc.
88a. Apendicită cronică
1. Obliterarea lumenului apendicelui vermicular.
2. Peretele apendicelui substituit cu ţesut conjunctiv
şi adipos.
3. Stratul muscular atrofiat.
scleroză și atrofie a tuturor straturilor peretelui.
daca e obliterat proximal - mucocel, mixoglobuloză
(globule de mucus), pseudomixom peritoneal,
empiem apendicular.

222. Mucocel al apendicelui vermicular.

1. Hiperplazia epiteliului glandular
mucosecretant.
2. Tunica musculară subţiată.
3. Mucus în lumenul dilatat al apendicelui.

48a. Carcinom mucinos de colon (cu celule “ în inel cu pecete”).

1. Mucoasa intactă.
2. Aglomerări de celule „ în inel cu pecete” şi
substanţă mucoidă care infiltrează peretele intestinal.
3. Stratul muscular.

sub musculara mucoasei - lacuri de mucus, în mucus

plutesc celulele în inel cu pecete

mai frecven colonul ascendent

94. Hiperplazia ganglionului limfatic mezenterial în febra tifoidă.
1. Aglomerări de celule tifice (nucleu
excentric) care formează granuloame.
macrofage care au distru bacilii tifici.
noduli tifici.-necroza-ulcer murdar-ulcer
curat-cicatrice Payer.
2. Focare de necroză.
3. Ţesut limfatic intact.
15. Colită pseudomembranoasă.
1.Pseudomembrana:
a.mase necrotice și fibrină cu infiltrație
neutrofilică difuză;
b.țesutul subiacent.
2.Stratul muscular al peretelui intestinal.
mucoasa colonică este acoperită cu o peliculă cenușie-
albicioasă, uneori cu nuanță verzuie datorită
impregnării cu pigmenți biliari.
72. Necroza masivă a ficatului (distrofie toxică acută).
În primele zile, ficatul este ușor mărit, dens
sau flasc și capătă o culoare galbenă
strălucitoare atât la suprafață, cât și pe
secțiune, apoi scade progresiv în dimensiuni,
devine flasc, iar capsula ridată; pe secțiune
țesutul hepatic este cenușiu, argilos.

73. Ciroză hepatică mixtă (micro-macronodulară).

Ficatul este micșorat în dimensiuni, de
consistență dură, cu o greutate mai mică de
1kg, având o formă distorsionată, suprafața
rugoasă, cu noduli de dimensiuni variate. Pe
secțiune parenchimul prezintă noduli cu
diametrul de la 3 mm la câțiva centimetri,
separați unul de altul de fascicule
fibroconjunctive de culoare cenușie.

74. Metastaze de cancer în ficat.

Ficatul este mărit în dimensiuni, pe
suprafață și pe secțiune în toate
segmentele se observă numeroși noduli
de formă rotundă și ovală, cu diametrul
de 1-4 cm, albicioși, de textură densă (în
centrul unor noduli se află focare de
necroză în forma de detrit gri-gălbui)
76. Calculi în vezica biliară.
Vezica biliară este mărită, cavitatea destinsă
cu multipli calculi de formă rotundă, culoare
maro închisă, gri sau galbenă. Peretele vezicii
este îngroșat, de consistență densă, mucoasa
este netedă, adesea își pierde aspectul
catifelat. Pe mucoasă pot fi observate
depuneri multiple de granule mici de nuanță
gălbuie (colesteroloza biliară).
132. Guşa coloidă.
Glanda tiroidă este mărită în dimensiuni, pe
secțiune se observă noduli cu structură
microchistică, conținut coloid gelatinos
bogat, culoarea maronie.
deficitul de iod în alimentație
comprima organele vecine, disfagie,
asfixie, sdr venei cav sup.

133. Adenom adrenocortical.

În suprarenală pe secțiune se observă un nodul
tumoral de formă rotundă sau ovală, diametrul 1-2-
3 cm, bine delimitat, de culoare galbenă, localizat în
stratul cortical.
pot fi funcționale sau non-funcționale

hipersecreție de glucocorticoizi

81. Glomerulonefrita acută.

Rinichiul este mărit în dimensiuni, capsula destinsă,
suprafața externă cu multiple hemoragii punctiforme
(„înțepături de purice”), pe secțiune cortexul bine
delimitat, tumefiat, opac, cenușiu-gălbui, cu multiple
puncte roșii, stratul medular hiperemiat, de culoare
roșie-întunecată - „rinichi mare pestriț”.
complexele imune fiind constituite din IgG,
proteine streptococice (antigen) și complement.
sunt depozitate sub epiteliul membranei bazale

82. Amiloidoză renală.

Rinichiul este mărit în dimensiuni, suprafața ușor
ondulată, consistența densă, pe secțiune
straturile prost delimitate, culoarea cenușie-
gălbuie, aspect slăninos sau de ceară - „rinichi
mare alb amiloidic”.
83. Rinichi ratatinat. (nefroscleroza)
Rinichiul este micșorat în dimensiuni, suprafața
granulară/nodulară, consistența densă, pe
secțiune desenul straturilor estompat, culoarea
cenușie-albicioasă.
atrofia parenchimului, proliferarea excesivă a
țesutului conjunctiv și remanierea structurală.
micro - hta, glomerulonefrita
macro- ateroscleroza, pielonefrita
87. Calculi renali.
Bazinetul renal și calicele sunt dilatate, conțin multipli
calculi, unii sunt liberi, alții-concrescuți cu peretele
bazinetal/caliceal, dimensiunile de la 2-3mm până la 1-
2cm, suprafața netedă, șlefuită (calculi fațetați) sau
neregulată, rugoasă, uneori cu ramificări, care capătă
forma bazinetului și calicelor-calculi coraliformi, culoarea
albă, galbenă sau brună în dependență de compoziția
chimică.

88. Hidronefroză.
Rinichiul mărit în dimensiuni, pe secțiune
bazinetul și calicele dilatate, parenchimul atrofiat,
piramidele și papilele aplatizate, mucoasa
sclerozată, albicioasă.

unilateral - hiperplazia compensator contralatera

bilateral - insfucienta

86. Polichistoză renală.

Rinichiul prezintă o masă voluminoasă, alcătuită din
chisturi de formă rotundă și ovală, cu dimensiunile
variabile de la 0,5 cm până la 3-4 cm, pereții subțiri,
suprafața internă netedă, conținutul clar, între chisturi
parenchimul renal atrofiat sau chiar absent.
transmitere autozomal dominantă APKD1
89. Carcinom renal.
În unul din polii rinichiului este o formațiune
tumorală sferică, bine conturată, diametrul până
la 10 cm, culoarea pe secțiune galbenă-
portocalie sau albă-cenușie, aspect pestriț, cu
focare de hemoragii, necroză, chisturi; țesutul
renal adiacent cu structură obișnuită.

91. Carcinom al vezicii urinare.

În vezica urinară este un nodul tumoral,
care crește exofită în cavitatea vezicii,
diametrul până la 10 cm, suprafața
rugoasă.
este carcinom urotelial (carcinom din epiteliul de tranziție).
trigonul și peretele lateral.

90. Hiperplazia nodulară a prostatei cu hipertrofia peretelui vezicii urinare.

Prostata este mărită în dimensiuni, are aspect nodular,
consistență densă, proeminează în cavitatea vezicii urinare.
Peretele vezicii urinare este îngroșat, hipertrofiat, mucoasa are
aspect trabecular. Hipertrofia peretelui vezical are caracter
compensator datorită comprimării porțiunii prostatice a uretrei și
retenției de urină.
proliferarea a 3 tipuri de țesuturi: glandular,
fibroconjunctiv și muscular neted
20-25g
15. Anevrism sifilitic al aortei.
Porțiunea ascendentă a aortei, mai sus de
nivelul orificiului este dilatată, peretele
îngroșat, intima este neregulată, rugoasă, are
aspect de coajă de copac. Valvulele
semilunare sunt îngroșate, sclerozate,
deformate, orificiul dilatat.
cauza-mezaortita sfilitica
distrugerea membranelor elastice, reducerea
elasticității peretelui aortic și apariția
anevrismului.
101. Endometrită acută.
În cavitatea uterină sunt cheaguri de sânge și
mase necrotice de culoare gălbuie.
retenția în cavitatea uterină a resturilor
placentare după naștere sau avort

sau pe cale ascendentă din boli pelvine infl.

103. Polip endometrial.

În regiunea fundului corpului uterin este o formațiune
polipoasă, care proeminează în cavitatea uterină, cu baza lată,
sesilă, diametrul de aproximativ 3-4 cm, suprafața neregulată,
culoarea cenușie-albicioasă, pe secțiune se observă cavități
chistice mici.
constituiți din glande endometriale de tip bazal
pot fi polipi glandulari, fibro-glandulari sau
leiomiomatoși
în perioada perimenopauzală
105. Carcinom de corp uterin.
În cavitatea uterină se găsește un nod tumoral cu
creștere exofită, care umple aproape în întregime
cavitatea, are suprafața rugoasă, neregulată, culoarea
pe secțiune cenușie-albicioasă, consistența friabilă.
Histo - carcinomu endometrioid mucinos și seros
apare pe fon de hiperplazie glandulara atipica
60-70 ani, menopauza

106. Carcinom de col uterin.

În colul uterin se observă un nod tumoral cu creștere
exo-endofită, care infiltrează peretele cervical, de
formă neregulată, cu limitele imprecise, suprafața
rugoasă, nodulară, culoarea cenușie-gălbuie.
precedat de inf. HPV 16-carcinom scuamos;
18-adenocarcinom cervical.
Histo - carcinomu scuamocelular keratinizat sau
nekeratinizat și adenocarcinomul
canal - endofit
vaginal - exofit
107. Salpingită cronică.
Trompele uterine sunt deformate, membrana seroasă
opacă, sclerozată, albicioasă, suprafața neregulată.
fibroza și scleroza peretelui, deformarea trompei, lumenul
devinene uniform stenozat, apar aderențe între vilozitățile
mucoasei, ceea ce duce la sarcină tubară, iar dacă procesul
este bilateral–la infertilitate.
se poate dezvolta hidrosalpinx cu dilatarea trompei
108. Sarcină tubară.
Trompa uterină este dilatată, diametrul până la 2-3
cm, formă elipsoidă, pe secțiune se observă
cheaguri de sânge, fragmente de țesut placentar și
resturi fetale de culoare cenușie.

mai frecvent în regiunea ampulară

duce spre ruptura
fătul se poate mumifica (fătpapiraceu) sau
calcifica (lithopedion)

110. Chistadenom ovarian.

În ovar este prezentă o formațiune chistică
multicamerală (multiloculară) colabată, cu pereții
subțiri, grosimea 1-2 mm, suprafața internă
netedă, curată, culoarea albă-surie, conținutul
absent.
se dezvolta din epiteliul de suprafata
predomină tumorile seroase, mucinoase și
endometrioide, care au de obicei structură chistică
majoritatea seroase si mucoase sunt benigne

111. Chist ovarian dermoid.

Macropreparatul prezintă o formațiune chistică
umplută cu sebum, păr, are un aspect spongios,
culoarea albă-gălbuie, ocazional pot fi focare de os,
cartilaj, dinți.
variantă a teratoamelor ovarien emature,
care derivă din celulele germinale ale
celor 3 foițe embrionale: ectodermul,
entodermul și mezodermul.
majoritatea sunt benigne.
7. Viciu cardiac congenital: defect al septului interventricular. cel mai fr viciu
În septul interventricular este un defect cu diametrul de 1,5-2
cm, localizat în regiunea bazală, membranoasă(cel mai
frecvent), peretele ventriculului stâng are grosime obișnuită.
Datorită acestui defect are loc comunicare anormală între
ventriculul stâng și ventriculul drept – „șunt stânga-dreapta”. În
astfel de anomalii crește fluxul sanguin pulmonar și nu se
observă cianoză și hipoxie (malformație cardiacă de tip
acianotic sau alb).

defectul se poate inchide spontan

77. Polichistoza ficatului.

În ficat pe secțiune sunt prezente multiple cavități
chistice de dimensiuni și forme variabile, parenchimul
hepatic între chisturi cu semne de steatoză. În
majoritatea cazurilor se asociază cu fibroza chistică a
pancreasului, tractului respirator, glandelor salivare și
sudoripare, fiind una din manifestările „bolii
fibrochistice” (micropreparatulnr.190).
apare in boala fibrochistica

86. Polichistoză renală.

Rinichiul prezintă o masă voluminoasă, alcătuită din
chisturi de formă rotundă și ovală, cu dimensiunile
variabile de la 0,5 cm până la 3-4 cm, pereții subțiri,
suprafața internă netedă, conținutul clar, între chisturi
parenchimul renal atrofiat sau chiar absent.

157. Malformaţie congenitală: anencefalie.

În macropreparat se constată absența
(agenezia) creierului, asociată cu acranie–
absența oaselor boltei craniene.
158. Malformaţie congenitală: hernie cerebrală.
În macropreparat se constată o formațiune chistică
subcutanată în regiunea occipitală a capului, care prezintă o
evaginare, o herniere a țesutului cerebral în spațiul
subcutanat printr-un defect al oaselor craniene. Conținutul
sacului herniar poate fi meningele–meningocel, substanța
cerebrală–encefalocel sau ambele componente–
meningoencefalocel.

121. Hematom cerebral.

În creier se observă o acumulare de sînge
coagulat de culoare roșie închisă (hematom),
țesutul cerebral adiacent este ramolit, de
consistență flască, edemațiat.
ruptura arterelor în HTA, anevrisme,
paralizii
122. Tumoră cerebrală( glioblastom).
Pe secțiunea creierului este prezent un nod tumoral cu
diametrul de mai mulți cm, de formă neregulată, fără
limite clare, culoarea alb-cenușie, cu focare de necroză,
hemoragii, mici cavități chistice, localizat în substanța
albă, țesutul cerebral adiacent cu semne de rarefiere și
ramolisment. (micropreparatul nr. 45).

124. Leptomeningită purulentă.

Leptomeningele de pe suprafaţa convexă a creierului,
îndeosebi în zonele frontale, temporale şi parietale, este
îngroşat, edemaţiat, îmbibat cu exsudat purulent de culoare
cenuşie-gălbuie, zona inflamată nu are limite clare, vasele
sanguine dilatate și hiperemiate.
se manifestă prin inflamația purulentă difuză

îngroşarea membranelor meningeale şi formarea

unor aderenţe atât între membrane cât şi între
acestea şi suprafaţa creierului, ceea ce favorizează
apariţia unor cavităţi chistice în spațiul
subarahnoidian sau chiar a hidrocefaliei interne.
123. Hidrocefalie.
Creierul este mărit în dimensiuni, ventriculele laterale
considerabil dilatate, țesutul cerebral atrofiat.

Hidrocefalia–acumularea excesivă a lichidului

cefalorahidian în sistemul ventricular–
hidrocefalie internă sau în spațiul
subarahnoidian–hidrocefalie externă.Cauza
dereglării circulației lichidului cefalorahidian sunt
stenoza sau atrezia orificiului Monro și a
apeductului Sylvius, a orificiilor Magendie și
Luschka.
poate fi comunicanta si necomunicanta
89. Necroza masivă a ficatului (distrofia toxică acută).
1. Focar extins de necroză (detritus) în centrul
lobulului hepatic.
2. Infiltrat inflamator în zona de necroză.
3. Distrofia grasă a hepatocitelor la periferia
lobulului.

209. Hepatită virală acută.

1. Distrofia hidropică vacuolară a hepatocitelor
zonelor periferice ale lobulului hepatic.
hepatocitele apoptotice necrotizate - (corpusculi
Councilman) sunt eozinofili
2. Infiltraţia limfo-plasmocitară a tractelor
portale.

hepatocite - sticla mata, datorita particulelor

sferice de HBsAg
37. Ciroza micronodulară a ficatului. (coloraţie picrofuxină (van Gieson).
1. Fascicule subţiri de ţesut fibroconjunctiv în
lobulii hepatici, care unesc venele centrale cu
vasele portale.
2. “Pseudolobuli”.
Parenchimul hepatic din noduli prezintă
degenerescență lipidică

157. Carcinom hepatocelular pe fond de ciroza hepatică.

1. Aglomerări de celule atipice polimorfe cu
bazofilia nucleilor.
2. Ţesutul hepatic adiacent cu modificări
cirotice.
CHC are un pattern trabecular. Celulele
tumorale au tendința de a invada și de a
prolifera de-a lungul vaselor sanguine.
132. Guşă coloidă.
1. Foliculi măriţi în dimensiuni, dilataţi.
2. Mase coloide în lumenul foliculilor.

foliculii tiroidieni sunt măriți în dimensiuni, dilatați,

asemănători unor chisturi, epiteliul turtit, aplatizat,
coloidul intens colorat.

deficit de iod

115. Guşă difuză toxică (boala Graves).

1. Foliculi deformaţi.
2. Proliferarea epiteliului folicular cu formarea unor
structuri papilare. fără ax conjunctivo vascular
3. Coloraţia slabă şi vacuolizarea coloidului.
4. Infiltraţia limfocitară a stromei.

210. Adenom hipofizar corticotrop (bazofil).

1. Celule tumorale cu citoplasma bazofilă.
2. Hemoragii în stroma tumorii.

clinic prin hipersecreție de ACTH și sindrom Cushing

ACTH-dependent. Tumorile pot exercita compresiune
tumorală locală cu semne și simptome neurologice.

14. Feocromocitom.
1. Nodul tumoral:
a. cuiburi de celule tumorale;( celule polimorfe cu
citoplasma clară)
b. rețea vasculară bogată.
2. Cortexul suprarenal.
Feocromocitomul secretă cantități mari de
catecolamine
224. Glomeruloscleroză diabetică nodulară.
1. Focare de scleroză şi hialinoză a glomerulului
renal.
2. Glomerul nemodificat.
3. Tubi contorţi. nemodificati

Glomeruloscleroza nodulară diabetică este

substratul morfologic al sindromului Kimmelstiel-
Wilson, care se manifestă clinic prin proteinurie
pronunțată, edeme, hipertensiune arterială.

70. Glomerulonefrita extracapilară proliferativă rapid progresivă (glomeruli cu

semilună).
1. Necroză focală, proliferarea endoteliului și
mezangiului glomerular.
2. Proliferarea celulelor parietale ale capsulei în formă
de semilună (macrofage, fibrina). comprimă
glomerulii, stenozează și obliterează spațiul
Bowman
3. Depozite de fibrină în glomeruli.
vasele dilatate, hiperemiate HTA
sindromulu Kimmelstiel-Wilson, proteinurie,edeme
71. Glomerulonefrita cronică.
1. Glomeruli atrofiaţi, cu scleroză, hialinoză și
obliterarea capsulei.
2. Distrofia proteică a epiteliului tubular.
3. Tubi dilatați, cu epiteliul atrofiat şi cilindri
proteici.
infiltrat inflamator in stroma, vasele sclerozate,
hialinizate

152. Pielonefrita cronică.

1. Infiltrat celular inflamator în stroma
rinichiului (în ţesutul interstiţial).
2. Mase proteice coloide în lumenul tubilor
dilataţi (“rinichi tiroidian”).
3. Scleroza unor glomeruli.
4. Scleroza arterelor de calibru mic și mediu.
pielonefrita asociată cu reflux vezico-ureteral și
pielonefrita obstructivă
49. Carcinom nefrocelular cu celule clare.
1. Nodul tumoral:
a. celule canceroase cu citoplasma clară;
b. stroma tumorii are aspectul unor straturi
subțiri de țesut conjunctiv;
c. vase sanguine cu perete subțire.
2. Țesutul renal nemodificat sau ușor sclerozat.
Este localizat în cortexul renal și se dezvoltă din
epiteliul tubular.
226. Ginecomastia.
1. Ducturi glandulare dilatate cu proliferarea
epiteliului.(epiteliu monostratificat cuboidal sau
columnar)
2. Fascicule de ţesut fibroconjunctiv.
3. Țesut adipos.
adolescenti - bilateral
adulti - unilateral
estrogeni + sau androgeni -

227. Adenocarcinom acinar de prostată.

1. Focarul de ţesut canceros cu proliferarea unor
structuri glandulare atipice.
2. Țesutul prostatic adiacent cu semne de
hiperplazie:
а. glande dilatate chistic de formă neregulată; cu
proliferari papilare ale epiteliului
b. ţesut fibro-muscular.
mai des in lobul posterior

214. Seminom testicular.

1. Celule tumorale mari de formă
poligonală cu citoplasma clară.
2. Infiltrate limfoide în fasciculele
fibroconjunctive.
structura lobulara
identic ca disgermiomul ovarian
30-50 ani unilateral
33. Mezaortită sifilitică.
1. Infiltrate limfo-plasmocitare în jurul vasa
vasorum în adventiţia şi media peretelui aortei.
2. Focare de distrucţie a fibrelor elastice.
3. Focare de calcinoză.
în perioada terțiară a bolii
aorta ascendenta și arcul aortei datorita
lanturilor limfatice

215. Modificări fibro-chistice ale glandei mamare.

1. Ducturi dilatate chistic. tapetate cu epiteliu
cuboidal (tes. fibros care comprima pe alocuri
ducturile, se aduna secret si se dilata)
2. Ţesut fibro-conjunctiv hialinizat între ducturi.
3. Ducturi nemodificate.
30-50 ani
densitati nodulare
nonproliferative si proliferative

63. Salpingită purulentă.

1. Leucocite neutrofile în lumenul salpinxului.
2. Infiltrație leucocitară neutrofilă a vilozităților
mucoasei tubare.(îngroșate, hiperemiate)
3. Peretele saplinxului.(îngroșat, edemațiat,
vase dilatet, hiperemiate)

108. Sarcină tubară.

1. Vilozități coriale. în lumen (citotrofoblast
intern, sincitotrofoblast - extern
2. Țesut decidual.
3. Peretele trompei uterine.(edemațiat,
hiperemiat) duce la hemoragie - hematosalpinx
stratul circular de muschi lipseste la locul
implantarii. este doar stratul longitudinal
107. Molă hidatiformă.(boală trofoblastică gestațională) mola invazivă, coricarcinom.
1. Vilozităţi coriale edemaţiate, mărite în
dimensiuni.
2. Epiteliu corial proliferant.
sunt formațiuni chistice in cav. uterină
poate fi completa si incompleta(embrion abs.)
apare la fertilizarea anormala a ovulului (de 2
spermatoizi)
creste gonadotropina corionica
la 20 ani si peste 40 ani.
111. Coriocarcinom uterin.
1. Celule epiteliale ale citotrofoblastului cu
citoplasma clară (celule Langhans).
2. Celule atipice sinciţiale cu hipercromia nucleelor.
3. Focare hemoragice.
vilozitatile coriale lipsesc
în tumoare lipseste stroma
vasele sang. tapetate cu cel. tumorale.
se dezvolta din mola hidatiforma completa, din
resturi de placenta. metastaze in plamini vagin creier

69. Metamorfoza citomegalică a epiteliului tubilor renali.

1. Transformarea citomegalică a epiteliului
tubilor renali. ochi de pasăre
2. Distrofia proteică a epiteliului tubilor contorţi.

endoteliul vascular si in alte organe, plamini,

creier

duce la vasculite

190. Fibroza chistică a pancreasului.(boala fibrochistica)

1. Ducturi dilatate chistic.
2. Conţinutul condensat eozinofil al
ducturilor.
3. Fibroza difuză şi infiltraţia limfohistiocitară
a stromei.
depunere de mucus viscos, nu se elimina
secretiile, stază, sclerozare, atrofie
pancreasul este micșorat, are consistență
densă, aspect nodular,
191. Leziunile ţesutului cerebral în toxoplasmoză.(toxoplasma gondii)animaled
1.Chisturi de dimensiuni mici în ţesutul cerebral. ce
conțin detritus celular,toxoplasm
2.Țesutul cerebral adiacent cu edem.
focare de necroză cu rarefierea substanței
cerebrale, hemoragii peteșiale, vasculite.
transplacentar de la mamă
triada corioretinita, hidrocefalia și calcificările
intracraniene.
gravitatea depinde de trimestru
220. Membrane hialine în plămâni.(boala membranelor hialine)
1.Mase proteice densificate în formă de inele,
care aderă la pereţii cavităţilor
alveolare.(colabate, dilatate)
2.Exsudat inflamator în cavităţile alveolelor
şi în septurile interalveolare.
provoaca sindrom de detresa respiratorie la
nn, mai des prematuri
plaminul nu poate prod. surfactan necesar-
colabare
129. Calcinoza distrofică a placentei.
1.Vilozități coriale. atrofiate, sclerozate
2.Depuneri de calciu în stroma vilozităților
coriale.
macroscopic- placenta rosie cu focare albe
apare la sfirsitul sarcinei

factori de risc-HTA diabet, preeclampsie

68. Infarct ischemic cerebral (ramolisment cenuşiu).
1.Focar de necroză cu rarefierea ţesutului
cerebral.
2.Ţesutul cerebral adiacent cu edem.
tromboza sau tromboembolia arterelor
cerebrale, ateroscleroză

paralizii, afazie

45. Glioblastom multiform

1.Celule tumorale atipice şi polimorfe.
2.Focar de necroză.

apare de novo sau pe fon de astrocitom

compresia și distrucția țesutului cerebral
adiacent, hemoragii, edem.
metastaze doar in SNC pe cale lichidiana
NU METASTAZEAZA EXTRACRANIAN
123. Meningiom fibroblastic.(benigna, mai des la femei)
1.Fascicule de celule tumorale de tip
fibroblastic.( aglomerări concentrice de
celule alungite)
2.Fascicule de fibre colagene.
deriva din celulele arahnoidale, atasat de
duramater
comprimă țesutul cerebral, dar nu îl
invadează. poate fi meningotelial,
fibroblastic si tranzitional.(din ambele)
225. Metastaze de melanom în creier.
1.Celule tumorale bogate în melanină.
2.Ţesutul cerebral adiacent cu edem.
tumoare maligna melanocitara
metastaze multe
11. Pericardită fibrinoasă (cord vilos).
Epicardul este opac, suprafaţa
neregulată, acoperită cu depozite albe-
gălbui de fibrină sub formă de vilozităţi,
care apar datorită mişcărilor contractile
ale cordului. Inima capătă un aspect
păros sau „în limbă de pisică" (cord
vilos). Depozitele de fibrină sunt flasce
şi se desprind uşor (inflamaţie
crupoasă).
33.Pneumonie francă lobară (stadiul de hepatizaţie cenuşie).
Lobul afectat este mărit în dimensiuni,
neaerat, de consistenţă fermă
(asemănătoare cu consistenţa ficatului),
pe secţiune are aspect granular, culoarea
cenuşie datorită depozitării în alveole a
exsudatului fibrinos cu un conţinut bogat
de leucocite neutrofile și macrofage; pe
pleură se observă depuneri fine de
fibrină (pleurită fibrinoasă
parapneumonică).

34. Pleurită fibrinoasă.

Foița viscerală a pleurei este acoperită cu
o peliculă fină de fibrină culoare
albicioasă, pe alocuri lipită de pleură, iar
pe alocuri desprinsă, ceea ce-i redă un
aspect rugos.
152.Peritonită fibrinoasă.
În preparat este un segment de
intestine subțire, membrana
seroasă are aspect opac, suprafața
rugoasă, ansele intestinale aderă
strâns una la alta.

32. Bronhopneumonie abcedantă.

Pe secțiunea plămânului se observă multiple
focare diseminate de pneumonie de culoare
albicioasă-cenușie, neaerate, cu diametrul până la
2-3 cm, puțin supradenivelate, separate de țesut
pulmonar intact. În unele din aceste focare sunt
cavități de formă neregulată, dimensiuni variabile
de la 0,5 până la 1-1,5 cm, umplute cu puroi sau
fără conținut-abcese. Pe pleură, în cazul localizării
sub pleurale a focarelor de pneumonie pot fi
depozite de fibrină.

12. Cardioscleroză difuză.

Pe secțiunea miocardului peretelui
ventriculului stâng se observă
multiple fascicule subțiri de țesut
fibroconjunctiv de culoare
albicioasă.

21. Echinococoza inimii.

În pereții inimii pe secțiune se observă
multiple cavități chistice de formă rotundă, cu
dimensiuni variabile, limitate de o membrană
mată, de culoare albicioasă –membrana
chitinică, miocardul adiacent este atrofiat și
sclerozat, formează o capsulă fibroasă.
82.Amiloidoză renală.
Rinichiul este mărit în dimensiuni,
suprafața ușor ondulată, consistența
densă, pe secțiune straturile prost
delimitate, culoarea cenușie - gălbuie,
aspect slăninos sau de ceară-„rinichi
mare alb amiloidic”.

39. Carcinom pulmonar centro-hilar.

În bronhia principală este un nod
tumoral, dimensiunile 4-5cm, care
crește exofit, stenozând lumenul, cu
suprafața rugoasă, consistenţă densă,
culoarea alb-gălbuie, țesutul tumoral
infiltrează parenchimul pulmonar
peribronhial adiacent.

41. Carcinom laringian.

În cavitatea laringelui este prezent
un nodul tumoral, care creşte
exofit, proeminând pe suprafaţa
mucoasei, de consistenţă densă,
culoare alb-surie, având în centru
o zonă de necroză şi exulceraţie.
60. Carcinom gastric.
În stomac este o tumoare
voluminoasă cu creştere exofită,
suprafaţa neregulată, focare
hemoragice, consistenţa dens-
elastică, culoarea alb-surie, aspect de
ciupercă (fungoid). Se localizează
mai frecvent în regiunea curburii
mici şi a canalului piloric.

74. Metastaze de carcinom în ficat.

Ficatul este mărit în dimensiuni, pe
secțiune și subcapsulă sunt prezenți
multipli noduli tumorali cu diametrul
de la 0,5-1 până la 4-5cm, de formă
rotundă sau ovalară, bine delimitați,
culoarea albicioasă, repartizați relativ
uniform pe suprafața organului,
parenchimul hepatic între noduli cu
semne de steatoză.

42.Metastaze de carcinom în plămân.

În plămân, sub pleura viscerală şi
pe secţiune, se observă multipli
noduli tumorali de culoare albă-
cenuşie, de formă rotundă sau
ovalară, cu diametrul până la 3-
5cm, bine delimitaţi de ţesutul
adiacent.
59. Carcinom esofagian.
Esofagul este secționat
longitudinal, în treimea medie se
relevă un nod tumoral, care
crește circular, proeminând și
stenozând lumenul, cu suprafața
neregulată, ulcerată, acoperită
cu mase necrotice.

145.Măduva osoasă în leucemie.

Secțiune longitudinală a osuluifemural,
țesutul osteomedular este omogen,
suculent, divizarea în măduvă roșie și
galbenă absentă, țesutul adipos din
regiunea diafizei este substituit cu țesut
hematopoietic activ, culoarea este
surie-gălbuie, are aspect purulent
(„măduvă osoasă pioidă”).

84.Rinichi în leucemie.
Rinichiul este mărit în dimensiuni,
capsula destinsă, consistența densă,
pe secțiune desenul straturilor șters,
culoarea albicioasă-surie, cu
hemoragii punctiforme.
142.Splina în leucoza mieloidă cronică.
Splina este mărită considerabil în
dimensiuni, uneori de 20-30 de ori,
masa atingând câteva kg
(norma~180gr), pe secțiune
culoarea surie-roșietică, omogenă,
consistența densă, pot fi focare de
infarct ischemic și hemoragii.

143.Noduli limfatici mezenteriali în leucoza limfoidă cronică.

Nodulii limfatici sunt uniform
măriți în dimensiuni, consistența
dens-elastică, culoarea albicioasă,
formează conglomerate tumorale,
care comprimă organele adiacente.

146.Noduli limfatici în boala Hodgkin.

Nodulii limfatici sunt măriți
neuniform în dimensiuni, de
consistență densă, culoarea surie-
albicioasă, aderă între ei datorită
infiltrării țesutului conjunctiv
perinodular, pe secțiune cu aspect
pestriț, focare alb-gălbui de necroză
și fibroză.
147.Splină porfir în boala Hodgkin.
Splina este mărită în dimensiuni de 3-5
ori, masa atingând până la 1 kg,
consistența densă, pe secțiune cu aspect
pestriț datorită alternanței focarelor
proliferative și de necroză de culoare alb-
gălbuie cu focare de scleroză de culoare
albicioasă pe fundalul pulpei roșii, ceea
ce-i redă țesutului lienal aspect
asemănător cu granitul porfiric („splină
porfir”)
[aspectul pestriț este slab pronunța
tdatorită acțiunii formalinei].
62. Pericardită fibrinoasă.
1. Depozite de fibrină pe suprafaţa
epicardului.
2. Infiltraţia epicardului cu leucocite.
3. Vase hiperemiate.
4. Miocardul.

28. Leptomeningită purulentă.

1. Infiltraţie cu neutrofile a
leptomeningelui.
2. Puroi (neutrofile) în spaţiul
subarahnoidan.
3. Ţesutul cerebral edemaţiat.

12. Miocardită interstiţială.

1. Infiltrat celular inflamator în stroma
miocardului.
2. Fibre musculare.

82. Tuberculoza miliară renală.

1. Granulom tuberculos:
a) focarul de necroză cazeoasă în centrul
granulomului;
b) stratul de celule epitelioide;
c) celule gigante polinucleate Langhans;
d) stratul de celule limfoide.
2. Ţesutul renal adiacent.
200. Hiperplazia foliculilor limfatici lienali în stimulare antigenică.
1. Folicul limfatic:
a. centrul germinativ mărit în
dimensiuni;
b. zona periferică a foliculului.

173.Involuția accidentală a timusului.

1. Reducerea numărului de limfocite în
corticala lobulului timic.
2. Limfocitele stratului medular al lobulului.
3. Corpusculi Hassall cu leziuni distrofice şi
necrotice:
a. depozite de calciu;
b. focare eozinofile omogene;
c. cavităţi chistice.
201.Hipoplazia foliculilor limfatici lienali în sindromul imunodeficitar primar
combinate.
1.Hipoplazia foliculilor limfatici
(reducerea numărului de limfocite).
2.Pulpa roşie cu hemosideroză.
125. Periarterită (poliarterita) nodoasă
1. Peretele arterial îngroşat.
2. Infiltraţia limfo-macrofagală difuză
localizată preponderent în adventiţie.
3. Lumenul stenozatal arterei.

148. Tiroidita Hashimoto

1. Infiltraţia limfocitară a ţesutului glandei
tiroide.
2. Foliculi limfatici.
3. Foliculi tiroidieni atrofiaţi cu coloid palid.
4. Foliculi tiroidieni nemodificaţi.

21. Amiloidoza nodulară a splinei

1. Depozite focale de amiloid în
centrul foliculilor limfoizi.
2. Pulpa roșie adiacentă intactă.

19. Amiloidoza rinichiului

1. Depozite de amiloid:
a.în capilarele glomerulare;
b.în peretele arterelor;
c.pe membrana bazală a tubilor renali.
2. Cilindri proteici în lumenul tubilor.
46. Papilom cutanat.

1.Epiteliul pluristratificat pavimentos

îngroşat neuniform.
2.Proliferări epiteliale, care pătrund în
ţesutul fibroconjunctiv subiacent (acantoză).
3.Hiperkeratoza epidermului.
4.Membrana bazală nealterată (integră).
5. Stroma fibroconjunctivă.

102. Carcinom pavimentos cu cornificare.

1.Aglomerări focale de celule canceroase,

care infiltrează stratul subepitelial.
2.„Perle carcinomatoase” (aglomerări de
substanţa cornoasă).
3.Stroma tumorii.

48. Adenocarcinom de colon.

1.Epiteliul normal al mucoasei intestinale.

2.Structuri glandulare atipice, care pătrund
în grosimea peretelui intestinal.
3.Celule canceroase atipice şi polimorfe.

52. Metastază de carcinom glandular în ficat.

1.Nodul tumoral metastatic (structuri

glandulare atipice).
2.Parenchimul hepatic adiacent.
42. Hemangiom cavernos în ficat.
1. Cavităţi cavernoase, umplute cu
sânge.
2. Capsula fibroconjunctivă a tumorii.
3. Parenchimul hepatic adiacent.

56.Ficatul în leucoza mieloidă cronică.

1.Proliferarea celulelor tumorale de origine
mieloidă pe traiectul capilarelor
sinusoidale intralobulare.

2.Cordoane hepatice.

57.Ficatul în leucoza limfoidă cronică.

1.Focare de proliferare a celulelor tumorale
de origine limfoidă pe traiectul tractelor
portale (triadelor).

2.Țesut hepatic adiacent.

145.Plasmocitom.
1.Celule tumorale polimorfe de origine
plasmocitară.

2.Stroma tumorii cu vase sanguine.

3.Focare hemoragice.
58.Nodul limfatic în boala Hodgkin
1.Celule gigante polinucleate Reed-
Sternberg.

2.Limfocite.

3.Fascicule de ţesut fibroconjunctiv

neoformat.