Referat La Biologie

Endocrinologia reprezinta stiinta care studiaza structura si functia sistemului

endocrin - glandele cu secretie endocrina si hormonii produsi de acestia direct in
sange.
Alaturi de sistemul nervos, sistemul endocrin ajuta la transmiterea si integrarea
informatiilor; daca sistemul nervos regleaza activitatile organismului prin
intermediul impulsurilor electrice transmise de catre neuroni, acestea fiind rapide
si scurte, sistemul endocrin o face mai lent, dar avand un raspuns de lunga durata,
prin termediul hormonilor transportati prin sange pana la nivelul celulelor tinta.
Secretia hormonala este ajustata in permanenta in functie de mediul intern si
extern printr-un mecanism complex de feedback. Identificarea acestui mecanism de
control si a biortimurilor endogene a permis structurarea unor protocoale de
diagnostic si tratament de exactitate aproape matematica - o particularitate a
endocrinologiei. Spre deosebire de feedback, biortmurile sunt innascute, dar sufera
o sincronizare sub influenta factorilor de mediu. Ele pot avea o periodicitate de
minute-ore (secretia gonadotropinelor hipotalamice), pot fi circadiene
(periodicitate de circa 24 de ore - secretia cortizolica, de testosteron) sau
repetabile la aproximativ 30 de zile (ovulatia)
Glandele endocrine sunt reprezentate de hipotalamus, hipofiza (pituitara), epifiza
(glanda pineala), glanda tiroida, glandele paratiroide, pancreas (componenta
endocrina), glandele suprarenale, gonadele (ovarele sau testiculele).
Orice afectare glandulara poate determina o disfunctie - o hipofunctie (un deficit
hormonal) sau o hiperfunctie (un exces hormonal).

Hipotalamusul este o structura care apartine sistemulului nervos central cu rol

complex :
• integrarea in mediu
• homeostazia organismului
• comportament alimentar si sexual
• ingestia si excretia hidrica
• bioritmurile
• reactia la stres
• reglarea starilor emotionale primare precum furia si frica
• reglarea circulatiei si respiratiei, a temperaturii bazale
• controleaza axele endocrine (prin secretia unor releasing
hormoni)
Fiecare axa endocrina dispune la nivelul hipotalamusului de un releasing hormon
pentru fiecare trop hipofizar, care controleaza la randul lui o glanda periferica.
In cadrului fiecarei axe hormonii periferici controleaza la randul lor tropii
hipofizari si hormonii hipotalamici prin mecanismul de feedback.Asadar
hipotalamusul secreta:
• TRH - hormon de stimulare (tyroid releasing hormone) pentru
celulele tireotrope hipofizare
• CRH - hormon de stimulare (cortycotropin releasing hormone)
pentru celulele corticotrope hipofizare
• GH-RH - hormon de stimulare (growth hormone releasing
hormone) pentru celulele hipofizare secretante de GH
• Gn-RH - hormon de stimulare (gonadotropin releasing
hormone) pentru celulele hipofizare secretante de gondadotropi
De asemenea hipotalamusul are si rol inhibitor :
• prin secretia de Dopamina asupra secretiei hipofizare de
Prolactina
• prin secretia de Somatostatina - inhiba secratia de GH si
GH-RH, de ACTH, TSH, PRL, inhiba eliberarea hormonilor tractului digestiv si
pancreatici, inhiba secretia acida gastrica si intestinala, fluxul biliar

Glanda hipofiza se mai numeste si glanda pituitara si este situata median intr-o
structura osoasa numita seaua turceasca (sella turcica). Glanda hipofiza este in
conexiune cu hipotalamusul prin tija pituitara prezinta 2 componente majore :
adenohipofiza sau hipofiza anterioara si neurohipofiza sau hipofiza posterioara;
intre cele doua parti exista lobul (pars) intermediar rudimentar la om.
Adenohipofiza este locul de secretie a hormonilor care controleaza functia
glandelor periferice sau actioneaza direct asupra diverselor aparate, sisteme si
metabolisme. Acestia sunt reprezentati de TSH, POMC (ACTH, αMSH, βlipoproteina,
βendorfina, met-enkefaline) GH, FSH si LH, Prolactina.
• TSH-ul este hormonul stimulant al glandei tiroidiene,
determinand la acest nivel secretia hormonilor tiroidieni (T3 si T4)
• POMC (pro-opiomelanocortina) este un precursor
polipeptidic, care ulterior va da nastere mai multori hormoni peptidici: ACTH-ul
care regleaza sinteza si secretia glucocorticoizilor la nivel adrenal; αMSH-ul cu
rol in reglarea apetitului, comportamentului sexual si a secretiei de melanina;
βendorfine si met-enkefaline reprezentand peptide opioide endogene
• GH-ul este hormonul de crestere cu rol in diferite
metabolisme si dezvoltarea organismului. Actiunea sa este fie directa la nivel
metabolic, fie prin intermediul IGF1 secretat la nivel hepatic - rol in crestere
• Gonadotropii reprezentati de FSH si LH stimuleaza gonadele
(ovarele si testiculele), avand rol in hormonogeneza (estradiol, testosteron,
progesteron) si in gametogeneza (ovulatie, spermatogeneza)
• Prolactina stimuleaza secretia lactata; ea creste
fiziologic in sarcina si alaptare, exercitiu fizic, stres, stimulare mamelonara
La nivelul neurohipofizei regasim proiectiile axonale ale neuronilor magnocelulari
hipotalamici. Practic hipofiza posterioara sau neurohipofiza este formata din tesut
nervos, ca si hipotalamusul, si nu din tesut glandular precum restul glandei
hipofize. Neurohipofiza este responsabila de eliberarea in circulatia a
vasopresinei si oxitocinei.
• Vasopresina sau hormonul antidiuretic stimuleaza retentia
hidrica la nivel renal, determina cresterea presiunii arteriale prin contractia
arteriolelor
• Oxitocina are ca efect contractia uterina si stimularea
lactatiei
Cand la nivelul glandei hipofize este identificata o modificare structurala (un
adenom / tumora, o scadere in dimensiuni / empty sella), medicul endocrinolog va
investiga functia acesteia :
• daca este asociata o hiperfunctie - o productie in exces a
unui hormon de regula, mai rar o secretie de mai multi hormoni - poate fi necesar
un tratament medicamentos sau chirurgical
• daca este prezenta o hipofunctie - un deficit de unul sau
mai multi hormoni hipofizari, se va institui un tratament substitutiv; hormonii
adrenali si cei tiroidieni sunt esentiali pentru supravietuire si ei vor fi
intotdeuna substituiti; hormonul de crestere va fi substituit in primul rand la
copii, iar gonadotropii sunt importanti pentru fertilitate si mentinerea
caracterelor sexuale secundare

Glanda tiroida are forma literei H, fiind formata din 2 lobi si istm. Glanda
tiroida se gaseste la baza gatului, corespunzand primelor inele traheale.
Elementul caracteristic este foliculul tiroidian avand in centru coloidul,
inconjurat de tireocite. Acestea sunt cele care produc hormonii trioidieni (T3 si
T4). Celulele parafoliculare C produc Calcitonina.
• Hormonii tiroidinei reprezentati de tiroxina (T4) si
triiodotironina (T3) sunt importanti pentru :
• cresterea si dezvoltarea normala si armonioasa a
organismului, a creierului la copil
• stimuleaza sistemul cardio-respirator
(tahicardie/bradicardie)
• sistemului nervos - poate determina iritabilitate si
neliniste
• controleaza buna functionare a gonadelor si fertilitatea
 • metabolismul glucidelor, proteinelor si lipidelor
• producere de energie
• Calcitonina are rol in homeostazia calciului in organsim.
Nivelul crescut al Calcitoninei ar putea sugera o dezvoltare anormala a celulelor
parafoliculare tiroide, intalnita in carcinomul medular tiroidian.
Deficitul de hormoni trioidieni se va numi hipotiroidism, in formele severe cu
debut perinatal ducand la cretinismul gusogen, iar daca este diagnosticat la adult
forma severa este cea de mixedem - crestere in greutate, bradilalie, bradipsihie,
infiltrarea tegumentelor, astenie fizica marcata, tulburari ale somnului,
bradicardie.
Excesul sau hiperproductia de hormoni tiroidieni este hipertiroidismul si duce la
scadere in greutate, agitatie psiho-motorie, tahicardie si cresterea valorilor
tensionale, hipersudoratie. Daca este determinata de o patologie autoimuna se va
numi Boala Basedow-Graves.
La nivelul glandei tiroide se dezvolta adesea noduli tiroidieni, ei putand fi
insotiti de modificari ale functiei, dar acest lucru nu este obligatoriu.

Glandele suprarenale sau adrenale, dupa cum sugereaza si numele, se regasesc la

polul superior al rinichiului. Sunt formate din zone cu embriologie si functie
distincta : corticosuprarenala are rol in productia de gluco- si
mineralocorticoizi, steroizi iar medulosuprarenala sintetizeaza catecolamine.
Corticosuprarenala cuprinde 3 zone :
• zona glomerulara., situata imediat sub capsula glandei,
importanta pentru secretia de mineralocorticoizi - Aldosteron
• zona fasciculata, cea mai bine reprezentata parte a
corticosuprarenalei, bogata in lipide, produce glucocorticoizi si androngeni
• zona reticulata, adiacenta medularei, secreta predominant
androgeni si in cantitati mai mici glucocorticoizi Zonele fasciculata si reticulata
functioneaza ca un tot unitar fiind sub controlul ACTH-ului
Secretia Cortizolului este esentiala pentru supravetuire, homeostazia organismului,
crestere si dezvoltare, rol in metabolisme, sistem imun, sistem cardiovascular si
respirator, aparat excretor si sistemul nervos central. Cortizolul si ACTH prezinta
ritm de secretie nictemeral - cu o secretie maxima dimineata (ora 7:00 - 9:00) si
un minim la primele ore de somn (ora 23:00 - 24:00).
Androgenii suprarenali cresc la ambele sexe in perioada prepubertara, fiind
importanti pentru dezvoltarea pilozitatii axilo-pubiene si a libidoului la femei;
la barbati au un rol minor predominand androgenii testiculari responsabili de
mentinerea caracterelor sexuale si stimularea comportamentului sexual.
Secretia de Aldosteron in schimb este reglata de sistemul Angiotensina- Renina.
Aldosteronul este important pentru echilibrul sodiului / potasiului in organism,
excesul ducand la retentie de Na si cresterea valorilor tensionale.
Excesul de Aldosteron va determina retentie hidrosalina si hipertensiune.
Hiperaldosteronismul primar este determinat de un adenom dezvoltat de la nivelul
corticalei, cu secretie autonoma de Aldosteron.Excesul de Cortizol, numit si
sindrom Cushing, caracterizat prin redistributia tesutului adipos la nivelul
trunchiului, crestere in greutate, hirsutism (pilozitate in exces), modificari ale
tegumentului, vergeturi rosii-violacei, tulburari metabolice (hiperglicemie pana la
diabet zaharat, cresterea nivelului de colesterol), tulburari ale imunitatii,
tulburari neuro-psihiatrice, tulburari menstruale si de fertilitate - acestea fiind
doar cateva dintre semnele si simptomele asociate sindromului Cushing.
Hiperandrogenismul poate fi asociat hipercorticismului sau independent si este
caracterizat la sexul feminin prin hirsutism, alopecie, acnee, sau in formele mai
severe si cele congenitale malformatii genitale. La barbati poate fi adesea
asimtomatic.
Deficitul de hormoni adrenocorticali - insuficienta corticosuprarenala - o
afectiune cu prognostic sever daca nu este diagnosticata si tratata la timp, se
caracterizeaza prin hipotensiune arteriala (in special ortostatica), modificari
electrolitice severe, pierdere in greutate, tulburari ale tranzitului intestinal,
astenie fizica marcata, slabiciune musculara, in formele primare asociaza o
hiperpigmentare cutanata; in formele severe sau acute poate mima abdomenul acut
chirurgical si necesita interventie medicala de urgenta. Se trateaza substitutiv cu
derivate de Cortizon.

Testiculele sunt o pereche de organe de reproducere masculine, glande mixte care

produc spermatozoizi (funcția exocrină) și testosteron (funcția endocrină), un
hormon care controlează dezvoltarea caracteristicilor sexuale masculine și care
joacă un rol important în dezvoltarea spermei.

Ovarul (ovarium în limba latină) - glanda sexuală feminină - este organ pereche -
cu o dublă funcție secretoare: externă și internă. Astfel, este organul producător
al ovulelor și, în același timp glandă endocrină, care, prin hormonii produși
(estrogenii și progesteronul) determină caracterele sexuale secundare și joacă un
rol deosebit în realizarea tipului constituțional feminin.