Universitatea Valahia din Târgoviște

Programul de învăţământ la distanță și formare continuă

Pedagogia învăţământului primar și preșcolar
Anul II, semestrul I

STUDIU DE CAZ LA PSIHOPEDAGOGIA ELEVILOR CU

DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂŢARE

CURSANT: BONTEAN FLORENTINA

 Eleva aleasă de mine pentru a fi prezentată în acest caz se numește Aldica Cristina, este
elevă în clasa a - x- a B, profil profesională , în Liceul Tehnologic Nucet, din localitatea
Nucet, județul Dâmbovița.
Cristina a fost diagnosticată la vârsta de 5 ani cu sindrom down, având o formă severă
de retard mental. A beneficiat de atunci și până în prezent de ședințe de consiliere
psihologică, în afara școlii, pentru tratamentul deficiențelor avute, pentru a- și îmbunătăți
capacitatea de comunicare și de relaționare cu cei din jur.
Cristina a frecventat cursurile Scolii Gimnaziale Nucet, din localitatea in care
domiciliază, iar în prezent este eleva , in clasa a x- a la Liceul Tehnologic din localitatea de
domiciliu, forma de învățământ de zi, cu frecvență.
Este sprijinită în frecventarea cursurilor, de mama acesteia, care o aduce zilnic, cu grijă la
școală și vine să o ia acasă la terminarea orelor.
Cristina beneficiază de educație incluzivă , fiind integrata în colectivul clasei de
profesională, beneficiind programă școlară adaptată nevoilor personale, dar și de educație
specială, frecventând ore de recuperare psihomotorie la Centrul pentru copii cu nevoi
speciale, din orașul Târgoviște.
Progresele ei sunt vizibile : Cristina a învățat să relaționeze mai bine cu cei din jur, a
devenit mai comunicativă; a reușit sa reproducă strofe din poezii simple, și să își gestioneze
cu mai multă ușurință stările de nervozitate pe care le avea în relațiile cu ceilalți.
Consider că cele două forme de educație de care beneficiază Cristina i se potrivesc,
pentru că se pliează pe ameliorarea deficiențelor pe care le are aceasta.
Având dificultăți de integrare în grup, prezentând o incapacitate severă de a relaționa cu
cei din jur și de a- si exprima nevoile, dorințele, nemulțumirile, având o forma de retard
mental sever, consider că cele două forme de educație de care beneficiază aceasta o ajuta
foarte mult.
Educația incluzivă o ajută pe Aldica Cristina să se integreze în grupul social al clasei din
care face parte, ameliorându-i capacitatea redusă de adaptare la mediul social; se simte „ elevă
printre elevi”, fiind tratată la fel ca ceilalți colegi, de către personalul didactic, dar bineînțeles
după un curriculum diferenția, conform capacitaților ei foarte reduse de învățare și asimilare
Activând în grupul de elevi, printre ceilalți copii, Cristina are șansa să preia modele de
relaționare normală, învățând firescul, învățând sa fie deschisă și preia din colectiv norme
sociale de comportament.
Jocul, discuțiile cu colegii o scot, puțin câte puțin, din rigiditatea comportamentală de
care dă dovadă, iar tendințele de egocentrism se diminuează.
 Cristinei începe sa îi placă sa meargă la școală și simte nevoia de a fi în compania
colegilor săi, care o acceptă în grupul clasei cu compasiune și bunăvoință, dând dovadă de
altruism și colegialitate.
Forma de educație specială îi acoperă Cristinei alte deficiențe: având dificultăți de
pronunție a cuvintelor, vocabular extrem de sărac, eleva învață cu ajutorul unui logoped
tehnici de pronunție corectă.
Profesorul itinerant și de sprijin o ajută, printr- un program riguros de recuperare să își
îmbunătățească capacitatea de a gândi logic, de a stabili relații între fenomene, procese, de
tipul cauză- efect.
Cristina este încurajată, prin intermediul efectuării unor lucrări practice să își dezvolte
creativitatea, să se orienteze mai bine în spațiu, întrucât percepția spațio- temporală este
redusă și se realizează cu multă întârziere.
Formele de educație prezentate mai sus o susțin pe elevă în combaterea tulburărilor de
anxietate pe care le resimte în mediul social, stări care nu le resimte cu aceeași intensitate
acasă , în familie.
Prin confruntare directă cu propriile frici, Cristina învață că poate să le facă față, deși
resimte aceasta mai mult intuitiv, senzorial, afectiv, decât la nivel logic, rațional, ea având o
gândire de tip concret, fără capacitate de abstractizare.