COAGULOLOGIA

• Sîngele. Compoziţia chimică,

proprietîţile fizico – chimice, funcţiile
• Coagularea – realizări contemporane
• Fibrinoliza – sistemul anticoagulant
• Patologia proceselor de coagulare
 Proprietîţile fizico – chimice, funcţiile

Sînge: Plasmă 55%, Eritr. 44%,

Leuc. Tromb. 1%

V/bărbaţi – 5200ml. V/femei – 3900 ml.

Densit. Rel. în normă –1,050 -1,064

Viscozitate înaltă ( proteine, eritrocite)

Presiunea osmotică – 7,6 atm.

Presiunea oncotică- 0,03 atm.

pH – 7,4 ( 7,38 – 7,42)

Sîngele: Compoziţia chimică

În normă - constantă

Reglarea:
SNC, sistemul endocrin.

Determină
interconexiunea strictă în activitatea:
ficatului, rinichilor,
plămîni, sistem cardiovascular.
 PLASMA - COMPOZIŢIE
Apă Rezidiu Subst. Substanţe organice 9%
% uscat anorg
% %
azotate neazotate

90 10 1 proteice neprotei Glucide +

ce prod. de
metabolism
- Ioni A, G, N Lipide +
-Oligo fibrinogen rezidual prod. de
elemente metabolism
 PLASMA - COMPOZIŢIE
Substanţe organice azotate
I. Proteine plasmatice . Roluri

1. Rol nutritiv în ţesuturi

2. Rol de transportor pentru: hormoni, vitamine,
metale , lipide, medicamente, metaboliţi
3. Rol de enzime
4. Rol de hormoni
5. Rol în procesul de coagulare şi fibrinoliză
6. Rol în apărarea organismului (Ig, sist complement)
7. Rol în EAB (sistemul tampon al proteinaţilor)
8. Rol în determinarea presiunii coloid-osmotice (Pp)
9. Influenţează vâscozitatea sângelui şi VSH
 PLASMA - COMPOZIŢIE
Proteinemie = 65 - 85g/l.

• Hipoproteinemie (scăderea sub 65g/l):

- sinteză defectuoasă (ex. boli hepatice
cronice);
- aport insuficient;
- absorbţie deficitară (boli gastro-intestinale);
- pierderi digestive, renale (hemoragii).
• Hiperproteinemia (creşterea peste 80g/l)
- creştere Ig (st. hiperimunizare, tumori cu
plasmocite)
- stări de deshidratare (diaree cronică, vome);
PLASMA – COMPOZIŢIE
Albumine. Globuline. Fibrinogen

Fracţiunea G/l

Albumine 37 -60
Globuline 20 -30
α1- Globuline 0,9 – 2,5
α2 -Globuline 4,3 – 9,3
β - Globuline 4.9 - 11
Y -Globuline 5.6 - 14
Fibrinogen 2,5 – 3,5
 Proteinograme
1. Sindrom inflamativ acut a α1 α2 Y
2. Sindrom inflamativ cronic a α2 Y
3. Dereglarea filtraţiei renale a α2 β
4. Tumori maligne a α1 α2 β Y
5. Ciroză hepatică a Y
6. Icter obstructiv a α2 β Y
7. Plasmocitom Y globulinic a α1 α2 β Y
8. Plasmocitom β globulinic a α1 α2 β Y
9. Hepatite a Y β
 PLASMA – COMPOZIŢIE
Subst. azotate neproteice Azot rezidual – 0,20 – 0,40 g/l
Urea 2,50 – 8,33 mM/l
Azot aminic ( aminoacizi) 0,020 – 0,050 g/l
Acid uric 0,12 – 0,24 mM/l
Creatină 0,10 - 0,40 mM/l
Creatinină 44 – 88 mkM/l
Indican 0,87 – 3,13 mkM/l
Amoniac 17 – 34 mkM/l
Alte subst.neprot. (polipeptide nucleotid ş.a.) 13 %
Bilirubina: B/t - 8,0-20,5; B/d - 2,0-5,0 B/i – 6,0-15,5 mkM/l;
 PLASMA - COMPOZIŢIE
Substanţe organice neazotate

Glucide şi produşii lor de metabolism: principalul

substrat energetic al organismului, sursa de glicogen pentru
ficat şi muşchi
Glicemia – 3,33 – 5,55 mMl/l
Hiperglicemie: fiz: postprandial, stări emoţionale
pat: DZ, exces h. hiperglicemianţi
Hipoglicemie: inaniţie, hiperinsulinism
Metaboliţii glucozei
Acid lactic - 10-15mg% (glicoliză anaerobă)
Acid piruvic - 110-120 μM/l (glicoliză aerobă)
Acid piruvic/Acid lactic = 1/10
 PLASMA - COMPOZIŢIE
Lipide şi produşii lor de metabolism: substanţe
hidrofobe, solvite în plasmă prin combinarea cu
proteine (apolipoproteine)  LP
Principalii constituenţi plasmatici lipidici
Lipide totale (lipemie) = 4-8 g/l
Trigliceride = 0,45-1,86 mM/l
Fosfolipide = 1,97-4,68 mM/l
Colesterol = 3,0-6,5 mM/l
Acizi graşi liberi (AGL) = 10-35 mg%
Metaboliţi: Corpii cetonici (acid b-hidroxibutiric,
acid aceto-acetic, acetona) = 1-6 mg%
: inaniţie, diabet zaharat cu cetoacidoză
 Sîngele. Funcţiile

Transport

-Gaze respiratorii:
O2 - plămîni, ţesuturi
CO2- ţesuturi, plămîni

-Substanţe nutritive
-Produşi finali de catabolism

-hormoni
-substanţe biologic active
 Sîngele. Funcţiile

Reglatoare

Menţinerea
homeostazei mediului intern

Menţinerea const. a Ph-lui sanguin,

C-anioni/cationi

Menţinerea const. a osmolarităţii

sîngelui, asigurarea unităţii organism.
 Sîngele. Funcţiile

Apărare:
Nespecifică
-leucocite (fagocitoza)
-sistemul complement
-proteina C reactivă

Specifică
-limfociteT,B
-plasmocite, imunoglobuline
 FIZIOLOGIA ECHILIBRULUI
FLUIDO-COAGULANT

Echilibrul fluido-coagulant:
procesul de menţinere a fluidităţii sângelui, constituit
din 2 procese antagonice:

Hemostaza - procesul care asigură oprirea hemoragiilor

ca urmare a distrucţiei/injuriei peretelui capilar prin
formarea unei reţele de fibrină.

-Hemostaza primara (timp vasculo-plachetar)

-Hemostaza secundară (coagularea)

Fibrinoliza - procesul de degradare enzimatică a retelei

de fibrină .
 HEMOSTAZA
Factor tisular
XII -> XII a

FT-VIIa VII
XI XI a
IX
Timp vascular
VIII VIIIa IXa
X t -PA u -PA

V Va Xa Plasminogen Plasmina

II IIa

Fibrinogen Fibrina

Timp plachetar
PDF

HEMOSTAZA HEMOSTAZA FIBRINOLIZA

PRIMARA SECUNDARĂ
 Hemostaza fiziologică
2 caracteristici:
- este efectivă numai in vivo,opreşte numai
hemoragiile vaselor mici.
- 2 timpi
I. Hemostaza primară 1.Timp vascular - vasoconstricţie
reflexă
sau timpul vasculo-
2.Timp plachetar -formarea
plachetar( vaso-
trombusului / dopului alb plachetar
trombocitar) temporar
II.Hemostaza secundară 1. Generarea complexului
protrombinazic
sau coagularea
2. Sinteza trombinei
3. Formarea şi stabilizarea fibrinei
4. Sinereza şi retracţia cheagului
cheag roşu definitiv
 HEMOSTAZA PRIMARĂ
(TIMPUL VASCULO-PLACHETAR)
Este o succesiune de reacţii care induc
oprirea provizorie a sângerării, permiţând
realizarea condiţiilor necesare formării
cheagului definitiv.

I. TIMPUL VASCULAR - determinat de

leziunea peretelui capilar, leziunea determină
direct contracţia fibrelor musculare
interesate, şi secreţia aminelor vasoactive
(serotonina din plachete şi catecolaminele din
atmosfera periplachetară)
II. TIMPUL PLACHETAR -3 etape

1.Aderarea plachetelor: fixarea trombocitelor la structuri

subendoteliale  strat monocelular.
2.Agregarea trombocitelor: fenomenul de asociere
intertrombocitară sub acţiunea unor factori proagreganţi
expulzaţi (ADP, PG, Tx)
3.Metamorfoza vâscoasă: fenomen de transformare
trombocitară, cu distrugerea ireversibilă a
membranelor celulare (produsă de enzimele
lizozomale) şi eliberarea tuturor constituenţilor
trombocitari
masă de plachete fuzionate cu aspect relativ omogen -
trombus (dop)alb trombocitar temporar

Un număr mic de trombocite agregate rămân

nedistruse şi vor interveni în retracţia cheagului.
Hemostaza primară (timp vasculo-plachetar)
 Leziune perete
vascular

Aderare Coagulare
Vasoconstricţie
Agregare tr.
Dop trombocitar

Reducerea
Formarea
pierderilor
reţelei de
de sânge
fibrină

Cheag stabil
 HEMOSTAZA SECUNDARĂ

• Primele date ştiinţifice – A.A.Şmidt prof. UM or.

Tartu
• Coagulaţia sanguină – proces fermentativ cu
participarea a trei factori: Trombină
• Fibrinogen + Fibrinoplastină Fibrină
• Teoria Şmidt – Moraviţ:
trombochinaza
• Protrombina trombină
Trombină
• Fibrinogen fibrină
• Teoria contemporană a coagulaţiei sanguine – proces
mult mai complex, în care participă: FGS-plasmocitari,
FGS - trombocitari şi FGS – tisulari.
FACTORII PLASMATICI AI COAGULĂRII

NUMĂR DENUMIRE
I Fibrinogen
II Protrombină
III Tromboplastină tisulară
IV Ca2+
V Proaccelerină
VI anulat
VII Proconvertină
VIII Factor antihemofilic A
IX Factor antihemofilic B
X FactorStuart-Prower
XI Factor antihemofilic C
XII FactorHageman
XIII Factor stabilizator al fibrinei
 FACTORII PLASMATICI AI COAGULARII
GRUPE:
Factori ai fazei de contact (XI, XII) : factori activaţi prin
contactul cu structurile subendoteliale expuse în urma
leziunii peretelui
Factori trombinosensibili (I, V, VIII, XIII) : factorii
activaţi de mici cantităţi de trombină. !!Acţiunea prelungită
a trombinei  inactivarea lor
Factori dependenţi de vitamina K (II, VII, IX, X): factori
sintetizaţi la nivel hepatic în prezenţa vit. K.
Caracteristica principală: pot lega Ca2+, capacitate dată de
prezenţa acidului -carboxi-glutamic. În lipsa vitaminei K
(malabsorbţie intestinală, tratament cu antivitamine K)
sunt sintetizaţi în formă inactivă ( resturile de acid
glutamic necarboxilate în poziţia ).
Factorul III = tromboplastina tisulară
Factorul IV = Ca2+
 FACTORII TROMBOCITARI Ai
COAGULARII

• 10 factori din ei mai imporatnţi:

1. Proaccelerina absorbită pe suprafaţa
trombocitelor;
3. Necesar pentru transformarea protrombinei în
trombină
4. Antiheparinic ( inhibă activitatea
antitromboplastinică şi antitrombinică a heparinei,
participă activ în mecanismul de agregare a
trombocitelor;
8. Trombostenina – participă în procesul de retracţie
a fibrinei.
 Calea intrinseca
(cateva minute)
•Declanşată de contactul
plasmei cu suprafeţe
neregulate, încărcate
negativ (colagen, HM,)
•Factorul XIIa poate activa
factorul XI
•Factorul XIa activează
factorul IX
•Factorul IXa (enzima), in
prezenţa factorului VIIIa
(cofactor enzimatic),
determina activarea
factorului X  factor Xa.
 Cale extrinseca
(cateva secunde)

• Necesită prezența unei

proteine non-enzimatice
= factorul tisular (FT,
factorul III).
• FT → celule endoteliale,
ţesut cerebral, celule
musculare netede,
plaman
• In prezenta FT, factorul
VII se activeaza  VIIa
• Factorul VII + FT +
Ca2+  activarea
factorului X
Trombino-formarea

Fibrino-formarea
 Calea comună
Trombino-formarea
• Factorul Xa participa la formarea unui complex -
protrombinaza - factor Xa, factor. Va (activat de
către trombină), PL plachetare, Ca2+
• Protrombinaza induce proteoliza factorului II
(protrombina)  trombină.
• Trombina (factorul IIa) - enzima care determina
transformarea fibrinogenului (factorul I) in fibrină
 Calea comună
Fibrino-formarea
• Sub acțiunea trombinei, din fibrinogen sunt eliberate 2
peptide - fibrinopeptide A si B. Monomerii rămași
polimerizează.
Cheag de fibrină instabilă (solubilă)
 XIIIa  XIII
• Cheag de fibrină stabilă (insolubilă) - CHEAG ROȘU-
rețea de fibrină in ochiurile căreia există elem. figurate.
 Sinereza şi retracţia cheagului
• Sinereza - proces spontan de concentrare, prin care lichidul de
inhibiţie este expulzat din ochiurile reţelei de fibrină  
volumului cheagului cu 15-20%.
 cheag lax (în ochiurile rețelei există ser şi elemente figurate).
• Mecanism: creşterea densităţii filamentelor de fibrină (nu prin
scurtarea lor).
• Retracţia cheagului - procesul de scurtare a lungimii
filamentelor de fibrină sub acţiunea trombosteninei din
trombocite.
• Mecanism: prin contracţia trombosteninei conţinute de
trombocitele intacte localizate în ochiurile rețelei 
reducerea lungimii filamentelor de fibrină fixate de acestea
 cu expulzarea componentelor sanguine din interiorul
cheagului, proces cu consum de ATP.
cheag de fibrină ferm, definitiv.
 Hemostaza secundară
/Coagularea/

Intrinsecă Extrinsecă

Comună
 CALEA INTRINSECĂ

Contact activator
(cu structurile subendoteliale)
XII XIIa

XI XIa

IX IXa
+
VIII VIIIa Extrinsecă
+
PL
+
Ca++
Comună

II IIa (Trombină)
 CALEA EXTRINSECĂ

Contact Tromboplastina
Activator tisulara
XII XIIa (III) Extrinsecă

XI XIa Intrinsecă VII VIIa

+
IX IXa III
+ +
VIII VIIIa Ca++
+
PL
+
Ca++
Comună
Cale Cale Cale
Intrinsecă
extrinsecă
IXa comună VIIa
+ X +
VIIIa TF
+ V Va + Xa + PL + Ca++ +
PL Ca++
+
Ca++ IIa II
(Trombină) (Protrombină)

Fibrină Fibrinogen
instabila

XIII XIIIa
(FSF) Fibrină stabila
Perturbările hemostazei- Coagulopatii
• Hipercoagulare: pericol – tromboze ( ateroscleroz,
stări stresante, tumori, tromboembolii)
• Hipersăngerare - Diateze hemoragice:
• trombocitopenii, trombocitopatii;
• cauzate de insuficienţa unui factor coagulant:
- eriditare (Hemofilia A .B ( VIII – IX - )
- dobîndite ( afecţiuni hepatice,inhibiţia sintezei
FGS, carenţa vit. K ).
• Patologii cauzate de modificări a peretelui vasului
sanguin ( hemangiome, tumori vasculare ...(
 FIZIOLOGIA FIBRINOLIZEI
• Fibrinoliza - proces de proteoliză dirijată a cheagului
de fibrină
• Sistemul fibrinolitic - componente:
• plasminogen - globulină sintetizată de ficat şi prezentă
în plasmă, precursor inactiv,
• plasmina - enzimă proteolitică a reţelei de fibrină;
(se formează în urma modificărilor structurale ale
moleculei de plasminogen)
• activatorii fiziologici ai plasminogenului (iniţiază
transformarea plasminogenului în plasmină)
• inhibitorii naturali ai fibrinolizei (modulează funcţia
sistemului fibrinolitic: substanţe exogene
şi endogene)
 Plasminogen
Activatori Inhibitori
Activatori tisulari (t-PA) PAI
Activatori plasmatici -antiplasmina
Urokinază (u-PA) -macroglubulina
Streptokinază -antitripsina

Plasmină

Fibrină Fragmente X

Y+D

D+E
 ETAPELE FIBRINOLIZEI
• Activarea plasminogenului
• Degradarea fibrinei (are loc îndepărtarea
progresivă a fragmentelor peptidice mari şi mici :
• Fibrina: lanţ a Fragmente mari coagulabile
lant b Fragment X → Fragment Y →
Fragmente D + E +Fragment D
• Inactivarea plasminei
VARIATII FIZIOLOGICE

• La nivelul microcirculaţiei: fibrinoliză

 pentru menţinerea permanentă a
sîngelui în stare lichidă.
• În timpul efortului fizic: fibrinoliză 
• La nou-născut, în sarcină şi în
menopauză: fibrinoliză 
• Fibrinoliza exagerată => tulburări
hemoragice diseminate severe.
 PERTURBĂRI ALE SISTEMULU
FIBRINOLITIC
Fibrinoliza exagerată => hemoragii:
- în insuficienţă hepatică,
- postoperator,
- în accidente transfuzionale

Coagularea intravasculară diseminată (CID)

Cauza: alterări endoteliu + stază capilară + factori
trombogeni.
Etapa I:  agregate trombotice mici, diseminate,
datorită activării difuze a trombinei.
Etapa II: consumul anormal de factori
procoagulanţi  stare de hipocoagulabilitate +
fibrinoliză