Translated from Afrikaans to Romanian - www.onlinedoctranslator.

com

Accelerează în cercetarea mondială.

O revizuire a aplicării chitosanului ca

antimicrobian natural
Hendy Rachmady

Lucrări conexe Descărcați un pachet PDFdintre cele mai bune lucrări înrudite -

Proprietățile imicrobiene ale chit osanului și modul de acțiune: o analiză a artei la

harina Ardanareswari

Act ivititatea imicrobiană a filmelor pe bază de chit osan, inclusiv uleiurile esențiale de condimente și extractele funcționale eon

Raul Hernandez-ochoa

Perspectivă viitoare o protecție a culturilor: Chit osan și oligozaharidele sale. Progrese în Plant s & Agri…
Hemant aranjan
 Academia Mondială de Știință, Inginerie și Tehnologie
Jurnalul Internațional de Medicină, Sănătate, Biomedicală, Bioinginerie și Inginerie Farmaceutică Vol: 5, Nr: 2, 2011

O revizuire a aplicării chitosanului ca natură

Antimicrobian
F. Nejati Hafdani şi N. Sadeghinia

Abstract-În ultimii ani, aplicarea antimicrobienelor naturale în
locul celor convenționale, datorită efectelor lor periculoase asupra
sănătății, a atras atenție serioasă. Pe baza rezultatelor diferitelor
studii, chitosanul, o biopolizaharidă naturală biodegradabilă și
netoxică derivată din chitină, are potențialul de a fi utilizat ca
antimicrobian natural. Chitosanul a prezentat o activitate
antimicrobiană ridicată împotriva unei game largi de microorganisme
patogene și de alterare, inclusiv ciuperci și bacterii Gram-pozitive și
Gram-negative. Acțiunea antimicrobiană este influențată de factori
International Science Index, Pharmacological and Pharmaceutical Sciences Vol: 5, No: 2, 2011 waset.org/Publication/6320
Prezenta revizuire va rezuma proprietățile critice ale
chitosanului care îi afectează capacitatea antibacteriană și o serie
de eforturi noi privind utilizarea chitosanului ca aditiv sau
ambalaj antibacterian.
II. GGENERALPROPERTIES
Structura chimică a chitinei [poli-β- (1→4) -N-acetil-D-
glucozamina] este similară cu celuloza, cu această diferență că în

intrinseci precum tipul de chitosan, gradul de polimerizare a

chitosanului și factori extrinseci precum organismul microbian,
condițiile de mediu și prezența celorlalți componente. Utilizarea
chitosanului în sistemele alimentare ar trebui să se bazeze pe
cunoașterea suficientă a mecanismelor complexe ale modului său de
acțiune antimicrobian. În acest articol trecem în revistă o serie de
studii privind investigarea proprietăților antimicrobiene ale
chitosanului și aplicarea acestora în medii de cultură și alimentare.
Cuvinte cheie-Antimicrobian,Chitosan, conservant
eu.euNTRODUCERE
chitosan o grupare hidroxil pe fiecare monomer a fost substituită
cu o grupare acetilamină. Chitosanul este un polimer carbohidrat
natural modificat, derivat prin deacetilarea chitinei (Fig. 1) cu
greutatea moleculară medie de 1,0 până la 5 × 10.5
Da [4]. Etapa de deacetilare este adesea efectuată folosind soluție
alcalină concentrată la temperatură ridicată pentru perioade
definite. Două cele mai importante caracteristici fizico-chimice ale
chitosanului sunt gradul său de deacetilare (DDA) și greutatea
moleculară. DDA are influență asupra tuturor proprietăților fizico-
chimice, cum ar fi greutatea moleculară, vâscozitatea,
solubilitatea etc. Acest parametru poate influența și solubilitatea

C
polimerului în solvenți organici sau apoși. Prin creșterea DDA,
HITIN, după celuloză, este cea mai abundentă polizaharidă
solubilitatea crește. Greutatea moleculară afectează proprietățile
din natură și este prezentă în principal în exoscheletele
antibacteriene [5], [6].
crustaceelor (cum ar fi crabul, creveții, homarul etc.) și, de
Chitosanul este insolubil în majoritatea solvenților organici
asemenea, în diferite insecte, viermi, ciuperci și ciuperci în
și în apă la pH neutru, dar se dizolvă în soluții diluate de acizi
cantități variate. În plus, progresele recente în tehnologia de
organici, cum ar fi acidul acetic, formic, tartric, valeric, lactic,
fermentație sugerează că cultivarea ciupercilor poate oferi o
glicolic și citric și, de asemenea, se dizolvă în acizi anorganici
sursă alternativă de chitosan. Chitina reprezintă până la 45% din
diluați, cum ar fi clorhidric și acizi sulfuric. Insolubilitatea în
peretele celular alAspergillus nigerșiMucor rouxiiiar 20% din
apă a chitosanului este dezavantajoasă pentru aplicarea sa
peretele celular alPenicillium notatum[1].Mediile de cultură
largă ca agent antibacterian [7]. În ultimele decenii, au fost
fungice și starea de fermentație pot fi manipulate pentru a oferi
efectuate investigații ample pentru a prepara chitosanul
chitosan cu proprietăți fizico-chimice mai consistente în
funcțional și pentru a crește solubilitatea acestuia în apă
comparație cu cel derivat chimic din chitină [2]. De exemplu,
pentru a extinde aplicarea acestuia. O modalitate este
Chatterjee et al. (2005) izolat chitosan dinMucor rouxiicultivată în
modificarea procesului de producție a chitosanului. Qin și
mediu de sare de melasă.
colab. (2006) au descoperit că chitosanul optim ca conservant
Astăzi, preferința consumatorilor pentru alimente fără
alimentar ar trebui să fie chitosanul insolubil în apă din
conservanți chimici a condus la descoperirea de noi agenți
depolimerizarea ușoară a chitosanului nativ.
antimicrobieni naturali. Activitățile antimicrobiene și antifungice
ale chitosanului și ale produselor sale de degradare, cum ar fi
chitooligomerii și chitozanii cu greutate moleculară mică, au fost
III. AANTIMICROBIANACTIVITATE
studiate de mai mulți cercetători, cu accent deosebit pe
Cercetările privind posibilitatea dezvoltării chitosanului ca
capacitatea lor de conservant alimentar [3].
antimicrobian natural au crescut în special în decenii. Chitosanul
poate fi aplicat pentru a prelungi durata de viață a diferitelor categorii
de materiale alimentare. Martin-Diana și colab. (2009) au încorporat
F. Nejati Hafdani este membru al Clubului Tinerilor Cercetători al Universității chitosanul în sucul de portocale nepasteurizat și au evaluat calitatea și
Islamice Azad - Filiala Ardestan, Iran. (e-mail: nejati.iut3@gmail.com ). markerii nutriționali. Rezultatele lor recomandă utilizarea chitosanului
N. Sadeghinia este membru al Clubului Tinerilor Cercetători al
în concentrații de până la 1 g L−1
Universității Islamic Azad-Ardestan Branch, Iran (E-mail:
noushin_sadeghinia2008@yahoo.com ). pentru a extinde calitatea și a păstra acidul ascorbic și carotenoizii în
timpul depozitării sucului proaspăt de portocale, evitând astfel

Cercetare și inovare academică și științifică internațională 5 (2) 2011 46 scholar.waset.org/1999.9/6320

 Academia Mondială de Știință, Inginerie și Tehnologie
Jurnalul Internațional de Medicină, Sănătate, Biomedicală, Bioinginerie și Inginerie Farmaceutică Vol: 5, Nr: 2, 2011
utilizarea de tratamente termice standard care produce un
impact negativ asupra valorii nutritive. Coma și colab. (2003) au
sugerat aplicarea chitosanului ca conservant în produsele lactate.
Devlieghere et al. (2004) au investigat influența componentei
alimentare asupra activității chitosanului și au concluzionat că
efectul chitosanului ca conservant antimicrobian pentru alimente
va fi limitat la produsele alimentare cu conținut scăzut de
proteine și NaCl. Tabelul 1 rezumă rezultatele experimentelor
care au folosit chitosan ca aditiv antibacterian și antifungic.
International Science Index, Pharmacological and Pharmaceutical Sciences Vol: 5, No: 2, 2011 waset.org/Publication/6320
FIG. 1 Structura chitinei și chitosanului
O serie de cercetători s-au concentrat asupra modurilor de acțiune antibacteriană ale
chitosanului și derivaților săi. Principalele mecanisme sugerate sunt: (1) legarea chitosanului
cationic de acidul sialic din fosfolipide și, în consecință, restrângerea mișcării substanțelor
microbiologice și (2) pătrunderea chitosanului oligomeric în celulele microorganismelor și
prevenirea creșterii celulelor prin împiedicând transformarea ADN-ului în ARN [7]. Chung şi
colab. (2004) au demonstrat relația dintre activitatea antibacteriană a chitosanului și
caracteristicile de suprafață ale peretelui celular al bacteriilor Gram-pozitive și Gram-negative.
Ei au văzut că mai mult chitosan adsorbit, datorită suprafețelor celulare mai încărcate negativ,
ar avea ca rezultat schimbări mai mari în structura peretelui celular și în permeabilitatea
membranei celulare. Ca rezultat, Bacteriile Gram-negative din cauza suprafețelor celulare mai
încărcate negativ sunt mai susceptibile la chitosan, iar sensibilitatea bacteriilor Gram-pozitive a
fost foarte variabilă. Ultimul, Raafa et al. (2008) au demonstrat că modul de acțiune al
chitosanului este probabil mai complex decât simpla interacțiune a chitosanului cu membrana
celulară și implică o serie de evenimente, care în cele din urmă pot duce la un proces de
ucidere. Analiza datelor de răspuns transcripțional în studiul lor a arătat că tratamentul cu
chitosan duce la modificări multiple ale profilurilor de expresie ale (2008) au demonstrat că
modul de acțiune al chitosanului este probabil mai complex decât simpla interacțiune a
chitosanului cu membrana celulară și implică o serie de evenimente, care în cele din urmă pot
duce la un proces de ucidere. Analiza datelor de răspuns transcripțional în studiul lor a arătat
că tratamentul cu chitosan duce la modificări multiple ale profilurilor de expresie ale (2008) au
demonstrat că modul de acțiune al chitosanului este probabil mai complex decât simpla
interacțiune a chitosanului cu membrana celulară și implică o serie de evenimente, care în cele
din urmă pot duce la un proces de ucidere. Analiza datelor de răspuns transcripțional în studiul
lor a arătat că tratamentul cu chitosan duce la modificări multiple ale profilurilor de expresie
aleStaphylococcus aureus Genele SG511 implicate în reglarea stresului și autolizei, precum și
genele asociate cu metabolismul energetic.
Parametrii importanți care afectează activitatea antimicrobiană
a chitosanului sunt greutatea moleculară (MW) și concentrația
chitosanului și tipul de microorganism. Jeon și Kim (2000)
Cercetare și inovare academică și științifică internațională 5 (2) 2011
a raportat că MW al chitooligozaharidelor este critică pentru inhibarea
microorganismelor și trebuie să fie mai mare de 10 kDa. Nu și colab.
(2002) au descoperit că chitosanul are o activitate antimicrobiană mai
mare decât oligomerii de chitosan la o concentrație de 0,1%. Într-un
studiu, Liu și colab. (2006) au evaluat proprietățile antibacteriene ale
chitozanilor cu MW diferit (55 până la 155 kDa) dar cu același grad de
deacetilare (80% ± 0,29), față deE colicu concentratii diferite. Conform
rezultatului lor, toți chitosanii au avut activitate antibacteriană la
concentrații de peste 200 ppm, crezând că activitatea antibacteriană a
chitosanului cu MW scăzut a fost mai mare decât cea a probelor cu
MW mare. Omura și colab. (2002) au măsurat activitatea
antimicrobiană a chitosanului și a chitooligosaharidelor cu diferite
MW fără grupări acetilate. Ei au observat că chitozanii cu MW mare au
arătat o activitate antimicrobiană puternică împotriva bacteriilor
Gram-pozitive, în timp ce chitozanii cu greutăți moleculare de 11 kDa
și 20-30 kDa au fost cei mai eficienți împotriva bacteriilor Gram-
negative. Zheng și Zhu (2003) au raportat că efectul chitosanului cu
MW sub 300 kDa asupraStaphylococcus aureusa fost consolidată pe
măsură ce MW a crescut, în timp ce efectul antimicrobian asupraE coli
a crescut pe măsură ce MW a fost scăzut.
IV. DERIVATIZAREAOFCHITOSAN
Chitosanul posedă trei tipuri de grupări funcționale reactive: o
grupare amino la poziția C-2 a fiecărei unități deacetilate, precum
și grupări hidroxil primare și secundare la pozițiile C-6 și,
respectiv, C-3 ale fiecărei unități repetate (Fig. 1). Aceste grupări
reactive sunt ușor supuse derivatizării chimice în condiții blânde
pentru îmbunătățirea compatibilității și a proprietăților mecanice
și fizico-chimice ale chitosanului [17]. Derivați solubili în apă, care
pot fi obținuți prin introducerea chimică a CH3în lanțul principal,
sporind aplicabilitatea chitosanului într-un interval mare de pH și,
de asemenea, îmbunătățind activitatea antimicrobiană [18].
Metoda și ingredientele utilizate pentru derivatizare depind în
mare măsură de aplicarea chitosanului derivatizat. De exemplu,
chitosanul legat de ciclodextrină este interesant din punctul de
vedere al farmaceutică, inclusiv livrarea medicamentelor,
cosmeticele și chimia analitică, iar chitosanul cuaternizat are
potențial ca un amplificator de absorbție în epiteliul intestinal
datorită proprietăților sale mucoadezive și de îmbunătățire a
permeabilității [7].
A-Reacția de alchilare a chitosanului în poziția C-2 cu
dizaharide, inclusiv lactoză, maltoză și celobioză, a
îmbunătățit în mod eficient solubilitatea chitosanului [19].
Yang şi colab. (2005) au investigat derivații de chitosan
dizaharide N-alchilate solubili în apă împotrivaEscherichia coli
șiS. aureus. Au arătat căE colișiS. aureusau fost cei mai
sensibili la derivatul de chitosan de celobioză DS 30–40% și,
respectiv, derivatul de chitosan de maltoză DS 30–40%.
Activitatea antibacteriană a derivaților de chitosan (DS 30–
40%) împotrivaE colia crescut pe măsură ce pH-ul a crescut de
la 5,0 și a atins un maxim în jurul pH-ului de 7,0–7,5. Mai mult,
derivații de chitosan dizaharide nalchilate testați au arătat o
activitate antibacteriană mai mare decât chitosanul nativ la
pH 7,0. Li şi colab. (2011) au folosit xilan pentru a face reacția
de N-alchilare și au raportat că activitatea antimicrobiană a
conjugatului xilan-chitosan a fost mai mare decât chitosanul.
47 scholar.waset.org/1999.9/6320
 Academia Mondială de Știință, Inginerie și Tehnologie
Jurnalul Internațional de Medicină, Sănătate, Biomedicală, Bioinginerie și Inginerie Farmaceutică Vol: 5, Nr: 2, 2011

Metilarea este celălalt mecanism de funcționalizare a
chitosanului. Rúnarsson şi colab. (2007) au sintetizat serii de
derivați de chitozaharide metilate care au avut efecte
antibacteriene la pH 7,2, în timp ce nu au contribuit la
activitatea antibacteriană în condiții acide. Vallapa și colab.
(2011) folosind un proces în etape de remorcare (alchilare
reductivă și metilare) au introdus grupări de amoniu
cuaternar la suprafața chitosanului și ar putea îmbunătăți
semnificativ activitatea antibacteriană a chitosanului, în
special într-un mediu neutru.
Liu și colab. (2000) au preparat un fel de chitosan derivatizat,
NU-chitosanul carboximetilat, care a avut o activitate
antibacteriană mai mare împotrivaE coli. decât chitosanul subivat.
Recent, alți chitozani derivatizați, cum ar fi saliciloil chitosan [25],
Ofumaril-chitosan [26], chitosan funcționalizat cu arginină [27] și
derivați de chitosan guanidinilat [28] s-au raportat că au o
capacitate mai mare de a inhiba creșterea bacteriană și o
solubilitate mai mare decât cea neivatizată. chitosan.

TABELUL 1
POTENȚIALUL CHITOSANULUI CA ADITIV ANTIBACTERIAN ȘI ANTIFUNGIC
Activitate Microorganism Produs Rezultat Ref.
Antibacterian
L. monocytogenes roast beef gata de consumat Reducere de 2–3 log CFU/g după 14 zile [29]
PseudomonasșiVibrionaceae Stridii din Pacific refrigerate Creșterea termenului de valabilitate de la 8-9 zile la 14-15 zile. [30]
International Science Index, Pharmacological and Pharmaceutical Sciences Vol: 5, No: 2, 2011 waset.org/Publication/6320

L. monocytogenes,Escherichia coli Mediu de cultură care Filmele de biopolimer de chitosan au fost mai eficiente [31]
0157: H7 șiS. typhimurium conține agar (test de difuzie) la inhibareaL. monocytogenesdecâtS. typhimurium șiE.
Coli O157: H7

Staphylococcus aureus, salmonella Stridii crude Creșterea S. aureus a fost puternic inhibată în stridiile crude [32]
enterica serovar typhimurium, și acoperite cu 2% chitosan
vibiro vulnificus
Vibrio parahaemolyticus Crevetă Chitosanul are capacitatea de a înlocui clorul pentru [33]
decontaminarea fructelor de mare

Aeromonas hydrophila Creșterea și producția de hemolizină au fost în mod clar [34]

suprimate la 0,04% chitosan.
Ionii au redus activitatea chitosanului

Bacilul cereus orez gatit Chitosanul cu greutate moleculară mică a inhibat [35]
eficient creștereaB. cereusun orez fiert.

Listeria monocytogenes, Salmonella Medii de laborator și supă de Aplicarea acetatului de chitosoniu ca acoperire internă a [36]
spp. șiStaphylococcus aureus pește materialului de ambalare ar putea fi un mijloc foarte potrivit
pentru a asigura siguranța produselor alimentare lichide,
cum ar fi supa de pește

L. monocytogenes fripturi de sunca Filme de plastic acoperite cu chitosan care conțin 0,001 g/cm2 [37]
de lactat de sodiu au un potențial de a fi utilizate pe fripturi de
șuncă pentru controlL. monocytogenes.

Antifungic

Candida lambicași
Cryptococcus humicolus
Aspergillus flavus, Cladosporium
cladosporioides, Mucor racemosus,
Penicillium aurantiogriseum,
Byssochlamysspp.,Saccharomyces
spp. șiZygosaccharomyces bailii
Mediu de cultura Activitatea chitosanului depinde de conținutul de NaCl și proteine [11]
Mediu de cultură și suc de Inhibarea și inactivarea creșterii au fost dependente de [38]
mere concentrație, pH și temperatură.
Zygosaccharomyces bailiieste cea mai sensibilă şi
Saccharomycodes ludwigiieste cea mai rezistenta
stare

Alternariasp,Penicilliumsp,și ca folie comestibilă și ca Utilizarea chitosanului ca acoperire comestibilă a întârziat [39]

Cladosporiumsp ingredient pentru aluat în creșterea fungică, dar nu a fost eficientă în aluat
pizza prefiarta

a crescut odată cu creșterea vâscozității chitozanilor, dar rata

de transmitere a vaporilor de apă nu a fost afectată în mod
V. CHITOSANASAANTIBACTERIANFILMANDBÎMPRUMUTURĂeuT similar. Combinația de chitosan cu alți polimeri instigă mai
WITHOACOLOPAMBALAREANDCOATAREMATERIALE jos.
O formă promițătoare de ambalare activă pentru prelungirea duratei de
valabilitate a alimentelor este ambalajul antimicrobian. Chitosanul nu
A. Polimeri sintetici
numai că a fost aplicat pentru prepararea filmelor în sine, dar a fost și
Park și colab. (2010) au încorporat chitosanul ca aditiv
încorporat în alte materiale de ambalare și folosit pentru conservarea și
antimicrobian în polietilenă de joasă densitate (LDPE) cu diferite
prelungirea duratei de valabilitate a alimentelor. Kim şi colab. (2011) au
concentrații. Aceste filme încorporate cu chitosan au fost aplicate
folosit chitosan singur și au preparat filme de biopolimer de chitosan. Ei au
pe suprafețele cărnii roșii pentru a determina inhibarea creșterii
arătat permeabilitatea la oxigen a filmelor
microbiene și, în mod neașteptat, s-au văzut că microorganismele
de pe suprafața cărnii nu au fost inhibate. Ei au sugerat că

Cercetare și inovare academică și științifică internațională 5 (2) 2011 48 scholar.waset.org/1999.9/6320

 Academia Mondială de Știință, Inginerie și Tehnologie
Jurnalul Internațional de Medicină, Sănătate, Biomedicală, Bioinginerie și Inginerie Farmaceutică Vol: 5, Nr: 2, 2011
interacțiunile dintre chitosan și componentele cărnii pot
reduce cantitatea de chitosan care interacționează cu
microorganismele de pe suprafața cărnii. Filmul de copolimer
de etilenă a fost acoperit cu chitosan prin atașarea
polimerului la suprafața tratată cu corona a filmului, iar filmul
compozit a fost analizat pentru activitatea antimicrobiană
[41]. Filmul a fost activ împotriva bacteriilor în tampon fosfat
de 0,625 mM și a redus numărul de colonii deEscherichia coli
25922 și dinListeria monocytogenesScott A cu 5 și 2–3 log10,
respectiv, după 24 de ore de expunere. Fernandez-Saiz și
colab. (2010) au investigat morfologia, bariera de apă și
activitatea antimicrobiană a amestecurilor turnate cu solvent
pe bază de acetat de chitosoniu cu greutate moleculară mare
și mică cu copolimeri etilenă – alcool vinilic (EVOH). Ei au
raportat că amestecurile bazate pe gradul de chitosan cu
greutate moleculară mică au morfologie de fază
îmbunătățită, transparență, proprietăți îmbunătățite de
International Science Index, Pharmacological and Pharmaceutical Sciences Vol: 5, No: 2, 2011 waset.org/Publication/6320
barieră la apă, o reducere a permeabilității apei cu până la
86% în comparație cu filmele pure de chitosoniu-acetat,
precum și o activitate antimicrobiană excelentă. Poli (alcool
vinilic) (PVA) un polimer biodegradabil, sintetic, inofensiv,
necancerigen și cu proprietăți biocompatibile bune. Tripathi și
colab. (2009) au dezvoltat un nou înveliș antimicrobian bazat
pe chitosan și PVA și au evaluat efectul acestuia asupra
roșiilor procesate minim.
B. Polimeri naturali
Modificare și sporire sau natural
polimerii ecologici pentru înlocuirea polimerilor sintetici este foarte
interesat pentru mulți oameni de știință. Sebastien şi colab. (2006) au
preparat filme compozite din chitosan și poli (acid lactic) (PLA) prin
amestecarea soluției și o procedură de turnare a filmului. Acest prim
studiu a arătat că PEG-ul a îmbunătățit proprietățile mecanice ale
filmelor de chitosan și PLA prin creșterea flexibilității materialelor, dar
le scade proprietățile barierei împotriva vaporilor de apă. De
asemenea, ținând cont de proprietățile mecanice și de barieră
interesante ale filmelor PLA, datorită naturii relativ hidrofobe a
polimerului, PLA ar fi un bun candidat pentru a se asocia cu
chitosanul. Liu și colab. (2009) au produs membrane antibacteriene
dintr-un amestec de amidon hidrolizat și chitosan. Alungirea la rupere
și viteza de transmitere a vaporilor de apă a membranelor de amestec
amidon/chitosan au fost în mare măsură îmbunătățite în comparație
cu fiecare componentă, datorită interacțiunii formate între grupările
hidroxil ale amidonului și cele amino ale chitosanului. Shih și colab.
(2009) au investigat prepararea filmelor de amestec de celuloză/
chitosan și au examinat proprietățile mecanice și antimicrobiene ale
acestora. Copolimerul chitosan-gelatină a fost, de asemenea, utilizat
pentru acoperirea chifteluțelor de cod răcite [47] și a produselor din
carne [48].
VI. CONCLUZIE
Potența antibacteriană și antifungică a chitosanului în culturi și
sisteme alimentare a fost afirmată de mai multe studii. Proprietățile
sale unice, capacitatea antimicrobiană și proprietățile bune de
formare a peliculei l-au separat de alți polimeri degradabili.
Cercetare și inovare academică și științifică internațională 5 (2) 2011
REFERINȚE
[1] S. Arcidiacono și DL Kaplan, „Molecular weight distribution of
chitosan izolat din Mucor rouxii în diferite condiții de cultură și
procesare, ”Biotechnology and Bioengineering, voi. 39, pp. 281–
286, 1992.
[2] S. Chatterjee, M. Adhya, AK Guha și BP Chatterjee, „Chitosan din
Mucor rouxii: producție și caracterizare fizico-chimică”, Process
Biochemistry, voi. 40, pp. 395–400, 2005.
[3] PC Srinivasa și RN Tharanathan, „Chitin / Chitosan - Materiale de
ambalare sigure, ecologice cu utilizări potențiale multiple”, Food
Reviews International, vol. 23, nr. 1, pp. 53-72, 2007.
[4] MNV Ravikumar, „O revizuire a aplicației chitinei și chitosanului. Polimer
funcţional reactiv, voi. 46, pp. 1–27, 2000
[5] N. Liu, XG Chen, HJ Park, CG Liu, CS Liu, XH Meng și L.
J. Yu, „Efectul MW și concentrația chitosanului asupra activității
antibacteriene a Escherichia coli”, Carbohydrate Polymers, voi. 64, pp. 60–
65, 2006.
[6] HK No, NY Park, SH Lee, HJ Hwang și SP Meyers, „Activitățile
antibacteriene ale chitozanilor și oligomerilor de chitosan cu greutăți
moleculare diferite pe bacteriile de alterare izolate din tofu”, Journal
of Food Science, voi. 67, nr. 4, p. 1511-1514, 2002.
[7] H. Sashiwa și S. Aiba, „Chitina și chitosanul modificat chimic ca biomateriale”,
Progress in Polymer Science, voi. 29, pp. 887–908, 2004.
[8] C. Qin, H. Li, Q. Xiao, Y. Liu, J. Zhu și Y. Du, „Water-solubility of chitosan
and its antimicrobian activity”, Carbohydrate Polymers, voi. 63, nr. 3,
pp. 367-374, 2006.
[9] AB Martín-Diana, D. Rico, JM Barat, C. Barry-Ryan, „Sucuri de portocale
îmbogățite cu chitosan: Optimizare pentru extinderea termenului de
valabilitate”, Innovative Food Science and Emerging Technologies, voi. 10,
pp. 590–600, 2009.
[10] V. Coma, A. Deschamps și A. Martial-Gros, „Materiale de ambalare bioactive
din polimerul chitosan comestibil — Evaluarea activității antimicrobiene
asupra contaminanților legati de lactate, Journal of Food Science, voi.
68, nr. 9, pp. 2788-2792, 2003.
și
[11] F. Devlieghere, A. Vermeulen și J. Debevere, „Chitosan:
antimicrobian activity, interactions with food components and
applicability as a coating on fruits and legumes”, Food
Microbiology, voi. 21, pp. 703–714, 2004.
[12] YC Chung, YP Su, CC Chen, G. Jia, HL Wang, JCG Wu și
JG Lin, „Relația dintre activitatea antibacteriană a chitosanului și
caracteristicile de suprafață ale peretelui celular”, Acta Pharmacologica
Sinica, voi. 25, nr. 7, pp. 932-936, iulie 2004.
[13] D. Raafat, K. Bargen, A. Haas și HG Sahl, „Perspective în modul de
acțiune al chitosanului ca compus antibacterian”, Appied and
Environmental Microbiology, voi. 74, nr. 12. pp. 3764–3773, iunie
2008.
[14] YJ Jeon și SK Kim, „Producția de chitooligosaharide folosind un reactor
cu membrană de ultrafiltrare și activitatea lor antibacteriană”,
Carbohydrate Polymers, voi. 41, pp. 133–144, 2000.
[15] Y.Omura, M. Shigemoto, T. Akiyama, H. Saimoto, Y. Shigemasa, I.
Nakamura, T. Tsuchido, „Reexaminarea activității antimicrobiene a
chitosanului având diferite grade de acetilare și greutăți moleculare,”
Advances in Chitin Science, voi. 6, pp. 273-274, 2002.
[16] LY Zheng,. și JF Zhu, „Studiu asupra activității antimicrobiene a chitosanului
cu diferite greutăți moleculare”, Carbohydrate Polymers, voi. 54, pp.
527-530, 2003.
[17] D. Raafat și HG Sahl, „Chitosan și potențialul său antimicrobian - un
studiu critic al literaturii”, Microbial Biotechnology, voi. 2, nr. 2, pp.
186–201, 2009
[18] RC Goy, D. Britto, OBG Assis, „O revizuire a activității antimicrobiene a
chitosanului.”, Polimeri: Ciência e Tecnologia, voi. 19, nr 3, pp.
241-247, 2009.
[19] TCYang, CC Chou și CF Li, „Prepararea, solubilitatea în apă și proprietățile
reologice ale derivaților de chitosan mono sau dizaharidici N-alchilați”,
Food Research International, voi. 35, pp. 707–713, 2002.
[20] TC Yang, CC Chou și CF Li, „Activitatea antibacteriană a derivaților de
chitosan al dizaharidelor nalchilate”, Jurnalul Internațional de
Microbiologie Alimentară, voi. 97, pp. 237–245, 2005.
49 scholar.waset.org/1999.9/6320
 Academia Mondială de Știință, Inginerie și Tehnologie
Jurnalul Internațional de Medicină, Sănătate, Biomedicală, Bioinginerie și Inginerie Farmaceutică Vol: 5, Nr: 2, 2011
[21] X. Li, X. Shi, M. Wang și Y. Du, „Xylan chitosan conjugate - a potential
food conservative”, Food Chemistry, voi. 126. nr. 2, pp. 520- 525, mai
2011.
[22] Ö. V. Rúnarsson, J. Holappa, T. Nevalainen, M. Hjálmarsdóttir, T.
Järvinen, T. Loftsson, JM Einarsson, S. Jónsdóttir, M. Valdimarsdóttir,
M. Másson, „Activitatea antibacteriană a chitosanului metilat și a
derivaților de chitooligomer: relații de sinteză și activitate de
structură”, European Polymer Journal, voi. 43, nr. 6, pp. 2660-2671,
2007.
[23] N. Vallapa, O. Wiarachai, N. Thongchul, J. Pan, V. Tangpasuthadol, S.
Kiatkamjornwong și VP Hoven, „Îmbunătățirea activității antibacteriene a
suprafeței chitosanului prin cuaternizare heterogenă”, Carbohydrate
Polymers, voi. 83, nr. 2, pp. 868-875, 2011.
[24] XF Liu, YL Guan, DZ Yang, Z. Li și KD Yao, „Acțiunea antibacteriană a
chitosanului și a chitosanului carboximetilat”, Journal of Applied
Polymer Science, voi. 79, nr. 7, pp. 1324-1335, 2000.
[25] G. He, X. Chen, Y. Yin, H. Zheng, X. Xiong și Y. Du, „Sinteza,
caracterizarea și activitatea antibacteriană a saliciloil chitosan”,
Carbohydrate Polymers, voi. 83, nr. 3, pp. 1274-1278, ianuarie 2011.
[26] Y. Feng și W. Xia, „Prepararea, caracterizarea și activitatea antibacteriană a
International Science Index, Pharmacological and Pharmaceutical Sciences Vol: 5, No: 2, 2011 waset.org/Publication/6320
O-fumaril-chitosanului solubil în apă”, Carbohydrate Polymers, voi. 83, nr.
3, pp. 1169-1173, ianuarie 2011.
[27] H. Tang, P. Zhang, TL Kieft, SJ Ryan, SM Baker, WP Wiesmann și S.
Rogelj, „Acțiunea antibacteriană a unei noi chitosan-arginine
funcționalizate împotriva bacteriilor Gram-negative”, Acta
Biomaterialia, voi. 6, nr. 7, pp. 2562-2571, 2010.
[28] Y. Hu, Y. Du, J. Yang, JF Kennedy, X. Wang și L. Wang, „Sinteza,
caracterizarea și activitatea antibacteriană a chitosanului
guanidinilat”, Carbohydrate Polymers, voi. 67, nr. 1, pp. 66-72, 2007.
[29] RL Beverlya, ME Janesa, W. Prinyawiwatkula, HK No, „Filme comestibile de
chitosan pe carne de vită gata de consumat pentru controlul Listeria
monocytogenes”, Food Microbiology, voi. 25, pp. 534–537, 2008.
[30] R. Cao, CH Xue și Q. Liu, „Schimbări în flora microbiană a stridiilor din Pacific (Crassostrea
gigas) în timpul depozitării frigorifice și extinderea termenului de valabilitate al acesteia
de către chitosan” Jurnalul Internațional de Microbiologie Alimentară, voi.
131, pp. 272–276, 2009.
[31] KW Kim, BJ Min, YT Kim, RM Kimmel, K. Cooksey și SI Park, „Activitatea
antimicrobiană împotriva agenților patogeni de origine alimentară a filmelor de
biopolimer de chitosan de diferite greutăți moleculare” LWT - Food Science and
Technology, voi. 44, pp. 565-569, 2011.
[32] P. Chhabra, YW Huang, JF Frank, R. Chmielewski și K. Gates, „Soarta
staphylococcus aureus, salmonella enterica serovar typhimurium și
vibiro vulnificus în stridiile crude tratate cu chitosan”, Journal of Food
Protection, vol. . 69, pp. 952-959, 2006.
[33] S. Chaiyakosa, W. Charernjiratragul, K. Umsakul și V. Vuddhakul,
„Compararea eficienței chitosanului cu clorul pentru reducerea Vibrio
parahaemolyticus la creveți,” Food Control, voi. 18, nr. 9, p.1031-1035,
2007.
[34] SMA Taha și HMH Swailam, „Activitatea antibacteriană a chitosanului
împotriva Aeromonas hydrophila”, Food / Nutrition, voi. 76, nr. 5, pp.
337-340, 2002.
[35] GJ Tsai, MT Tsai, JM Lee și MZ Zhong, „Efectele chitosanului și ale
chitosanului cu greutate moleculară mică și Bacillus cereus și
aplicarea în conservarea orezului gătit”, Journal of Food Protection,
voi. 69, nr. 9, pp. 2168-2175, 2006.
Cercetare și inovare academică și științifică internațională 5 (2) 2011
[36] P. Fernandez-Saiz, C. Soler, JM Lagaron și MJOcio, „Efectele filmelor de
chitosan asupra creșterii Listeria monocytogenes, Staphylococcus
aureus și Salmonella spp. în medii de laborator și în supă de pește,
”International Journal of Food Microbiology, vol. 137, nr. 2, pp. 287-
294, 2010.
[37] M. Ye, H. Neetoo, H. Chen, „Control of Listeria monocytogenes on ham
steaks by antimicrobiens incorporated into chitosan-covered plastic films,”
Microbiologia alimentelor, voi. 25, nr. 2, p. 260-268, 2008.
[38] S. Roller și N. Covill, „Proprietățile antifungice ale chitosanului în mediile de
laborator și suc de mere”, Jurnalul Internațional de Microbiologie
Alimentară, voi. 47, pp. 67–77, martie 1999.
[39] MS Rodríguez, V. Ramos și E. Agulló, „Acțiunea antimicrobiană a chitosanului
împotriva organismelor de alterare în pizza pregătită”, Journal of Food
Science, voi. 68, nr. 1, pp. 271-274, 2006.
[40] SI Park, KS Marsh și P. Dawson, „Application of
chitosanincorporated LDPE film to sliced fresh red meats for
shelf life extension”, Meat Science, voi. 85, pp. 493–499, 2010.
[41] RD Joerger, S. Sabesan, D. Visioli, D. Urian și MC Joerger, „Activitatea
antimicrobiană a chitosanului atașat la filmele de copolimer de
etilenă”, Packaging Technology and Science, voi. 22, nr. 3, pp.
125-138, 2008.
[42] P. Fernandez-Saiz, MJ Ocio și JM Lagaron, „Amestecurile pe bază de
chitosan antibacterian cu copolimer etilenă – alcool vinil”,
Carbohydrate Polymers, voi. 80, nr. 3, pp. 874-884, 2010.
[43] S. Tripathi, GK Mehrotra și PK Dutta, „Physicochemical and bioactivity
of cross-linked chitosan – PVA film for food package applications”,
International Journal of Biological Macromolecules, voi.
45, nr. 4, pp. 372-376, 2009.
[44] F. Sebastien, G. Stephane, A. Copinet și V. Coma, „Filme biodegradabile
noi realizate din chitosan și poli (acid lactic) cu proprietăți antifungice
împotriva tulpinilor de micotoxinogen”, Carbohydrate Polymers, voi.
65, p.185–193, 2006.
[45] F. Liu, B. Qin, L. He și R. Song, „Novel amidon / chitosan blending
membrane: Antibacterian, permeable and mechanical properties”,
Carbohydrate Polymers. deplin. 78, nr. 1, pp. 146-150, 2009.
[46] CM Shih, YT Shieh și YK Twu, „Pregătirea și caracterizarea filmelor
de amestec de celuloză/chitosan”, Carbohydrate Polymers, voi.
78, nr. 1, pp. 169-174, 2009.
[47] ME Lopez-Caballero, MC Gomez-Guillen, M. Perez-Mateos și P.
Montero, „A chitosan-gelatin blend as a coating for fish patties”, Food
Hydrocoloids, voi. 19, pp. 303–311, 2005.
[48] LY Sang, XH Zhou, F. Yun și GL Zhang, „Sinteza enzimatică a
chitosanului – copolimer antimicrobian gelatin și caracterizarea sa”,
Journal of the Science of Food and Agriculture, voi. 90, pp. 58–64,
2010.
50 scholar.waset.org/1999.9/6320