C A P I T O L U L II – ACHIZIŢIILE PUBLICE

2.1. Achiziţiile publice – Concepte

În realizarea activităţii de achiziţii publice se folosesc anumite

concepte – definite prin legislaţia în vigoare: OUG nr.60/aprilie 2001, OG
461/2001, HMF 1012/2001, HMF – MLPAT 1013/2001, HMF – MLPAT
1014/2001, etc.
Achiziţii publice de produse, lucrări şi servicii se supun prevederilor
legale, indiferent de sursa de finanţare, buget sau venituri extrabugetare,
dacă:
1) autoritatea care efectuează achiziţiile este o autoritate
contractantă conform prevederilor legale;
2) obiectul contractului nu intră sub incidenţa prevederilor legale
pentru care nu este obligatorie aplicarea prevederilor cu privire
la achiziţiile publice:
a) contractul are caracter secret sau dacă implică măsuri
speciale de securitate;
b) contractul se referă la implementarea şi exploatarea unui
proiect cu participare internaţională;
c) contractul este de servicii şi se atribuie unui prestator el
însuşi autoritate contractantă şi care are exclusivitate în
prestarea acestor servicii;
d) contractul se referă la servicii excluse de la prevederile
legale cu privire la o achiziţie publică (lista B, Anexa 1 HG
461/2001).
În aplicarea prevederilor cu privire la achiziţiile publice este
necesară respectarea anumitor principii:
a) libera concurenţă – asigurarea condiţiilor prin care orice
furnizor, executant de lucrări sau prestator de servicii, indiferent
de naţionalitate, să aibă dreptul, în condiţiile legii, să devină
contractant;
b) eficienţa utilizării fondurilor publice – adică folosirea
sistemului concurenţial şi a criteriilor de evaluare pentru a se
obţine cel mai bun raport efort (preţ)/calitate (utilitate);
c) transparenţa – punerea la dispoziţia tuturor celor interesaţi a
tuturor informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii de
atribuire a contractului;
 d) tratamentul egal – aplicarea nediscriminatorii a criteriilor de
atribuire a contractului, astfel încât orice ofertant să aibă şanse
egale de a câştiga;
e) confidenţialitate – garantarea protejării secretului comercial şi a
proprietăţii intelectuale a autorului.
Principalele concepte folosite în achiziţiile publice sunt:
1. Achiziţie publică – dobândirea definitivă sau temporară de către
o persoană numită – autoritate contractantă, a unor produse,
servicii sau lucrări, prin atribuirea unui contract de achiziţie
publică;
2. Autoritatea contractantă (AC) – este acea persoană juridică care
este:
a) o autoritate publică – conform prevederilor Constituţiei sau
a unei hotărâri judecătoreşti;
b) orice instituţie publică generală sau locală, autonomă sau
subordonată unei autorităţi publice;
c) Academia Română şi instituţiile subordonate;
d) orice persoană juridică ce desfăşoară activităţi relevante în
unul din sectoarele de utilitate publică şi care beneficiată de
drepturi speciale sau exclusive pentru anumite activităţi.
3. Activităţi relevante – sunt atunci când se pun la dispoziţie şi se
exploatează în interes public, reţele din sectorul utilităţilor
publice (realizează activităţi în scop public);
4. Asociaţie contractantă – organizarea prin convenţie civilă, a unui
asociaţii şi prin desemnarea dintre membrii asociaţi, a
reprezentantului care o reprezintă în relaţiile cu orice contractant;
5. Contract de achiziţie publică – contractul încheiat în formă
scrisă între autoritatea contractantă şi contractant;
6. Contractant – furnizorul de produse, executantul de lucrări sau
prestatorul de servicii care este parte a unui contract de achiziţie
publică (ofertantul căruia i s-a atribuit un contract de achiziţie
publică).
Contractul de achiziţie publică poate să fie:
Contract de furnizare – contractul ce are ca obiect livrarea
(închirierea) de produse.
Contract de lucrări – contractul ce are ca obiect executarea sau
proiectarea şi executarea de lucrări.
Contract de servicii – contractul ce are ca obiect prestarea unui
serviciu.
7. Fonduri publice – sumele alocate de la bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor de sănătate,
 bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele
locale, bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri
extrabugetare, fonduri externe acordate României, credite
garantate de stat sau autorităţi publice, etc.
8. Candidat – orice furnizor, executant sau prestator care solicită
invitaţia de participare la o licitaţie restrânsă sau la o negociere
competitivă;
9. Ofertant – orice furnizor, executant sau prestator care a depus
ofertă;
10. Concurent – orice participant la un concurs de soluţii;
11. Propunere tehnică – document al ofertei, elaborat conform
cerinţelor Caietului de sarcini, prevăzut în „Documentaţia pentru
elaborarea şi prezentarea ofertei” (DEPO);
12. Propunere financiară – document al ofertei elaborat conform
cerinţelor DEPO, şi care se referă la preţ, tarif, alte condiţii
financiare şi comerciale, etc.;
13. Specificaţii tehnice – cerinţe de natură tehnică prevăzute în
Caietul de sarcini al DEPO;
14. Garanţie pentru participare – depozit valoric, titluri de credit
sau alte forme de garanţie acceptate de către autoritatea
contractantă şi puse la dispoziţia acesteia înainte de deschiderea
ofertelor;
15. Garanţia de bună execuţie – garanţie conform prevederilor
legale, pusă la dispoziţia autorităţii contractante, de către
ofertantul invitat să încheie contractul de achiziţie publică.

În activitatea de achiziţii publice se mai folosesc termeni ca: reţea de

transport, reţea publică de telecomunicaţii, punct terminal de reţea, servicii
de telecomunicaţii, servicii publice de telecomunicaţii, căi de atac,
despăgubiri, etc.

2.2. Procedurile de achiziţie publică

LICITAŢIA DESCHISĂ
- Procedura prin care: orice furnizor de produse, executant de
lucrări sau prestator de servicii poate să depună oferta pentru a i
se atribui un contract de achiziţie publică.
Procesul de aplicare a licitaţiei deschise presupune parcurgerea mai
multor etape în mod succesiv şi care se desfăşoară într-o singură fază:
Etapa I. Iniţializarea procedurii de licitaţie deschisă:
1) Declararea intenţiei care presupune:
- planificarea (înscrierea) achiziţiei publice în planul anual, iar
dacă depăşeşte 750000 Euro, transmiterea anunţului de
intenţie, la M.O.R.-partea a VI-a
2) Iniţializarea procedurii, în sensul:
a) aprobării fondurilor necesare achiziţiei publice;
b) elaborării documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea
ofertei;
c) constituirea comisiei de evaluare.
3) Lansarea procedurii de achiziţie publică prin licitaţie deschisă,
care înseamnă transmiterea anunţului de participare la M.O.R.-
partea a VI-a

Etapa II. Aplicarea procedurii de achiziţie publică deschisă.

Şi această etapă necesită mai multe subetape:
1) Înscrierea ofertanţilor în competiţie, care presupune:
a) primirea solicitărilor de obţinere a „Documentaţiei pentru
elaborarea şi prezentarea ofertei”;
b) transmiterea (vânzarea) DEPO, către solicitanţi;
c) întocmirea şi transmiterea clarificărilor, către cei interesaţi
cu privire la DEPO;
d) primirea ofertelor şi a documentelor de calificare.
2) Evaluarea calificării ofertanţilor, care se realizează de către
Comisia de evaluare în şedinţă publică deschisă.
Această subetapă presupune:
a) deschiderea ofertelor;
b) verificarea condiţiilor de calificare;
c) stabilirea completărilor necesare a fi depuse de către ofertanţi cu
privire la documentele de calificare;
d) primirea clarificărilor de calificare cerute suplimentar;
e) calificarea ofertanţilor care îndeplinesc condiţiile de calificare şi
excluderea celor care nu le îndeplinesc.
3) Evaluarea ofertelor, care presupune:
a) evaluarea ofertelor prezentate şi eventual stabilirea
clarificărilor suplimentare cu privire la ofertele necesare a fi
depuse de ofertanţi;
b) primirea clarificărilor suplimentare şi respingerea ofertelor
necorespunzătoare;
c) evaluarea ofertelor declarate corespunzătoare;
 d) stabilirea ofertei câştigătoare şi transmiterea către A.C., a
raportului final cu privire la aplicarea procedurii de licitaţie
publică deschisă.

Etapa III. Finalizarea procedurii de achiziţie publică deschisă în sensul:

a) comunicarea rezultatului tuturor ofertanţilor;
b) rezolvarea contestaţiilor;
c) atribuirea (încheierea) contractului de achiziţie publică, cu
ofertantul câştigător;
d) transmiterea anunţului de atribuire către R.A. M.O.R. pentru
publicare.

LICITAŢIA RESTRÂNSĂ
- Procedură prin care numai furnizorii, executanţii sau prestatorii
agreaţi pot să depună oferte pentru adjudecarea contractului de
achiziţie publică.
Rezultă că licitaţia restrânsă se desfăşoară în 2 faze:
- faza 1 – stabilirea candidaţilor agreaţi, conform unor proceduri
legale;
- faza 2 – aplicarea procedurii de licitaţie restrânsă pentru
candidaţii agreaţi.

Etapa 1 – Iniţializarea procedurii de achiziţie publică restrânsă

presupune:
0. Declararea intenţiei de achiziţie publică, care la rândul ei înseamnă:
planificarea (înscrierea) achiziţiei publice în planul anual de
achiziţii, iar dacă valoarea depăşeşte 750000 Euro, transmiterea
anunţului de intenţie către RA M.O.R. pentru publicare;
1. Iniţializarea procedurii de achiziţie publică prin licitaţie restrânsă,
în sensul:
a) aprobării fondurilor necesare achiziţiei publice;
b) întocmirii Documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea
ofertei (DEPO);
c) constituirea comisiei de evaluare.
2. Lansarea procedurii de achiziţie publică prin licitaţie restrânsă, care
presupune:
- transmiterea şi publicarea anunţului de participare la R.A.-
M.O.R. partea a VI-a Achiziţii publice.
 Etapa II. Aplicarea procedurii de achiziţie publică prin licitaţie
restrânsă.
În cazul licitaţiei restrânse aplicarea procedurii presupune cele 2 faze:
stabilirea candidaţilor agreaţi şi evaluarea candidaţilor agreaţi.
Faza 1 – Stabilirea candidaţilor agreaţi.
Această fază se realizează în mai multe subetape
1. Înscrierea candidaţilor în competiţie:
a) primirea solicitărilor pentru cumpărarea „Documentaţiei
pentru elaborarea şi prezentarea ofertei” (DEPO);
b) transmiterea (vânzarea) documentaţiei către cei interesaţi;
c) întocmirea şi transmiterea clarificărilor suplimentare
solicitate;
d) primirea scrisorilor de interes şi a documentelor de
calificare.
2. Evaluarea calificării candidaţilor – Selecţionarea candidaţilor
agreaţi.
Această subetapă se realizează de către comisia de evaluare şi
presupune:
a) evaluarea condiţiilor de calificare;
b) stabilirea completărilor şi clarificărilor suplimentare necesare a fi
depuse de către candidaţi;
c) primirea clarificărilor suplimentare;
d) evaluarea candidaţilor;
e) selectarea candidaţilor agreaţi şi respingerea celor necalificaţi;
f) înaintarea către autoritatea contractantă a raportului final de
selecţie;
g) transmiterea rezultatului selecţiei tuturor candidaţilor.

Faza II – Aplicarea procedurii de licitaţie restrânsă candidaţilor

selecţionaţi (agreaţi).
Se aplică candidaţilor selecţionaţi în prima fază şi presupune
parcurgerea mai multor subetape:
1) Înscrierea ofertanţilor în competiţie:
a) transmiterea invitaţiilor de participare cu oferte, respectiv a
DEPO de participare, tuturor candidaţilor selecţionaţi;
b) întocmirea şi transmiterea clarificărilor la DEPO, solicitate
de candidaţi;
c) primirea ofertelor.
2) Evaluarea calificării ofertelor, de către comisia de evaluare şi
care presupune:
a) deschiderea ofertelor în şedinţă publică;
 b) evaluarea ofertelor şi solicitarea documentelor şi
clarificărilor suplimentare;
c) primirea documentelor şi clarificărilor solicitate suplimentar;
d) respingerea ofertelor necorespunzătoare;
e) transmiterea rezultatelor evaluării de calificare a ofertelor;
3) Evaluarea ofertelor reţinute pentru participare la licitaţie, care
înseamnă:
a) evaluarea ofertelor;
b) stabilirea ofertei câştigătoare;
c) înaintarea către autoritatea contractantă a raportului final de
evaluarea.

Etapa III. Finalizarea procedurii de achiziţionare publică

prin licitaţie restrânsă, care înseamnă:
a) transmiterea rezultatului evaluării tuturor ofertanţilor;
b) rezolvarea contestaţiilor;
c) atribuirea (încheierea) contractului de achiziţie publică cu
ofertantul câştigător;
d) transmiterea pentru publicare a anunţului de atribuire către R.A.-
M.O.R.

NEGOCIEREA CU O SINGURĂ SURSĂ

- Procedura de achiziţie publică, prin care un contract de achiziţie
publică se atribuie în urma consilierii şi negocierii cu un singur
candidat.
Negocierea cu o singură sursă se realizează într-o singură fază,
parcurgându-se succesiv mai multe etape:
Etapa I - Iniţializarea procedurii de achiziţie publică prin
negociere cu o singură sursă, care presupune:
1. Declararea intenţiei prin planificarea (înscrierea) şi cuprinderea
în planul anual de achiziţii publice.
2. Iniţializarea procedurii de negociere cu o singură sursă:
a) aprobarea fondurilor necesare;
b) elaborarea documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea
ofertei de participare;
c) constituirea comisiei de evaluare.
3. Lansarea procedurii de achiziţie publică, care înseamnă:
- transmiterea invitaţiei de participare – contractorului căruia
urmează să i se atribuie contractul.
 Etapa II – Aplicarea procedurii de achiziţie publică:
a) evaluarea condiţiilor de calificare pe care trebuie să le
îndeplinească candidatul;
b) consultarea şi negocierea cu candidatul a prevederilor ofertei şi
clauzelor contractuale;
c) primirea ofertei şi verificarea respectării de către acesta a
prevederilor stabilite de comun acord.

Etapa III – Finalizarea procedurii de negociere cu o singură

sursă.
a) încheierea contractului de achiziţie publică;
b) transmiterea pentru publicare a anunţului de atribuire a
contractului de achiziţie, către RA MOR.

Observaţie: Etapele negocierii cu o singură sursă sunt asemănătoare

cu cele ale negocierii competitive, cu deosebirea că lipsesc etapele de
înscriere a ofertelor depuse de mai mulţi candidaţi.

NEGOCIEREA COMPETITIVĂ
- Procedura prin care un contract de achiziţie publică se negociază
cu mai mulţi candidaţi selecţionaţi.
Acordarea unui contract de achiziţie publică prin negocierea
competitivă, presupune 3 faze:
1. selecţionarea candidaţilor;
2. consultarea şi negocierea;
3. evaluarea ofertelor.
Şi în acest caz aplicarea procedurii necesită parcurgerea succesivă a
mai multor etape:

Etapa I – Iniţializarea procedurii de atribuire a unui contract

de achiziţie publică prin negociere competitivă, care presupune:
1. Declararea intenţiei de achiziţie publică:
a) înscrierea (planificarea) achiziţiei în planul anual de achiziţii
publice;
b) transmiterea şi publicarea anunţului de intenţie dacă valoarea
estimată a contractului este mai mare de 750000 euro.
2. Iniţializarea procedurii de achiziţie publică:
 a) aprobarea fondurilor necesare;
b) întocmirea documentaţiei pentru elaborarea şi
prezentarea ofertei;
c) constituirea comisiei de evaluare.
3. Lansarea procedurii de achiziţie publică prin Negociere
competitivă, care presupune:
a) transmiterea anunţului de participare pentru publicare către
R.A.-M.O.R.;
b) transmiterea, dacă este cazul, a invitaţiilor de participare.

Etapa II – Aplicarea procedurii de achiziţie publică prin negociere

competitivă:
Faza 1 – Selecţionarea candidaţilor, presupune:
1) Înscrierea candidaţilor:
a) primirea solicitărilor de obţinere a DEPO;
b) transmiterea (vânzarea) DEPO către toţi solicitanţii;
c) primirea scrisorilor de interes şi a documentelor de
calificare.
2) Evaluarea calificării candidaţilor, care presupune:
a) evaluarea calificării candidaţilor;
b) stabilirea documentelor şi clarificărilor suplimentare
necesare a fi depuse de către candidaţi;
c) primirea clarificărilor suplimentare şi evaluarea
candidaţilor;
d) selecţionarea candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de
calificare;
e) transmiterea rezultatului evaluării de calificare, tuturor
candidaţilor.
Faza 2 – Consultarea şi negocierea presupune parcurgerea mai
multor subetape:
1. Înscrierea ofertanţilor în competiţie, care presupune:
a) transmiterea invitaţiilor de participare şi a DEPO, tuturor
candidaţilor selecţionaţi;
b) întocmirea şi transmiterea clarificărilor suplimentare solicitate de
către candidaţii selecţionaţi;
c) primirea ofertelor de participare.
2. Negocierea cu candidaţii selecţionaţi şi care depun oferte de
participare, are în vedere negocierea prevederilor finale ale
DEPO şi înseamnă:
a) negocierea prevederilor finale ale caietului de sarcini;
b) negocierea condiţiilor specifice de contractare;
 Observaţie. Este interzisă negocierea propunerii financiare, ce
urmează a fi prezentată de către ofertanţi.
c) întocmirea DEPO – final şi transmiterea acesteia către toţi
ofertanţii.

Faza 3 – Evaluarea ofertelor presupune parcurgerea mai multor

subetape, astfel:
a) primirea ofertelor finale;
b) deschiderea ofertelor în şedinţă publică de deschidere;
c) evaluarea ofertelor şi stabilirea completărilor suplimentare;
d) respingerea ofertelor necorespunzătoare;
e) evaluarea finală a ofertelor şi stabilirea ofertei câştigătoare;
f) transmiterea raportului final de evaluare.

Etapa III – Finalizarea procedurii de achiziţie publică prin

Negociere competitivă, care presupune parcurgerea subetapelor:
a) transmiterea rezultatului tuturor ofertanţilor;
b) încheierea contractului de achiziţie publică;
c) transmiterea pentru publicarea la RA MOR a anunţului de
atribuire.
Observaţie: Prin formele de invitare la negociere (anunţ public sau
invitaţie), practic avem de-a face cu invitarea la participarea specifică
licitaţiei publice deschise, respectiv restrânse.

CEREREA DE OFERTE DE PREŢ

- Procedura de achiziţie publică aplicată în condiţiile prevăzute
delege prin care contractul de achiziţie publică se atribuie
ofertei de preţ cea mai avantajoasă dintre ofertele primite, în
urma solicitării de oferte de la cel puţin 5 furnizori de produse,
servicii sau lucrări.

Etapa I – Iniţializarea procedurii:

1. Declararea intenţiei: planificarea şi înscrierea în planul anual.
2. Iniţializarea procedurii de achiziţie:
a) aprobarea fondurilor;
b) întocmirea DEPO;
c) constituirea comisiei;
d) studiul pieţei – pentru identificarea ofertanţilor potenţiali.
 3. Lansarea procedurii de achiziţie publică prin oferte de preţ:
- trimiterea invitaţiilor de participare împreună cu DEPO tuturor
ofertanţilor potenţiali de la care există premisele obţinerii unor
condiţii favorabile.

Etapa II – Aplicarea procedurii de achiziţie publică prin oferte

de preţ:
1) Înscrierea participanţilor:
a) primirea ofertelor;
b) transmiterea clarificărilor suplimentare.
2) Evaluarea ofertelor:
a) deschiderea ofertelor;
b) evaluarea iniţială a ofertelor şi stabilirea clarificărilor
suplimentare ce vor fi solicitate ofertanţilor;
c) primirea clarificărilor solicitate şi respingerea ofertelor
necorespunzătoare;
d) evaluarea ofertelor reţinute şi stabilirea ofertei
câştigătoare;
e) întocmirea şi transmiterea raportului final de evaluare.

Etapa III – Finalizarea procedurii de achiziţie publică:

a) transmiterea rezultatului procedurii tuturor ofertanţilor;
b) încheierea contractului de achiziţie publică.

CONCURSUL DE SOLUŢII
- Procedura de achiziţie publică prin care se atribuie un contract
de achiziţie publică concretizat într-o soluţie (plan, proiect,
studiu) în domeniul planificării teritoriale şi urbane, arhitecturii,
lucrări de construcţii sau al prelucrării datelor, etc.
Procesul atribuirii prin procedeul „concurs de soluţii”:
Etapa I – Iniţializarea procedurii:
1) Declararea intenţiei:
a) planificarea fondurilor pentru premii;
b) anunţ de intenţie în M.O.R. dacă valoarea > 750000
euro
2) Iniţializarea procedurii:
a) aprobarea fondurilor;
b) întocmirea DEPO;
c) constituirea juriului.
 3) Lansarea procedurii – transmiterea anunţului de
participare către R.A.-M.O.R.

Etapa II – Aplicarea procedurii de achiziţie publică – concurs

de soluţii:
1. Înscrierea ofertanţilor:
a) transmiterea (vânzarea) DEPO;
b) întocmirea şi transmiterea clarificărilor suplimentare;
c) primirea ofertelor.
2. Evaluarea ofertelor:
a) evaluarea respectării regulilor formale de depunere şi
prezentarea ofertelor;
b) solicitarea de clarificări suplimentare;
c) evaluarea ofertelor şi stabilirea ofertei (soluţiei)
câştigătoare;
d) întocmirea şi transmiterea raportului final de evaluare.

Etapa III – Finalizarea procedurii de achiziţie publică

prin concurs de soluţii:
a) acordarea premiilor;
b) transmiterea rezultatului concursului tuturor participanţilor şi în
M.O.R.
 2.3. Anunţul de intenţie, anunţul de participare, anunţul de
atribuire şi invitaţia de participare

I. Anunţul de intenţie
– Reprezintă anunţul pe care orice autoritate contractantă este
obligată să-l facă prin M.O.R.-partea a VI-a Achiziţii publice şi opţional
printr-un alt mijloc media central, dacă valoarea contractului de achiziţie
publică, fără TVA, este egală sau mai mare de 750.000 euro în cel mult 30
zile de la data aprobării propriu-zise.
Autorităţile contractante care desfăşoară activităţi relevante în
sectoare de utilităţi publice, pot să publice anunţul de intenţie oricând în
timpul anului.
Pentru valori mai mici, publicarea anunţului de intenţie este
opţională. Anunţul de intenţie va cuprinde separat contractele de produse,
servicii şi lucrări care se previzionează că vor fi atribuite până la sfârşitul
anului de plan. Publicarea anunţului de intenţie nu creează şi obligativitatea
atribuirii contractului de achiziţia publică.
Conţinutul anunţului de intenţie. Anunţul de intenţie – are o formă
standard – conform prevederilor legale în vigoare şi în general cuprinde:
1. Informaţii cu privire la identificarea autorităţii contractante:
denumire, cod fiscal, adresă, număr telefon, fax etc. Dacă este
cazul se identifică şi serviciul (compartimentul) care poate da
informaţii suplimentare.
2. Informaţii cu privire la conţinutul achiziţiei publice:
- natura şi cantitatea produselor în cazul achiziţiilor de
produse;
- natura lucrărilor (amplasamentul şi cerinţele de
executare) în cazul achiziţiilor de lucrări;
- natura şi volumul serviciilor în cazul achiziţiilor de
servicii.
Observaţie: Produsele, lucrările şi serviciile vor fi definite şi prin
codul „Clasificarea produselor şi serviciilor sociale a activităţilor” (CPSAP)
– elaborate de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice – potrivit
„Clasificării activităţilor din economia naţională” (CAEN), „Clasificarea
produselor sociale a activităţilor” (CPA) – conform clasificării de produse
pentru ţările Uniunii Europene; „Clasificării centrale a produselor (CPC) –
conform nomenclatorului ONU.
3. Informaţii cu privire la:
- data aproximativă – pentru iniţierea procedurii de
achiziţie publică;
 - calendarul aproximativ pentru execuţia lucrărilor;
- condiţiile de finanţare şi de revizuire a preţurilor
lucrărilor.
4. Alte informaţii – orice informaţie care se apreciază că asigură o
respectare mai bună a principiilor de achiziţie publică.
5. Data transmiterii anunţului de intenţie către R.A.-M.O.R.

II. Anunţul de participare

– Este anunţul pe care orice autoritate contractantă este obligată să-l
facă prin MOR-partea a VI-a Achiziţii publice, în toate cazurile când aplică
procedurile de achiziţie publică; licitaţie deschisă sau restrânsă, negociere
competitivă precum şi în cazul organizării unui concurs de soluţii.
În cazul anunţului de participare pentru un concurs de soluţii –
anunţul este obligatoriu să informeze, dacă în urma concursului, va fi
atribuit şi un contract de achiziţie publică unuia dintre câştigători.
Anunţul de participare nu este obligatoriu atunci când:
- în urma aplicării procedurii de achiziţie prin licitaţie nu a fost
prezentată nici o ofertă;
- în urma aplicării procedurii de achiziţie prin licitaţie au fost
respinse toate ofertele şi dacă aplicând o altă procedură se trimit
invitaţii tuturor ofertanţilor calificaţi in cazul procedurii iniţiale;
- în urma unui concurs de soluţii, contractul se atribuie
câştigătorului, conform anunţului de participare iniţial;
- se achiziţionează lucrări în scopuri ştiinţifice, de experimentare
sau dezvoltare tehnologică şi când nu se urmăreşte asigurarea
unei rentabilităţi sau acoperirea costurilor cu lucrările.
Conţinutul anunţului de participare. Ca şi în cazul anunţului de
intenţie există prevederi legale privind conţinutul anunţului de participare
care în general se referă la:
1. Informaţii de identificare a autorităţii contractante: denumire,
cod fiscal, adresă, telefon, fax;
2. Informaţii cu privire la procedura de achiziţie ce urmează să se
aplice şi tipul contractului.
3. Informaţii cu privire la natura şi conţinutul achiziţiei publice:
- natura şi cantitatea produselor, lucrărilor şi serviciilor;
- locul de lansare sau de execuţie a lucrărilor şi serviciilor.
4. Informaţii cu privire la posibilităţile ofertanţilor de a depune
oferte:
- modul de partajare a cantităţilor, lucrărilor şi serviciilor;
 - posibilitatea de obţinere a unui exemplar din documentaţia
pentru elaborarea şi prezentarea ofertei (DEPO), precum şi
costul şi condiţiile de plată pentru obţinerea exemplarului;
- data limită pentru solicitarea clarificărilor suplimentare;
- data limită pentru depunerea ofertelor;
- adresa pentru depunerea ofertelor;
- garanţiile de participare solicitate;
- forma juridică în care trebuie să se legalizeze asociaţia
grupului de ofertanţi:
- condiţii de eligibilitate;
- condiţiile minime din punct de vedere al capacităţii
tehnice şi economico-financiare a ofertanţilor;
- perioada de valabilitate a ofertei.
5. Informaţii cu privire la deschiderea ofertelor:
- data, ora şi locul deschiderii ofertelor;
- persoanele admise să participe la deschidere.
6. Informaţii cu privire la modalitatea de evaluare pe baza preţului
sau a avantajului competitiv.
7. Modalităţile de finanţare şi de plată.
8. Alte informaţii – în care se vor cuprinde obligatoriu dacă se
acordă preferinţa internă.
9. Data efectuării publicării:
- data publicării anunţului de intenţie sau menţionarea
inexistenţei acestuia;
- data transmiterii către RA MOR a anunţului de participare.
Observaţie – Pentru fiecare tip de achiziţie publică (produse, lucrări
sau servicii) şi fiecare tip de procedură există prevederi legale cu privire la
forma şi conţinutul anunţului de participare.

III. Anunţul de atribuire

– Este anunţul pe care autoritatea contractantă este obligată să-l facă
în M.O.R.-partea a VI-a Achiziţii publice în termen de 30 de zile de la data
încheierii contractului de achiziţie publică sau de la decizia juriului în cazul
unui concurs de soluţii.
Conţinutul anunţului de atribuire:
1. Date de identificare a autorităţii contractante: denumire, adresă,
cod fiscal, telefon, fax etc.
2. Procedura aplicată pentru atribuirea contractului.
3. Data semnării contractului.
4. Criteriul utilizat pentru atribuire.
 5. Numărul de oferte primite.
6. Denumirea şi adresa ofertantului câştigător.
7. Preţul – plătit.
8. Partea şi valoarea care urmează să fie subcontractată.
9. Natura produselor, serviciilor şi lucrărilor ce fac obiectul
contractului.
10. Alte informaţii.
11. Data publicării anunţului de participare.
12. Data transmiterii anunţului de atribuire către R.A.-M.O.R.
Observaţie: Şi în cazul anunţului de atribuire există prevederi legale
privind forma şi conţinutul pe tipuri de achiziţii.

IV. Invitaţia de participare

– Este invitaţia pe care autoritatea contractantă este obligată să o
transmită candidaţilor, în cazul: licitaţiei restrânse, a negocierii (competitive
sau cu o singură sursă) şi în cazul aplicării procedurii prin oferte de preţ.
Conţinutul este asemănător anunţului de participare în cazul licitaţiei
deschise.
 2.4. Datele limită pentru primirea scrisorilor de interes
şi depunerea ofertelor

Scrisoarea de interes, respectiv ofertele de participare trebuie depuse

în limita termenului stabilit de autoritatea contractantă – în anunţul de
participare.
Reguli generale:
1) termenele sunt stabilite în funcţie de anunţul de participare şi
sau a activităţii de participare;
2) termenele de depunere nu pot fi mai reduse decât prevederile
legale;
3) în situaţii bine fundamentate există posibilitatea:
- reducerii termenelor;
- prelungirii termenelor.
Reducerea termenelor se poate face în două situaţii:
a) dacă publicitatea anterioară se apreciază că a asigurat un
timp suficient, pentru ca ofertanţii să poată elabora şi
depune oferta;
b) în cazul unor situaţii speciale când se apreciază că există
posibilitatea prejudicierii autorităţii contractante, dacă se
respectă termenul minim legal prevăzut ca regulă
generală.
Extinderea termenelor se poate face:
- în situaţii obiective – când se apreciază că ofertele nu pot fi
elaborate şi depuse la termenul iniţial;
- dacă extinderea termenului a fost anunţată tuturor candidaţilor în
scris cu cel puţin 6 zile, faţă de data limită iniţială.
4) termenele sunt specifice procedurilor de achiziţie publică şi
forţelor de aplicare a acestora.

A. În cazul licitaţiei deschise:

Regula generală. Data limită cu cel puţin 40 de zile mai târziu faţă
de data publicării anunţului de participare.

AP Termen
40 zile
Excepţii:
- dacă a existat un anunţ de intenţie, publicat cu cel puţin 52 zile
înainte de anunţul de participare, cu cel puţin 15 zile faţă de
anunţul de participare

AI Termen
AP
52 zile 15 zile
 B. În cazul licitaţiei restrânse sau negocierii competitive:

B1 Fixarea termenelor pentru primirea scrisorilor de interes şi a

documentelor de calificare:
Regula generală: Cu cel puţin 25 zile mai târziu faţă de data
anunţului de participare.

AP Termen
25 zile

Excepţii:
1) dacă autoritatea contractantă desfăşoară activităţi relevante în
domeniul de utilităţi publice termenul se poate reduce până la
cel puţin 10 zile;
2) dacă există posibilitatea prejudicierii autorităţii contractante
termenul se poate reduce până la cel mult 15 zile, în anunţul de
participare trebuie incluse motivele urgentării.
Deci:
Termen
AP 25
Regula
generală

Excepţii:

Termen
a) activităţi 10
relevante

15 Termen
b) prejudicii

B2 Fixarea termenelor pentru depunerea ofertelor:

Regula generală – după 40 zile faţă de data transmiterii
invitaţiei de participare – în cazul licitaţiei
restrânse;
- după 15 zile faţă de data transmiterii
invitaţiei de participare – în cazul negocierii
competitive.
IP Termen (licitaţia
40 zile

Excepţii: 15 zile
Termen (negociere)
a) dacă a existat un anunţ de intenţie cu cel puţin 52 zile înainte de
anunţul de participare – termenul se poate reduce la cel puţin 30
de zile;
A IP
AI 52 zile 30 zile Termen

b) dacă există posibilitatea unor prejudicii pentru autoritatea

contractantă termenul se poate reduce la cel puţin 15 zile.

IP Termen
15 zile

Deci:
IP 40 zile Termen
Regula

Excepţii:
A 52 zile A 30 zile Termen
a) anunţ de
intenţie

15 zile Termen
b) prejudicii

C. În cazul ofertelor de preţ:

Regula generală: cu cel puţin – 15 zile de la transmiterea invitaţiei
de participare – în cazul
lucrărilor
- 7 zile de la data
transmiterii invitaţiei de
participare în cazul
produselor şi serviciilor

IP Termen (lucrări)
15 zile

7 zile

Termen (produse şi servicii)

 2.5. Documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofertei (DEPO)

Este documentaţia pe care autoritatea contractantă este obligată să o

pună la dispoziţia candidaţilor şi pe baza căreia, aceştia îşi vor elabora
ofertele de participare. DEPO trebuie să conţină condiţiile pe care trebuie să
le îndeplinească o ofertă pentru a putea fi admisă la procedura de achiziţie
publică.
Conţinutul minimal al DEPO standard este:
1 – informaţii privind autoritatea contractantă şi contractul de
achiziţie publică;
2 – cerinţele minime de calificare şi documentele necesare a fi
prezentate;
3 – instrucţiuni cu privire la termenele şi cerinţele de depunere a
ofertelor;
4 – instrucţiuni privind elaborarea ofertei, respectiv a propunerii
tehnice şi financiare;
În cazul unui concurs de soluţii ea va cuprinde ansamblul cerinţelor
pe baza cărora se elaborează soluţia.
5 – informaţii privind modalitatea de evaluare.
Observaţii: Conţinutul şi structura standard al DEPO sunt stabilite
separat pentru produse, lucrări şi servicii.

I. Informaţii privind autoritatea contractantă şi contractul

de achiziţie publică se referă la:
1) Denumirea, adresa, codul fiscal şi alte informaţii de identificare a
autorităţii contractante;
2) Obiectul contractului:
a) natura şi conţinutul contractului;
b) posibilităţile de ofertare.
3) Procedura aplicată – licitaţie deschisă, restrânsă, negociere
competitivă sau cu o singură sursă etc. În cazul negocierii
competitive este necesară justificarea alegerii procedurii;
4) Legislaţia ce reglementează şi pe baza căreia se va desfăşura
procedura de achiziţie publică.

II. Cerinţele minime de calificare a ofertanţilor şi documentele

necesare se referă la:
1) Documente de eligibilitate: declaraţia pe proprie răspundere cu
privire la îndeplinirea condiţiilor legale de participare;
2) Documente care dovedesc înregistrarea legală a firmei;
 3) Documente care dovedesc capacitatea tehnică şi economico-
financiară:
- lista şi acordurile subcontractanţilor;
- autorizarea pentru livrarea produselor sau execuţia lucrărilor
şi serviciilor;
- recomandări ale altor beneficiari;
- experienţa similară;
- datările specifice;
- personalul angajat;
- obligaţiile contractuale faţă de alţi beneficiari;
- bilanţul contabil al anului precedent;
- capacitatea tehnică şi economico-financiară.

III. Instrucţiuni privind termenele şi cerinţele de depunere

a ofertelor au în vedere:
- stabilirea termenelor pentru depunerea scrisorilor de interes
şi/sau a ofertelor conform prevederilor legale;
- adresa la care depune/transmite scrisoarea de interes,
documentele de calificare şi oferta de participare;
- limba de circulaţie internaţională de redactare a ofertei, când este
cazul, în afara celei în limba română;
- numărul de exemplare.

IV. Instrucţiunile privind elaborarea şi prezentarea ofertei

respective
Elaborarea ofertei se precizează prin:
- Condiţiile impuse de către autoritatea contractantă prin caietul de
sarcini;
- Cerinţele de elaborare a ofertei

Caietul de sarcini
Face parte integrantă din DEPO şi cuprinde ansamblul cerinţelor pe
baza cărora se elaborează oferta tehnică şi cuprinde în mod obligatoriu
specificaţiile tehnice: nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă, siguranţa în
exploatarea dimensiunilor, sistemele de asigurare a calităţii, teste şi metode
de testare, condiţiile de ambalare, etichetare, marcare etc.
Caietul de sarcini precizează şi instituţiile competente de la care se
pot obţine informaţii privind prevenirea şi stingerea incendiilor, protecţia
muncii şi mediului etc.
Definirea specificaţiilor tehnice se face prin referirea la:
- reglementările interne, compatibile cu reglementările CE;
 - dacă nu există reglementări interne, referirea se va face la:
a) standarde naţionale, care adoptă standarde europene;
b) standarde naţionale care adoptă standarde internaţionale;
c) alte standarde.
În cazul evaluării pe baza avantajului tehnico-economic, se vor
preciza cerinţele care sunt minimale.
În cazul evaluării pe baza „preţului cel mai scăzut” se va preciza că
sunt cerinţele minimale impuse.

Cerinţele de elaborare şi prezentare a ofertelor se referă:

- perioada de valabilitate a ofertei, care trebuie să asigure o
perioadă minimală pentru evaluarea şi semnarea contractului (de
obicei 30-90 zile);
- garanţia de participare – care se exprimă în sumă fixă şi va fi de
0,5-2,5% din valoarea contractului, de obicei 1-2% şi are o
valabilitate cel puţin egală cu perioada de valabilitate a ofertei;
- modul de prezentare a propunerii tehnice care să asigure:
a) verificarea corespondenţei cu prevederile din caietul de
sarcini;
b) toate informaţiile necesare utilizării algoritmilor de calcul
al punctajului – în cazul evaluării ofertelor.
Propunerea tehnică va conţine în funcţie de cerinţele prevăzute în
Fişa de date a achiziţiei, un comentariu articol cu articol prin care să se
demonstreze corespondenţa ofertei cu cerinţele solicitate.
Se poate solicita:
a) o descriere detaliată a caracteristicilor tehnice şi funcţionale;
b) o descriere a calităţii a resurselor care se vor folosi: materiale,
echipamente, forţă de muncă;
c) mostre, certificate etc.;
d) graficul de realizare a ofertei;
e) alte informaţii apreciate ca importante.
Propunerea financiară – va cuprinde în general suma totală pentru
care s-a prezentat oferta şi termenele pentru care este valabilă propunerea.
Pe lângă aceasta se mai prezintă:
- graficul de livrare (execuţie);
- centralizator de preţuri.
Centralizatorul de preţuri se întocmeşte diferit după cum:
- produsele fac parte din grupa IA, IB sau IC;
- serviciile fac parte din grupa IIIA sau IIIC;
- lucrările fac parte din grupa IIA sau IIC.
Grupa IA – produse fabricate în România pentru care:
a) forţa de muncă este autohtonă sau
b) materiile prime sau componentele sunt de origine română;
c) forţa de muncă plus materiile prime şi componentele reprezintă
cel puţin 40% din preţul franco-fabrică (exwork-EXW).

Grupa IIA – produse fabricate în România pentru care:

a) forţa de muncă română, sau
b) materiile prime sau componentele sunt româneşti;
c) orice combinaţie, care deţine mai puţin de 40% din preţul EXW.

Grupa IC – produse de origine străină.

Grupa IIA – lucrări ce urmează a se executa:
a) cu forţa de muncă română în proporţie de minim 90% sau
b) de asociaţie – persoane juridice române în proporţie de cel puţin
65%.

Grupa IIB – lucrări care nu îndeplinesc condiţiile de la IIA

Grupa IIIA – servicii realizate cel puţin în proporţie de 40% de:
a) forţă de muncă românească;
b) asociaţi (subcontractanţi) persoane fizice sau juridice române.

Grupa IIIB – servicii care nu îndeplinesc condiţiile de la IIIA.

De exemplu pentru produsele din grupa IA şi IB preţul va fi detaliat

în:
a) preţ franco-fabrică;
b) preţul la destinaţia finală;
c) taxa pe valoarea adăugată.
Pentru produsele din grupa IC, detalierea se va face:
a) preţ „cost, asigurare” (CIF) sau „navlu şi asigurări plătite până la
...” (CIP);
b) preţ la destinaţia finală (preţul CIF sau CIP plus transport şi
asigurare internă, taxe şi impozite la frontieră şi alte costuri
locale);
c) taxa pe valoarea adăugată.
 V. Informaţii privind modalităţile de evaluare cuprinde
informaţii cu privire la :

- locul, data şi ora deschiderii ofertelor;

- criteriul de evaluare care va fi folosit:
- oferta cea mai avantajoasă tehnico-economic;
- preţul cel mai scăzut.
În cazul ofertei cea mai avantajoasă se vor specifica criteriile ce vor
fi folosite şi algoritmul de calcul folosit.
Observaţii:
1. DEPO – va fi structurată pe 5 secţiuni:
Secţiunea I – Instrucţiuni pentru ofertanţi;
Secţiunea II – Fişa de date a achiziţiei;
Secţiunea III – Caietul de sarcini;
Secţiunea IV – Formulare şi modele;
Secţiunea V – Condiţii de contractare.
2. DEPO – va fi întocmit conform „Documentaţiei standard pentru
elaborarea şi prezentarea ofertei” pentru produse (HMF-
1012/2001), pentru servicii (HMF şi MLPAT 1013/2001) şi
pentru lucrări (HMF şi MLPAT 1014/2001).
3. DEPO – poate fi întocmit de către angajaţi ai autorităţii
contractante sau de către specialişti pe bază de contract prestări
servicii.
4. În cazul procedurii „oferte de preţ”, în conţinutul DEPO nu sunt
obligatorii cerinţe cu privire la:
- capacitatea tehnică şi financiară;
- garanţia de participare.
5. Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura condiţiile de
intrare în posesie de către toţi candidaţii, în condiţiile legii.

2.6. Comisia de evaluare – comisia de jurizare

Comisia de evaluare – este comisia formată din cel puţin membrii,

angajaţi ai autorităţii contractante sau specialişti în domeniul ce face
obiectul contractului de achiziţie respectiv, aprobată de către autoritatea
contractantă.
Coordonarea comisiei de evaluare se face de către un preşedinte –
desemnat dintre membrii acesteia de către autoritatea contractantă.
 Comisia de jurizare – este comisia formată din cel puţin 3 membrii
cu pregătire profesională şi activitate relevantă în domeniu şi aprobată de
către autoritatea contractantă.
Din comisia de evaluare sau jurizare – pentru o achiziţie publică nu
pot să facă parte persoane care:
a) sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al treilea inclusiv cu
unul dintre candidaţi/ofertanţi;
b) deţin acţiuni sau părţi sociale din capitalul social subscris al
unuia dintre candidaţi/ofertanţi;
c) sunt persoane care nu au ţinută morală, pregătire şi experienţă
relevantă în domeniu.
În cazul juriilor, dacă se prevede expres o anumită calificare, cel
puţin 1/3 din membrii juriului trebuie să aibă acea calificare sau una
echivalentă.
Dacă unul din membrii comisiei este in una din situaţiile de mai sus
acesta este obligat să anunţe, înainte de deschiderea ofertelor sau a
documentelor de calificare prin semnarea pe propria răspundere a unei
„Declaraţii de confidenţialitate şi imparţialitate şi de respectare a cerinţelor
de a face parte dintr-o comisie de evaluare”.
Atribuţiile comisiei de evaluare sau jurizare:
a) verifică eligibilitatea şi capacitatea tehnică şi economico-
financiară a candidaţilor/ofertanţilor;
b) verifică respectarea regulilor de prezentare şi depunere a
soluţiilor în cazul juriilor;
c) deschide, examinează şi evaluează ofertele (soluţiile) primite;
d) stabileşte oferta (soluţia) câştigătoare sau formulează o opinie în
cazul concursului de soluţii;
e) îndeplineşte alte atribuţii specifice: rapoarte intermediare şi
finale de atribuire, etc.

Observaţie: Comisia de evaluare se stabileşte pentru fiecare contract

de achiziţie publică în parte. Se poate excepta această regulă în cazul
acordării contractului pe baza „ofertelor de preţ” şi numai pentru produse şi
servicii.

2.7. Deschiderea şi evaluarea ofertelor (soluţiilor)

Deschiderea ofertelor/documentelor de calificare se face la data,

locul şi ora înscrise în anunţul de participare (invitaţia de participare) – în
faţa candidaţilor/ofertanţilor, care doresc să participe la şedinţa de
deschidere.
Procedura de deschidere
Plicurile vor fi deschise de preşedintele comisiei de evaluare, care
are obligaţia să anunţe:
- denumirea ofertanţilor;
- modificările şi retragerile de oferte;
- existenţa garanţiilor de participare;
- elementele principale ale propunerii financiare – inclusiv preţul;
- propunerile de oferte alternative (dacă este cazul);
- orice alte informaţii necesare.
În urma şedinţei de deschidere se întocmeşte un proces-verbal de
deschidere care va cuprinde informaţiile de mai sus şi care va fi semnat de
membrii comisiei şi reprezentanţii ofertanţilor, participanţi la deschidere.
Evaluarea ofertelor practic se desfăşoară în două faze:
Faza 1 – când se evaluează respectarea cerinţelor de calificare a
candidaţilor şi ofertelor. Faţă de cerinţele de calificare prevăzute în DEPO,
comisia stabileşte dacă sunt necesare informaţii şi documente suplimentare,
pentru clarificarea anumitor aspecte legate de evaluare (de exemplu
propunerea unui preţ neobişnuit de scăzut în raport cu realitatea practică).
În urma acestei faze comisia de evaluare decide dacă acceptă sau
respinge candidatul (oferta) de la evaluarea pentru stabilirea câştigătorului,
sau care sunt candidaţii selecţionaţi pentru ofertare (în cazul licitaţiei
respective) sau pentru consilierea şi negocierea în cazul licitaţiei restrânse.
Selectarea candidaţilor calificaţi din punct de vedere al
performanţelor tehnico-economice se face în funcţie de punctajul obţinut,
aplicând următoarea modalitate de punctare:
 Exemple: Selectarea candidaţilor în cazul achiziţiilor
de produse:

1. Capacitatea tehnică, din care:

Punctaj maxim Punctaj absolut
1.1. Experienţă similară 40 – 80 puncte 60
1.2. Resurse tehnice 5 + 10 puncte 6
1.3. Resurse umane 5 + 10 puncte 9

2. Capacitatea economico-financiară, din care:

2.1 Cifra medie de afaceri 5 -10 puncte 5
2.2 Lichiditate 5 -10 puncte 10
2.3 Solvabilitate 5 -10 puncte 10
Total punctaj maxim acordat 100 puncte

Pentru fiecare subcriteriu punctajul se va încadra în limite stabilite,

calculându-se pe baza unui algoritm, în funcţie de exigenţele contractului de
achiziţie, astfel:
1. Orice candidat care îndeplineşte condiţiile minime prevăzute în
DEPO, cu privire la capacitatea tehnică şi economico-financiară
primeşte 50% din puncte;
2. Restul de 50% din puncte se obţin în funcţie de modul cum
îndeplinesc subcriteriile specifice:
a) pentru „experienţa similară” se foloseşte formula de calcul:

Pn = Σ Pn(a-2) x 0,4 + Σ Pn(a-1) x 0,6 + Σ Pn(a)

în care Pn – reprezintă suma tuturor contractelor realizate exprimate în euro

sau a cantităţilor de produse livrate din anul “a”, “a-1” şi “a-2”.

Oferta care obţine valoarea cea mai mare primeşte punctajul maxim
(40-80 puncte), în cazul nostru 60 puncte celelalte, vor obţine un punctaj
direct proporţional cu valorile obţinute:

Pni
Ri = × R i max acordat ,
Pn max
în care: Ri = punctajul ofertei „i”;
 Rmax = punctajul acordat pentru oferta cu valoarea P maximă (Pnmax);
Pni = valoarea ofertei „i”.
b) pentru „resurse tehnice” şi „resurse umane” se va folosi un
algoritm în funcţie de exigenţele criteriului pentru contractul
de achiziţie publică;
c) pentru „cifra de afaceri” punctajul se acordă proporţional cu
cifrele de afaceri ale ofertanţilor şi cu punctajul maxim
acordat;
d) pentru „lichiditate” – obţine punctajul maxim acordat ofertele
care au o rată mai mare de 200%, celelalte obţinând un punctaj
proporţional cu punctajul maxim şi cu limita de 200%;
e) pentru „solvabilitate” – obţine punctajul maxim acordat
ofertele care au o rată mai mare de 50%, celelalte oferte
obţinând un punctaj proporţional.

Selectarea candidaţilor în cazul contractelor de servicii,

metodologia de evaluare a capacităţii tehnice şi economico-financiare este
asemănătoare, cu particularităţi rezultate din specificul contractelor de
servicii:

Punctaj maxim Punctaj acordat

1.Capacitatea tehnică

1.1 Experienţa similară 30 - 60 puncte 50

1.2 Resurse tehnice 5 - 10 puncte 5
1.3 Resurse umane 5 - 40 puncte 30

2.Capacitatea economico-financiară

2.1 Cifra deafaceri 5 – 10 puncte 5

2.2 Lichiditate 5 - 10 puncte 5
2.3 Solvabilitate 5 - 10 puncte 5
Total punctaj maxim acordat 100 puncte

Obţinerea punctajului:
1. Se acordă 50% din punctaj pentru fiecare subcriteriu
îndeplinit conform DEPO;
2. Se acordă restul de 50% astfel:
b) pentru „experienţă similară”:
 - se calculează K = Σ
Pn
Pv(is)
în care: Pn = suma contractelor în euro prevăzute în fişa privind experienţa
similară
Pv(is) = plafonul minim impus în DEPO, pentru calificare.

- În funcţie de valoarea coeficientului K punctajul obţinut va fi:

- pentru K >= 2 – se obţine punctajul maxim;
- pentru K > 1, dar < 2, punctajul obţinut va fi
proporţional cu punctajul maxim:

Ki
Ri = xRmax
K* (≥ 2)
în care: Ki = coeficientul ofertei „i”;
K* = coeficientul maxim;
Rmax = punctajul maxim acordat.

b) pentru celelalte criterii se procedează ca în cazul produselor.

Observaţii:
1. dacă cerinţele de calificare nu vizează unul dintre subcriteriile
prezentate, acestea vor fi eliminate;
2. în cazul contractelor „proiectare lucrări construcţii” – punctarea
se face numai pe baza subcriteriilor:
- experienţa similară;
- resurse umane, care iau în calcul exclusiv
personalul ce execută contractul.

3. pe baza punctajului obţinut candidaţii(ofertanţii) se ordonează

în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut urmând să se
decidă reţinerea candidaţilor/ofertelor pentru evaluare (ofertare
în cazul licitaţiei restrânse sau a negocierii competitive).
Se respinge un candidat/ofertă dacă:
a) nu respectă cerinţele prevăzute în DEPO;
b) există propuneri referitoare la anumite clauze contractante, care
sunt evident dezavantajoase pentru autoritatea contractantă;
 c) explicaţiile şi documentele suplimentare nu au fost transmise sau
se apreciază că nu sunt concludente sau credibile.
d) selectarea candidaţilor în cazul contractelor de lucrări.

Criterii Limite maxime Punctaj

acordat
Capacitatea tehnică, din
care:
a) experienţa similară 40-60 puncte 50
b) sistemul propriu de
10-20 puncte 10
asigurare a calităţii
c) resurse tehnice 5 – 15 puncte 5
d) resurse umane 5 – 15 puncte 5
Capacitatea economico-
financiară, din care:
e) cifra medie de afaceri 5 – 10 puncte 5
f) lichiditate 5 – 10 puncte 5
g) solvabilitate 5 – 10 puncte 5
h) capacitate financiară de 15-30 puncte 15
susţinere a lucrării
Total punctaj maxim acordat 100

Observaţii:
1. Punctajul acordat va fi egal cu 100 puncte maxim şi se stabileşte în
funcţie de exigenţele impuse de realizarea lucrării.
2. Nu este obligatorie folosirea tuturor criteriilor.

Când lucrările au produs accidente:

Pentru „cifra de afaceri”:
- se acordă 50% dacă este îndeplinită cerinţa minimă;
- restul de 50% se acordă astfel:
- se acordă restul maxim;
- se acordă pentru celelalte oferte punctaje proporţionale:

CA i
Pi = × ( Pmax im = 50% din punctajul max im acordat criteriului)
CA max
3.
 Pentru „lichiditate”:
- se acordă restul maxim pentru coeficientul de lichiditate Kl
> 200%;
- pentru alte valori :
Kl
Pi = × Re stul max im de punctaj
Kl max

Pentru „solvabilitate”:
- se acordă restul maxim pentru un coeficient Ks > 50%;
- pentru alte valori se acordă proporţional:
Ksi
Pi = × Re stul max im de punctaj
Ksmax
Pentru „capacitatea financiară de susţinere a lucrării”:
- se acordă restul maxim pentru capacitatea maximă;
- pentru celelalte situaţii se acordă un punctaj proporţional cu
punctajul maxim.
Pentru „resurse umane” şi „resurse tehnice” se stabilesc sisteme
proprii de punctare în funcţie de exigenţele lucrării.

Cerinţele minimale ale criteriilor. Astfel pot fi stabilite în mod

divers pentru:
- Experienţa similară – încheierea şi executarea a cel puţin un
contract în ultimii 5 ani:
a) cu o valoare mai mare sau aceeaşi faţă de o valoare minimă
(0,3 – 0,6% din valoarea contractului)
b) cu o suprafaţă (volum) mai mare sau egală faţă de o valoare
minimă (0,3-0,6% din suprafaţa/volumul de lucrări al
contractului).
Pentru valori mai mari de 3 milioane euro, cerinţa minimă este
considerată îndeplinită prin însumarea a 3 contracte distincte.
- Sisteme de asigurare a calităţii – obligativitatea prezentării
unui dosar al unui sistem de asigurare a calităţii;
- Resurse tehnice – asigurarea prin forţe proprii a unor resurse
tehnice strict necesare;
- Resurse umane – asigurarea personalului minim necesar;
 Modul de punctare – va fi detaliat pentru fiecare criteriu. Astfel:
a) dacă s-au îndeplinit criteriile minimale se acordă 50% din
punctajul fiecărui criteriu;
b) pentru restul de 50% se decide astfel:
Pentru „experienţa similară”:

a) K =
∑P n

∑V
în care:
∑ Pn = suma valorii contractelor similare (în euro sau
echivalent) sau suprafeţele (volumele) fizice corespunzătoare
contractelor similare;
∑V = reprezintă plafonul minim impus ca valoare sau
suprafaţă (volum) în Caietul de sarcini;
b) pentru K >= 2, se acordă diferenţa maximă de punctaj;
K < 2, se acordă un punctaj proporţional cu punctajul maxim.
Deci: Pi pentru Ki = 2,5 înseamnă 25 puncte (50% din 50 puncte,
în cazul nostru);
Pi pentru K < (2=1,5) înseamnă 1,5
25 × = 15 puncte
2,5
Pentru „sistemul propriu de asigurare a calităţii”:
a) se obţine 50% din punctajul maxim, dacă există un sistem
certificat de către organisme de certificare acreditate;
b) se depunctează ofertele ale căror sisteme de calitate sunt:
- avizate de specialişti agreaţi de M.L.P.A., cu 2 puncte;
- prezentate doar prin documente ale ofertantului, cu 4 puncte;
- pentru lucrările neconforme rezultate din recomandări, cu 1
punct de lucrare, cu 2 puncte pentru amânări de recepţie, cu
3 puncte pentru recepţii respinse, cu 4 puncte, cînd lucrările
au produs accidente.
- Cifra medie de afaceri se calculează pe 3 ani se stabileşte de
către autoritatea contractantă şi nu poate să fie mai mare de 3
ori valoarea contractului;
- Lichiditatea se calculează după relaţia = active
circulante/datorii curente x 100

Capital propriu
KS = × 100
Total propriu
KS = 30% dacă contractul durează mai mult de 3 luni;
Capacitatea financiară – înseamnă capacitatea de a apela la
resurse ... de datorii, linii de credit, etc.:

C f = [V (a ) × F (R ) − Vl ce ] + L cn + D p

V(a) = viteza anuală de rotaţie a fondului de rulment;

Venituri din exp loatare ( ultimul an )

Vr =
Fondul de rulment ( penultimul an )

F(R) = fondul de rulment al penultimul an

Fr = Active circulante – Datorii curente
Vlce = valoarea actualizată a lucrărilor, restul de executat
Lcn = linii de credit neconsumate
Dp = depozite bancare

În funcţie de exigenţele lucrării se poate stabili un nivel minim al

capacităţii financiare (Cf), dar fără a restricţiona participarea ofertanţilor.

Faza 2 – Evaluarea propriu-zisă a ofertelor pentru a se stabili oferta

(soluţia) câştigătoare.

Evaluarea se va face pe baza modalităţii (criteriului) de evaluare

înscris în anunţul (invitaţia) de participare.
Evaluarea poate fi făcută:
- prin metoda „preţului cel mai scăzut” – caz în care oferta
câştigătoare este aceea care solicită preţul cel mai redus dacă
respectă toate celelalte cerinţe prevăzute în caietul de sarcini – şi
care sunt considerate minimale;
- metoda „avantajului tehnico-economic” caz în care oferta
câştigătoare se stabileşte pe baza punctajului maxim rezultat din
aplicarea unui algoritm de calcul, care foloseşte criterii de
evaluare diferite – şi care au fost înscrise în anunţul de
participare.
2.8. Metode de evaluare pe baza „avantajului competitiv”

Se pot folosi diverse metode care se aleg în funcţie de:

- exigenţele contractului de achiziţie;
- tipul contractului: de produse, servicii, lucrări etc.

Metode de evaluare a contractelor de furnizare (achiziţii

produse):
- metoda punctelor de calitate;
- metoda de cuantificare a avantajelor economice;
- metoda bugetului fix.
 Metoda punctelor de calitate
Constă în acordarea pentru fiecare ofertă şi criteriu de evaluare a
unui număr de puncte, ofertele ordonându-se in ordinea descrescătoare a
punctajului total obţinut de fiecare.
Punctele acordate se stabilesc:
- în funcţie de algoritmul de calcul specificat;
- în funcţie de limitele legale de punctaj maxim.
Limitele maxime de punctare sunt:
Criteriul (factor) de evaluare Limite maxime

1 Preţul ofertei 60 – 95
2 Termen (termene) de livrare 5 – 10
3 Caracteristici tehnico-funcţionale 0 – 30
4 Servicii postvânzare şi asistenţă tehnică 6 – 10
5 Angajarea privind livrarea de piese de schimb, ... etc. 0 – 10
pe termen lung
6 Standardizarea 0 – 15
Total punctaj maxim acordat 100

Punctajul obţinut se stabileşte astfel:

1. pentru „preţul ofertei”:
- se acordă punctajul maxim acordat pentru oferta cu preţul cel
mai scăzut;
- pentru celelalte oferte punctajul obţinut va fi proporţional cu
preţul solicitat şi cu punctajul maxim:

Preţul minim
Ri = X Rmax
Preţul ofertei „i”

2. pentru „termen (termene) de livrare”

- obţin punctajul maxim acordat toate ofertele care se încadrează
în termenul limită;
- celelalte oferte obţin un punctaj proporţional cu termenele
propuse şi cu punctajul maxim:

Termen limită
Ri = X Rmax
Termen propus
 Observaţii – În cazul livrării produselor pe loturi, punctajul maxim
acordat se va defalca pe diferitele termene, urmând ca şi punctajul obţinut să
fie calculat pe termene.
3. pentru celelalte criterii, punctajul obţinut se decide de Comisia de
evaluare, prin raportarea exclusivă la prevederile din DEPO
(caietul de sarcini).

Metoda de cuantificare valorică a avantajelor economice

Se bazează pe calcularea unor costuri (valori) reale în funcţie de :
- preţul ofertei;
- costurile suplimentare care pot să apară, pe durata utilizării
produselor:
o costuri de întreţinere şi funcţionare eventual actualizate;
o costuri rezultate din dificultăţi de operare;
o costuri rezultate din abateri propuse de către ofertant în
livrări faţă de cerinţele DEPO;
o alte costuri suplimentare.
- venituri rezultate din:
o veniturile obţinute pe perioada utilizării, eventual
actualizate;
o economii generate de:
ƒ performanţele produselor;
ƒ facilităţi acordate de ofertant;
ƒ abateri favorabile.
o alte venituri.

Rezultă că valoarea avantajului economic (VAE), va fi egală cu:

VAE = Preţ + Csuplimentare – Veniturisuplimentare

Cu cât valoarea avantajului economic va fi mai mică, cu atât oferta

va fi mai bună Aceasta înseamnă că oferta cu VAE cea mai redusă va obţine
punctajul maxim 100, celelalte obţinând un punctaj determinat de raportul
dintre VAE obţinută şi VAE cea mai bună:
VAE minimă
Ri = X 100
VAE ofertei „i”
 Metoda “bugetului fix”
Această metodă are în vedere că o ofertă este cu atât mai bună cu cât
are o propunere tehnică mai bună şi se încadrează în bugetul fix prevăzut în
DEPO.
Aplicarea acestei metode presupune:
1. stabilirea clasamentului ofertelor după propunerile tehnice;
2. eliminarea ofertelor al căror buget de achiziţie (preţ) este mai mare
decât bugetul prevăzut;
3. stabilirea clasamentului pentru ofertele reţinute în ordinea
punctajului obţinut la propunerea tehnică.

Metode de evaluare în cazul contractelor de servicii: se pot utiliza

„metoda bugetului fix” a cărei utilizare este identică ca în cazul produselor
şi „metoda cost/calitate” – ale cărei principii de fundamentare sunt
asemănătoare cu metoda „punctelor de calitate”.
Metoda cost/calitate – presupune clasificarea ofertelor în funcţie de
un punctaj total, obţinut în funcţie de propunerea tehnică şi cea economico-
financiară.

R total = R financiar × α + R tehnic (1 − α )

α = 1(100 ) şi reprezintă ponderea acordată punctajului financiar;
1− α - ponderea acordată punctajului tehnic;
α are limite maxime între 50-90%

Punctajul financiar (Rfinanciar) se acordă astfel:

- pentru oferta cu preţul cel mai redus se acordă 100 puncte;
- pentru celalte oferte se acordă un punctaj proporţional cu preţul
solicitat şi punctajul maxim.
Pr etul min im
R financiar "i" = × 100
Pr etul ofertei " i"
Preţul de cumpărare – este preţul propus fără TVA.

Punctajul tehnic (Rtehnic) se acordă pe baza aprecierii obiective, de

către comisia de evaluare şi pe baza comparării exclusiv cu cerinţele
prevăzute în DEPO, în acest scop stabilindu-se criterii şi algoritmi de
evaluare.
 Observaţii:
1. În cazul proiectării lucrărilor de construcţii, metoda de evaluare va
fi exclusiv „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere
tehnico-economic”, ponderea punctajului financiar fiind de 20-
30%;
Acordarea punctajului pentru propunerea tehnică va avea în vedere:
- soluţiile tehnice pentru utilităţi;
- rezistenţa statică, dinamică, seismică;
- soluţiile arhitecturale;
- siguranţa în exploatare;
- protecţia mediului;
- durata de serviciu;
- etc.
2. În principiu preţul rămâne fix pe perioada contractului. Se acceptă
actualizarea preţului în condiţiile cerute de autoritatea contractantă
şi după formula de fundamentare prevăzută în contract, numai dacă
nu se depăşeşte valoarea alocată pentru contractul respectiv.

Metode de evaluare în cazul contractelor de lucrări:

Metoda punctelor de calitate
2. Se stabileşte un punctaj maxim alocat:
Criterii de evaluare Limite maxime
Punctaj maxim
1) Preţul ofertei 80-95 85
2) Durata de execuţie 5 – 10 5
3) Programul calităţii 5 – 10 10
100

3. Se stabileşte punctajul fiecărei oferte:

Pentru „preţul ofertei”:
- pentru cel mai redus preţ se acordă punctajul maxim;
- pentru celelalte se acordă un punctaj proporţional:
Pr et min im
Pi = × punctajulmax im
Pr et "i"
Pentru „durata de execuţie”:
- pentru durata <= durata solicitată, se acordă punctajul maxim;
- pentru alte durate:
durataminima
Pi = × punctajulmaxim
durata"i"
 Pentru „programul de calitate” – se acordă în funcţie de modul de
prezentare şi rigurozitatea descrierii, gradul de asigurare a cerinţelor de
calitate, etc., punctajul aferent fiecărei oferte, în funcţie de punctajul maxim
acordat.

Observaţie. În cazul lucrărilor lipsite de elaborarea unui proiect se

introduce un criteriu suplimentar „Calitatea tehnică şi funcţională a
proiectului” cu limite maxime de punctaj 10-20, care urmează a fi reduse de
la criteriul „preţ”.

2.9. Acordarea marjei de preferinţă internă

Pentru a putea face faţă concurenţei, cel puţin în anumite sectoare de

activitate, legislaţia românească în vigoare prevede obligativitatea autorităţii
contractante de a acorda o anumită preferinţă firmelor româneşti.
Această posibilitate există numai pe o perioadă limitată în timp (cel
mai târziu 1.01.2005), acceptată de către U.E.
Acordarea marjei de preferinţă internă asigură:
a) asigurarea angrenării firmelor româneşti în contractele de
achiziţie publice de mare anvergură, în situaţiile în care:
- au dificultăţi de îndeplinire a condiţiilor de calificare
cerute de anumite contracte;
- nu au posibilitatea de a îndeplini în totalitate un contract
de achiziţie publică.
b) stimularea angajării de forţă de muncă formată din cetăţeni
români;
c) stimularea fabricării de produse în România, fără a se încălca
principiul „the best value for money” (cea mai eficientă utilizare
a banilor);
d) asigurarea posibilităţilor de a se elabora o strategie de eliminare
treptată a prevederilor referitoare la marja de preferinţă internă,
conform prevederilor UE şi a angajamentelor României luate în
acest sens.
Preferinţa internă se acordă deci atunci când:
a) contractul se realizează cu forţă de muncă formată din
cetăţeni români, într-o anumită proporţie din totalul forţei de
muncă;
b) contractul presupune şi o anumită cotă procentuală de
produse româneşti din total valoare;
 c) contractul se realizează cu subcontractanţi persoane fizice şi
juridice române, care deţin o anumită pondere din total
contract;
d) contractul se referă la o combinaţie a situaţiilor anterioare.
Observaţie – Modalităţile concrete de acordare a preferinţei interne
sunt specifice contractelor de achiziţie produse, lucrări şi servicii.
Astfel:
I. În cazul achiziţiei de produse:
A. Se acordă o bonificaţie de 7,5% pentru produsele din grupa
IA, adică:
a) realizată cu forţă de muncă cetăţeni români, sau
b) materiile prime şi/sau alte componente sunt de origine
română, sau
c) dacă combinaţia forţă de muncă – materii prime deţine o
pondere de cel puţin 40% din preţul „franco fabrică” (ex-
work – EXW);
B. Se acordă o bonificaţie de 2,5% pentru produsele din grupa
IB, adică:
a) sunt realizate cu forţă de muncă cetăţeni români, sau
b) materiile prime şi/sau alte componente sunt româneşti;
c) dacă combinaţie forţă de muncă şi materii prime
româneşti sunt mai puţin de 40% din preţul „franco
fabrică”;
C. Pentru produsele din grupa IC – nu se acordă bonificaţie.

II. În cazul achiziţiei de lucrări:

A. Pentru lucrările din grupa IIA – se acordă 7,5% bonificaţie.
Grupa IIA se referă la lucrări care:
a) forţa de muncă-cetăţeni români reprezintă cel puţin 90% din total
forţă de muncă, sau
b) lucrările subcontractanţilor/asociaţilor, persoane fizice şi juridice
române, reprezintă cel puţin 65% din total valoare contract.
B. Pentru lucrările din grupa IIB (care nu îndeplinesc condiţii pentru
grupa IIA) nu se acordă bonificaţie.

III. În cazul achiziţiei de servicii se acordă o bonificaţie de 2,5%

numai pentru serviciile din grupa IIIA, adică acolo unde serviciile realizate
cu forţă de muncă cetăţeni români, sau, cu subcontractanţi/asociaţi persoane
fizice şi juridice române, reprezintă cel puţin 40% din valoarea contractului
de servicii.
 Evaluarea în cazul acordării marjei de preferinţă internă se face
astfel:
1. se face evaluarea fără a se ţine seama de posibilitatea acordării
marjei de preferinţă internă;
2. în funcţie de încadrarea produselor, lucrărilor şi serviciilor în
grupe de încadrare se decide:
a) dacă oferta câştigătoare face parte din grupa IA şi B; sau
IIA, respectiv IIIA, clasamentul făcut rămâne definitiv;
b) dacă oferta câştigătoare nu face parte din grupele de
încadrare se reface clasamentul.
Astfel:
A. În cazul evaluării pe baza “avantajului tehnico-economic” pentru
produse şi servicii se adaugă:
- 7,5% din punctajul obţinut, pentru ofertele din grupa IA, IIIA,
din oferta cea mai bine clasată;
- 2,5% din punctajul obţinut, de către oferta cea mai bine clasată,
la toate ofertele care se încadrează în grupele IIA şi IB.
B. În cazul evaluării pe baza „preţului cel mai scăzut” şi al
contractelor de lucrări se scade în scopul comparării, din valoarea tuturor
ofertelor:
- 7,5% din valoarea ofertelor cu preţul cel mai scăzut în cazul
contractelor din grupele IA, IIA şi IIIA;
- 2,5% în cazul contractelor din grupa IB.
Exemplu de acordare a marjei de preferinţă internă:
- pentru contractele de furnizare şi servicii [15, 16]

Nr. Denumire Punctajul Clasamentul Încadrarea în Procentul Marja de Punctajul Clasament

crt. a ofertei obţinut înaintea grupa aferentă pentru marja preferinţă după după
înaintea acordării de preferinţă internă acordarea acordarea
acordării preferinţei internă marjei de marjei de
preferinţei interne preferinţă preferinţă
interne internă internă
0 1 2 3 4 5 6 7=2+6 8
1 A 90 I IC 0 0 90 III
6,75
2 B 85 III IA 7,5 91,75 I
(7,5x90)
2,25
3 C 88 II IB 2,5 90,25 II
(2,5x90)
6,75
4 D 70 IV IA 7,5 76,75 IV
(7,5x90)

Se observă că, dacă iniţial oferta A, ocupa prima poziţie, după

acordarea marjei de preferinţă internă poziţia 1 este ocupată de oferta B, care
iniţial ocupa poziţia III.
 În cazul criteriului „preţul cel mai scăzut” sau al contractelor de
lucrări:

Nr. Denumire Preţul Clasament Grupa de Bonitate Bonificaţia Preţ Clasament

crt. ofertă ofertelor iniţial încadrare (%) absolută necalculat final
(mii
euro)
0 1 2 3 4 5 6 7 (2-6) 8

1 A 70 I IC 0 0 70 I
5,25
2 B 85 II IA 7,5 89,75 III
(7,5x70)
17,5
3 C 88 III IB 2,5 86,25 II
(2,5x70)
5,25
4 D 90 IV IA 7,5 94,75 IV
(7,5x70)

2.10. Elaborarea şi prezentarea ofertei

Elaborarea şi prezentarea ofertelor se face – conform prevederilor

din Documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofertei (DEPO) întocmită
de către autoritatea contractantă şi pusă la dispoziţia tuturor candidaţilor.
Elaborarea ofertei
Se face de către fiecare ofertant, pe cheltuielile acestuia, în limba de
redactare prevăzută în DEPO (limba română). Documentaţia tehnică poate
fi prezentată şi într-o altă limbă de circulaţie internaţională, dar să existe şi
traduceri autorizate în limba de redactare prevăzută.
Valabilitatea ofertei este cea prevăzută în DEPO – Fişa de date a
achiziţiei, orice prevedere mai redusă, descalifică ofertantul. Perioada de
valabilitate prevăzută în DEPO – poate fi prelungită în situaţii excepţionale
cu maxim 30 zile înaintea date de expirare a ofertei. Dacă ofertantul nu este
de acord – se consideră retras din competiţie, dar nu pierde garanţia de
participare.
Documentele ofertei
Orice ofertă cuprinde: propunerea tehnică şi propunerea economică.
Propunerea tehnică – este obligatoriu să cuprindă:
a) conformitatea propunerii (ofertei) cu prevederile Caietului de
sarcini, printr-un comentariu articol cu articol;
b) o descriere detaliată a caracteristicilor tehnice şi funcţionale ale
produselor sau a metodologiei şi planului de lucru (în cazul
serviciilor);
 c) o descriere a calităţii resurselor ce vor fi folosite: materii prime,
echipamente, forţă de muncă, respectiv graficul de timp pentru
îndeplinirea sarcinilor încredinţate diferitelor firme (persoane)
implicate (în cazul serviciilor şi lucrărilor);
d) graficul de livrare a produselor şi de elaborare a lucrărilor;
e) mostre, certificate, agremente etc.;
f) asigurarea serviciilor postvânzare.
Observaţie: Propunerea tehnică poate fi sintetizată pe formulare tip
solicitate prin DEPO.

Propunerea financiară – se prezintă pe formulare tip, astfel:

Se completează formularul tip „Formular de ofertă” – în care se
regăsesc informaţii cu privire la: valoarea contractului, termenul de
valabilitate, existenţa unor oferte alternative etc.
În funcţie de grupa de încadrare a produselor (IA, IB, IC), lucrărilor
(IIA, IIB) şi serviciilor (IIIA, IIIB) se completează formulare specifice.
Astfel: - pentru produse din grupa IA şi IB preţul se detaliază:
- preţul EXW, inclusiv toate impozitele şi taxele;
- preţul de furnizare la destinaţia finală, preţul de transport intern,
de asigurare şi alte costuri neprevăzute;
- TVA corespunzătoare.
- pentru grupa IC detalierea se face pe:
- preţul CIF (cost, asigurare, navlu) sau CIP (transport şi asigurări
plătite până la ...);
- preţul pentru livrarea produselor la destinaţia finală, preţul pentru
transport intern, asigurare, impozite şi taxe la frontieră etc.
- TVA corespunzătoare.
În cazul serviciilor – preţul total se va detalia în:
- remuneraţia personalului;
- preţul total/tariful pentru prestarea serviciilor, plus cheltuieli
pentru transportul personalului, pentru cazare, diurnă, pentru
asigurare, consumabile etc.
Dacă realizarea contractului necesită şi obţinerea unui credit de către
ofertant, se va prezenta şi oferta de credit a băncii finanţatoare.
Observaţie: Formularele tip sunt prevăzute în Ordinele 1012, 1013
şi 1014 emise de MF şi MLPAT.

Documente care însoţesc oferta

Orice ofertă va fi însoţită de un set de documente, solicitate prin
DEPO prin care se demonstrează calitatea ofertantului şi buna credinţă a
acestuia.
 Principalele documente însoţitoare sunt:
1. Scrisoarea de înaintare – care este documentul prin care
ofertantul, anunţă autoritatea contractantă de dorinţa de
participare la desfăşurarea procedurii de achiziţie prezentând
conţinutul ofertei:
- garanţia bancară;
- coletul sigilat – conţinând oferta: oferta originală şi copii,
documentele care însoţesc oferta.
2. Împuternicirea – documentul scris prin care semnatarul ofertei
este împuternicit să angajeze ofertantul în procedura de
achiziţie publică;
3. Garanţia pentru participare – documentul prezentat în
conformitate cu cerinţele legale prin care se garantează buna
participare la desfăşurarea procedurii. Garanţia se exprimă în
lei, sau într-o valută liber convertibilă şi poate să fie prezentată
în următoarele forme:
- scrisoare de garanţie bancară;
- ordin de plată în favoarea autorităţii contractante;
- lichidităţi şi/sau titluri de valoare depuse la casieria
autorităţii contractante.
Garanţia pentru participare este pierdută de ofertant dacă:
- îşi retrage oferta în perioada de valabilitate;
- nu constituie garanţie de bună execuţie, în cazul câştigării
procedurii de atribuire, în termenul de valabilitate al ofertei;
- refuză să semneze contractul în perioada de valabilitate a ofertei.
Garanţia pentru participare este returnată în cazul:
- necâştigării procedurii de atribuire;
- retragerii din motive, care nu i se pot opune ofertantului.

Prezentarea ofertei
Orice ofertă se prezintă de către ofertant pe riscul acestuia în limita
termenului de depunere.
Oferta şi documentele care o însoţesc se depun în original şi într-un
număr de copii conform cerinţelor DEPO. Fiecare pagină va fi semnată de
persoanele (persoana) împuternicită. De asemenea, orice modificare în
sensul de adăugare, ştersătură etc. pe text este obligatoriu să fie semnată de
persoana (persoanele) împuternicite.
Fiecare set de documente va fi sigilat în plicuri separate pe care se va
scrie: ORIGINAL respectiv COPIE, care se vor introduce într-un alt plic
exterior. Plicurile interioare vor avea trecută adresa ofertantului pentru a
putea fi returnate fără a fi deschise.
 Observaţii:
1. Orice ofertant nu are dreptul să depună decât o singură ofertă de
bază.
2. Ofertanţii asociaţi nu pot depune oferte individuale.
3. Persoanele fizice sau juridice nominalizate ca
subcontractanţi/asociaţi nu pot depune oferte individuale.
4. Mai multe persoane fizice sau juridice au dreptul să se asocieze
pentru a depune o ofertă comună, caz în care:
- fiecare îşi asumă obligaţiile rezultate din oferta comună;
- îşi desemnează un reprezentant, care îi reprezintă în
raporturile cu autoritatea contractantă;
- îşi legalizează asocierea numai în cazul câştigării
procedurii.
5. Un ofertant, pe lângă oferta de bază poate să depună şi oferte
alternative dacă:
- nu există o prevedere de interdicţie în Anunţul de
participare;
- criteriul de evaluare este „avantajul tehnico-economic”.
Ofertele alternative se pot abate de la prevederile Caietului de sarcini
dacă:
- respectă cerinţele minimale prevăzute;
- oferă condiţii mai avantajoase pentru autoritatea contractantă.

2.11. Evaluarea contractelor de achiziţii publice

Valoarea unui contract de achiziţie publică este importantă pentru

că:
- se decide valoarea care va fi înscrisă în DEPO;
- se stabileşte obligativitatea Anunţului de intenţie (> 750000
euro);
- se stabileşte procedura de atribuire a contractului: cerere de
ofertă sau licitaţie respectiv negociere.
Astfel se poate opta pentru „cerere de ofertă” ca procedură de
atribuire numai dacă valoarea contractului este mai mică de:
- 40.000 euro – pentru produse;
- 40.000 euro – pentru servicii;
- 100.000 euro – pentru lucrări.
 Reguli de estimare a valorii contractului de achiziţie publică

Reguli generale
1. Valoarea unui contract nu include TVA;
2. Estimarea se face în concordanţă cu preţurile practicate în mod
curent pe piaţă, având în vedere inclusiv cotaţiile la bursă.

Reguli specifice
Aceste reguli sunt specifice tipului de contract: de furnizare, de
lucrări sau de servicii.
A. În cazul contractelor de furnizare (produse):
1. valoarea va include şi costurile de instalare şi punere în
funcţiune;
2. în cazul când nu este stabilită forma de procurare: cumpărare,
leasing, cumpărare în rate etc., valoarea contractului va fi
valoarea cea mai mare în funcţie de forma de procurare;
3. în cazul cumpărării în rate, prin leasing, închiriere, dacă:
a) durata este cunoscută, valoarea este egală cu suma tuturor
ratelor plătibile în cazul cumpărării în rate;
b) durata este cunoscută, în cazul leasingului, valoarea este
egală cu suma tuturor ratelor plătibile la care se adaugă
valoarea reziduală estimată la sfârşitul perioadei;
c) în cazul în care nu se cunoaşte durata contractului,
valoarea va fi egală cu rata lunară multiplicată cu 48.
4. în cazul contractelor cu caracter de regularitate (care trebuie
reînnoite) valoarea se fundamentează astfel:
a) valoarea actualizată a contractelor din ultimele 12 luni
ajustată cu modificările previzibile în următoarele 12
luni;
b) valoarea contractelor de furnizare a unor produse similare
care se anticipează că vor fi atribuite în următoarele 12
luni.
Observaţii:
1. În cazul livrărilor pe loturi, valoarea este valoarea cumulată a
tuturor loturilor.
2. Variantele de calcul nu se aleg astfel încât să se evite aplicarea
procedurilor de licitaţie sau negociere competitivă.

B. În cazul contractelor de servicii:

1. dacă nu se poate estima un preţ total, dar se estimează un tarif
mediu lunar metoda de estimare va fi:
 a) dacă durata nu depăşeşte 48 luni valoarea se calculează în
funcţie de durata totală a contractului;
b) dacă durata nu se cunoaşte sau dacă depăşeşte 48 de luni,
valoarea totală va fi egală cu tariful lunar multiplicat cu
48.
2. în cazul contractelor de servicii de regularitate, valoarea estimată
va fi:

a) valoarea actualizată a contractelor în ultimele 12 luni,

ajustată cu modificările previzibile pentru următoarele 12
luni;
b) valoarea unor contracte de servicii similare, anticipate a fi
atribuite în următoarele 12 luni.
3. în cazul contractelor în tranşe, valoarea totală va fi egală cu
valoarea tuturor tranşelor. Se poate aplica procedura de achiziţie
prin cerere de ofertă numai dacă:
a) valoarea tranşei reprezintă mai puţin de 40% din pragul
valoric (40.000 euro);
b) valoarea tuturor tranşelor atribuite prin cerere de oferte
nu depăşeşte 20% din valoarea tuturor tranşelor.

C. În cazul contractelor de lucrări:

2. în cazul în care autoritatea contractantă pune la dispoziţia
executantului de lucrări utilaje, care se montează, sau alte
facilităţi, valoarea estimată va include şi valoarea facilităţilor
estimate;
3. în cazul unor lucrări din mai multe obiecte cu funcţionalitate
independentă autoritatea contractantă poate să atribuie contractul
mai multor executanţi. În cazul în care valoarea cumulată
depăşeşte limita pentru atribuirea contractului prin „cerere de
ofertă”, se poate folosii totuşi procedura de atribuire „cerere de
ofertă” pentru acele obiective care:
a) au o valoare pe obiectiv mai mică de 20% din pragul
valoric (100.000 euro);
b) valoarea tuturor obiectelor atribuite prin cerere de ofertă
să nu depăşească 20% din valoarea contractului total.
4. în cazul când sunt necesare şi lucrări de investiţii, valoarea
lucrărilor include şi valoarea investiţiilor.
 D. În cazul concursurilor de soluţii:
1. dacă concursul este organizat ca o procedură independentă,
valoarea va fi dată de valoarea tuturor premiilor ce urmează a fi
acordate;
2. dacă concursul este parte a unui contract de achiziţii, valoarea
estimată va fi cea a contractului de achiziţie publică.

2.12. Selectarea procedurii pentru atribuirea contractului

de achiziţie publică

Selectarea se face în funcţie de:

- valoarea contractului;
- existenţa anumitor condiţii specifice.
- Regula de bază – este că orice contractant în măsura
posibilităţilor să se atribuie prin procedură care asigură cea mai
bună manifestare a principiilor de achiziţie publică: libera
concurenţă, transparenţă, eficienţa utilizării fondurilor publice,
tratamentul egal şi confidenţialitatea.
Respectarea acestor principii este asigurată în următoarea ordine de
decădere:
- licitaţia deschisă;
- licitaţia restrânsă;
- negocierea competitivă;
- negocierea cu o singură sursă;
- cererea de ofertă;
- achiziţii directe.
În alegerea procedurii se foloseşte următoarea schemă logică de
selecţie:
 Estimarea
valorii

DA Valoarea este mai mică decât: NU

- 40000 euro pt. produse şi servicii
- 100000 pt. lucrări.

DA
Se achiziţionează
DA Valoarea este mai NU un plan, proiect
mică de 1500
euro
Există o situaţie
DA specificăNegocie
rii cu o singură NU
resursă (1)

Există o situaţie
specifică
DA Negocierii NU
competitive (2)

Există o situaţie
specifică„licitaţie
restrânsă” (3)

DA
NU

Achiziţii Cerere de Concurs Negocierea Negocierea Licitaţie Licitaţie

directe ofertă de cu osingură competitivă restrânsă deschisă
soluţii sursă
 I. Negocierea cu o singură sursă
Se foloseşte atunci când:
1) când contractul nu poate fi realizat decât de un singur contractant;
2) când se achiziţionează adiţional produse pentru înlocuiri parţiale sau pentru
suplimentări şi extinderi, produse achiziţionate anterior de la un furnizor şi care nu
pot fi cumpărate de la alţi furnizori, pe durată de cel mult 3 ani de la prima
achiziţie;
3) lucrări şi servicii care deşii nu au fost incluse într-un contract iniţial sunt
necesare ca urmare a unor situaţii neprevăzute şi dacă:
- atribuirea se face către acelaşi contractant şi
- serviciile şi lucrările suplimentare nu pot fi separate de cele iniţiale şi
- valoarea noului contract nu depăşeşte 50% din valoarea actualizată a
contractului iniţial.
4) când se achiziţionează lucrări şi servicii noi, suplimentare la un contract iniţial
şi dacă:
- noile servicii şi lucrări corespund caietului de sarcini iniţial;
- s-a precizat în anunţul de participare că noile servicii şi lucrări vor fi
atribuite prin negociere cu o singură sursă;
- valoarea iniţială a contractului cuprinde şi aceste servicii şi lucrări noi;
- achiziţia are loc la cel mult 3 ani de la data contractului iniţial.
5) când în urma unui concurs de soluţii s-a anunţat că execuţia lucrărilor va fi
atribuită soluţiei câştigătoare, etc.

II. Negocierea competitivă

Se alege:
1) când în urma unei proceduri de licitaţie nu a fost primită nici o ofertă sau nu a
fost primită nici o ofertă corespunzătoare;
2) când nu se poate estima o valoare iniţială a contractului;
3) când nu poate fi elaborat un caiet de sarcini corespunzător unei licitaţii;
4) când contractul de execuţie se acordă unuia din participanţii la un concurs de
soluţii;
5) când nu se utilizează fonduri publice.

III. Licitaţia restrânsă

Se foloseşte atunci când există o mulţime de candidaţi şi când necesităţile de
atribuire impun organizarea licitaţiei în două etape: o etapă de preselecţie şi o
etapă de ofertare, pe baza invitaţiilor de participare primite din partea autorităţii
contractante (de obicei atunci când obiectul contractului se apreciază a fi complex
şi este necesară o selectare a ofertanţilor potenţiali).