Tema 1.3 .1.

Activitate 1.3.1.Proiectarea demersului didactic

În proiectarea demersului didactic, fiecare profesor trebuie să aibă în vedere anumite

premise, în funcţie de care îşi va contura strategia didactică.

Demersul didactic începe cu elaborarea unei strategii în virtutea căreia se vor stabili
obiective educaţionale precise, precum şi condiţiile materiale, metodele şi mijloacele pentru
realizarea acestora. Procesul instructiv educativ presupune intercondiţionarea sistemică dintre
predare- învăţare-evaluare, dar metodica cuprinde şi partea de planificare, organizare, orientare,
proiectare a activităţii şi conţinuturilor educaţionale. Şi asta deoarece, procesul de învăţământ nu
poate fi decât unul dirijat şi organizat, din articularea tuturor acestor elemente rezultând atingerea
obiectivelor.

Planul de învăţământ stabileşte: disciplinele şcolare ce urmează să fie studiate şi

succesiunea lor pe anii şcolari; numărul săptămânal şi anual de ore pentru fiecare obiect de
studiu şi pe fiecare an de studiu; ponderea disciplinelor şcolare obligatorii şi opţionale; structura
anului şcolar.

Proiectarea didactică este, așadar, o activitate căreia profesorul trebuie să-i acorde o
importanță deosebită. Proiectarea pe unități de învățare tinde să înlocuiască proiectarea pe lecții.
Avantajele proiectării demersului didactic pe baza unităților de învățare sunt multiple:

Strategiile didactice sunt instrumentele de realizare a obiectivelor şi conţinuturilor, în

cadrul lor se combină diferite forme de organizare, metode, mijloace, procedee şi tehnici de
lucru. Strategiile didactice pot fi: explicativ- demonstrative, algoritmice, euristice, inductive,
deductive, prin analogii, sau combinate

La începutul anului şcolar, profesorul trebuie să cunoască anumite detalii, cum ar fi:
– stilurile de învăţare şi tipul de inteligenţă predominantă pentru fiecare elev, descoperite prin
teste specifice;
– nivelul de cunoştinţe şi lacune mai importante, evidenţiate prin teste docimologice;
– elevii lideri formali şi mai ales informali;
– elevii pozitivi şi negativi.
Pentru fiecare disciplină, sunt necesare următoarele materiale:
– Standardele de Pregătire Profesională
– Curriculum în vigoare
– Metodica de predare a disciplinei/ modulului
– Planificarea calendaristică anuală şi proiectarea unităţii de învăţare.
 Resursele – este rubrica în care se dau răspunsuri la întrebarea Cu ce predau? şi conţine
formele de organizare a clasei, metodele de învăţare prin care se pot obţine competenţele
specifice, precum şi materialele didactice folosite. Resursele cuprind acele elemente care
asigură cadrul necesar pentru buna desfaşurare a activităţilor de învăţare. Astfel, în funcţie de
propria viziune,profesorul va menţiona în această rubrică formele de organizare a clasei (tipuri
de interacţiuni ale resurselor umane), mijloacele de învăţământ, alocarea de timp, precum şi
orice alte elemente pe care le consideră utile în derularea scenariului didactic.

Evaluarea este rubrica în care se răspunde la întrebarea În ce măsură evaluez? iar

conţinutul rubricii cuprinde instrumentele şi modalităţile de evaluare aplicate la clasă.

Proiectarea unităţii de învăţare – ca şi a lecţiei – începe prin parcurgerea  unor etape,

care precizează elementele procesului didactic  într-o succesiune logică, în vederea atingerii
obiectivelor de referinţă – competenţelor. Elementele procesului sunt aceleaşi, oricare ar fi
unitatea de învăţare vizată.

Unitatea de învăţare reprezintă o structură deschisă , flexibilă cu următoarele caracteristici:

- Determină la elevi formarea unui comportament specific, generat de integrarea unor obiective
de referinţă sau competenţe specifice;

- Este unitară din punct de vedere tematic;

-  Se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp;

-  Se finalizează prin evaluare;

În vederea realizării proiectării unei unităţi de învăţare în mod obligatoriu se vor parcurge
următoarele etape didactice , înlănţuite logic cu scopul parcurgerii conţinuturilor şi a realizării
obiectivelor de referinţă propuse:

- Centrarea demersului didactic pe obiective şi nu pe conţinuturi;

- Implicarea în proiectare a obiectivelor de referinţă (de ce?), activităţi de învăţare (cum?),

descriptori de performanţă (cât?), resurse materiale (cu ce?).

- Obligativitatea parcurgerii programei şcolare de către toţi elevii;

- Fiecare unitate se încheie cu o evaluare sumativă;

Resursele materiale ce intervin  în proiectare sunt manualele, texte auxiliare, culegeri,

antologii, dicţionare, enciclopedii, tabele, diagrame, planşe hărţi, mijloace audio-vizuale etc. În
cadrul actualului curriculum , manualul nu mai reprezintă o obligativitate, lăsând la îndemâna
cadrului didactic modalităţi de utilizare eficientă conform obiectivelor de referinţă prin :
adaptare, înlocuire, omitere sau adăugare a unor materiale suport fie preluate din diferite lucrări ,
fie concepute de fiecare cadru didactic.

În vederea realizării obiectivelor, învăţătorii aleg, combină şi organizează un ansamblu 

de metode, materiale şi mijloace didactice într-o ordine logică adică stabilesc strategia didactică
a activităţilor pe care le desfăşoară. Aceasta trebuie să  fie suplă , dinamică, reglabilă , permisivă
la intervenţii creative, pentru a fi eficientă.

Cum proiectez eficient?

1. Proiectez doar pe baza programei, nu a manualului, deși mă pot ghida după acesta, segmentez
contextele de învățare în funcție de nevoile elevilor, vizând competențele specifice precizate în
aceasta.
2. Prin proiectare vreau să ofer răspunsuri adaptate grupului țintă și adecvate propriului profil
didactic la întrebările majore : Ce fac și de ce fac? Cum fac? Cu ce resurse? Cât de mult am
realizat?
3. Când proiectez am mereu în faţă grupul de elevi – tot ceea ce scriu în proiect să se raporteze la
activităţile pe care anticipez că le vor parcurge realmente, proiectarea fiind un act personalizat.
4. Fiecărei competenţe specifice îi corespunde o activitate de învăţare sau mai multe; DAR o
activitate de învăţare este propusă pentru o competenţă specifică şi numai una.
5. Realizez o corelaţie reală stânga – dreapta: competenţă – activitate – resurse adecvate fiecărei
activități, acceptând că modul în care a fost proiectată o secvenţă poate fi contrazis la aplicarea
efectivă.
6. Completez modalitatea de evaluare doar pentru ceea ce estimez că voi evalua în mod real (de
ex. dacă o activitate reprezintă tema pentru acasă sau o temă de lucru în clasă şi va fi evaluată,
marchez acest lucru)
Proiectul unei unităţi de învăţare este structurat astfel:
Şcoala………
Clasa/ Nr. Ore/săpt……….
Săptămâna/anul………..
Disciplina………..
Unitatea de învăţare……………………………………..
Nr. ore alocate…………….        
 PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

Competenţe Activităţi de
Conţinuturi specifice învăţare Resurse Evaluare
(detalieri de pot fi cele din    specificări de
conţinut, cele programa şcolară timp, de  loc,
necesare cuplării se trece numai nemodificate, forme de instrumente de
la baza proprie de numărul de ordine modificate sau pot organizare a evaluare
cunoaştere a din programa fi nou create de activităţii,  metode
elevului) şcolară profesor didactice etc.  

Programa trebuie parcursă în mod necesar de către toţi , dar ea, ca şi manualele se pliază unei
citiri personale şi adaptate. Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin
regruparea lor sub temele unităţilor de învăţare pe care le-a stabilit.