La alegerea materialului trebuie să se ţină seama de o serie de factori: sarcina care încarcă angrenajul; durata de funcţionare impusă; caracteristicile mecanice ale materialelor; modul de obţinere a semifabricatului; tehnologia de execuţie; eficienţa economică; condiţiile de funcţionare. Fontele asigură angrenajelor o amortizare bună la vibraţii şi calităţi antifricţiune. Se folosesc la construcţia roţilor melcate şi a roţilor dinţate de dimensiuni mari, încărcate cu sarcini mici şi care funcţionează la viteze reduse. Se pot folosi fontele cenuşii cu grafit lamelar (Fc 200, Fc 400), fontele cu grafit nodular (Fgn 600-2, Fgn 700-2), fontele maleabile (Fmp 700-2) şi fontele aliate. Bronzurile (aliaje ale cuprului cu staniu) se folosesc în construcţia roţilor melcate, datorită calităţilor antifricţiune foarte bune. Fiind deficitare şi foarte scumpe, bronzurile se folosesc numai pentru confecţionarea coroanei roţii melcate, corpul acesteia fiind executat din fontă sau oţel. Materialele plastice au elasticitate mărită, dar caracteristici mecanice reduse, utilizându- se în construcţia roţilor dinţate puţin solicitate. Se folosesc la realizarea angrenajelor mai puţin precise, dar care necesită o funcţionare silenţioasă – datorită elasticităţii mari, se asigură compensarea erorilor de execuţie şi montaj – la roţile care lucrează în medii corosive şi la roţile la care ungerea cu uleiuri minerale nu este posibilă (industria alimentară, textilă, aparate de birou şi de uz casnic). Oţelurile sunt materialele cele mai utilizate în construcţia roţilor dinţate. Oţelurile, în funcţie de proprietăţile lor mecanice şi de prelucrabilitate, se împart în oţeluri moi (cu duritate superficială < 350 HB) şi oţeluri dure (cu duritate superficială > 350 HB). Oţelurile de uz general pentru construcţii şi oţelurile turnate în piese nu se tratează termic, fiind utilizate la angrenajele încărcate cu sarcini mici şi/sau la care nu se impun restricţii de gabarit, vitezele de funcţionare fiind mici (OL 50, OL 60 şi, respectiv, OT 50, OT 60 etc.). Oţelurile de îmbunătăţire au conţinutul de carbon > 0,25℅, fiind folosite în construcţia roţilor dinţate încărcate cu sarcini mici sau medii. Îmbunătăţirea este tratamentul termic care constă într- o călire urmată de revenire înaltă. Prin acest tratament se obţine o duritate medie a suprafeţelor active şi se asigură o bună structură a materialului, caracteristicile mecanice obţinute fiind dependente de dimensiunile roţii. Îmbunătăţirea se realizează înainte de danturare, obţinându-se, după tratament, durităţi mai mici de 350 HB. Cele mai utilizate oţeluri de îmbunătăţire sunt: OLC 45, OLC 55, 40 Cr10, 33 MoCr 11 etc.). Oţelurile de cementare au conţinutul de carbon < 0,25%. Cementarea este un tratament termochimic, care constă în îmbogăţirea în carbon a stratului superficial al flancului dinţilor, fiind urmată de călire şi revenire joasă. În urma călirii, se obţine o duritate mare a stratului superficial (52…62 HRC) şi un miez care îşi păstrează tenacitatea. Prin cementare se obţine o creştere semnificativă a rezistenţei la contact a flancului dinţilor şi o creştere, într-o măsură mai mică, a rezistenţei la încovoiere. Danturarea se execută înaintea tratamentului, după tratament dantura trebuind rectificată, pentru eliminarea deformaţiilor mari care apar în urma tratamentului. Cele mai utilizate oţeluri de cementare sunt: OLC 15, OLC 20, 15 Cr 08, 18 MoCr 10 etc.). Oţelurile de cemenetare se recomandă la angrenajele puternic solicitate şi când se impun restricţii de gabarit.
1.2 TIPURI DE MATERIALE ALESE
Arborele levierului de comandă a direcţiei, precum şi levierul de comandă se execută din oţeluri aliate cu Cr şi Ni sau OLC. Levierele şi barele mecanismului de direcţie sunt executate din OLC. Melcul globoidal este executat din oţel special aliat cu Cr şi Ni, care se cianurează sau se cementează. Rola se execută tot din oţel aliat cu Cr şi Ni şi se cementează, iar arborele volanului din OLC 45. Pinionul se execută din oţeluri aliate cu Cr şi Ni. Cremaliera se execută din aceleaşi oţeluri ca şi roţile dinţate.