Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
9 7 8 6 0 6 8 0 4 4 9 3 fi.
AN DREW POVESTEA
CLEMENTS FRINDELULUI
Andrew Clements (n. •949. la Camden, în New Jersey) — scriitor,
editor și profesor. Primele sale creații au fost texte pentru cântece.
Apoi a lucrat la mai multe edituri, unde s-a ocupat de cărți pentru
copii.
Primul său roman, Povestea frindelului, a avut uri succes imens,
fiind apreciat în toate statele americane și onorat cu șaisprezece
premii, printre care Premiul Christopher. Cărțile sale sunt traduse în
numeroase limbi. Andrew Clements este tatăl a patru copii, care 1-au
inspirat adesea în scrierea textelor.
P OVE STEA
Brian Selznick (n. •966, în New Jersey) — ilustrator american. In
zoo8, a primit prestigioasa Medalie Caldecott pentru cartea invenția FRI NDELUL UI
lui Hugo Cabret, pe care a semnat-o atâ t ca autor, câ t și ca ilustrator.
yqTggg
Redactori: Alina Nicoleta loan, Mă dă lina Vasile
DTP: Angela Ardeleanu P e RtPtI Becl‹::f ,
Design copertă : Alexandru Daș ChaFles, George, Nate și JO hn
Andrew Clements
Frindle
Text copy0right *9 6 by Andrew Clements
Illustrations copyright c •9 6 by Brian Selznick
Published by arrangement with Atheneum books for Young Readers, an
imprint of Simon & Schuster Children’s Publishing Division.
All rights reserved. No part of this book may be reproduced or tFansmitted in
any form or by any means, electronic or mechanical, including photocopying,
recording or by any information storage and retrieval system, without
permission in writing from the Publisher.
Dar rezultatul a fost că elevii voiau și mai mult să folo Doamna Granger a oftat.
— sească noul cuvâ nt al lui Nick. Dacă ră mâ neai după — Poate că da, așa apaFe un cuvâ nt nou. Dar chiar ar
ore cu Că lă rețul Singuratic era ca și cum ai fi primit o trebui înlocuit cuvâ ntul pix cu... celalalt cuvâ nt? Cuvâ n-
medalie
de onoare. Să ptă mâ ni la râ nd, zi de zi ră mâ neau tul pix are o istorie lungă și bogată *. Vine din cuvâ ntul
după latin pentru pană , pinna. Axn început să -1 folosim
ore câ țiva elevi.
pentru că penele au fost printre primele instFumente
Într-o zi, la Sfârşitul oFei a șaptea, doamna Granger l-a
rugat pe Nick să vină la ea după ore. de scris.
E un cuvâ nt care există dintr-un motiv anume. Are sens,
Nu ești pedepsit, Nicholas. Vreau doar să stă m de Nicholas.
vorbă .
Nick era încâ ntat. Era ca o întrunire pe timp de * Explicația din fratele următoare se referă la cuvântul englezesc pen.
razbol.
Una dintre pă rți flutură uri steag alb, iar generalii ies în (N.t.)
— Dar şiJíndef are sens pentru mine, zise Nick. Ş i,
pâ nă la urmă, cuvâ ntul pinno nu a fost şi el inventat de
cineva?
Ochü doamnei Grangerau scâ nteiat, dar nu a zis decâ t:
— Aşadar nu ai de gâ nd să oprești toate
astea? Nick a privit-o drept in ochi.
— Pă i, en şi... adică câțiva prieteni şi cu mine am
jurat să folosim acest cuvâ nt şi trebuie să ne ținem
promisiu- nea. Ş i, de fapt, e un cuvâ nt ca toate
cuvintele. Îmi place cuvâ ntul meu.
Nick încerca să se arate curajos, aşa cum trebuie să
fie un general.
— Foarte bine. Credeam că putem pune punct acestei
poveşti, a zis doamna Granger scoțâ nd un plic mare
alb din sertarul biroului. Ț i-am scris o scrisoare,
Nicholas.
Nick a întins mâ na, crezâ nd că vrea să i-o dea. Dar
se înşelase.
— O sä ți-o trimit doar câ nd sevor termina toate astea.
Vreau să -ți scFiì numele şi să treci data de azi pe
spa- tele plicului. Câ nd o s-o citeşti, mai tâ rziu, o să
ştii că e aceeaşi scrisoare şi că nu am schimbat
nimic in ea.
Ce ciudat“, şi-a zis Nick.
— Sigur, rä spunse el.
Ş i-a scris numele câ t a putut de frumos şi, mb nume,
a trecut data.
Apoi doamna Granger s-a ridicat brusc. Ca o tntrunire pe timp de rãzboi
— Asta-i tot, Nicholas. Ș i fie ca cel mai bun cuvâ nt Pă rintii au dat telefoane și au protestat. Ș oferii de
să câ ştige.
auto- buz au amenințat cu greva. Atunci au intervenit
Profesoara era încruntată , dar ochii ei... ochii ei ară tau consiliul de administrație și administratorul.
altceva — ceva care semă na a bucurie. Ș i tot atunci diFectoarea Ș colii Elementare Lincoln i-a
Nick ajunsese la jumă tatea holului câ nd și-a dat vizitat pe domnul și doamna Allen. Voia să le voFbească
seama de un lucru: „Ii place ră zboiul ă sta și își dorește despre fiul lor. Cel din clasa a cincea. Cel pe care-1
enorm să câ știge!“ chema Nic1‹.
59
/!
— Dar nu vi se pare că e o nimica toată și că se face cuvâ nt dacă el există în dicționaF. Doamna Granger zice
prea mare caz? a întrebat mama lui Nich după ce chiar că dicționarul ă la mare al ei este legea.
doamna Chatham și-a terminat povestea. Nick s-a uitat pe râ nd la expresia de pe fețele trei
celor
Nick n-a scos niciun sunet, dar în mintea lui striga: adulți. Ii pusese în incurcă tură . Lansase o ditamai bOmba.
„Bravo, mama, bravo tuturor mamelor din lume!“ Mama — Da, pă i... dar... da, cum spuneau, nu cuvâ ntul acu-
lui nu se supă rase pe el. Se supă rase pe doamna ma, și nici cuvâ ntul iridef nu sunt adevă rata
problemă ,
GFanger,
poate chiar și pe doamna Chatham. Devenea interesant. a zis doamna Chatham.
Doamna Allen încă vorbea cu directoarea. Da, cred că adevă rata este felul în
ntcare
lin-
problemă
— Copiii inventeazã și folosesc un cuvâ nt amuzant. a reacționa t doamna Granger la acest experime
Ce e ră u în asta? Chl£ir tFebuie să existe o regulă caFe să gvistic inofensiv. A reacționat exagerat, nu-i așa, Tom?
interzică folosirea unui astfel de cuvâ nt? a întrebat doamna Allen uitâ ndu-se la soțul ei.
la cei
Doamna Chatham a oftat. A venit râ ndul domnului Allen să se uite pierdut
din cameră . Era dezorientat.
— Da, cred că pare o nimica toată , a continuat ea. İnsă — Da, sigur... C-ered că da... Adică nimeni nu a
pă țit
doamna Granger consideră că trebuie să existe niște
nimic... hmm... Adică nu au stricat nimic, nu au furat
reguli — ca atunci câ nd le explici elevilor să nu spună
„acuma‘' Din acest motiv există dicționarele. Ș i, de fapt, Vorbele lui s-au stins treptat; și-a frecat bă rbia și a
problema nu e neapă rat cuvâ ntul în sine. Problema este pri- vit gâ nditor pe fereastră , la zidul din spatele
lipsa de respect ară tată autorită ții. doamnei Chatham.
— DO£imna GrangeF are dreptate, zise domnul Allen. Cei trei adulți au ră mas într-o tă cere stá njenitoare, iar
Trebuie să existe niște reguli. Doar nu putem să îi lă sá m Nick și-a dat seama deodată ce se petrecea, de fapt,
pe copii să spună „acuma‘, nu? acolo. Era un joc de șah, Nick contra doamnei Granger.
Doam- na Granger încercase să -și folosească regina:
Ș i atunci și-a spus și Nick pă rerea.
doamna Chatham, cu impermeabilul ei negru, era regina
— Ș tiți dicționarul acela mare din clasa doamnei
neagră . Pâ nă să înceapă atacul, Nick nu știuse că avea o
Granger? Cuvâ ntul acuma e in dicționaF. L-am că utat
apă ra-
și 1-am gă sit. Nu înțeleg de ce nu avem voie să folosim
re solidă : draga lui mamă , regina albă . lar partida nu se
un
terminase. Avea să continue pâ nă câ nd una dintre pă Fți
ră mâ nă după ore și să scrie o propoziție de sute de ori
câ știga și alta pierdea. doar pentru că au pFonunțat o singuFă dată cuvâ ntul
Doamna Chatham nu a mai ră mas mult. Au mai stat meu. Tuturor le place cuvâ ntul meu. Ne amuză m, atâ ta
puțin de vorbă , peste tabla de șah, despFe cum copiii au tot.
dreptul să explodeze idei noi, despre câ t de important e — Bine, Nick, a zis tată l lui, dar dacă toată lumea e
să -și Fespecte profesorii și munca pe care o fac ei, deranjată și directoarea vine să stea de vorbă cu mama
despre cum toată lumea trebuie să urmeze niște reguli ta și cu mine, atunci probabil că nu e amuzant pentru
pentru ca școala să fie un loc în care să se poată studia în toți, nu? Si cFed că ar fi mai bine să le spui prietenilor tă i
linişte. sa înceteze chiar acu De mâ ine, adică .
Apoi domnul Allen a întrebat-o pe doamna Chatham — Nu pot, tată , a ră spuns Niclr dâ nd din cap. N-ann
dacă vrea o cafea și pră jitură cu banane. cum. A devenit un cuvâ nt adevă rat. A fost doar al meu la
— Nu, mulțumesc, tFebuie să plec. uri moment dat, dar nu mai e. Dacă aș ști cum să pun
Le-a mulțumit pă rinților lui Nick și pă rintii lui Nicio i- capă t acestei povești, cel mai probabil aș face-o. Dar nu
au multumit la Fâ ndul lor. pot.
Niclc a condus-o la ușă și i-a urat noapte bună . Nick s-a uitat la pă rinții lui să vadă dacă -1 înțelegeau.
Regina neagră și-a pus eșaFfa roșie și a ieșit în lumina Î1 înțelegeau.
apusului de octombrie. — Cum spuneam, nu voi fi neFespectuos, dar îmi
— Nick, trebuie să stă m puțin de vorbă , a zis mama place cuvâ ntul meu. Ș i cred că o să așteptă m să vedem
lui, as,ezâ ndu-se la loc pe canapea. Dacă aflu că ai fost ce se
nerespectuos cu doamna Granger sau cu oFice alt profe- întâ mplă în continuare.
sor, o să iasă ră u, să știi. Piesele de șah — regele și Fegina lui — i-au dat
— Nu ann fost nerespectuos. Pe cuvâ nt. E adevă rat că dreptate. Partida avea să continue.
i-ann convins pe toți să folosească cuvâ ntul meu, dar,
cum spuneai și tu, nu ann fă cut niciun ră u nimă nui. Îmi
pare ră u că eu, Dave și Pete i-ann convins pe toți să -i
ceară doamnei Granger un frindel. A fost uFâ t din partea
noas- tră , cred... Dar ea a început, câ nd i-a pedepsit pe
elevi să
Libertatea presei
6s
fă cuse ovizită pă rinților lui Nick. Avizul de pe ușă 66
spunea:
„Toți vizitatorii trebuie să se înregistreze la cancelarie.“
Pe panoul de lâ ngă cancelarie, Judy a vă zut anunțul
doamnei Granger despFe pedeapsa pentru folosirea
cuvâ n- tului frindel. A fă cut doi pași înapoi și a
fotografiat anunțul. L-a mai citit o dată , apoi a intrat în
cancelarie.
Doamna Freed, secretara școlii, i-a zâ mbit.
— Vă pot ajuta?
— Da, sunt sigură că da. Numele meu e Judy
Morgan și sunt de la Gazeta din Westfield. Aș vrea să
știu ce e cu anunțul despre cuvâ ntul acela, frindel. Cu
cine ar trebui să stau de vorbă ?
Doamnei Freed i s-a șters imediat zâ mbetul de pe
buze. Era să tulă pâ nă peste cap de tot ce avea legă tuFă
cu cuvâ n- tul acela. In ultima să ptă mâ nă telefonul ei
sunase încon- tinuu. Dacă nu era vreun pă rinte
nemulțumit de faptul că fiul sau fiica lui trebuise să
ră mâ nă după ore, era cineva din consiliul de
administrație care voia să stea de vorbă cu doamna
Chatham sau cu doamna Granger. Doamna Freed și-a
îngustat buzele și și-a mijit ochii.
— Cu doamna directoare aF trebui să stați de voFbă .
Numai puțin, să vă d dacă doamna Chatham e liberă .
Era liberă . Nu există director pe lume care să nu
aibă timp să stea de vorbă cu cineva de la ziarul local.
Repor- teFa a fost invitată în biroul doamnei
Chatham.
Judya observat imediat că directoarei nu-i fă cea
plă cere să vorbească despre acel subiect. Câ nd a
întrebat-o ce era cu afișul de lâ ngă cancelarie, doamna
Chatham râ sese:
— Ei, afișul? O nimica toată . Niște copii au pus la cale o
farsă și ann vrut să -i punem punct.
Râ sul directoarei i-a sunat fals lui Judy Morgan.
— Ș i v-a ajutat afișul să puneți punct farsei? Ann auzit
că să ptă mâ na trecută foarte mulți copii au fost pedepsiți
să ră mâ nă după ore. Ați putea să -mi vorbiti despre asta?
Pă rinții ar vrea să știe ce se întâ mplă .
Doamna Chatham ară ta ca un... ca un elev care a fost
chemat de directoarea școlii. S-a foit puțin pe scaun și a
încercat să zâ mbească .
— Da, încă sunt probleme, a zis ea, dar situația e sub
contFol. Doamna Granger se poate să fi reacționat ușor
exagerat. Copiii nu cred că au vrut să fie nerespectuoși. Ei
doar se amuză și la mijloc e mai degrabă o diferență de
opinii.
Apoi doamna Chatham i-a povestit Feporterei tot ce
știa despre cuvâ ntul frindel și cum a devenit el popular
printre elevi. Judy Morgan și-a notat tot. Iar câ nd diFec-
toarea a tă cut, Judy a întFebat-o:
— V-ar deranja dacă aș ruga-o pe doamna Granger să -
rni ră spundă la câ teva întrebă ri?
— Nu, nicidecum, a ră spuns doamna Chatham.
Judy își dă dea seama însă că directoarea ar fi pFeferat
— În primul râ nd, nu e vorba de niciun ră zboi. Eu
ca ea să nu se afle acolo. DaF ce-ar fi putut să -i spună ?
doar îmi ajut elevii să înțeleagă că absurditatea asta tre-
Doamna Chatham n-avea cum s-o țină departe de doam-
buie să înceteze. E o piedere de vreme și de energie! De
na Granger pentru că , pâ nă la urmă , America e o tară
liberă , cu o presă liberă . Dacă Judy voia să stea de vorbă ce să fie inventat un cuvâ nt nou care e inutil? Ar trebui
cu doamna Granger, mai devreme sau mai tâ rziu avea să să învețe să folosească cuvintele caFe există deja. DaF,
stea de vorbă cu ea. bineînțeles, e un capriciu, nimic mai mult. Iar capriciul
Nu a avut mult de așteptat. Peste trei minute, Judy e o dorință trecă toare. Pă rerea mea este că o să le
MoFgan era la ușa Să lii iz. Se uita înă untru, la doamna treacă , o să uite.
Granger. Aproximativ cincisprezece elevi stă teau în — Ș tiți cumva cum au început toate astea? a întrebat-
bancă și își scria fiecare suta de propoziții. A bă tut la o Judy ridicâ ndu-și pFivirea din carnetul ei.
ușă , iar profesoara și elevii și-au ridicată ochii din hâ rtii. Ochii doamnei GFanger aproape că au luat foc.
— Sunt Judy Morgan de la Gazeta din Westfield, — Da, știu chiar foarte bine. A fost ideea unui elev
doam- nă Granger. Putem sta puțin de vorbă ? de clasa a cincea, Nicholas Allen. Iar acum vă rog să
Doamna Granger s-a ridicat de pe scaun, a ieșit pe hol mă scuzați, doamnă Morgan, ann de corectat niște
și a închis ușa. Judy a vă zut că toți elevii din clasă încer- lucră Fi de
cau să -și dea seama ce spun. Judy a remarcat imediat ol.
ochii doamnei Granger — cenușii, poate cu câ teva puncte Doamna Granger pusese punct interviului. Ș i-a luat
aurii — și privirea ei severă , dar în niciun caz aspră sau ră mas-bun cu o strâ ngere de mâ nă scurtă și fermă .
rea, ci stră - lucitoare si intensă . însă reportera nu a plecat. S-a dus în celă lalt capă t al
Reportera n-a pierdut vremea. holului și s-a așezat pe o bancă de lâ ngă cancelarie ca să -
— Ann auzit că nu vreți să -i lă sați pe elevi să și citească însemnă rile și să vadă dacă putea face ceva
folosească un cuvâ nt nou. Ce e cu acest Fă Zboi?
cu ele. Toate astea au durat cam cinci minute. Apoi Judy
Doamna Granger nici mă car nu i-a zâ mbit. Doar ochii
s-a ridicat, și-a pus carnetul în geanta mare, neagră , i-a
i-au stFă lucit mai intens.
fă cut cu mâ na doamnei Freed, care era toată încruntată ,
68 și a pornit spre ieșire.
Câ nd se îndrepta spre parcare, cinci sau șase elevi
care își terminaseră de scris propozițiile pentru doamna
Gran- ger au ieșit pe o altă poartă . Judy a mers ală turi de
ei și i-a auzit râ zâ nd și glumind. Apoi i-a întrebat:
— De ce nu Fenunțați la cuvâ ntul„frinde1“? Nu e
neplă - cut să ră mâ neți după ore?
Un bă iat care mai avea puțin și că dea din cauza ghioz- CcrLx nosnstă
danului mare a privit-o zâ mbind. ecrîx qcenstă
— Nu-i așa ră u. Intotdeauna sunt și câ țiva prieteni Ccrîx ncenstă
acolo. Pâ nă acum ann scris propoziția de șase sute de
ori. Pe urmă copiii au spus că doamna Granger nici nu
le mai verifica foile. EFau siguri, pentFu că la fiecare a
patra sau a cincea propoziție („Scriu această pedeapsă
cu un pix“), în loc de pix scriau indeL Iar doamna
Granger nu le spusese nimic. O fată se lă udă că în ziua
aceea scrisese
cuvâ ntul indef de patruzeci și cinci de ori.
— E un record nou, a zis ea zâ mbind.
— Ș i bă iatul acela, Nick, a fost și el pedepsit? i-a între-
bat Judy.
Copiii au chicotit și un bă iat cu pă rul castaniu-roșcat
și cu ochelari i-a ră spuns:
— Doamna Granger 1-a pus pe Nick de-atâ tea oFi Să
ră mâ nă după ore, că toată lumea crede că vrea să -
ladopte.
Reportera a zâ mbit și le-a mai pus o întrebare: £ un record nou.
— Ș tiți cumva dacă -1 gă sesc pe Nick în după -amiaza
asta, ca să vorbesc și cu e1?
Băiatul s-a uitat la Judy și i-a zis:
— Nu cred că Nick ar vrea să VoFbească acum cu tine.
Ediție specială ! Ediție
Dacă spune ceva greșit, cine știe ce pățește. specială ! Stire senzatională !
Apoi le-a zâmbit prietenilor lui. Elevii au râs, s-au
împins și și-au dat ghionturi. Au pornit spre stradă. Judy a
urcat în mașină, s-a dus înapoi la birou și a început să
scrie.
In dimineața următoare, la redacția Gazetei a sosit
Joi dimineață, Cazeta din Westfield a ajuns în toate
un plic maro adresat lui Judy Morgan, iar sub numele
cele iz •97 de case și cutii poștale din Westfield.
ei scFia
Articolul despre Școala ElementaFă Lincoln era în
„Povestea frindelului“. Când Judy a deschis plicul, a
fruntea primei pagini. Titlul?
găsit o fotografie de grup cu clasa a cincea de la
Școala Elemen- tară Lincoln. Doamna Granger și alți
Uri elev de clasa a cincea spune:
șase profesoFi erau așezați pe margine, iar elevii erau
„La o parte, domnule Webster
frumos îmbrăcați și pieptănați. Dar era ceva ciudat cu
fotografia aceea.
Și ce mai articol! Nu că n-ar fi spus adevărul Judy
Reportera s-a uitat atent și avăzut că fiecare elev ținea
Morgan: tot ce scria era adevărat. Dar felul în care
sus un pix și că fiecare părea să spună același lucru. spunea adevărul a întoFS Orașul pe dos.
Nedu- merirea ei nu a durat mai mult de o secundă: Iată, de exemplu, ce scria despre doamna Granger:
— Sigur că da! Spun toți „frindel“! „Doamna Granger, adeptă a ordinii și a autorității, se
Pe spate scria: „Rândul 3, £t1 cincilea din stânga‘' războiește cu sute dd tineFi apărători ai frindelului.
Judy s-a uitat la fotografie și l-a Fecunoscut pe Niciu- na dintre părți nu se dă bătută.“
băiatul roșcat și zâmbitOF, cu ochelari, cu care vorbise Sau despre Nick: qToți spun că Nick Allen este
în parcare cu o zi in urma. creierul acestei campanii care pune în mod inteligent
— Ei, ei, ei. Mă bucur să te cunosc, domnule Nicholas pFoblema
Allen, a zis ea râzând.
73
libeFtă ții de exprimare și a regulilor din sistemul ‹Je — Ș tiu că a trebuit să stai de vorbă cu femeia aceea,
educație. E1 e cel care a inventat noul cuvâ nt.“ dar chΣir tFebuia să -i spui toate lucFurile astea? MaFe
Sau ultima frază din articol: „Un lucru e siguF: elevii minune dacă nu o să fim toți dați afaFă .
de la Ș coala Elementară Lincoln sunt îndră gostiți de A fost o zi de pomină pentru toată lumea. Ș i nimeni
indef și nimeni nu pare să dea înapoi în acest ră zboi al nu reușea să înțeleagă de unde avea Judy Morgan
cuvin- telor.“ fotografia cu clasa.
Ș i, bineînțeles, Gazeta din Westfield a publicat și foto-
grafia cu clasa. Iar numele doamnei Granger și a1 lui
Niclc erau trecute sub fotografie, ca să -i știe toată lumea.
— Ce înseamnă asta?!
As,a i-a zis lui Nick mama lui, vâ râ ndu-i articolul sub
nas câ nd s-a întors de la școală .
— Ai vorbit cu reportera? Pare să știe extrem de
multe
despre tine și despre cuvâ ntul tă u, tinere domn!
— Ce înseamnă asta?!
As,a i-a zis administratorul școlii doamnei Chatham,
tFâ ntindu-i ziarul pe birou.
— De ce a trebuit să vorbeşti cu reportera? Nu ne e
ori- cum destul de greu să -i convingem pe contribuabili
să dea bani pentru școli? Mai era nevoie și de uri articol
ca ă sta?
— Ce înseamnă asta?!
As,a i-a zis doamna Chatham doamnei Granger, flutu-
râ ndu-i ziarul în față .
74
Pe calea undelor
77
Pă rinții lui erau grozavi. Într-adevă r, câ nd apă ruse atâ t de bine, încâ t niciun magazin din tot Westfieldul nu
arti- colul, și mama, și tată l lui fuseseFă supă Fați la le avea în stoc. Apoi, la fel de brusc, copiii n-au mai cum-
început. Nick spusese: pă rat fFindeluri. Vâ nză File s-au redus, iaF Bud
— Mamă , dar n-ann fă cut nimic ră u. Ș i nici doamna Lawrence a început să se gâ ndească la alte proiecte.
de la ziar. Peste o să ptă mâ nă a venit Halloweenul, fFunzele au
Iar pă rinții lui au vă zut că avea dreptate. Tot ce era în început să cadă și orașul pă rea să se liniștească .
articol era adevă rat, iar adevă rul e adevă r și n-ai ce-i Ș i s-ar fi liniştit, dacă n-ar fi apă rut Alice Lunderson.
face. Deși li se pă rea penibil că tot orașul vorbea despre Alice locuia în Betherly, uri oraș situat la unsprezece
bă iatul lor, în secret, mama și tată l lui Nick se bucurau.
kilometri de Westfield, și lucra cu jumă tate de normă la
La urma urmei, un cuvâ nt nou-nouț e ceva extraordinar.
televiziunea locală CBS din CaFrington, un oraș cu circa
Nicholas al loF era uri bă iat ieșit din comun, fă ră nicio
îndoială . s soo de locuitori.
Câ nd în regiune aveau loc evenimente importante —
Mai era cineva în oras care credea că noul cuvâ nt
inundații, toFnade sau alte dezastre naturale — sau câ nd
este extFaordinar. Bud Lawrence stă tuse toată viata
dă dea de povești care pă reau haioase sau originale,
lui în Westfield, iar la nouă spră zece ani economisise
destui bani câ t să înceapă oafacere. Aașteptatsă - Alice îl sunape managerul televiziuliii din Carrington.
ivină oidee bună , apoi a cumpă rat primul fast-food Dacă știrea era bună sau dacă era o zi în care în lume nu
Dairy Queen din statul lor. Peste câ țiva ani a cumpă rat se întâ m- pla mare lucru, atunci televiziunea trimitea o
uri restaurant McDonald’s. Asta era cu treizeci de ani in masină si
echipă pentru filmă ri.
urmă , iar cele două restau- Fante îl îmbogă țiseră — era
unul dintre cetă țenii de frunte din Westfield. Alice avea abonament la toate ziarele din regiune, ca
Câ nd Bud Lawrence a citit articolul despre noul să fie la curent cu evenimentele locale. Cele mai multe
cuvâ nt, și-a pus avocatul să inițieze procedura de apă reau joia, iar ea le primea luni sau marți. Apoi îi lua
înFegistraFe a cuvâ ntului indef. In patru zile a creat o o zi, două , să Ie citească pe toate. Miercuri dimineață
companie care vindea pixuri ieftine de plastic pe care avă zut în sfâ rșit articolul din Gazeta din Westfield despre
scria frindel. Avâ n- dut trei mii de indeiuri în prima ră zboiul cuvintelor. L-a citit de două ori si s-a uitat cu
să ptă mâ nă . Se vindeau
atenție la fotografia cu clasa. Era sigură că știFea aceea atunci câ nd s-a
avea să facă senzație.
Managerul televiziunii din Carrington a fost de
aceeași pă rere. A sunat la sediul din Boston al CBS,
pentru că uneori Bostonul prelua știFi din redacția de la
Carrington. Femeii din Boston i s-a pă rut că știrea are
potențial, așa că a sunat la Fedactorul de știri din New
York.
Câ nd articolul din Gazeta din Westfield a ajuns prin
fax
la NewYork, echipa de acolo a fost încâ ntată . S-au uitat
pe desfă șură torul să ptă mâ nii și au hotă râ t că s-ar fi
potrivit perfect ca încheiere a jurnalului de seară al zilei
urmă toare
— joi. Ordinele au fost transmise telefonic de la New
York
la Boston, Carrington și Betherly. Miercuri la amiază
Alice avea aprobarea, subiectul ei fusese acceptat. Era
primul ei subiect difuzat la ştirile naționale — două zeci
de milioane de telespectatori aveau să -i vadă reportajul.
Miercuri, după școală , Alice Lunderson și echipa ei
de filmare erau pe veranda doamnei Granger.
Doamna Granger nu s-a lă sat impresionată de
reflectoare și de microfoane. A privit direct în cameră
și a zis:
— Intotdeauna ann spus că dicționarul este cel mai
pOtFivit instrument pentru educarea tinerilor și spun
asta si acum. Elevii trebuie să înțeleagă că limba și
cuvintele au reguli și că aceste reguli au o istoFie plină
de sens. Nu ann putut să nu iau atitudine și ann luptat
încercat înlocuirea unui cuvânt folositor cu un cuvânt
absurd inventat fără niciun motiv.
— Și ați pierdut lupta, doamnă Granger? a întFebat
reportera.
Privind spre cameră, doamna GrangeF și-a turat privi-
realam mum.
— Încă nu s-a teFminat, a ră spuns ea zâ mbind
necon- vingă tor.
Câ nd Alice și echipa au apă rut acasă la Nick, familia
Allen era pregă tită să -i primească . Nick stă tea pe cana-
pea, între pă rinții lui. Reflectoarele î1 orbeau. Mama
lui îl instruise ce să spună și ce sa nu spuna.
— Nu uita, îi zisese ea în timp ce-i aranja pă rul, pe
reporteri nu-i interesează decâ t să pună mâ na pe o
știre caFe să facă senzație. Tu o să ră mâ i aici, în oraș,
după ce pleacă ei. Ai grijă ce spui.
Stă teau pe canapea, cu picioarele sub mă suța de
cafea. Dacă doamna Allen îl că lca pe picior pe Nick
însemna că ea urma să ră spundă în locul lui la
întFebarea pusă de reporteră . Doamna Allen nu avea
încredere în reporteri.
— Spune-mi, Nick, de ce ai inventat acest cuvâ nt nou,
frindel? a întrebat Alice
Lunderson. Lui Nicli i s-a pus
un nod în gâ t.
— Doamna Granger a zis că toate cuvintele din
dicționar au fost inventate de oameni și că ele au
sensul pe care-l au
pentru că așa hotă râ m noi. Ș i m-ann gâ ndit că ar fi uzant la Carrington să editeze și șă monteze bucă țile filmate
să inventez uri cuvâ nt nou și să vă d dacă e așa. într-uri reportaj de două minute.
— Ai fost surprins câ nd doamna GFanger s-a În seara zilei uFmă toare, după ce s-au terminat toate
supă rat? l-a întrebat Alice zâ mbind. ştirile importante despre ră zboaie, prețul petrolului și
Mama lui Nick 1-a că lcat pe picior. rezervele de hrană la nivel mondial, crainicul știrilor
— Nu ni s-a pă rut că doamna Granger s-ar fi CBS s-a uitat la cameră și a zâ mbit.
supă rat, a zis ea. Cuvâ ntulJindef a început să fie — Se spune că termenul englezesc quiz* a fost creat
folosit de toată lumea și a atras atenția. Dumneai este o în 1791 de un director de teatru din Dublin pe nume
profesoară foarte bună . Daly. El ar fi pariat că poate inventa un cuvâ nt nou și a
— Îhî, a confirmat Nick. Vreau să spun că fă ră ea n-aș SCFÎS
fi învă țat atâ t de multe despre cuvinte. cu creta q-u-i-z pe toate zidurile și pe toate clă dirile din
— Ce se va întâ mpla în continuare cu tine și cu noul oraș. A doua zi era peste tot, iar o să ptă mâ nă mai tâ r-
tă u cuvâ nt? ziu întreaga Irlandă se întreba ce înseamnă acel cuvâ nt.
Alice se pregă tea să încheie interviul. Își dă duse Fusese creat un cuvâ nt nou. Quiz este singurul cuvâ nt
seama din limba engleză inventat de cineva fă ră să fie nevoie
că Nick și pă rinții lui nu puteau fi convinși să spună ceva de e1 — pâ nă acum. Acum există un cuvâ nt nou, frindel,
care să pună paie pe foc. As,a că a vrut să iasă ceva vesel iar Alice Lunderson e la Westfield, New Hampshire, și ne
și relaxant. spune despre ce e vorba.
— Poate vi se pare ciudat, dar, deși eu 1-ann inventat, Alice a fă cut o scurtă introducere. Apoi au apă rut
nu mai este cuvâ ntul meu. Frindel e al tuturor acum și pe ecranul televizorului doamna Granger, Nick, Bud
Lawrence și mama lui Nick, vorbind despre frindel în
„ cred că viitorul lui depinde de noi toți.
casele a două zeci de milioane de oameni.
Alice a vorbit puțin și cu doamna Chatham, care era
Printre acei două zeci de milioane de oameni se
foarte îngrijorată , și cu Bud Lawrence, creatorul frin-
numă - ra și unul dintre pFoducă torii emisiunii Noaptea
defuiui OfiCial, caFe era tot un zâ mbet. După ce a filmat
târziu
introducerea și încheierea, echipa de filmaFe s-a întors
* În limba engleză , „test“.
cu David Letterman. Altul era redactor la revista
People, altul scria pentru revista pentru copii 3-a-i
Contact. Zeci de redactori, directori de studio şi
specialişti in marketing au vã zut reportajul la ştiri. Ş i
toți şi-au dat seama că e un subiect cu un mare
potential.
În urmă toarele trei sä ptă mà ni, fiecaFe bãrbat,
femeie şi copil din America a aflat de existența acestui
nou şi nostim cuvâ nt folosit de copii in locul
cuvâ ntului pix. Copiü , din Ohio şi Iowa, pâ nă in New
York, Texas sau California, au început şi ei să -1
folosească.
Bud Lawrence a fost brusc asaltat de comenzi
pentru tot felul de obiecte cu frindel pe ele şi şi-a
recă pă tat inte- resul. Dar apä ruserã complicații.
— Vezi maldärul ä la de comenzi? ü spunea
avocatul. O să avem probleme. Am înregistrat marca,
dar e o for- malitate. Toată țara ştie că acest cuvâ nt a
fost inventat de băiețelul äla. Dacă nu cazi la
înțelegere cu tatäl lui, pierzi tot. Poate se ajunge şi là
un proces. Cuvâ ntul e al bäiatului.
Câ nd domnul Allen a venit acasă la prâ nz, soția lui i-
a spus că œebuie să -1 sune pe Bud Lawrence.
— Ceva legat de noul cuvâ nt.
Pentru Tom Allen nu era o veste bună . Se să turase
America a aflat de existența acestei non şí nostim cuvô nt.
de toată tevatura. Toate aiurelile din ultimavreme îl
Uacuseră să nu prea dea pe la magazin, rä mă sese in
urmă en actele
4
și acum avea de Fecuperat câ teva să ptă mâ ni. Abia dacă o imprimantă în Massachusetts, una în Chicago și alta în
avea timp acum să se ocupe de comenzile pentru Los Angeles care scot tricouri pe care scrie indel deasu-
CFă ciun. Nuvoia și alte bă tă i de cap, dar Bud era un pra unei poze cu un pix — adică frindel. Fiecare furnizor
prieten vechi.
are comenzi pentru peste două zeci de mii de tFicouri.
Prin urmare, inainte de a se întoaFce la magazin, tată l
Profitul e de doi, poate trei dolari la bucată . Ș i sunt în
lui Nicli s-a oprit la biroul lui Bud Lawrence.
discuții cu companii de pixuri și creioane din Hong Kong
— Tom, mă bucur să te vă d, i-a zis Bud, ridicâ ndu-se
și Japonia pentru o afacere care ar aduce bani serioși. Au
de la birou și ducâ ndu-se la el să -i dea mâ na. la loc.
vă zut și ei în pFesă ce se întâ mplă cu frindelul și vor să
Tom s-a așezat fă ră tragere de inimă . Bud a tras și
cumpere dreptuFile mă rcii și Să facă o linie nouă de frin-
el un scaun lâ ngă el.
deluFi pentru copii. Nu glumesc — frindelul e pe val.
— Ai mai vă zut vreodată atâ ta agitație în Westfield?
Bud nu se înșelase. Tom se fă cuse mic în scaun
Tu și Ginny cred că sunteți tare mâ ndri de... bă iatul
vostru. numai auzind toate astea. Era prea mare bă taia de cap.
Nu-și putea aminti cum î1 cheamă pe Nick. — Tom, vreau să -ți vorbesc deschis. Ca tutoFe al bă ia-
Tom s-a foit în scaun și a dat din cap. tului, trebuie să iei decizia corectă . Eu vreau să vă d ce
— Da, e o mare figură , asta e sigur. Dar să știi, Bud, urmează să se întâ mple. O să -mi asum niște riscuri, o să
mi-ar plă cea să se termine toate astea - prea multă cheltuiesc niște bani, să vă d ce o să fie. DaF ann nevoie
bă taie de cap. de aCoFdul tă u. Ann nevoie de semnă tura ta pe actele
Bud a înțeles imediat ce tFebuie să facă pentru a astea de înregistrare a mă rcii și trebuie să că dem de
obține ce voia. acord asupra dreptului meu de a folosi marca. Ș tiu că e
— Tom, mă tem că ă sta e doar începutul, oamenii mare tă mbă lă u pentru un simplu cuvâ nt, dar nu știm ce-
sunt foarte interesați. Ai vă zut, probabil, pixurile alea o să se-ntâ mple pâ nă nu facem ceva.
roșii pe care scrie indef. Eu le-ann fă cut. Ann vrut să vă d Bud i-a aratat hâ rtiile de pe biroul lui.
ce se-ntâ mplă . Dar cuvâ ntul e al bă iatului tă u. Mi-ann — Acolo ann un contract, e corect și cinstit. Bă iatul
pus avocatul să ceară înregistFarea cuvâ ntului acum tă u primește treizeci la sută Plin profit pentru
câ teva să ptă mâ ni, că așa sunt eu. Câ nd apare ceva nou, drepturile lui de autor. E o ofertă corectă și generoasă .
îmi pla- ce să mă implic, zise e1 zâ mbindu-i laFg lui Deci ce zici?
Tom, care a schițat și el un zâ mbet firav. In momentul
ă sta ann 7
86
Ce crezi? Lasă -mă să -mi bat eu capul cu astea și vedem, cu domnul Lawrence ca celelalte sume să fie depozitate
poate iese ceva. automat. Lui Tom Allen îi convenea. Nu voia să mai audă
Pe biroul de lâ ngă Tom erau actele și un pix. S-a uitat nimic legat de toate astea.
la Bud, apoi s-a întins, a luat pixul și a semnat cele două Tată l lui Nick a meFs încet spre magazin, întFebâ n-
exemplare ale actelor de înFegistraFe a mă rcii și cele du-se dacă lucrurile aveau să mai fie vreodată ca înainte
trei exemplare ale contractului. în oră selul lui linistit.
— Nu ann nicio îndoială în ce te priveşte, Bud, și eu
chiar nu vreau să ann de-a face cu asa ceva. Asta e tot?
a întrebat ridicâ ndu-se.
— Nu, Tom. Poftim.
Ș i i-a întins tată lui lui Nick uri cec în valoare de z z 5o
de dolari.
— Pentru ce?
— E partea lui Nick din vâ nză rile de frindeluri din
primele trei să ptă mâ ni, i-a explicat Bud zâ mbind.
Tom s-a uitat la cec.
— E extFaOrdinaF, Bud, și chiar mă bucuF, lui Nick
o să -i prinda bine banii ă știa pentru facultate. Dar te-aș
ruga să ră mâ nă întFe noi. Dacă află Nick, nu mai tunde
peluze și n-o să -1 mai pot convinge că trebuie să pună
bani deoparte. Ră mâ ne între noi, da?
— Sigur, Tom, ann înțeles. Ră mâ ne între noi.
Si au dat mâ na.
Domnul Allen a plecat de la biroul lui Bud și a tFaver-
sat strada pâ nă la bancă . A deschis un cont de economii
pentru Nick, iar directorul bă ncii i-a zis că poate aranja
Viața a devenit însă la nOFmal în Westfield. Copacii
au ră mas fă ră frunze, au venit Ziua Recunoștinței, apoi
ză pada, Cră ciunul, apoi și mai multă ză padă . Toamna și
iaFna au adus liniștea peste oraș și i-a fă cut pe oameni
să stea mai mult prin casele lor.
Si Scoala Elementară Lincoln era mai linistită . Mania
frindelului luase sfâ rsit. Asta nu însemna totusi că noul
cuvâ nt fusese uitat. Dimpotrivă .
Toți copiii, ba chiar și câ țiva profesori îl foloseau. La
început, in mod intenționat. Apoi ajunsese o obișnuință
și, pe la mijlocul Int februarie, frindel era un cuvâ nt ca
oricare altul, C£t Mşă Sau porn sau șapcă. Locuitorii din
Westfield se obisnuiserá cu e1 si nu se mai mirau câ nd îl
auzeau.
In restul ță Fii însă era mare fieFbere. Frindel fă cea
pro- grese. ïn sute de oră șele și metropole, de la o coastă
la alta, copiii Ò loseau noul cuvâ nt, iar paFințíi și
profeso- rii încercau să -i oprească . Așa cum se
întâ mplase și la Westfield.
Bud Lawrence era în culmea fericirii. Fă cuse tricouri
cu indef pe ele, ochelari de soare, gume, caiete, coli de
hâ rtie și alte zeci de produse. Noile frindeluri importate
din Japonia erau la mare că utare, iaF acum se pregă tea
să le vâ ndă și în Japonia și Europa. În contul lui Nicio
intrau sume din ce în ce mai mari.
Bud a fă cut o fabFiCă în Westfield, ca să producă șepci WE ST
de baseball Frindel, creâ nd astfel două zeci și două de
locuri de muncă . In luna martie, consiliul local a votat FIELD
instalarea unui indicator sub numele orașului, pe
Drumul 3oz. Pe el scria: „Locul de origine al frindelului.“
locul de oriqine nf
Câ t despre doamna Granger, ea pă rea să se fi dat bă tu-
FRINDELULUI
tă , sau poate așa i se ceFuse. Nu știa nimeni. Anunțul în
care inteFzicea folosirea cuvâ ntului dispă ruse pe tă cute
de pe panou, iar elevii nu mai erau pedepsiți să ră mâ nă
după ore și să scrie propoziții. Nimic ieșit din comun.
Cu o singură excepție.
Toți elevii din clasa a cincea greșeau cel puțin un
cuvâ nt la testul să ptă mâ nal de ortografie. Să ptă mâ nă
de să ptă mâ nă , primul cuvâ nt pe lista doamnei
Granger era pix și în fiecare vineri, la testul de
ortografie, toți elevii î1 scriau f-r-i-n-d-e-I.
Nick fusese celebru o vreme. Toată lumea îl vă zuse la
Noaptea tărziu, la Buna dimineațn, America și la alte
două , tFei emisiuni. John, Chris, toți prietenii lui î1
întrebau
Viata a revenit insă la normal.
cum e să mergi cu limuzina. După o să ptă mâ nă , două ,
nu-i mai inteFesa. Toată lumea pă rea că uitase și mergea In mintea lui Nick
mai departe.
Singurul caFe nu putea uita era Nick.
99
acestei povești caFe a început câ nd Nick era în clasa
a cincea. Iar câ știgă torul este...
Pentru că sfâ rșitul acestei povești a venit mai tâ rziu
— peste zece ani.
DaF ce s-a întâ mplat în acești zece ani cu cuvâ ntul lui
Nicio? Nimic deosebit, nimic inteFesant. Cu cuvintele nu se
întâ mplă lucFuFi deosebite sau ieșite din comun. Cuvin-
tele fie sunt folosite, fie nu sunt folosite. Iar indef era
est din ce în ce mai mult. Se transforma într-un cuvâ nt Peste zece ani, Nick Allen era student. Câ nd era în a1
treilea an de facultate, în luna noiembrie, s-au întâ mplat
două lucFuri importante.
Mai întâ i, câ nd a împlinit două zeci și unu de ani, Nick
a avut acces la contul frindelului deschis de tată l lui.
Nick era bogat. Era foarte bogat. Era atâ t de bogat,
încâ t nici nu-și dă dea seama câ t de bogat eFa.
Nick voia să le dea pă rinților lui o parte din bani, dar
ei spuneau că nu au nevoie și că nu vor. Însă Nick le-a
reamintit că întotdeauna si-au dorit să că lă toFească si
că ar trebui să -i considere un fel de cadou aniversaF mai
mare. Ș i pâ nă la urmă i-au primit.
Nick voia să -i dea și fratelui să u mai mare, James,
niște bani, dar James a zis nu are nevoie și că nu vrea.
Insă el i-a reamintit lui James că fiica lui de doi ani avea
să cFească și îiltF-o zi avea să meaFgă la facultate - iaF
James îi dă duse lui Nick la un moment dat toată colectia
lui de cartonase de baseball. Pâ nă la urmă James i-a
acceptat cadoul.
Apoi Nich și-a cumpărat un computer nou și rapid. Nick a citit apoi restul biletului de la doamna Granger.
Și vreo zece jocuFi noi. Și O bicicletă de munte. Pe urmă
a încercat să uite de bani, dar nu e deloc ușoF. S-a Acesta este Łln dicționar non pe care îJ reco-
descur- cat totuși destul de bine și a continuat să învețe mand elevilor pentru a-și scrie temele. Când le
pentru licentă. expliC CMITI iSuRt adaugate in dicționar cuvinte
Al doilea lucru important din acea toamnă a fost un not, le spun sÓ Caute cuvôntŁf/ „binded“.
pachet pe care Nick l-a primit acasă — un pachet mare Iți trimit și scFisoarea pe cafe ți-am promis
și greu. Era de la doamna Granger. că ți—o dau la micului nostru război.
Trei lucruri erau în pachet: i) a opta ediție, nouă- Pentru cÓ OCtfJTl S-n terminat.
nouță, a dicționarului Webster’s College; z) un bilet Profesoara ta,
scFis de mână lipit pe coperta dicționarului; și 3) un doamna Lorelei Granger
plic gros, alb. Nick
s-a uitat pe spatele plicului și și-avăzut numele. II scrisese Pe Nick îl apucase amețeala. Cu mâ inile tremură toare,
acolo într-o după-amiază de septembrie, după ore, in a deschis plicul gros, alb și a scos scrisoareaveche de
clasa doamnei GFanger. TrecuseFă zece ani de atunci. zece ant și a început să citească .
Nich a pus plicul jos și a dezlipit biletul de pe
coperta dictionarului. y
2. Doamna Grang
3. Intrebar
4. Detectivul de cuvin
5. Prezentar
6. O idee mã rea
7. Rá zboiul pentru cuvâ nt .45
8. Mai puternic decat o sa
9. Sa
10. Libertate 65
11.Editie specialá! Editie
specialá!
 STRID LINDGAEN
Mansion-de-pe-acoperiş
ROALD DAHL
ROALD DAHL
Matilda Vrăjitoarele
RoArD DAHL
Morele urioș prietenos
ROALD AHL
Charlie ROALD DAHL
și fabrica de ciocolată Charlie și marele
ascensor de sticlă
Grupul Editorial ART
Comenzi — Cartea prin poștă
G.P. 4, 0.P 83, cod 062650, sector 6, București
te1.: (021) 224.01.30, 0744.300.870, 0721.213.576;
făx: (021) 224.32.87
Comenâ-onlîne
ww eItura-an.ro