Anul XLVI
j ) 19 Septemvrie 1936
DIRECTOR
(Im
„ . AUGUSTIN P O P A
r
oEDACŢIA Ş I A D M I N I S T R A Ţ I A
D
BLAJ - 1U - T Â R N A V A M I C Ă
INSERATE:
r
(Ja Ş ' garmond : 6 Lei. La
jjnblicări repetate după
învoială
Foaie blsericească-politlcă — Apare în flecare Sâmbătă
B i n e ati
Blajul trăieşte zile mari. Zidurile lui
bătrâne freamătă de viaţă şi aşteptare
nouă. îmbrăcat în podoabe, încărcat de
flori şi de steaguri, încins cu ghirlande
şi porţi triumfale, el scrie p nouă pagină
de slavă românească în cartea vremilor.
ţ- V a trece vraja florilor şi se va stinge,
de sigur, glasul fanfarelor de sărbătoare.
Va r ă m â n e însă pe altarul neamului noua
lumină c a r e se aprinde acum, în ceasuri
grele, din lumina străbună, spre a călă­
uzi paşii viitorului nostru.
* la gândul că mâine v a poposi pe a c e s t
Ieri şi-a pus piciorul pe pământul
sfânt al lui Inochentie noul nostru mi­
tropolit, I. P. S. S a păr. Dr. ALEXAN­
DRU NICOLESCU. I a r acum, în clipele
când scriem aceste şire, clopotele cate­
dralei, c u dangăt prelung, chiamă clerul
şi poporul credincios l a solemnitatea
aşezării lui oficiale în scaunul celor 1 2
arhierei de fericită pomenire, cari au
umplut c u gândul şi cu faptele lor m ă ­
reţe istoria alor 2 0 0 de ani de sbucium
şi de înălţare r o m â n e a s c ă .
Bucurie sfântă cântă în dangătul
clopotelor bătrâne, p e c a r e îl aud, în
aceste clipe sfinte, şi îl dau mai de­
parte din deal în deal, din vale 'n vale,
mii şi mii de turnuri de biserici din tot
cuprinsul ţării. Cântă, în glasul lor, bu­
curia sinceră, m a r e a mângâiere c e cu­
prinde toate sufletele româneşti credin­
cioase Romei străbune şi legate cu dra­
goste nefăţărită de mica Romă dela
îmbinarea Târnavelor.
Căci Mirele Sionului nostru vine cu
adevărat „în miezul nopţii". Peste lume,
Şi peste noi în deosebi, se lasă umbre
grele. Fulgere ameninţătoare brăzdează
zarea şi grija coboară ceaţă întunecoasă
peste inimi. — A v e m absolută nevoie,
în astfel de clipe, de Căpetenie ş i de
Păstor. De a c e e a l-am aşteptat cu dor, cu
nerăbdare. Şi c u cât a trebuit să-l aştep­
tăm m a i mult, c u a t â t a l-am dorit mai
niult, cu a t â t a s ' a făcut mai tare ş i iu­
birea noastră.
E firesc s ă n e bucurăm, din tot a-
dâncul inimilor acum, c â n d a sosit in
Mijlocul nostru. Căci vine c a un biruitor.
Din primul moment, „înţelepciunea v e a ­
cului acestuia a căutat s ă p u n a în c a l e a L u i
Piedeci. E l e a u f o s t învinse d e către a c e l a ,
n u vine c u n i c i u n a l t g â n d şi a d u s
<k nici o a l t ă putere, c i simplu şi c a t e -
gf-ric: „întru numele Domnului lata
t ă
n a lui neînfrântă ş i neînfruntata! F e
l a
Numărul 38
REDACTOR:
Prof. D U M I T R U NE DA
ABONAMENTUL
Pe an an . . . 200 Lei
Pe 6 luni . . . 100 Lei
Pentro străinătate 400 Lei
venit!
această stâncă vrea să-şi clădească toată româneşti de prietutindeni. Din a c e a s t ă
truda şi toată munca ce-1 aşteaptă. Multă făclie s'a născut şi venerabila vatră d e
de sigur şi grea. Dar însăşi greutatea lumină a „Asociaţiunii", la care s'a în­
ei v a fi o plăcere pentru acela care călzit atâtea decenii sufletul românesc
poate spune, senin şi împăcat în faţa al Ardealului impilat.
Domnului: „N-am alt gând şi alt dor, de­ Blajul e stăpânit de vie mulţumire
cât să mă consum întreg, ca o candilă, văzând c ă , în momentele sale de sărbă­
pe altarul Bisericii şi al neamului meu' . 1
toare, în clipa când împlineşte 7 5 ani de
viaţă, „ A s t r a " a voit să-şi sărbătorească
jubileul aci, la altarul învierii naţionale,
în şcolile lui Aron şi pe Câmpia Libertăţii.
— Tresaltă de bucurie adâncă mai ales
pământ sfinţit al trecutului nostru, în
acest leagăn al culturii naţionale, însuşi
Regele tării şi Regele culturii româneşti
"CAROL II. — Cinstitori de rege prin
credinţă şi tradiţii, noi suntem legaţi
cu iubire deosebită de M. S a , care n e
cercetează acum pentru a treia oară, şi
ale cărui cuvinte, de regală maiestate,
sunt săpate în marmură pe păretele cate­
dralei noastre. Adânc recunoscători pentru
înalta cinste de care ne învredniceşte,
Ii urăm, cu toată căldura inimilor, bun
sosit în cetatea lui Inochentie!
Ii suntem cu atât mai recunoscători,
cu cât augusta S a prezenţă este nu nu­
mai o dreaptă răsplată pentru vredniciile
Maiestatea S a R e g e l e Carol a l H-lea din trecut ale „Astrei" jubilare, ci t r a n s ­
formă congresul ei de astăzi într'un m o ­
De sigur, toate le poate cel ce vine întru ment istoric de covârşitoare importanţă
numele Domnului, g a t a oricând şi la pentru viitor. — Intr'adevăr, în jurul M.
moarte pentru adevăr şi pentru dreptate! Sale se va găsi, mâine, recapitulat nea­
Isbânda îi v a fi cu atât mai sigură mul românesc întreg. Toţi vlădicii de pe
şi truda cu atât mai plăcută, cu cât nu aceste plaiuri, toţi marii cărturari, preoţii
începe drum nou. Ci vine acasă, — „ l a şi dascălii din sate, generali şi luptători
matcă", cum a spus, atât de frumos — ai spiritului, în mijlocul a mii şi mii de
între ai săi, de cari sufleteşte nici odată plugari voinici din toate părţile Ardea­
nu s'a despărţit. Vine să meargă pe drum lului, toţi se v o r vedea strânşi în jurul
bătut de 12 înaintaşi glorioşi, în spiritul Regelui lor pe pământul sfânt unde a
lor, în care a crescut şi şi-a oţelit şi răsunat, în 1 8 4 8 , jurământul sacru a l
dânsul sufletul din tinereţele sale. celor 4 0 . 0 0 0 : Jurăm, că vom susţine tot­
Pentru a duce la noui şi noui biru­ deauna naţiunea noastră românească" !
inţe acest spirit mântuitor de neam şi — Aici, şi numai aici, unde şi Câmpul
de suflete al Blajului străbun, Ii cerşim şi Peatra vorbeşte, unde zidurile au grai
dela Domnul har şi binecuvântare şi, şi marile umbre ale trecutului nostru
tâlcuind gândul întregei noastre Biserici străjuesc ocrotitoare viitorul, aici numai
îi strigăm: se putea realiza această superbă icoană
de românism integral. Aici s e putea face
Intru mulfi ani Stăpâne!
* această tainică şi vie legare a prezen­
tului cu trecutul, pentru lămurirea vii­
Vecernia care încheie solemnitatea
torului românesc.
instalării de mitropolit înseamnă, tot­
odată, începutul marelui praznic al „ A s - Prin ea şi din ea, vor trebui să capete
trei" culturale. — întocmai c a la început: nouă putere vechile şi bunele tradiţii d e
mai întâi a sosit vlădica Inochentie d e idealism ardelenesc, ocrotite de „Astra".
a durat şcoli şi altare, şi prin ele s'a Sufletele, hărţuite şi despărţite pe a t â t e a
aprins, apoi, făclia conştiinţii şi culturii chestiuni, v o r face aci, sub straja m a r i -
 Pag. 2
lor umbre din trecut şi sub privirea R e ­
gelui, nou l e g ă m â n t de pace, de bună-
înţelegere, de m a r e frăţie cel puţin în
credinţa comună a idealului de înălţare
naţională propovăduit de „Astra". V a
trebui, cu orice sacrificii, să oprim pro­
cesul de stricare al sufletului românesc,
denunţat atât de elocvent într'un „Apel"
al „Astrei". Printr'o n o u ă însufleţire,
nou entusiasm, nou spirit de jertfă, pe
c a r e v a trebui să-1 ducem de aci. Şi
printr'o nouă strângere a rândurilor în
jurul „Asociaţiunii", c a r e trebue s ă c a ­
p e t e nouă v i a ţ ă !
In acest g â n d şi cu această nădejde
zicem tuturor oaspeţilor dragi — c a r i ,
de dragul idealului pe c a r e îl s e r v i m ,
v o r i e r t a , de sigur, inevitabilele neajunsuri
ale primirii materiale şi v o r privi m a i
mult la dragostea ce-i întâmpină — u n
călduros: Bine aţi venit!
Iar Aceluia c a r e a transformat s ă r ­
bătoarea noastră în m a r e zi istorică, îi
s t r i g ă m din inimă:
Trăiască. Regele culturii şi inimilor
româneşti, Carol II!
P r i m i r i Ia A c a d e m i i l e teologice.
»Episcopia română unită Oradea a publicat un
nou concurs de primire la Sf. Teologie, care se
va ţinea în ziua de 6 Octomvrie crt. Condiţiunile
de primire se pot afla in organul oficial Vesti­
torul.
— Deasemenea, nou concurs de primire la
teologie se va ţinea şi la Cluj, în ziua de 2 O c ­
tomvrie 1936. Candidaţii, cari trebue să fie ba­
calaureaţi, vor înainta cererile de primire Qrdi-
nariatului Cluj până cel mai târziu la i Octom­
vrie c, iar în 2 Octomvrie, ora 8. dimineaţa, se
vor prezenta personal la oficiul diecezan {Cluj,
Calea Moţilor 24).
— La acelaş termen de 2 Octomvrie c. se
ţine concurs şi pentru intrarea in clerul tânăr al
eparhiei Maramureşului, cererile de primire tre­
buind înaintate Ordinariatului din Baia-Mar®
până la acea dată.
Foiţa „Unirii"
lei'SiMiiiiiiiiaiii!
91(1111111119-<tllIllllllItlMIilIHln
raţii împreuna
— Vorbirea de deschidere a adunării generale,
a Reuniunii de m i s i u n i sfinte, ţinută Ia
4 S e p t e m v r i e 1936 —
2) de păr. Ş t e f a n R o ş î a n u
Ca alt prilej şl într'alt loc am relevat o
părticică din conferinţa unui bărbat de stat
elveţian, care nn poate fi bănuit de preocu­
pare în materie religioasă. Pentru importanţa
lucrului, mă refer şi de data aceasta la rezul­
tatul gândirii acelui bărbat, care se numeşte
D. M. Motha. Marele om de stat: fost mini­
stru de finanţe şi fost preşedinte al republicei
elveţiene, în Decemvrie 1934 a ţinut, Ia B u ­
cureşti, în o sală arhiplină de lume finan­
ciară, 2 conferinţe asupra problemelor e-
conomlce, financiare şi monetare. A fost ascul­
tat c s viu interes şi răsplătit cu aplause.
Aplause repetate şi îndelungate, a secerat în
partea aceea a conf. a 2 - a , unde spunea,
c u convingere religioasă, că activul cel mai
puternic al unui popor nn sunt băncile sale,
nici numărul tunurilor şi al mitralierelor sale,
c i energiile sale spirituale, sunt valorile sale
morale. Şi fiindcă izvorul, din care-şi pot
" t r a g e toate popoarele şi toţi oamenii ele­
mentele unei vecinice întineriri, este numai
.o o
«iiiniiiiHBiiiiiisiaiiiniiiKtc^siiiiiai
UNIREA
La treptele tronului
I. R S. Sa mitropolitul Alexandru şi P. & Sa'Ioan al Lugojului-au. depus
jurământul de credinţă în faţa M. S. Regelui la Sinaia
După cum prevăzusem, evenimentele s'au
desfăşurat fără întârziere. Numirea de mitropolit
făcută, celelalte acte au urmat repede. —
Joi în iy Septemvrie c. Păr. mitropolit şi noul
episcop al Lugojului au făcut legiuitul jurământ
de credinţă Regelui, îa Sinaia.
La acest act solemn au asistat Părinţii
canonici: lac&b Popa şi Dr. Victor Macaveiu..
dela Blaj; Dr. N. Brînzm şi N. Munteanu dela
Lugoj. — Guvernul a fost reprezentat prin chiar
d. primminiztru Tătărescu, şi dnii miniştrii la­
minai al cultelor, Valerm Pop şi Paul Angelescu*
Jurământul a fost luat de păr, Dr. V:
Aftenie; protoiereul Bucureştilor.
După prestarea jurământului, I. P. S. S a .
mitropolitul Alexandru a adresat M. Sale ur­
mătoarele cuvinte:
C u v â n t u l PJitrop£î5sîulyâ> Dumnezeu se împotriveşte; iar cari se împo*
SIRE.
Până când, — vorba marelui scriitor Sil­
vio Pellico — religiunea ne propune ca tip
de om de o singulară excelenţă: „pe omul
puternic şi blând î n supremul grad — duşman
neînpăcat al oprimării şi al ipocriziei — filan­
trop care iartă totul în afară de răutatea in-
penitentă, — pe acela care ar putea să. se
răsbune şi nu vrea, — care se înfrăţeşte cu
săracii, dar nu îi blestemă pe bogaţii pămân­
tului, numai să-şi aducă aminte că, sunt fraţi
ai celor săraci, — care nu-i preţuieşte p&
oameni după treapta sau măsura ştiinţei şi a
prosperităţii lor, ci după afectele inimii şi după
faptele lor;, c a r e este singurul filosof în care
nu se zăreşte nici c e a mai mică pată fiind d e ­ Hristos, mandatara învăţăturii divine a Evan­
săvârşita şi deplina arătare a l u i Dumnezeu,
într'o fiinţă ţinătoare de specia noastră, —
l-am indicat p e Omul Dumnezeu Isus, Hristos; ; t o s ; şi întors, Biserica
Până când vor îi oameni, ca odinoară
baronul Chaurand, care a declarat la anul 1 8 7 4 cum am văzut, în virtutea acsluiaş mandat
î a Parlamentul francez: „unde nu este Bum.- dumnezeesc.
creştinismul vivlficător, creator, construc­
tor şi realizator, spunea acel fost cap de ţarS,
câ pentru binele taturora trebue să avem cu­
rajul de-a ne înapoia la Hristos, la practica
anal creştinism activ, nu vorbăreţ şi steril.
Aşa este, creştinismul, nu forţa brutală,
a îmblânzit s i l b ă t ă c i a şi barbaria popoarelor
în trecut; numai învăţătura blândului Isus şl
armarea a c e l e i a va putea îmblânzi şi disci­
plina şi sufletele feroce ale civilizaţilor de
azi. Deci, tuturor să strigăm: Înapoi la Hristos!
— Scopul Reuniunii noastre încă e acesta.
Obiectivul acestei Reuniuni este sfinţirea
membrilor, cari sunt toţi preoţii, şi a poporului
încredinţat păstoririi lor. Aşa glăsueşte §. 2.
din statutele aprobate în 1906. — De 30 ani se
urmăreşte, în formă organizată, realizarea a-
cestui scop prin exerciţiile spirituale preo­
ţeşti şl prin misiunile poporale: metode de
muncă şi de luptă, cari, cu grijă, cu conştien-
ţiositate şi bine aplicate, dau cele mai fru­
moase rezultate.
Mântuitorul a imprimat bisericii sale 4
semne distinctive: unitatea, sanctitatea, cato-
licitatea şl apostolicitatea. Fiecare notă are
însemnătatea ei. Cea mai importantă e nota
sanctităţii. Cu aceasta notă, dacă se măreşte,
progresează biserica, iar dacă se miceşte, re-
gresează, sufere înfrângeri. Martoră e Istoria
nepărtinitoare.
Sfinţenia şi curăţenia sufletelor se câştigă
deosebit pe două căi: prin penitlnţă şi pri­
nezeuy. acolo puterea, n'are bază.,de existenţă
datoria nu e împreunată cu răspundere, dreptul
n'are garantă, libertatea n'are normativ. j ş
societatea n'are viitor";
Până când, conform spuselor Sfântului
Pavel în epistola către Galateni ( & . 2 2 ) : : noa­
dele duhului ( c a r e rezidă în Biserică), sunt
dragostea, bucuria, .pacea, îndelungă răbdarea
bunătatea, facerea de b i n e , . credinţa, blânde­
ţile, înfrânarea poftelor" ^
Până când vor trăi în s u n e t e cuvintele
sfântului apostol Pavel, către Romani (13^ i (
sq.)i „toţi să se supună stăpânirilor celor mai
înalte, pentrucă nu este stăpânire fărăt numai
dela Dumnezeu şi stăpânirile cari sunt,, dela
Dumnezeu sunt?.rânduite, pentru a c e e a cel ce
se împotriveşte stăpânirii/ rânduirii lui, Bum-
trivesc osândă .sie-şi vor lua" w ş i iarăşi:: ,daţi
dară tuturor celea cu cari sunteţi datori: celui
cu, darea, dare, celui cu.vama,,vama>, celui cu
frica, frică şi celui cu cinstea, cinste* (Ro-
mani 1 3 , 7 ) ; - •
Până când, vor avea valoare veşnică cu­
vintele sfântului Petiru: .„de Dumnezeii vă te­
meţi, pe Regele îl simţiţi"- (L. Petru 2, 17);
şi nu mai puţin cuvintele sfântului apostol Pa­
vel către Ovrei cap. 1 3 : . „ascultaţi pe mai,
; marii voştri şi vă plecaţi lor, p9ntrueă ei pri-
; veghează pentru sufletele v o a s t r e , având să.
dea seamă?;.—
Până;, atunci, Sire, Statul avea-va nevoie
pururea de Biserică, continuatoarea operei lui
gheliei, executoarea testamentară a progra­
mului dumnezeeştei învăţături aduse de Hris-
avea-va nevoie şi ea
delStat,. pe c a r e e datoare sări apere şi sprijine,
mirea sf. Euharistii, natural, şi prin toate lu­
crările, din cari se produce o sinceră pocăinţă-
şl o. împărtăşanie cu vrednicie: prin ragăciunî,
prla meditaţie,, prin lectură folositoare, prin
încunjuraraa ocaziunilor, cari duc la P ă c a t
prin munca de flecare zi şi de fiecare ceas,
împlinită cu zel sfânt spre mărirea Iul Dam-
nezeu şî spre binele credincioşilor, cuta fl
prin examen de conştiinţă cotidian şi nepăr­
tinitor.
Liniştea din timpul actelor de pietate,In
viaţa preoţească, se preface în glasul celui
ce striga în pustie, care g l a s se «ude în P " re
dicele bine pregătite, rostite cu claritate fl
cu căldura convingerii, în celebrarea BL 1>"
turghll cu reculegere şi cn adâncă pietate,
cum şi în viaţă simplă, demnă, ponderată,
11
plină de renunţări şi, deseori, de privaţi* '
T o t ce contribue la purificarea şi ° " 8 , i
ţlrea noastră şi a deaproapelui, împlin' 111 Î D
măsura, în care credem şi iubim pe Dumnezei,
în măsura, în care simţim povara misinn*
noastre şi greaua răspundere pentru suflete ^
primite în paza şi grija noastră. De j ' f ' ţ j
rerea preotului pentru păcate, compătim»
păcătosului şi munca lui pentru s a l v a r e » ^
reconcilierea aceluia. De aici teama, câ an ^
beşte destul pe Dumnezeu; teama, ca nu can»
să i-se r ă c e a s c ă , iubirea şi că Părintele c
resc n'ar fi mulţumit cu el. t
Iată, On. A d . g e n . . pentruce s'a arunc
Şl în agrul bisericii noastre sămânţa m i « , a n
r
^ j e s t a t e a ' V o a s t r ă întruchipaţi, -ânteti-
t e r e a c e
afipu
z mai înaltă în Stat, sunteţi
ia u t e r i i
alminat P
c - datoria noastră de a
ralia cu toţii î n j u r a i Maiestăţii Voastre.
B e
Autoritatea supremă doară, este garanţia li­
bertăţii, ş t e r g e ţ i autoritatea şi toţi vor porunci,
ţar când poruncesc c u toţii, libertatea evapo­
rează, pentrucă.porunca tuturor s e reduce Ia
porunca niciunuia, adecă la anarhie, în sânul
căreia există deapururea liberi şi sclavi;
drepţii -sunt sclavii temerităţii şi ai prepoten-
ţei, de cari se prevalează deapururi cei ne­
cinstiţi. rA apăra drepturile tuturor şi ale fie­
căruia, a împiedeca să se atenteze la ele, a
pedepsi nedreptele oprimări, e marea sferă de
activitate a autorităţii. Iată dece autoritatea
este generatoarea şi păzitoarea libertăţii. Ge­
los de libertatea popoarelor, episcopatul a
apărat întotdeauna autoritatea care vine dela
Dumnezeu (Romani 13, 1 ) , .proclamând că re­
gii, slugile lui Dumnezeu sunt, nouă spre
bine, iară de facem rău să ne temem, că nu
înzadar poartă sabie (Romani 13, 4).
Amintesc acest lucru astăzi, când ca mi­
tropolit de Alba Iulia şi Făgăraş, cu reşedinţa
în vestitul orăşel dela îmbinarea Târnavelor,
Blajul, cu cele mai vechi şcoli româneşti, mă
prezint î n faţa Maiestăţii Voastre pentruca, pe
urmele antecesorului meu de neuitată amin­
tire Dr. Vasile Suciu, mare ctitor al Blajului,
să depun şi eu omagiul de credinţă şi fideli­
tate, atât în numele meu, cât şi a Bisericii
Blajului, la picioarele Tronului august al Ma­
iestăţii Voastre.
V ă asigur Maiestate, că'n mine şi în B i ­
serica mea, cu atâţia iluştri arhierei şi mar­
tiri în trecut ai cauzei naţionale, avea-veţi
atât Maiestatea Voastră, c â t şi Guvernul regal,
cel mai neprecupeţit sprijin şi ajutor, pentru
înălţarea, înflorirea şi întărirea scumpei noas-
stre Patrii, care în persoana Maiestăţii Voastre
are un cârmaciu atât de înţelept şi bun în
mijlocul valurilor frământate de tempestele
prezente şi viitoare.
Apelaţi la noi, Sire, ori de câteori e ne­
voie şi vom răspunde Ia apel, miliiăreşte:
prezenţi.
lor sfinte, care cultivată cu căldura dragostei,
cu muncă neprecupeţită şi cn jertfele tuturor
a crescut mare, dând bogate şi preţioase roade
spirituale, în tot cuprinsul arhidiecezei.
D u p i c e veţi nuzi rapoartele comitetului
despre activitatea ş i situaţia materială a Reu­
niune!, cred, că veţi avea motiv să Vă bncu-
r
» ţ i putând constata progrese şi în timpul din
}
urmă. Pentru acest progres depunem, Ia trep­
tele tronului c e r e s c , cea mal fierbinte mulţu­
mită şi adânca noastră recunoştinţa, cum şi
ftgămintea, ca Dumnezeu s ă ne ajute, să-i
Pntem aduce şi în viitor jertfă de dreptate şi
Prinos curat.
Ţin s ă mulţumesc călduros tuturor, cari
*o contribuit la succesele obţinute: predica­
ţ i l o r , confesarilor, litargisitorilor şi tuturor
'«mUHior preoţeşti, cari s'au trudit şi au jert-
m }
n timpni misiunilor ţinute în localitate.
L a raportul general veţi găsi tabloul celor
e jertfi nu nnmal pentru păstrarea ci şl pentru
j i an dus greutatea şi năduful la sf. misiuni.
Acolo anexat şi tabloul celor ce ne-au pă-
e
•» t din 7 Sept. 1934 — până în prezent şl
Prin rngăclnnile, munca şi suferinţele lor
B Rugând pe Dumnezeu Bă ne binecnvin-
fost iingi credincioase în casa Stăpânului
re«c. i n | j j eter­
? J r n l
n e e şi e x e m p l a r de cinste, de mnncă,
n n
C n r
l e » j Şi de suferinţe mncenlceştl, de re-
D a e ! n v
d f e ° * a Domnnlni, dar şl un exemplar
r
re
» » z ă r i ieşite din normai, e fostnl nostra
U N I R E A
Să trăiţi, Sire, la mulţi şi fericiţi ani, îm­
a
preună cu Prinţul Moştenitor, Mihaiu şi cu
I a t ă
întreaga îFamilie Regală!
* cultura. Trebue să întăreşti această cultură, s'o
La aceste sentimente alese, M. Sa Regele
a binevoit a răspunde:
Cuvinte r e g a l e
înalt Prea Sfinţite Alexandre, Mitropolit al
Alba Miei şi Făgăraşului,
Cu o deosebită bucurie primesc astăzi
; jurământul înalt Prea Sfinţiei Tale, ca demn
urmaş al Mitropolitului Vastle, şl te întăresc
astfel în scaunul arhiepiscopal dela Blaj.
Privind istoria Bisericet Unite Române,
biserică, care în decursul timpurilor şl-a înde­
plinit pe deplin rolul de apărător al neamului,
vedem drumul care trebue să călăuzească pe
Înalt Prea Sfinţia Ta, ca arhipăstor al acestei
biserici naţionale.
Drumul ţi-e croit de antemergătorl: nu ai
:
decât să-l urmezi cu credinţă şl râvnă.
Astăzi, problemele care au făcut puterea
bisericilor naţionale ardelene, biserici care au
fost surori, având aceeaşi cauză de apărat,
s'au schimbat în formă, dar au rămas aceleaşi
în fond: întărirea şt propăşirea Neamului şt a
Patriei.
România, unită pe vecie, are astăzi, mai
mult decât ori şi când, nevoie de sprijinul Bi­
sericii pentru a întări prin învăţătura Domnului
puterea Statului.
Misiunea Bisericii este înainte de toate o
misiune de dragoste, o misiune de luptă pentru
cucerirea şt întărirea sujletească a Naţiei.
înalt Prea Sjinţia Ta are frumoasă pre­
gătire a acelora cari au avut norocul să se
adape la izvorul de învăţătură al oraşului o-
bârşiei noastre, şl care este o sigură chezăşie
că poţi să îndeplineşti cu prisosinţă această
creştinească misiune.
Toţi vlădicii bisericilor noastre trebue să
fie convinşi că, datoria lor este de a fi, după
cam aţi prea bine zis, ostaşi ai neamului. Rolul
lor este de a pluti pe deasupra luptelor vre­
melnice ale laicilor, găndindu-se numai la mi­
siunea lor creştinească şt la interesele perma­
nente ale Naţiunii.
părinte inbit, respectat şi admirat: mitropollttl
Dr. Vasile Suciu.
Acestui mare arhipăstor între atâţia mari
arhierei ai noştri şi tuturor celor reposaţi să
Ie aducem un pios omagiu pentru munca şi
* nu au prins. In timpul din urmă am trăit, Sire,
devotamentul lor în serviciul bisericii şi al
neamului şl sâ cerem odihnă fericita suflete­
lor lor.
* curie, că în ce priveşte traiul de toate zilele
Venerabili fraţi, să ne apropiem cât mai
mult de Domnul, care ne îndulceşte c a dra­
gostea sa şi ne schimbă cu iubirea sa dum-
nezeesscă. Orice s'ar întâmpla, sâ ne punem în
El nădejdea mântuirii noastre. El nu ne pără­
seşte. S ă ne ferim, ca nu cumva cu viaţa şi
munca noastră să facem'găuri in zidurile S i o -
nului nostru, în cari, apoi, duşmanii să aşeze
dinamită.
Să fim una pe drumul bătătorit de îna­
intaşii noştri şl sâ nu ne uităm, că în faţa p o s ­
terităţii fiecare generaţlune răspunde cn o -
noarea sa de marea datorie de a mnnci şi a
sporirea patrimoniului câştigat prin luptele şi
sacrificiile celor mai buni părinţi, m o ş i ş i stră­
moşi ai noştri. ^ Eparhia mea cuprinde locuri foarte scumpe.
teze lucrările, declar adunarea de deschisă.
l n n g a l c e ! o r t r e c n a
Citiţi şi răspândiţi „UNIREA"
Pag. 3
Prin cultura care ţi-ai dobăndlt-o, vel
putea, acolo, în cetatea Blajului, să întăreşti şl
acea latură atât de principală a Mitropoliei,
ridici la o nouă strălucire, care trebue să fie
o strălucire integral românească.
Mulţumind înalt Prea Sfinţiei Tale pentru
frumoasele făgăduell ce le iei în această zi,
precum şi pentru cuvintele ce le-ai rostit pentru
Mine şi alor Mei, sunt convins că vel şti în
orice clipă să- ţi îndeplineşti, cu jrica Domnului
şi cu credinţă către Suveran, misiunea ce ţi-a
fost hărăzită.
*
A urmat apoi Preasfinfitul 10AN al Lugo­
jului, care a rostit următorul cuvânt omagial:
SIRE,
Prezentându-mă In faţa Augustei Persoane
a Maiestăţii Voastre pentru a face jurământul,
ce mi-1 impune atât legea Bisericii, cât şi legea
Ţării, întâiul meu cuvânt este de adâncă recu­
noştinţă şi de profundă mulţumită pentru Ma­
iestatea Voastră, Care a binevoit să-şi dea
asentimentul la numirea mea in Scaunul Epis­
cop esc al Lugojului. Dat fiind, că Episcopii
celor două biserici româneşti nu ocupă numai
un rol bisericesc, ci mai au şi o importantă
chemare faţă de Ţara şi Neamul lor, sunt f e ­
ricit, S I R E , că mai înainte de ce mi-aş ocupa
scaunul, pot să asigur pe Maiestatea Voastră,
prin jurământ solemn, de fidelitatea, ce o voiu
păstra Maiestăţii Voastre şi scumpei noastre
Tări.
t
Istoria confirmă, cu nenumărate e x e m p l e
adevărul din Pildele lui Solomon: »Dreptatea,
adecă viaţa conformă cu legile lui Dumnezeu,
înalţă neamul, iar păcatele împuţinează popoa­
rele* (14, 3 5 ) . Dacă la toate popoarele încreş-
tinarea a adus o adevărată renaştere, poporul
român aşa este de concrescut cu religia lui
Hristos, încât nici nu ne putem închipui p e
Românii de un sânge altiel, decât creştini. Ca­
lităţile frumoase ale Românului, cari sunt ad­
mirate chiar de duşmanii lui, răsar din trunchiul
roman altoit cu harurile Mântuitorului. Pentru
acest motiv, ceice încearcă să rupă neamul
nostru de trupul Bisericii lui Hristos, îi sunt
duşmani, şi opera lor trebue combătută cu cea
mai mare îndârjire de toţi bunii Români.
Duşmanii neamului, folosindu-se de anu­
mite dificultăţi ale momentului, caută să răsă­
dească în sufletul poporului românesc idei sub­
versive, cari, spre fericirea noastră, până acum
şase ani în streinătate, având contact des cu
prieteni din diferite neamuri. Din discuţiile ce
le-am avut cu ei, am constatat cu multă bu­
nicăirea nu este bine ca în Ţara, pe care V a
dat-o să o cârmuiţi Maiestăţii Voastre Prove-
dinţa Dumnezeească.
După Sfântul Augustin (De civitate Dei 1.
2, c. 29), calităţile lăudabile ale gintei latine,
se pot perfecţiona numai prin o adevărată e-
vlavie; ireligiozitatea nu poate face altceva
decât să le prăpădească. Pus de Dumnezeu să
duc la păşune sănătoasă turma, ce mi-s'a încre­
dinţat, voiu combate cu cea mai mare energie
bolile sufleteşti, şi voiu căuta să sădesc c o n ­
cepţia creştină în toate păturile societăţii. Dacă
va ajuta Atotputernicul, ca legea lui Hristos să
se validiteze pe deplin atât în viaţa familiară,
cât şi în cea publică, ţara va progresa aşa de
mult, încât n'ar avea pereche.
Urmaşii arcaşilor lui Decebal şi ai ostaşilor ro­
mani, cari din Sarmisegetuza au făcut Ulpia
Traiană, constitue parohiile mele cele mai com­
pacte. Bănatul, cu mănoasele lui văi, munţii a-
puseni cu minele lor de aur, minele de cărbuni
 Pag. 4
şi de fier, oraşele cele mai industriale, stabili­
mentele dela Reşiţa şi dela Cugir: sunt toate
pe teritorul diecezei Lugojului. Dacă o dra­
goste mare voiu purta ţărănimei, care este talpa
ţării, o grije deosebită sunt dator să port nu­
mărului mare de muncitori industriali. Nu voiu
uita nici clasa cultă, faţă de care înaintaşul meu
s'a achitat aşa de frumos.
Credinţa lui Hristos are două porunci prin­
cipale: »Să iubeşti pe Dumnezeu*, şi »să iu­
beşti pe aproapele*. Iar cine nu iubeşte pe
aproapele, care, ca şi el, îl numeşte pe Dum­
nezeu tată, nu-i face nici o plăcere lui
Dumnezeu. Iar când această ură se manifestă
în văzul altora, îşi desvăieşte omul toată urî-
ciunea sufletului, arătându-şi veninul ucigător,
care îi duce pierire celuice îl poartă, iar aceluia,
pe care îl muşcă, îi poate face mult rău.
In religia creştină adevărul este. aşa de
sigur şi de trainic, încât nici când nu se va
putea schimba din el nici măcar »o iotă, ori o
cirtă*. Altfel sunt produsele creeruiui omenesc.
Economia, politica, ştiinţa şi literatura, toate
sunt bunuri nestimate, şi foarte de apreciat. Au
însă toate cusururile creeruiui omenesc: sunt
izvorîte din minte mărginită, şi sunt aşa de e-
femere, încât învăţaţii de astăzi râd de teoriile
colegilor lor dinainte de ei, cari, ca şi cei de
astăzi, ridicau la rang de dogmă simple păreri
omeneşti. In gândirile omeneşti nu există infa-
libilitatea, darul divin de a nu putea greşi. De
aceea, cum aştept eu, ca părerile mele să le
respecteze alţii, la fel datorez şi eu altora res­
pect faţă de părerile ce le susţin cu bună cre­
dinţă. Nimeni nu-ţi cere să admiţi greşala, ori
o teorie ce o socoteşti păgubitoare. 0 poţi com­
bate cu toată energia; fără să treci însă peste
marginile bunei cuviinţe şi ale dragostei fră­
ţeşti, pe care Hristos o pretinde categoric dela
toţi aderenţii săi.
Prin bună înţelegere, Ţara va fi dusă la
izbândă şi la progres. Stând însă oamenii în­
chegaţi în tabere duşmane, gata totdeauna de
răsboiu, pregătesc răsboiul fratricid, ale cărui
isprăvi dezastruoase le vedem cu ochii, şi pe
care îl prevede bardul redeşteptării noastre in
cuvintele :
>Pe voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi*.
îmi voiu socoti ca o datorie primordială,
Sire, să vestesc necontenit imperativul categoric
al iubirii frăţeşti intre toţi fiii acestui neam,
stăruind ca oamenii divizaţi In ce priveşte pă­
rerile politice, în organizaţiile Agru-lui, în cele
culturale şi caritative să meargă braţ la braţ.
Am mare nădejde în ajutorul lui Dumne­
zeu, care şi până acum mi-a stat într'ajutor aşa
de mult. Dragostea, ce mă leagă de fraţii mei
în Domnul din episcopat, sper să-mi fia mare
sprijin. Am mare încredere în colaborarea pre­
ţioasă a preoţimei mele, ale cărei calităţi e x c e ­
lente le cunosc, şi cu care, pe tot dreptul, mă
făiesc. Fiţi siguri, Sire, că în clerul diecezei de
Lugoj şi în Vlădica Iui aveţi la graniţa ţării tot
atâtea sentinelele romane.
Munca mea va fi foarte mult uşurată prin
stăruinţa continuă a Maiestăţii Voastre, care nu
numai dela arhierei, ci dela toată suflarea r o ­
mânească cereţi o credinţă activă.
De aceea rog pe Bunul Dumnezeu să V ă
binecuvinteze toate gândurile şi iniţiativele.
Trăiţi, Sire, la mulţi ani, spre binele aces­
tei Ţări!
Trăiască Măria S a Mihaiu, moştenitorul
Tronului şi întreaga Dinastie Română!
R ă s p u n s u l M. S a l e
. Prea Sfinţite Episcop al Lugojului,.
Acolo, în colţul acela al frumosului Banat,
voinţa Providenţei tea destinat ca să păstoreşti
un popor care are atâta nevoie de o păstorie ade­
vărat părintească.
U B I K E A
Eşti şi vlădică al Bisericii, dar mai ales,
eşti îndrumător de orice clipă al credincioşilor.
Ai de îndeplinit o mare misiune socială şi
pentru această operă să şt» că nici o colaborare
nu este de dispreţuit; trebue o muncă comună şi
frăţească a bisericilor româneşti.
Prea Sfinţia la ai studii speciale, care te
vor face şi mai pricepător al rosturilor celor două
biserici şi vei găsi, sunt convins, calea care să
ducă la această indispensabilă conlucrare pentru
folosul populaţiei.
După cum am mai amintit in trecut, rolul
Bisericii este de a fi vie, de a lucra pe teren,
lăria Bisericii se bisuie pe tăria slujitorilor ei.
olemnitatea instalării mitropolitului
1. P. S. Sa mitropolitul Alexandru a luai azi în mână cârma Bisericii noastre
Cu soare cald, cu cer senin a sosit, în
sfârşit, marea zi de sărbătoare atâta vreme
aşteptată. Urmaşul celor 12 vlădici şi-a putut
lua grijă turma peste care Spiritul Sfânt 1-a
rânduit mare arhipăstor.
Sărbătoarea s-a desfăşurat după un pro­
gram mai dinainte cu amănunţime statornicit.
Vineri, 18 Septemvrie, E x . Sa mitropolitul,
a sosit în 'gara Biaj, minunat împodobită, cu
acceleratul dela ora 15,05, In puternica asis­
tenţă care 1-a înconjurat se găsiau, în prim
rând, delegaţii Consistorului dela Blaj: PP. ca­
nonici Victor Pop, Dr. Augustin latar, şi se­
cretarul mitrop. Dr. I. Cristea. — Peronul e o
mare de capete, cari salută cu entuziasm pe
mitropolit, în vreme ce corul studenţilor teo­
logi intonează: »Pe arhiereul...* — Cel care îl
întâmpină este Rvsm. Ştefan Roşianu, care îi
aduce:
Salutul Bisericii
Excelenţă, Părintele Ceresc, păzitorul, a
părătorul şi salvatorul bisericii noastre, chie-
mândn-Vâ în fruntea ei, ca pe cel mai ales
dintre aleşi, ca pe cei mai dorit între doriţi
a împrăştiat norii grei cari plânsu asupra t-
cestei instiiaţluni stat de scumpă sufletelor
noastre şi a alungat din inimi îngrijorările
prodasepe urmi unei îndelungate sedis-vacanţe.
Cunoscânda-Vă, înalt P i t a Sfinţite, ca pe
un preot modei, ca pe un dascăl învăţat, ca
pe uu jedecător drept şi ca pe un bun păstor
care sufletul ş!-l pune pentru oile sale, cu a-
dâncă umilinţă mulţumim lui Dumnezeu pentru
că v-a aşezat în locul de grea răspundere, V a
chiemat în moştenirea marilor înaintaşi: a ne­
înfricatului luptător Inochentle M. Ciain, a
întemeietorilor de aşezăminte culturale româ­
neşti Petru Pavel Aron, 1. Vancea, Vasile
Suciu, a generoşilor fondatori Grigorie Maior,
B o b , Şaluţlu, Mihalî şi a celoralalţi cari au
luptat cu curaj fără seamăn pentru drepturile
bisericii si ale neamului nostru. Grea moşte­
nire I. Prea Sfinţite.
Avem toată nădejdsa că, cu ajatorul lui
Dumnezeu, nu veţi pierde nimic din această
moştenire, ci o veţi spori.
I. P- Sfinţite, acum faceţi primul pss în
calitatea înaltă da Mitropolit, în Biajnl Istoric.
In orăşelul tinereţii E x . Voastre, în care V'aţi
format şi călit caracterul de preot mare şi de
mare român. Cunoaşteţi Blajul şl Blajul V i
cunoaşte şi Vă apreciază mult, V ă iubeşte
sincer şi Vă primeşte cu bucurie în haine de
sărbătoare. Binecuvântarea Domnului peste
acest prim pas şi harul Lui să Vâ î n s o ţ e a s c ă
toţi paşii din viaţa de Mitropolit, care viaţă
dorim să fie cât mai lungă.
Ne-am grăbit să V â întâmpinăm în acest
Ioc şi în numele Capitlulul, al clerului gremial
cum şi al tuturor institutelor de învăţământ
Nr. 38
Vei avea deci o grijă deosebită pentru preoţi şi
va trebui să supraveghesi cu o deosebită râvni
activitatea lor.
Depunând astăzi legiuitul jurământ, eşti i . n
tărit ca nou Episcop al Lugojului. In această
frumoasă misiune, să te însoţească şi să te tută.
rească harul Celui a lot Puternic şi urările
Mele cele mai calde.
*
Sfârşindu-se solemnitatea, M. S a a bine­
voit a reţine la dejun pe cei doi Arhierei
precum şi pe membrii guvernului şi pe pre .' 0
tul care a luat jurământul.
gr. catolice ne-am grăbit să V â exprimăm bu­
curia noastră, să depunem o m a g i i l e fireşti şi
să Vâ exprimăm cele mal calde urări pentru
o viaţă lungă si pentru o rodnică şi bineen-
vâatatâ activitate.
Excelenţa Voastră, fiţi bine venit în nu­
mele Domnului! Stăpâne întru mulţi ani!
In numele autorităţilor administrative rosteşte
cuvinte de bun sosit d. prefect al judeţului
Simion Gizdavu, iar sentimentele oraşului Blaj
lc tălmăceşte d, primar Gr. Pădurean, termenii
următori:
Înalt Preasfinţite,
Cu 14 ani în urmă, când v'aţi despărţit de
Blajul nostru, aţi lăsat regrete sincere în sufle­
tul populaţiei care Va stimat şi iubit mult.
Mâhnirea ce ne-aţi produs atunci s'a com­
pensat doar prin mândria pentru noi de a fi
fost înălţat la treapta de arhiereu un Blăjan. .
Astăzi, când Vă reîntoarceţi, 1. P. 8., in
calitate de conducător al întregei noastre Biserici
Unite, bucuria noastră a blăjenilor este deplină.
De acea în semn de neţărmurită dragoste
şi supunere fiască, Vă zicem: Bine aţi venit, şi
Intru mulţi ani Stăpânei
«=
Vădit impresionat
R ă s p u n d e Mitropolitul
Reverendisime, iubite Ştefane,
Ia numele capitlului mitropolitan, în no­
mele clerului gremial şl al tuturor institutelor
de învăţământ din B l a j , ai ţinut să-ţi mani­
festezi sentimenteie calde ale sufletului tău,
cu toată sinceritatea care te caracterizează.
Eu mulţumesc Ven. Capitlu şi tuturor
institutelor gr. cat. din Blaj, Cierului gremial
care a găsit un interpret atât de sincer, care
să-mi manifesteze dragostea lor.
Bine al spus, iubite Ştefane, că aici mi-am
petrecut cei mal frumoşi ani ai tinereţii şi ci
aici am clădit edificiul spiritual al sufletului
meu, desvoltând principiile pe care le-am
sorbit dela maica Roma. Şi lată-mă din noo,
din mila Proniei cereşti, reîntors la matcă co
toate greutăţile cari s'au pus deacurmezişnl-
De sigur, nu fără voia lui Dumnezeu, care »
voit astfel să ne pună la probă credinţa.
Şcoala Spiritului Sfânt e b a n ă ; ca să ne
lăudăm numai în Domnul; pentrucă virtutea
fundamentală a oricărui arhiereu este sme­
renia. Noi nu suntem nimic în faţa Celni de
b i t e
sus, care cârmueşte totul. Am venit, i n
fB
Ştefane, să mă consum ca o candelă pent
biserica noastră. N-am alt ideal decât să P°*
arma calea marilor mitropolit! ai Blajala'-
Cerşesc, în genunchi, harul lui Damnez*"'
pentruca să pot să-i urmez.
Fiţi asiguraţi, că veţi avea în mine on

ti care vă strânge pe toţi la sânul lai.
Troaca să iabim pe aproapele este doar'
1
rorjca fundamentală a evangheliei, alături
1
fnoranca iabirii lui Dumnezeu.
Mulţumesc pentra asigurarea colaborării
voastre, căci singur, de sigor, nu pot face mult,
l ca to\ll uniţi vom dace carul Bisericii
e
! astre Ia isbândă".
DO
De încheiere, I. P. S a mulţumeşte dlui
1
prefect şi dlui Primar pentru bunele sentimente,
cari l-au întâmpinat şi îi asigură de întreg
cU
I joueursul său pentru toate acţiunile ce duc la
! iubirea şi înălfarea neamului,
i *
In cortegiu impunător pleacă apoi Mitro-
poiitul, în trăsură înflorită, precedat de echipă
de cercetaşi, pe străzile pavoazate şi decorate,
pre biserica catedrală. Aici, în uşă, îl aşteaptă,
S reuşi să provoci şi să scobori la noi ajutorul,
ta strălucitoare odăjdii, soborul canonicilor. Un
nou cuvânt de bun sosit rosteşte II. Sa prepo-
jitul lacob Popa:
La i n t r a r e a în c a t e d r a l ă
înalt Preasfinţite Părinte,
Ua val de înalta şl sfântă bucurie stră­
bate astăzi inimeie tuturor credincioşilor sfintei
noastre biserici.
Ca toţii înălţăm imnuri de laudă atotpu­
ternicului Dumnezeu, pentrucă s'a milostivit
a trimite miresei sale, sfintei noastre biserici,
pe muit aşteptatul ei mire în persosna Inait
P. Sf. T a l e .
Ne bucurăm, pentrucă prin aceasta înce­
tează cu ziua de . azi vacanţa prelungită la
tproape doi ani a scannolai Sfintei noastre
mitropolii, şi care în timpurile grele, pe cari
le trăim, ameninţi, cu mnlte şi mari primejdii
biserica noastră, — ne bucurăm de altă parte,
pentrucă în calităţile înalte şi în virtuţile dis­
tinse ale I. P. Sf. T a l e allăm chezăşia deplină,
ca primejdiile şi greutăţile, cari vor veni asu-
şra bisericii noastre, vor li biruite şi înlătu­
rate.
Istoria ne este martoră, că biserica noas­
tră română onită ca Roma, chiar dela înce­
putul existenţei ei, a avut parte de multe
greutăţi şi de mari primejdii, din cart însă cu
ajutorai Tatălui Ceresc totdeauna a ieşit bi­
ruitoare. Ş i ajutorul acesta ceresc i-s'a dat în
arhiereii şi conducătorii ei vrednici.
1. p . Sf. T a In sfintele meditaţii zilnice
de sigur că adeseori Iţi aminteşti pe cei
12 înaintaşi ai I. P. Sf. T a l e în scaunul bise­
ricii noastre, cari toţi aa fost cucernici, ade­
văraţi apostoli, adevăraţi eroi şi dacă era ne­
voie, martiri ai cauzei bisericei, pe care o
oblădaiau.
Ei a a reaşit să biruiască toate dificul­
tăţile şi primejdiile, cari au lovit biserica, aşa
încât nu numai că au păstrat patrimoniul s -
cestei biserici, dar an şi sporit acest patri­
moniu docâud biserica la progres şi înaintare.
Mai mult decât atât, au reuşit să întărească
fi să conserve comoara cea mai preţioasă a
neamului nostru de pe aceste plaiuri, limba
românească şi conştiinţa naţională, în aşa
măsură, încât această comoară, acest patri­
moniu naţional a trecut şi s'a răspândit de
»ci dela Blaj şi la celelalte regiuni locuite de
români, iar când a sosit plinirea vremii, acest
Patrimoniu a constituit cea mai puternică
Pârghie la crearea României întregite.
1. P. S f . Părinte, timpurile, ce le putem
'ntrezărl în viitor, sunt din'cele mal grele şi
P'ine de primejdii pentru biserică. — Timpuri
m a
' grele poate, decât perzecuţlnnile din pri­
mele veacuri ale creştinismului. Timpuri dea-
df
eptul apocaliptice. ' faptele lor, ca să nu vă dau de ruşine ca şef
Ia ţări nu tocmai depărtate, de noi, bise-
H mânăstiri, opere de cultură şi «rtă, rea-
, , 8 l t
e în cursul veacurilor cu concursul bi-
B e r |
c l l , sunt incendiate şi distruse. Călugări,
UNIREA
preoţi şi episcop! sunt arestaţi şl ucişi. Ua
vifor cumplit şi sălbatec vuieşte ameninţător
în jurul nostru.
Patrimoniul nostru naţional e râvnit şl
pândit de duşmanii, cari ne îacunjoară.
Avem nădejde, că Domnul va îndepărta
dela no! primejdia acestui vifor.
Dacă însă el totuşi se va abate şi peste
noi, atunci tot Domnul ne va ajuta să-1 biruim.
Şl putem fi siguri, că ajutorai acesta biserica
noastră îl va avea ca şi în trecut în arhiereul
său, în I. P. Sf. T a .
Avem toată încrederea, că I. P. Sf. T a ,
prin cucernicia solidă şi lipsită de orice re­
zervă, prin calitatea de apostol, de adevărat
erou şi prin hotărîrea fermă de a fi, dacă se
va cere, martir al bisericii lui Hri6tos, vel
darul şi asistenţa activă aiui Dumnezeu, Vel
reuşi să trezeşti pe Hristos, care nu se poate
să părăsească nala bisericii noastre şi care
va porunci vânturilor şi valurilor să se liniş­
tească, aşa încât nala bisericii noastre va plnti
liniştită, sosind cu bine la limanul dorit.
Ia aceste gânduri întimpinâm pe I. P . S f .
T a cu cuvinteie din sf. evanghelic: „Binecu­
vântat celce vine întru numele Domnului".
Pasă I. P. Sf. T a , de ocupă tronai glorios
al acestei Biserici Catedrale.
Ocupâ-1 şi-1 stăpâneşte, spre mărirea lui
Damnezea, spre întărirea şi înaintarea nea­
mului şi a patriei române, spre binele şi fo­
losul sufletesc al nostru ai tuturor şi spre
cea mai înaltă fericire, mulţumire şi satisfac­
ţie sufletească a I. P. Sf. Tale, întru muiţi,
molţi ani!
R ă s p u n d e Mitropolitul
încep cu cuvintele ca cari ţi - ai terminat
cuvântarea. Ai rostit fraza evaogclică: „Bine­
cuvântat cel ce vine intru numele Domnului*.
— Frază malt cuprinzătoare, lapidară, care
spâne atât de malt. Spune, că n'am venit în
mijlocai vostru în numele vanităţii lumei a-
cesteia, nici în numele vreunui partid politic,
ci a trebuit să viu, precum am şi venit în
nomele crucii iui isas Hristos, „acela, care
este capui bisericii: lins Hristos, stăpânul ce­
rului şi al pământului".
Am venit în numele evangheliei, dra­
gostei preconizate de Isus Hristos, pentrucă
după puterea harnici dumaezeesc să actualizez
doctrina-1 domnezeeascâ. In realizarea ideală
a doctrinei şi vieţii lai Isas Hristos, care este
calea, adevărul şi viaţa. — Iată în numele cui
am venit.
Cine ancorează în Isus Hristos, aceia nu
se teme de viforele lumii acesteia. Merge
dacă e nevoie, fie şl la eşafod. Şi mă volu
duce, cu inima şi cu sufletul senin, de va fi
nevoie. N'am nici o ambiţie, ci singur numai
de a servi altarul Bisericii iui Isas Hristos şi
altarul neamului.
Primejdii malte se arată şi mulţi vreau
aă dârime biserica lai Isus Hristos. — Isus
Hristos parecă însuşi doarme în corabia B i ­
sericii. Ci el veghiază, totuşi; şi atunci nici
curajul nostru nu-i iertat să scadă nici o clipă.
Simt povara ce apasă umerii mei. Dar
sab conducerea laminată a armanului Sf.
Petru, Pastoral saprem, vom Isbuti să ducem
corabia lai Isas Hristos spre liman ncrăstur-
nst de mântuire.
Ai pomenit, 11-me DlePrcpozit, pe cei 12
Iluştri înaintaşi ai scaunului mitropolitan. B i n e
al făcut, că i-ai pomenit, pentrucă să mă î m ­
bărbătez şi eu, lnsplrându-mă din viaţa şi
al Bisericii noastre.
Cerşesc în genunchi harul Spiritului
Sfânt, pentrucă sa mă ocrotească pe mine şi
Pag. 6
colaboratorii mei, pentrucă astfel să ne jertfim
timp şi suflet pentru Biserica noastră.
Darul lui Dumnezeu să se coboare a-
supra tutaror fiilor mei, ca să Increităm în
analele Bisericii noastre pagini de glorie, mă­
rire, şi ca să ne putem dărui viaţa pentru B i ­
serica Iul Isus Hristos.
Aşa să ne ajute Damnezea!
*
Intrând în catedrală, Mitropolitul cele­
brează, cu mare asistenţă, Vecernia împreunată
cu Litie, după încheierea căreia s'a dus Ia re­
şedinţa sa.
Sâmbătă 19 Septemvrie
La ora 8V2. clerul sosit Ia număr mare
s'a întrunit in catedrală. S'a format soborul im­
punător al concelebranţilor; apoi pleacă în
procesiune la reşedinţa mitropolitană şi conduc
pe arhiereu, la biserică, în răsunător dangăt de
clopote.
Adânc emoţionat, mitropolitul s'a oprit la
Scaunul împărătesc şi, potrivit ceremonialului,
B'a proclamat pe sine drept nou numit şi pre­
conizat arhiepiscop şi mitropolit. Păr. vicar
capitular i a predat cheia sfintei biserici cate­
drale. — Mitropolitul se roagă în genunchi, iar
corul intonează: «Imparate ceresc...*
De pe scaunul din presbiteriu, Mitropoli­
tul porunceşte să se citească scrisorile de nu­
mire. — Păr. diacon Dr. 1. Crisiea citeşte mai
întâi următorul decret regal:
CAROL al Il-lea,
Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională
Rege al României,
La top" de fată şi viitori, sănătate:
Asupra raportului ministerului Nostru secretar de
Stat la Departamentul Cultelor şi Artelor Nr. 141.973
din 1936;
Având în vedere dispoziţiunile art. 27 din legea
peatru regimul general al cultelor, promulgată prin
I. D. R. Nr. 1.093 din 12 Aprilie 1928;
Având în vedere notificarea Nunţiaturii Aposto­
lice din România, cu Nr. 4.420 din Septemvrie 1936;
Având în vedere dispoziţiunile art. II din Concor­
datul promulgat cu I. D. R. Nr. 1.711—1929, publicat în
Monitorul Oficial Nr. 126 din 12 Iunie 1929,
Am decretat şi decretăm:
Art. I. Se aprobă numirea Prea Sfinţiei Sale Dr.
ALEXANDRU N1COLESCU, în demnitatea de Arhiepi­
scop şl Mitropolit al Arhidlecezei unite române de Alba-
Iulia şi Făgăraş.
Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la De­
partamentul Cultelor şl artelor este însărcinat cu adu­
cerea la îndeplinire a dispoziţiunilor prezentului decret.
CAROL
Ministrul cultelor şi artelor
VICTOR IAMANDI
. Nr. 2.069
Al doilea diacon, păr. Dr. S. Jodoran ci­
teşte latineşte, iar. păr. Cristea româneşte ur­
mătoarele bule de numire, venite dela Sfântul
Scaun:
C ă t r e Mitropolitul
PIUS Episcopal, robul robilor lai D u m ­
nezeu, Venerabilului frate ALEXANDRU NI-
COLESCU, până în prezent Episcop al L u g o ­
jului în România, ales Arhiepiscop de Făgăraş
şi Alba-Iulla, mântuire şi binecuvântare a p o s ­
tolică.
Eternul Principe al Păstorilor c o n c e -
zând amilinţei noastre slujba de a cârmui,
de-a păstori şi d s - a governa întreaga Biserică,
avem datorinţa să ne îngrijim cu zel, ca tu-
turor bisericilor astfel de Capi să li-se pună,
cari nu numai că ştiu, ci şi vreau să păsto­
rească turma Domnulni spre mântuire. Dupăce
aşa dară biserica Metropolitană de Făgăraş şi
Alba lulla de ritul greco-româu unită cu sfânta
Biserică romană, prin moartea Arhiepiscopului
VASILE SUCIU de fericită pomenire, a rămas
văduvită de păstor, cumpănind Noi sfatul V e ­
nerabililor Noştri Fraţi Cardinali al sfintei
Biserici Romane, c a patere apostolică te d e s -
 Pag. 6
legăm de legătura bisericii Catedrale a Lugo­
jului ţ i te transferăm Ia B i s e r i c a Metropoli­
tană de Făgăraş şi Alba Iulia, constituindu-te
pe tine Intru Arhiepiscop şi Păstor, încredin-
ţându-ţi toată deplina grije, cârmuirea şi ad­
ministrarea in cele spirituale şi temporale,
cu toate drepturile, sentinţele, sarcinile şi da-
torinţele pastorale, Împreunate cu această
slujbă.
Voinţa ne este mai departe, ca iropll-
nlndu-se şi Celelalte prescrise de canoane,
înainte de preluarea canonică a Arhldiecezei,
să faci profesiunea credinţei şi jurământul
după formele anexate, înaintea oricărui episcop
catolic, aflător în dragoste şi în legătură cu
scaunul Apostolic, pe care-1 vei voi, şi aceleaşi
formule ori alte exemplare ale lor, iscălite de
tine şi de numitul episcop şi provăzute cu
sigil, le vei înainta cât mal fără întârziere,
Sacrei Congregaţiuni pentru Biserica Orien­
tală. Prin scrisoarea de faţă dăm totodată şi
dreptul şi porunca Episcopului ales de tine,
c a în numele nostru să primească jurământul.
Suntem de neclintită speranţă şi avem deplină
încredere, că prin ajutorul Domnului, Biserica
de Făgăraş şi Aiba Iulia, condusă prin râv-
na-ţi pastorală şi prin rodnicileţl nizuinţe,va
creşte şi va înflori şi în c e l e spirituale şi în
cele temporale.
Roma.CastelgandoIfo anul Domnului 1936,
ziua a 29 alunei August, anul al 15 al pontifi­
catului nostru.
C ă t r a Capitlul mitropolitan
PIUS Episcopul, robul robilor lui D u m ­
nezeu, Capitlului bisericii mitropolitane, Cle­
rului şi poporului Arhidiecezei de F ă g ă r a ş şi
Alba-Iulia, mântuire şi binecuvântare aposto­
lică. Cumpănind Noi sfatul Venerabililor noştri
Fraţi Cardinali ai sfintei biserici romane, pe
Venerabilul Frate ALEXANDRU NICOLESCU
până în prezent E p i s c o p al Catedralei bisericii
din Lugoj în România, cu autoritatea aposto­
lică 11 deslegăm de legătura acestei biserici
şi la văduvită noastră biserică mitropolitană
de Făgăraş şi Alba-Iulia, pe acelaş l-am pus
de Arhiepiscop şi Păstor al aceleia. Drept-
aceea Vă indemnăm pe voi toţi şi Vă îndato­
răm ca pe numitul Alexandru ales Arhiepiscop,
primlndu-1 cu supunere şi dându-i onoarea
cuvenită ca unui părinte al sufletelor voastre
să-1 ascultaţi după datorinţă şi ş i vă supu­
neţi sfaturilor şi mandatelor mântuitoare ale
aceluia, aşa ca să vă bucuraţi împrumutat
aflând el în voi fiii devotaţi, iar voi într'ânsul
Părinte binevoitor. V r e m mai departe şl or­
donăm ca sub îngrijirea şi sub îndatorirea
Ordinarlatului care administrează acum Arhi­
dieceză voastră să se c i t e a s c ă publice a c e s t e a
scrisori ale noastre atât în prima şedinţă c a ­
pitulară care se va ţine după primirea acestor
scrisori, cât şi de pe amvon în însăşi biserica
mitropolitană cu prilejul primei zile de săr­
bătoare legată pentru popor. Castelgandoifo
anul Domnului 1936 ziua 29-a a lunei August
anul al cincisprezecelea al Pontificatului nostru.
Către episcopii s u f r a g a n i
PIUS Episcopul, robul robilor lui D u m ­
nezeu, tuturor Venerabililor Fraţi Episcop!
sufragani ai Bisericii Metropolitane de F ă g ă r a ş
şl Alba Iulia, mântuire şi binecuvântare apos­
tolică.
La sfatul Venerabililor Fraţi Cardinali ai
sfintei Biserici Romane, pe Venerabilul Frate
ALEXANDRU NICOLESCU, până în prezent
Episcop al Bisericii Catedrale din Lugoj în
România, astăzi, cu [putere apostolică, l-am
deslegat de legătura acestei Biserici şi la vă­
duvită noastră Biserică Metropolitană de F ă ­
g ă r a ş şi Alba Iulia, pe acelaş l-am pus de ar­
hiereu şi Păstor al aceleia. Drept a c e e a Vă
UNIREA
Bucuria diecezelor suf ragane
Pastorala Psf. IULIU ai Clujului
Scaunul mărit al Mitropoliei Blajului, din
hotărîrea Proniei cereşti şi numirea Sfântului
Părinte Papa Pius XI al Romei eterne, are S t ă ­
pânul său, îa persoana Excelentisimului fi
înalt Prea Sfinţitului Părinte Dr. ALEXANDRU
NICOLESCU, Episcopul Lugojului.
Arhidieceză de Alba-Iulia şi Făgăraş pri­
meşte pe doritul său Arhiepiscop, iară Pro­
vincia noastră bisericească de Alba-Iulia şl
Făgăraş pe Mitropolitul său.
Bacuria este pentru întreaga noastră B i ­
serică română unită cu Roma şt aceasta bu­
curie este a neamului întreg.
înalt P r e a Sfinţitul Părinte Mitropolit
intră în şirul marilor înaintaşi, cari şi-au înscris
pe veci numele in istoria Bisericii Domnului
şi în istoria neamului, în deplina putere a
bărbăţiei, cu sufletul mare, împodobit cu a l e ­
sele virtuţi ale minţii şi ale inimei, chezeşuind
ducerea mai departe a strălucitei tradiţii stră­
bune, de creaţie spirituală.
In ceasul de mare încercare pentru su­
fletul neamurilor, prin înalt Prea Sfinţitul M i ­
tropolit, Blajul va putea dărui neamului, mai
departe, sufiet şi viaţă, Întemelndu-I, nebiruit,
pe piatra credinţei. Mitropolitul nostru înalt
Prea Sfinţit se va putea rezlma, totdeauna, pe
întregul Episcopat, acum şi el întregit, prin
numirea Ilustrisimulul şi vrednicului c a n o n i c -
prelat Dr. IOAN BĂLAN, de Episcop al Lu­
gojului. Un suflet şi un trup in aceeaşi lucrare,
una şl nedespărţită, spre mărirea lui Dumnezeu
şi înălţarea morală a neamului.
Eparhia de Cluj-Gherla întreagă, Vene­
ratul Cler şi poporul credincios întreg, închi­
năm, în numele Domnului, dragostea noastră
înalt Prea Sfinţitului Mitropolii ALEXANDRU.
Caldă să se înalţe din sufletele noastre
rugăciunea de preamărire şl mulţumită: „Mă­
rire întru cele de sus lui Dumnezeu şi pe pă­
mânt pace între oamenii de bunăvoire* (Doxo-
logia cea mare), în ziua instalării Sale, care
va avea loc Duminecă în 13 1. c , sunând
prealungit clopotele tuturor bisericilor, la
amiaza acelei zile luminate.
Să regăm cu stăruinţă pe Atotputernicul
poruncim c a aceluiaş Mitropolit ales, Ale­
xandru, să-i daţi datorita supunere şi cinste,
amlsurat sfintelor canoane, astfel ca buna
înţelegere dintre voi şi el, să dea roade bogate
spre binele sufletelor.
Castelgandoifo anul Domnului 1936, ziua
a 29 a lunei August, în anul al cincispreze­
celea al Pontificatului nostru.
* de-a realiza toate nădejdile, pe cari biserica S
La încheierea foii, solemnitatea continuă
c u : omagiile clerului, urmând o cuvântare a Vi­
carului capitular, căruia îi răspunde Mitropo­
litul. — In numărul viitor vom da textul a-
cestor cuvântări impresionante.
Deocamdată mai remarcăm atâta, că în­
treaga solemnitate s'a desfăşurat în faţa unui
public mare venit din toate părţile bisericii
noastre. Guvernul e reprezentat prin dnii mi­
niştri V. Iamandi, Valeriu Pop şisubsecr. Aure-
Han Bentoiu. Nunţiatura e reprezentată prin
Msgr. Sensi, episcopia rom. cat. de Alba-Iulia
prin E x . Sa ep. coadjutor Vocburhner. — Toţi
Preasflnţiiii noştri Arhierei au trimis delegaţii
de canonici, pentru a fi prezenţi la serbarea
care, la încheera foii, e în plină şi înălţătoare
desfăşurare.
Nr. 38
Dumnezeu, acum şi Ia toate pomenirile loj. B
beîor, la locul indicat, să reverse bogăţia chu
rului ceresc peste Alesul Său, întărindu-1 î
n
cârmuirea Bisericii Sale întru lungime de zile
drept îndreptând cuvântul Adevărului Său. '
Intru mulţi ani Stăpâne!
II.
Cuvântul P. S, Sale ALEXANDRU armară
mureşului
[...] In persoana Excelenţei Sale Epi n SC
pului Dr. ALEXANDRU NICOLESCU, Arhi"
dieceza Blajului primeşte pe noul său Arhi-
păstor mult aşteptat, iar Provincia noastră
bisericească de Alba-Iulia şi Făgăraş p con­ e
ducătorul său cu putere şi autoritate de Mi­
tropolit.
Anunţând Veneratului Cier eparhial a-
ceasta veste îmbucurătoare, mulţumim bunului
Dumnezeu că s'a milostivit să scurteze vremea
aşteptării pline de multe frământări păgubitoare
şi omagiem, cu fiiască supunere, înţelepciunea
Sf. Părinte al R o m e i , care a ştiut să înlăture
din calea acestei numiri tot ce ar fi putut pre­
judicia interesele de viaţă ale Provinciei noastre
bisericeşti.
Născut în Tulgheş la 6 Iulie 1882, noul
mitropolit al Blajului şi-a făcut studiile liceale
la Reghin şi Blaj, iar cele teologice în Institutul
pontificiu de Propaganda Fide, unde a luat
doctoratul în filozofie şi teologie. întors la Blaj
în 1904, face acolo pe profesorul de teologie,
trecând apoi de secretar mitropolitan, pentruca
iu 1916 să ajungă canonic, iar în 1922 Episcop
al Lugojului. Intre timp a petrecut 2 ani in
America, misionar al credincioşilor noştri de
acolo, iar în timpul refugiului mitropoliei la
Oradea, a făcut la Blaj pe vicarul general sub­
stitut.
Bine cunoscut in toată ţara din tot ce-a
făcut, pe atâtea terenuri, pentru biserică şi neam,
noul mitropolit, Alexandru al II-lea aduce pe
scaunul dela Blaj întreg prestigiul unui arhiereu
cărturar de o viaţă preoţească nepătată, de o
mare putere de muncă, de un neţărmurit de­
votament pentru biserica Domnului şi de o
caldă iubire de neam, cari i-au călăuzit întreagă
viaţa. Obţinând la sinodul de candidare dela
7 Maiu 1935 marea majoritate a voturilor celor
mai de seamă reprezentanţi ai bisericei noastre,
noul mitropolit, al cincilea în serie, vine 1»
Blajul marilor săi înaintaşi cu zapisul de încre­
dere desăvârşită a acelora pe cari e chiemat
să-i conducă de acum pe căile binelui vremel"
nic şi a mântuirii de veci. Mai întrunind ap 01
încrederea deplină a Sf. Scaun şi a factorilor
cu cădere.ai ţării, înalt Preasfinţitul Mitrop°W
Alexandru va avea, suntem siguri, şi put' l* n
1
neamul le pune într'ânsul.
In acest înţeles li spunem în numele E*
6
parhiei Maramureşului: Intru mulţi ani, Stăpân
* * * riiS*
In legătură socotim a fi potrivit să <"
punem1. următoarele:
In prima Duminecă ori sărbătoare dup*
0
primirea acestui ordin circular, se va an" ^
credincioşilor numirea făcută, oficiindu-se
sfârşitul sf. liturghii, drept mulţumită, DoXolog
cea mare. «
r e l
2. In ziua instalării dela Blaj — c » ^
s e
nu e fixată, dar se va afla din gazete —
trage la amiazi, timp de un sfert de ceas,
potele tuturor bisericilor. ti i0
3. Începând cu ziua instalării se va »
in toate locurile prescrise de cărţile
înalt Preasfinţitul mitropolit Alexandru.

4. In prima zi liberă după instalare, Ve­
xatul' Cler eparhial e rugat să aplice o sf.
j/iurgbie ia intenţiunea noului mitropolit.
pelerinaj Ia mănăstirea „Strâmba".
p în an creşte puterea de atracţie du­
fn a n
hovnicească a mănăstire! .Strâmba", situată
¡ntr'o minunată poiană a jud. Someş. La ziua
Sf. Cruci" din a c e s t an, valurile pelerinilor
cari au orcat pitoreasca vale de mante ce
dace la mănăstire s'a apropiat de 15.000. Vin
din depărtări, zile şi nopji întregi, până şi
din văile Maramureşului, cete-cete de creş­
tini cucernici, cu priviri scăldate în evlavie
ţi ca o impunătoare concentrare întipărită pe
fefe. Vin cu steaguri, cu prapori, ca icoane
în frunte, rugânndu-se mereu şi cântând mă­
ririle Domnului.
Preasfinţitnl Mia al Clujaini, ca în toţ
anii, a fost şl astă dată în mijlocul lor. A
pontificat o înălfătoare liturghie arhierească,
la care a cuminecat peste 8 0 0 credincioşi şi
a rostit o puternică predică despre „puterea
sfintei Cruci". Şi după atâtea daruri spirituale
împărţite cu mână largă, n'a uitat să distrlbue,
prin secretarul său, şi milă materislă infir­
milor numeroşi adunaţi la praznic.
Văzând Preasfinţitul cum an de au creşte
număra! pelerinilor, a şi decis să înzestreze
mănăstirea cu toate cele necesare pentru adâ-
postirea mulţimilor ostenite şi însetate după j Ora 6 — : M u z i c a p o p u l a r ă din B r a t e i u ,
apa mântuirii. Se vor face, deci, clădiri de "
adăpost, o casă pentru preoţi, cabine pentru
spovedanii. Pentru toate s'au ales şi desemnat
de pe acum locul unde se vor ridicai. Şi se
vor ridica, de sigur, sub priceputa oblăduire a
Pâr. Canonic Dr. Victor Bojor, administrato­
rul de până acum al mănăstirii dela Nicula-
Ban .e Domnul, şi va da haruri bogate
si in acest Ioc de rugă şi de închinare, în care
se preasiâveşte Crucea sa făcătoare de minuni!
Bucureştii: ostrov american, mutat
In E u r o p a . — După cam cetim în zis ral
America din Cleveland-Ohlo ( 2 5 . 7. 36), d. Ai.
Nakşa, ministrul Letoniei pentru Praga, Bel­
grad şi Bucureşti, provestind impresiile sale
din Capitala României unui corespondent al
ziarului cehoslovac Segodnia, a avut cuvinte
măgulitoare la adresa Bucureştilor şi a nea­
mului nostru. Căci iată ce a spus numitul mi­
nistru leton:
„Bucureşti e un oraş caracteristic şi de
seamă prin viaţa şi populaţia sa. Capitala
României poate fl numită un ostrov american
transportat In Europa. In timpul din urmă
dispar cartiere întregi, în locul cărora apar
blocuri grandioase după tipul caselor ameri­
cane şi construite potrivit ultimelor cerinţe
tehnice. Uliţele Bucureştilor sunt foarte ani­
mate. Populaţia e pestriţă. S e pot vedea femei
loarte elegante şi costume naţionale cusute
cn multă artă. Lucrul acesta dovedeşte c ă s ă -
tencile române au gust şi înţelegere pentru
ornamentul artistic".
Ţinând să cunoască şl satele noastre cu
Poporul lor, a rămas impresionat şi de aces­
t a . „Am impresia, — zice dânsul — că agri­
cultorul român e econom, ştie să trăiască din
C l o a c e modeste şl poate să-şl organizeze
4|
tfel viaţa, încât s i fie mulţumit de dânsa.
Am trecut prin regiuni mănoase româneşti, Ora 8'- m â n e ş t i d i n B l a j .
l m
văzut Carpaţil, regiunile petrolifere şi am
emirat excepţionala bogăţie naturală a Ro­
mâniei-.
p
e lângă atâtea cuvinte de hulă, apre­
cierile a c e s t e a desinterésate ne cad nespus - 1 1 -
e
bine ş] ie încrestăm cu bucurie.
OM IRÉA
Programul
serbărilor jubilare ale „Astrel" cultu­
r a l e , Ia 75 a n i d e l a înfiinţare, c a r i s e
vor finea la B l a j , în zilele d e
19-21 Septemvrie 1936
Sâmbătă în preziua adunării generale
19 Septemvrie 1936
Ora 1647: P r i m i r e a C o m i t e t u l u i C e n t r a l
în gara B l a j .
„ 17-—: I n a u g u r a r e a P a l a t u l u i C u l t u r a l .
„ 18 —: Ş e d i n ţ a i n t i m ă a p r e ş e d i n ţ i l o r
d e d e s p ă r ţ ă m i n t e , cu următoa­
rele 2 referate: a) d. Dr. Nlcoiae
Căllman „Şcoala ţărănească a „As-
1 trel"; b) d. Alex. Lupeanu „Ziua
Astrel".
„ 20—: Tradiţionala seară de cuno­
ştinţă.
„ 2130; Ş e d i n ţ a s e c ţ i e i m e d i c a l e şi
b i o p o l i t i c e , cu următoarele 2 re­
ferate: a) d. Dr. Pompiliu Nlstor
„Organizarea sanitară rurală"; b)
d. Dr. C. Rada „Problema spitalelor"
Ziua adunării generale
Duminecă 20 Septemvrie 1936
deşteptarea.
„ 8—: S e r v i c i u l divin în b i s e r i c i l e r o ­
m â n e ş t i d i n B l a j şi d e s v e l i r e a
p l ă c i i c o m e m o r a t i v e a M. S .
Regelui în catedrala Mitropo­
liei.
„ 1 1 — :Şedinţa I, cu următoarea or­
d i n e d e z i ; 1. Deschiderea adunam
generale. 2. înscrierea delegaţilor pre­
zenţi al despârţămintelor. 3. înscrie­
rea şi salutul "delegaţilor. 4. Rapor­
tai general al comitetului central pe
1935—36. 5. Alegerea comlsiunilor
pentru: a) Examinarea raportului
general pe 1935—36. b) înscrierea
de membri noui; c) Examinarea pro­
punerilor Intrate în termea regle­
mentar; d) Alegerea comitetului de
ceesori pe 1936—37; e) Alegerea
membrilor secţiei şcolare pe timp
de 4 ani.
O a 12 30. V i z i t a r e a e x p o z i ţ i i l o r .
„ 1330: B a n c h e t u l oficial.
După prânz:
Ora 15'—: C o r t e j e t n o g r a f i c , c o n c u r s d e
căluşeri şi producţiile Şoimilor,
pe Câmpia Libertăţii.
18 30: Ş e d inţa festivă a secţiilor ştiin-
ţ i f i c e - l i t e r a r e : Conferinţa D-lui
Ministru Al, Lapedatu despre: „Ma­
nifestul revoluţionar din 1885".
21—: Festivalul artistic u r m a t de
B a l u l „ A s t r e i " . Festivalul începe
cu conferinţa d-lul Liviu Rebreanu
despre Coşbuc.
Ziua a doua a serbărilor
Luni, 21 Septemvrie 1936.
; S e r v i c i u l divin în b i s e r i c i l e r o ­
: Şedinţa a Il-a a preşedinţilor
. 10-
de despărţăminte (continuarea
discuţiilor asupra referatelor din I.zi)
Ş e d i n ţ a I l - a p l e n a r ă cu urmă­
toarea ordine de zl: 1. Rapoartele
comlsiunilor alese în ziua precedentă
şi al comitetului de cenzori
Pag. 7
cenzurarea socotelilor pe anul 1935
ale Asoclaţlunil şi pe anul şcolar
1935—36 ale internatului de fete şl
asupra proiectului de buget pe anul
1937 al Astrel. 2. Fixarea locului
pentru adunarea generală din anul
1S37. 3. Dispoziţii pentru verificarea
procesului verbal al «dunării generale»
„ 16—: Festivalul ţărănesc (teatru, c o ­
ruri, producţiile şoimilor).
Programul festivalului artistic
ce va avea loc în sala mare a Palatului Cul­
tural, duminecă în 2 0 Sepl. 1936, ora 21 precis
1. Gh. Enescu: Rapsodia Română, executată
de orhestra Opere! Române din Cluj. Diri­
jează d. Jean Bobescu.
2. C. Saent-Saens: Arie din „Samson şi Dallla",
D-na F. Pfteiu-Grorgescu.
3. Fl. Fotow: Arie din opera „Martha", Dl Dr.
T. Spătaru.
4. G. Rossini: Arie din opera „Bărbierul din
Sevllla", D-şoara Valentina Creţolu.
5. Iuliu Mureşanu: Suita Română (Dans ţă­
rănesc. Bocet. Vara pe câmp. Ca Ia ospeţe.
Colindă. Adunarea la j o c ) , executată de or­
hestra Operei Române din Cluj. Dirijează
d. Ialiu Mureşanu.
6. iacob Mureşanu : „Constantin Brăncoveanul",
poem dramatic pentru cor bărbătesc cu soli
şi orhestră. Corul Academiei teologice din
Blaj. Solişti: dd. G. Slmionescu, L. Popovicl
şi A. Almăşanu. Orhestra Operei Române
din Cluj. Dirijează d. C. Cherebeţla.
7. T i b . B r e d i c e a n u : „La seceriş" Icoană
dela ţară într'un act.
PREMIERĂ. Direcţia muzicală: Dl Jean
Bobescu. Direcţia de scenă: DI M c . Brelan.
Maestru de cor: Dl H. Klee. Maestră de balet:
D• na Gh. Stanclu.Prlm-regisor:DlM. Georgescu.
PERSOANELE:
Stanca (soprană) . Dş. V. Creţoiu
DrSguş (tenor) Dl Dr. 2. Spătariu
Moş Gligor (bas) Dl L. Popovici
Viţa (soprană) D-na I. Piteiu-Georgescu.
Floarea, mama Stancuţei D-na A. Ducu
Vintilă, vătaf de căluşeri . Dl I. Marcu
Primarul . . . . D-l Tr. Oavrilescu
Primăriţa . . . . D-na E. Bretan
Sandu Dl N. Robescu
Ioniţă, fratele Stancuţei . • * *
Ţărance şi ţărani (tineri, bătrâni, copii). Acţiunea se
petrece in Banat. Timpul prezent.
De încheiere; „Deşteaptă-te Române", cor
şi orhestră, dirijat de Dl libertu Brediceanu.
P o r s o n a i s . Preaven. Ordinariat al Clu­
jului a ridicat pe păr. loan Irimies din Fioreşti
(Cluj Mânăştur) la rangul de protopop-onorar;
iar pe nou hirotonitul păr. Ilarie Cocoară 1-a
numit administrator parohial la Suciul de j o s
(distr, Lăpuşului).
— P. Vcn. Ordinariat al Maramureşului, a
trecut în rândul preoţilor deficienţi, la cerere,
pe păr. Victor Ssilaghi, paroh, protopop on. în
Valea Vinului (distr. Seini); pe păr. Liviu Bîr-
lea din Băiţa-Sălaj 1-a numit adm. parohial La
Tur (Ţara Oaşului); pe păr. A. Ardelean din Glod
la Valea Chioarului (Chioar); pe păr. Gheorghe A
%
Costin, actuar la serviciulgadministrativ 1-a nu­
mit adm. parohial la Chvusbaia, locul de actuar
ocupându-1 clericul absolvent loan Filip. Tot
administratori parohiali au fost numiţi şi nou-
hirotontţii Părinţi: Dumitru Merea, la Băiţa
(distr. Silvania); Victor Achxm la Cuţa (Satu-
Mare); Grigore Pop la Glod (Iza); Mihai Pop,
despre preot II la Odoreu (Satu-Mare).
 Pag. 8 ÜNIREA

— Acelaşi a numit cateheţi la şcolile pri­ Telefonul „Unirii" B O T

mare pe clericii absolvenţi: Ioan Muntean la ^ ATUl<

nn P # ^re s'a urcat
Baia Mare; Aurii Setei la Sighet şi Vasile Pop Dr. R. CInj. Am primit abonamentul pe 1936. Blaj *» dimineaţa zilei de
la Satumare. Ofieiul parohial, Dnbricioneşti. Chităm primirea in tren U* d ş a l ă , a luat cu
i n g v e
abonamentului pe 1933. c

D e p r i n d e r i s u f l s t d ş t l l a CiuJ. Preoţii 11 Sept- -• *' i n ă , este rugat

s t r ă a 0
Oficiul parohial, Dragsina. Confirmăm primirea
din districtele Cluj, Cluj-Mânâştur, Someş, abonamentului pe anul curent. „e in o gea*» ^ BÂRNA, oomfca*
v

Lăpuş, Gârbău şi Bucium (150), precum şi
clerul gremial din Cluj şi profesorii de religie
ai eparhiei, au trecut prin baia exerciţiilor spi­
rituale, împărţiţi în două serii, ei au ascultat,
în zilele de 24—28 August, respectiv 31 Au­
gust— 4 Septemvrie, cuvântul cald al cunos­
cutului orator Dr. Octavian Domide, vicarul ge­
neral al eparhiei, conducătorul priceput al e-
xercifiilor. Iar de incheere, Preasfinţitul
care a participat în rând cu preoţii la amân­
două seriile de predici, le-a adresat fiilor săi
sufleteşti alese cuvinte părinteşti, arătând calea
pe care ostaşii lui Hristos vor duce la biruinţă
steagul evangheliei eterne. Păr. protopop al
Gârbăului Demetriu Mureşan, in numele exer-
citanţilor din seria I, păr. Dr. IU Mălai pentru
cei din a ll-a, au tâlcuit sentimente de gratitu­
dine şi adânci omagii Arhiereului iubit şi ora­
torului desăvârşit cari le-au dat acest minunat
prilej de primenire sufletească. Distinsului con­
ducător al exerciţiilor, păr. Dr. 0. Domide i-au
oferit, în semn de recunoscătoare amintire, o
cruce de argint şi o frumoasă vază de fiori.
B u c u r i e m a r e T n t r ' u n s a t m i c . Ia
Coldău (Someş) să tot avem 40 familii unite.
Puţini ia număr, dar mari la suflet, credincioşii
noştri, conduşi de râvna păr. Nicolae Oprea nu
s'au odihnit până nu şi-au durat şi ei un fru­
mos locaş de închinare şi înălţare sufletească.
— Mare le-a fost bucuria, că Sâmbătă şi Du­
mineca trecută, în 12—13 Septemvrie a coborît
în mijlocul lor Preasf. luliu al Clujului care a
consacrat noua biserică. L-au şi primit cu în­
sufleţire nespusă: cu echipe de călăreţi, cu porţi
de triumf, cu flori şi cuvântări însufleţite. —
S'a mobilizat jurul intreg, ca la 5000 de oameni,
cari au sosit cu toţii, cu prapori şi cu preoţi
în frunte, să-şi vadă Arhiereul iubit şi să ia
parte la bucuria fraţilor lor din Coldău. — Ia
schimb au dus cu ei, cu toţii, amintirea unei
zile minunate. Au văzut slujbe pompoase şi au
căpătat dela Păstorul lor îndemnuri şi poveţe
de viaţă creştinească pline de avânt, de putere
şi de căldură. O hrană sufletească aleasă, care
îi va ţinea tari în mijlocul furtunilor acestui
veac înşelător.
N u m ă r u l z i a r e l o r din i u m e a l a r g ă .
După o statistică publicată la MüacheD, — cum
e informat »Osservatore Romano« din 5. 8. 36
— irlanda, la o populaţie de circa 3 milioane,
are 18 cotidiane; Elveţia 3 4 0 ziare la cam 4
milioane locuitori. In Statele Unite.pentru cele j
aproximativ 130 milioane de cetăţeni apar 2263
ziare, Mexico are 82 cotidiane pentru 18 mi­
lioane mexicani, iar Canada 102 pentru 11 mi­
lioane canadezi. In Brazilia ies 2 5 0 cotidiane;
în Argentina 2 0 0 ; în Chile 8 6 ; în Peru 150.
Statele europene, sub acest raport, se prezintă
aşa: Anglia cu 1363 ziare; Germania cu 3 2 0 0 ;
Franţa cu 357; Spania cu 350; Italia cu 8 6 ;
Olanda cu 8 5 . In lumea întreagă se tipăzesc
cam 50.000 cotidiane.
Camera de muncă din Arad, aduce la cu­
noştinţă tuturor Întreprinderilor comerciale şi Industriale
din judeţul Arad, Hunedoara, Alba şi Tr. Mică că in
conformitate cu dispoziţiunile art. 6 din legea pentru
Înfiinţarea consiliului superior economic şi organizarea
camerilor profesionale sunt obligate să Înainteze spre
Înregistrare contractele de muncă, (angajamente de ser­
viciu incheiate cu funcţionarii) în aceasta categorie in­
tră toate persoanele enumerate de art. 2 din sus zisa
lege şi art. 7 din legea jurisdicţiei muncii angajaţi în
acestea întreprinderi. Preşedinte, Moldovan, Secretar,'
Hirceaga.
M. Fărcădfn. Am primit 100 Lei, abonament pe restitui di** sibiu, dela care îşi
i i e i
jumătatea a doua a anului 1935. e
Parohia Ghida. Chităm primirea abonamentului va reprim* o P
pe 1936.
P. Giorocuta. Am primit 300 Lei. Achitat până Ta
30. VI 1935.
B. Lupeni. Primit 300 Lei. Achitat până la 30-
VI 1935.
Oficial parohial Mesteacăn. Am primit abona­
mentul pe 1934.
€th. Siria. Am primit abonamentul pe anul curenf
luliu, Oficiul parohial Lintea-mare. Am primit suma
trimisă.
B. Ţaga. Chităm primirea abonamentului pe 1936.
L. Tarna-mare. Am primit sbonamentul pe 1935.
Oficiul parohial Sântioana (Năsăud). Achitat
până la 31 XII 1932.
Oficial parohial Agrij. Am primit 400 Lei. A-
chitat până la 21. XII 1935.
Biserica Aninoasa. Primit 450 Lei. Achitat până
la 31. XII 1935.
Oficiul parohial Orăştie. Chităm primirea sumei
de Lei 500. Abonamentul este achitat până la 30. VI 1933.
Oficiul parohial Visag-Severin. Cu suma trimisă,
abonamentul e aranjat pârlă ia 30. VI 1933.
L, Mureşenii Bărgăulni. Confirmăm primirea a-
bonamentului pe 1935.
Biserica Jucul de jos. Am primit abonamentul
pe anul curent.
Administraţia Centrală Capitulară, Blaj
H . 2207—1936
Comandaţi Policandre
Cu termenul de 15 Octomvrie 1936
se publică concurs pentru ocuparea unui
post de practicant la fermele fundaţionale,
LIBRĂRIA ANCA — CLUJ
pendinte de Mitropolia Blajului. . din s t i e l ă ~ e r i s t a l , î n d i f e r i t e forme
Practicantul va putea fi repartizat, p e n t r u b i s e r l e i l e n o a s t r e dela sate.
după necesitate, la ori care fermă. T o t a i e i g ă s i ţ i Sfeşnice pentru
a l t a r , t o a t e m ă r i m i l e e u 1—3 braţe;
L a acest post pot reflecta absolvenţii
C r u c i d e p e r e t e ş i e u t a l p ă din lemn,
unei scoale interioare ori medie de agri­
metal, niehel şi argintate orice
cultură sau horticultura. Preferinţă vor
avea concurenţii cu oarecare practica in m ă r i m e ; perete din I ţ l o t t pt. preoţi
agricultură. JŞrâe, ( e i n g u l u m ) p t . t e o l o g i , preoţi
ş i p r o t o p o p i , în d i f e r i t e lăţimi şl
Cererile se vor înainta pe adresa e o l o r i . d i n m ă t a s e s a u l â n ă . Se mal
Administraţiei Centrale Capitulare, înso­
află: potire, Ciboriurri, Cădelniţe, Chivot,
ţite fiind de următoarele acte:
aurite şi argintate.
1. Extras de naştere.
^ M a r e d e p o z i t d e Ornate şi pW'
2. Certificatele, de studii.
pori g a t a , î n d i f e r i t e e o l o r i , eu pre­
3. Certificate despre eventuala prac­ ţ u r i r e d u s e Icoane d e h â r t i e ş i p i »
tică tăcută după terminarea studiilor. t u r i . T o t s o i u l d e r e e h i z i t e , imprt*
4. Atestat de moralitate dela preot. m a t e , C ă r ţ i de r u g ă e i u n i şi biseri'
e e ş t i , m e d a l i o a n e , r o z a r e , ş i steaguri
Numirea este provizorie, iar definiti­
varea urmează cel puţin după un an, în p e n t r u R e u n i u n i l e M a r i a n e . Teatre
cazul că concurentul va corespunde. şi M o n o l o a g e p o p o r a l e ş i şcolare-
Cereţi catalogul detailat si ilustrat.
Blaj, la 11 Septemvrie 1 9 3 6 .
*^ • /f(10-
n—OIV
Ş t e fan R o ş i a n u l o s i f I. H o s s u
admin. capit. insp. agron.
(469) 1 - 1 .
TURNĂTORIE DE CLOPOTE 1
AVIZ FRITZ KAUNTZ
C u onoare aduc la cunoştinţa onoratului fost
Cler C[nit R o m â n , că în atelierul SOHTJBB & K A U N T Z
meu pregătesc reverenzi şi Sibiu — Str. Morilor 2
ţimade reglementare. a
Livrează clopote de biserică pe g "
Rog binevoitorul sprijin ranţie de ani îndelungaţi, turnate din
material de prima calitate ca înainte
Cu distinsă stimă de răsboiu, efeptuate în mod artistic.
PETRU STOICA Experienţă îndelungată, de ani de
3
M. Croitor Diplomat şi Medaliat al Aca­ zile, asigură o muncă ireproşabil
demiei Române de croitorie IU şi un sunet armonios.
din Bucureşti
BRAŞOV, S t r . R e g . C a r o l Nr. 2 5 . E t . I .
(2-4)
I Cereţi oferte speciale!
Pe scrisori rog a se indica adresa p r « ' ci9
~.
1

Tipografia Seininarului Teologic gr.-cat. Blaj