Sunteți pe pagina 1din 150

DUMITRU BUŞNEAG

FLORENTINA CHIRTEŞ

DANA PICIU

PROBLEME de ALGEBRĂ LINIARĂ

DUMITRU BU Ş NEAG FLORENTINA CHIRTE Ş DANA PICIU PROBLEME de ALGEBR Ă LINIAR Ă 1

1

Prefaţă

Această nouă lucrare apare ca o continuare firească a lucrării [6]; ambele reprezintă de fapt aplicaţii la lucrările [4, 5]. Dacă [6] conţine aplicţii legate de structurile algebrice fundamentale de grup, inel şi corp, actuala lucrare conţine aplicaţii legate de spaţii vectoriale. Cele aproape 200 de probleme (împreună cu soluţiile complete) sunt structurate pe 6 paragrafe în concordanţă cu structura lucrărilor

[4,5].

Lucrarea se adresează în primul rând studenţilor de la facultăţile de matematică-informatică, oferind ,,material” pentru seminarizarea cursurilor de algebră liniară. Ea poate fi utilizată în egală măsură şi de studenţii politehnişti ca şi de profesorii de matematică din învăţământul preuniversitar. Primele 4 paragrafe pot fi utilizate şi de elevii claselor a XI-a şi a XII-a pentru pregătirea tradiţionalelor concursuri de matematică de la noi.

Sperăm că şi de data aceasta am oferit cititorilor noştri o lucrare utilă şi de calitate.

Craiova, 13.10.2002

Autorii

Index de notaţii şi abrevieri

a.î.

()

: astfel încât

: implicaţia (echivalenţa) logică

() (())

xA : elementul x aparţine mulţimii A

AB : mulţimea A este inclusă în mulţimea B

AB : mulţimea A este inclusă strict în mulţimea B

AB : intersecţia mulţimilor A şi B

AB

A \ B

AB

P(M) C M A

A×B : produsul cartezian al mulţimilor A şi B

|M| : cardinalul mulţimii M ( dacă M este finită |M| reprezintă numărul elementelor lui M)

: cuantificatorul universal (existenţial)

: reuniunea mulţimilor A şi B : diferenţa mulţimilor A şi B : diferenţa simetrică a mulţimilor A şi B : familia submulţimilor mulţimii M : complementara în raport cu M a mulţimii A

1 A

(*)

(*)

(*)

+ *

(*)

+ *

(*)

δ ij

: funcţia identică a mulţimii A

: mulţimea numerelor naturale (nenule)

: mulţimea numerelor întregi (nenule)

: mulţimea numerelor raţionale (nenule)

: mulţimea numerelor raţionale strict pozitive

: mulţimea numerelor reale (nenule)

: mulţimea numerelor reale strict pozitive

: mulţimea numerelor complexe (nenule) : simbolul lui Kronecker ( adică 1 pentru i = j şi 0

pentru i j)

|z|

: modulul numărului complex z

K

: vom desemna în general un corp comutativ

K n

: K ×

× K (de n ori)

m

| n

: numărul întreg m divide numărul întreg n

[m,n]

: cel mai mic multiplu comun al numerelor naturale m

c.m.m.m.c.

şi n : cel mai mic multiplu comun

(m,n)

: cel mai mare divizor comun al numerelor naturale

c.m.m.d.c.

m şi n : cel mai mare divizor comun

m

n ( mod p)

n

M n (K)

M m,n (K)

I n (O n ) tr(M) det(M) M M M* rang(M) GL n (K)

-1

t

SL

n (K)

S n

H

G

: m este congruent cu n modulo p ( adică p | m-n)

: mulţimea claselor de resturi modulo numărul

natural n (n 2) : mulţimea matricelor pătratice de ordin n cu elemente din mulţimea K : mulţimea matricelor cu m linii şi n coloane, cu elemente din mulţimea K

: matricea unitate ( nulă) de ordin n ( n 2) : urma matricei pătratice M : determinantul matricei pătratice M : inversa matricei pătratice M : transpusa matricei pătratice M : adjuncta matricei pătratice M : rangul matricei M : grupul liniar de grad n peste corpul K : grupul special de grad n peste corpul K : mulţimea permutărilor asupra unei mulţimi cu n elemente

: H este subgrup al grupului G

V 1 V 2 Hom K (V 1 ,V 2 ) End K (V) :

: K-spaţiile vectoriale V 1 şi V 2 sunt izomorfe : mulţimea aplicaţiilor liniare de la V 1 la V 2 : mulţimea endomorfismelor lui V

dim K (V) Ker(f) Im(f ) rang(f) V 1 + V 2

: dimensiunea lui V peste K : nucleul lui f : imaginea lui f : rangul lui f : suma K-spaţiilor vectoriale V 1 şi V 2

V 1 V 2

: suma directă a K-spaţiilor vectoriale V 1 şi V 2

P

P

V λ

f

M

PPL

A[X]

: polinomul caracteristic al lui f : polinomul caracteristic al matricei M : spaţiul vectorial al vectorilor proprii corespunzători valorii proprii λ : problemă de programare liniară : inelul polinoamelor într-o nedeterminată cu

coeficienţi în inelul comutativ A

~

f

: funcţia polinomială ataşată polinomului fA[X]

CUPRINS

Prefaţă Index de notaţii şi abrevieri

Enunţuri / Soluţii

§1. Matrice. Determinanţi. Inversa unei matrice. Rangul unei matrice.

1

/

41

§2.

Spaţii vectoriale.

13

/

70

§3.

Aplicaţii liniare.

20

/

86

§4. Sisteme de ecuaţii liniare. Vectori şi valori proprii.

26

/

98

§5. Programare liniară.

33

/

117

§6. Forme biliniare. Forme pătratice.

38

/

132

Bibliografie

 

142

A.

ENUNŢURI.

§1. Matrice. Determinanţi. Inversa unei matrice. Rangul unei matrice.

1.1. Fie AM n () iar A matricea ce se obţine din A înlocuind

fiecare element prin conjugatul său. Să se demonstreze că:

(i)

det(A)= det(A) ;

(ii)

det(

A

A ) =
A
)
=
 

(iii)

 

(iv)

1.2.

Fie A=

Ê a

Á

Á

Ë

c

b ˆ

˜

˜

¯

d

det(

A

) 2 0

;

Dacă A, BM n () şi AB=BA, atunci det(A 2 +B 2 )0;

Dacă AM n (), atunci det(A 2 +I n )0.

M 2 (). Să se arate că :

(i)

(ii)

A verifică ecuaţia matriceală X 2 -(a+d)X+det(A)I 2 = O 2 ;

Dacă există k2 a.î. A k = O 2 şi AO 2 atunci A 2 = O 2 .

1.3. Fie A=

Ê a

c

Ë

Á

Á

b ˆ

˜

˜

¯

d

M 2 (). Să se arate că pentru orice n1

există x n , y n ∈ℂ a.î. A n = x n A+y n I 2 cu x 1 = 1, x 2 = a+d, y 1 = 0, y 2 = -det(A)

iar pentru n2, x n+1 = x 2 x n +y 2 x n-1 şi y n = y 2 x n-1 .

,

A=

Ê

Á

Á

Ë

1

-1

1 ˆ

1

¯

˜

˜

Aplicaţie.

Să

se

calculeze

A n

(n2)

pentru

A=

Ê

Á

Á

Ë

1

-1

2 ˆ

4

¯

˜

˜

şi A=

Ê 1

1

Ë

Á

Á

-

3

1 ˆ

˜

˜

¯

.

1.4. Să se determine A=

Ê Á a

Á

Ë

1

b ˆ

c

¯

˜ ˜

M 2 () a.î. det(A 3 -A 2 ) = 1.

1.5. Fie n∈ℕ, n3. Să se determine XM 2 () a. î.:

X n + X n-2 =

Ê

Á

Á

Ë

1

- 1

-

1

1 ˆ

˜

˜

¯

.

1.6. Fie AM n () cu proprietatea că A 2 = I n . Să se demonstreze

că pentru orice XM n (), există Y, ZM n () unice a. î. X = Y + Z, AY = Y şi AZ = -Z.

1.7. Fie A, BM n () (n2) a.î. A 2 +B 2 = O n .

Să se demonstreze că :

(i) Dacă n = 4k cu k∈ℕ * , atunci det(AB-BA)0;

(ii) Dacă n = 4k+2 cu k∈ℕ * , atunci det(AB-BA)0;

(iii)

Dacă n = 4k+1 sau 4k+3 cu k∈ℕ * , atunci det(AB-BA) = 0.

1.8.

Fie A, BM 2 (). Să se arate că dacă ABAB = O 2 , atunci

BABA = O 2 . Este rezultatul adevărat în M 3 ()?

1.9. Fie A, BM n () şi α∈ℂ.

Să se arate că :

(i) tr(A±B) = tr(A) ± tr(B);

(ii) tr(αA) = αtr(A);

(iii)

tr(AB) = tr(BA);

(iv)

Dacă UM n () este inversabilă, atunci tr(UAU -1 ) = tr(A).

1.10. Dacă A, BM n () şi A+B = AB, atunci AB = BA.

1.11. Fie A =

Ê a

b

c

Ë

Á

Á

Á

b

c

a

c ˆ

a

b

¯

˜

˜

˜

M 3 ().

(i) Calculând în două moduri det(A) să se deducă egalitatea:

a 3 +b 3 +c 3 -3abc = (a+b+c)( a 2 +b 2 +c 2 -ab-bc-ca);

(ii) Utilizând (i) să se deducă faptul că produsul a două numere

de forma a 3 +b 3 +c 3 -3abc (cu a, b, c∈ℤ) este de aceeaşi formă.

(

a

2

+ b

1.12. Fie a, b, c, a´, b´, c´∈ℂ.

(i) Să se demonstreze că

a

a

c

b

b

a

c

1

1

1

1

c

1 = - b

c

1

a

b

=

a

2

+

b

2

+

c

2

-

ab

-

ac

-

bc ;

(ii)

Utilizând (i) să se deducă identitatea:

2

+ c

2

- ab - ac - bc

)(

a¢

2

+ b¢

2

+ c¢

2

- a¢b¢ - a¢c¢ - b¢c¢ =

)

= A 2 +B 2 +C 2 –AB-AC-BC, unde A = aa´+bc´+cb´, B = ac´+bb´+ca´, C = ab´+ba´+cc´.

1.13.

Fie

demonstreze că

AM m (),

BM m,n ()

det

Á Ê

Á

Ë

A B ˆ

O

n m

,

C

˜ =

˜

¯

det(

A

)

şi

CM n ().

det(

C

)

Să

se

(unde O n,m M n,m () este matricea cu toate elementele egale cu zero).

1.14. Fie A, B, CM n (). Să se demonstreze că

det

Ê O

Á

Á

Ë

n

B

A ˜ ˆ =

C

¯

˜

(

-

1)

n

det( A) det(B)

.

1.15. Fie A, BM n (). Să se demonstreze că

det

Ê A

Á

Á

Ë

B

B ˆ ˜ =

˜

¯

-

A

det(

A

+

iB

)

2

.

1.16. Fie M =

Ê a

b

c

d

Ë

Á

Á

Á

Á

Á

-

b

a

d

-

c

-

-

c

d

a

b

d ˆ

˜

˜

˜

˜

˜

¯

b

-

c

-

a

M 4 ().

Să se demonstreze că det(M) = ( a 2 +b 2 +c 2 +d 2 ) 2 .

1.17.

Fie x 1 , x 2 , x 3 , x 4 ∈ℂ şi Ê x

A(x 1 , x 2 , x 3 , x 4 ) =

Á

Á

Á

Á

Á

x

x

1

2

x

x

2

-

x

1

x

3

-

-

x

x

4

1

x

2

x

x

4

3

-

-

x

2

x

1

ˆ

˜

˜

˜

˜

˜

¯

.

x

3 4

4

-

x

3

Ë

+ x

(ii) Dacă mai avem y 1 , y 2 , y 3 , y 4 ∈ℂ, atunci A(x 1 , x 2 , x 3 , x 4 ) · A(y 1 , y 2 , y 3 , y 4 ) = A(z 1 , z 2 , z 3 , z 4 ), cu z 1 = x 1 y 1 + x 2 y 2 + x 3 y 3 + x 4 y 4 z 2 = x 1 y 2 - x 2 y 1 + x 3 y 4 - x 4 y 3 z 3 = x 1 y 3 - x 2 y 4 - x 3 y 1 + x 4 y 2 z 4 = x 1 y 4 + x 2 y 3 - x 3 y 2 - x 4 y 1 ; (iii) Să se deducă din (ii) identitatea lui Euler:

(i) Să se arate că det A(x 1 , x 2 , x 3 , x 4 ) =

(x

2

1

+ x

2

2

+ x

2

3

2

4

)

2

;

(

x

2

1

+ x

2

2

+ x

2

3

+ x

2

4

)

(

y

2

1

+ y

2

2

+ y

2

3

+ y

2

4

)

=

z

2

1

+ z

2

2

+ z

2

3

2

+ z .

4

1.18. Dacă a, b, c, d∈ℂ, atunci

a

b

c

d

(ii)

(i)

0

1

1

a

1

0

1

b

1

1

0

c

= a 2 +b 2 +c 2 -2ab-2bc-2ac+2d;

- 1

1

1

1

a

 

1

-

1

1

1

b

1

1

-

1

1

c

= -4[a 2 +b 2 +c 2 +d 2 -2(ab+ac+ad+bc+bd +cd)].

1

1

1

-

1

d

a

b

c

d

0

1.19. (Chio) Să se arate că pentru orice n∈ℕ, n3 şi a 11 0

avem:

a 11

a

n

1

a

a

1

n

nn

(unde a ij ∈ℂ).

a a a 11 12 11 a a a 21 22 21 a a a
a
a
a
11
12
11
a
a
a
21
22
21
a
a
a
1
11
12
11
=
a
a
a
n - 2
a
31
32
31
11
a
a
a
11
12
11
a
a
a
n
1
n
2
n
1

a

a

a

a

a

a

13

23

13

33

13

n 3

a

a

a

a

a

a

11

21

11

31

11

n

1

a

a

a

a

a

a

1 n

2 n

1 n

3 n

1 n

nn

1.20. Fie A 1 , A 2 ,…, A n mulţimi finite. Notăm cu a ij numărul de

elemente ale mulţimii A i A j , i, j=1, …, n. Dacă A este matricea

(

a

ij

)

1£ ,

i

j

£

n

să se arate că det(A)0.

1.21.

Fie

(

a

ij

)

1£ ,

i

j

£

n

o matrice de ordinul n, definită astfel:

a ij = max(i, j), oricare ar fi i, j = 1, 2, …, n. Să se calculeze det(A).

1.22.

Fie

(

a

ij

)

1£ ,

i

j

£

n

o matrice de ordinul n, definită astfel:

a ij = min(i, j), oricare ar fi i, j = 1, 2, …, n. Să se calculeze det(A).

1.23.

Fie

(

a

ij

)

1£ ,

i

j

£

n

o matrice de ordinul n, definită astfel:

a ij = | i-j |, oricare ar fi i, j = 1, 2, …, n. Să se calculeze det(A).

1.24. Fie A o matrice pătratică de ordinul 3, ale cărei elemente

sunt –1 şi +1. Să se arate că:

(i)

det(A) este un număr par;

(ii) Să se determine valoarea maximă (respectiv minimă) pe care

o poate lua det(A).

1.25. Fie A o matrice pătratică de ordinul 3, ale cărei elemente

sunt 0 şi 1. Să se determine valoarea maximă pe care o poate lua det(A).

o matrice de ordinul n, a. î. a ij {-1, +1},

oricare ar fi i, j=1, 2, …, n. Să se arate că det(A) este un număr întreg multiplu de 2 n-1 .

1.27. Să se calculeze valoarea maximă (respectiv minimă) a

determinanţilor de ordinul 4 ale căror elemente sunt –1 şi +1.

1.26.

Fie

(

a

ij

)

1£ ,

i

j

£ n

1.28. Să se rezolve în M 2 () ecuaţia X n =

Ê

Á

Á

Ë

2

4

3 ˆ

˜

˜

¯

6

(n2).

1.29.

Fie

(A t ) -1 = (A -1 ) t .

AM n ()

inversabilă.

Să

se

demonstreze

că

1.30. Dacă AM n () este inversabilă şi simetrică, atunci şi A -1

este simetrică.

1.31. Fie AM 2 () pentru care există k∈ℕ, k2, a. î. A k = O 2 .

Să se demonstreze că det(I 2 +A+…+A k-1 ) = 1.

1.32. O matrice AM n () se zice involutivă dacă A 2 = I n şi

idempotentă dacă A 2 = A. Să se demonstreze că:

(i)

(ii) Dacă A este involutivă atunci

Dacă A este idempotentă atunci 2A-I n este involutivă;

1

2

(

A + I

n

)

este idempotentă.

1.33. Fie AM 3 () ce are elementele de pe diagonala principală

1

egale cu 2

iar suma elementelor de pe fiecare linie şi fiecare coloană

egală cu 1. Să se arate că det (A) > 0.

1.34.

Fie AM n () şi XM n () ce are toate elementele egale.

Să se arate că det (A+X)·det(A-X) det 2 (A).

1.35. Dacă A, BM 2 (), atunci

() det (A+B)+det(A-B) = 2[det(A)+det(B)].

Reciproc, dacă avem n2 a.î. () este verificată pentru orice

A, BM n (), atunci n = 2. Ê a

1.36. Fie A=

că,

Á

Á

Ë

c

dacă

demonstreze

Ê a

c

Ë

A n = Á

Á

n

n

b

d

n

n

ˆ

¯

˜ , atunci

˜

b n

b

b ˆ

d

˜

˜

¯

M 2 () cu ad, bc, b0, c0. Să se

=

pentru

numărul

natural

n1

c

n

a

n

-

d

n

=

c

a

-

d

, pentru orice n1.

notăm

1.37. Fie matricea A=

Ê 3

6

Ë

Á

Á

5 ˆ

˜

˜

¯

10

. Să se demonstreze că pentru

orice n2 există matricele X, YM 2 () nenule, distincte şi a. î. A = X n + Y n .

1.38.

det(A)>0.

Fie

AM n ()

a.î.

A 3

=

A+I n . Să

se demonstreze că

1.39. Fie n∈ℕ, n2 şi AM n () a. î. pentru un k∈ℕ * să avem

A k = A+I n . Să se demonstreze că:

(i) Pentru k impar avem det(A) > 0; (ii) Pentru k par şi n impar concluzia de la punctul (i) nu mai este neapărat adevărată.

1.40. Să se demonstreze că, dacă A, B, CM n (), iar aceste

matrice comută între ele, atunci det(A 2 +B 2 +C 2 -AB-BC-CA)0.

1.41.

Fie A, BM 2 () a. î. det(AB+BA)0. Să se arate că

det(A 2 +B 2 )0.

1.42. Dacă A, BM n () şi α∈ℂ, atunci det(αI n +AB) =

= det(αI n +BA), iar apoi să se deducă faptul că dacă P∈ℂ[X], atunci det P(AB) = det P(BA).

1.43.

Fie

BM 2 ()

a.

î.

B 2

=

O 2 . Arătaţi că

pentru orice

AM 2 () au loc inegalităţile: det(AB+BA)-1 şi det(AB-BA)1.

1.44. Fie A, BM 2 (). Să se calculeze det(A) ştiind că sunt

îndeplinite condiţiile:

det(

(i)

A + B

)

+

det(

A - C

1

n

B

)

(ii) det(B 2 +I 2 ) = 0.

+

det(

A + C

2

n

B

)

+

+

det(

A +

(

-

1)

n

C

n

n

B

1.45. Fie

echivalente:

AM 2 ().

Arătaţi

(i) există p∈ℕ * a. î. A p = O 2 ; (ii) există a, b∈ℝ a. î. A =

Ê

Ë

a Á

Á

-

că

următoarele

afirmaţii

cos

+

b

sin

1

b

b ˆ

˜

˜

¯

sin

1

+

-

cos

b

.

)

1.46.

Fie

A,

B,

CM n (),

B

fiind

inversabilă.

Să

=

0

sunt

se

demonstreze că următoarele afirmaţii sunt echivalente:

(i)

(ii)

ABC = AB + BC;

CB -1 A = CB -1 + B -1 A.

1.47. Fie AM 2 (), AλI 2 , pentru orice λ∈ℝ. Să se arate că

ecuaţia X -1 · X t = A admite soluţii XM 2 () dacă şi numai dacă există

p∈ℝ-{2) a. î. A 2 +I 2 = pA.

1.48. Fie AM 2 () cu det(A) = d 0, a. î. det(A+dA * ) = 0. Să se arate că det(A-dA * ) = 4.

1.49. Fie A=

ar fi n∈ℕ * , A n I 2 .

Ê a

c

Ë

Á

Á

b ˆ

d

¯

˜

˜

M 2 () cu a+d >2. Să se arate că oricare

1.50. Fie A, B, CM 2 (), matrice care comută două câte două,

a. î. numerele det(A), det(B), det(C) sunt nenule şi nu au toate acelaşi semn. Să se demonstreze că det(A 2 +B 2 +C 2 ) > 0.

1.51. Fie AM 2 (), AO 2 cu proprietatea că există a∈ℝ * a. î.

A+A t =aI 2 . Să se arate că oricare ar fi m∈ℤ există b∈ℝ (care depinde

de m) a. î. A m +(A t ) m =bI 2 .

1.52. Fie matricele nenule A 0 , A 1 , …,A n M 2 (), n2 cu

proprietăţile: A 0 aI 2 , a∈ℝ şi A 0 A k = A k A 0 , pentru orice k{1, …, n}. Să se arate că:

n

Â

k = 1

(i) det

Ê Â

Á Á

Ë

n

k = 1

A

2

k

(ii) Dacă det

A

2

k =

O

2

.

ˆ

˜

¯ ˜

Ê Â

Á

Á

Ë

k

n

= 1

0 ;

A

2

k

ˆ

¯

˜ = 0

˜

şi A 2 aA 1 , pentru orice a∈ℝ, atunci

1.53. Să se arate că pentru orice AM 2 () există CM 2 () cu

proprietatea A * = C ·A t ·C -1 şi să se determine toate matricele CM 2 () care au această proprietate.

că:

1.54. Fie AM n () a. î. det(

A +

n 2
n
2

I

n ) = 0

. Să se demonstreze

det(A-I n ) = det(A) + (det(A+I n )) n .

1.55. Se consideră mulţimea matricelor

M

Ï

Ô

Ô

= Ô
Ì

Ô

Ô
Ô

Ó

A A

Œ

M

n

(

C

),

A

=

Ê

Á

Á

Á

Á

Á

Á

Ë

a

a

a

n

a

1 a

n a

a

-

1

2 a

2 a

1 a

a

n

3 a

3

2

1

4

a

n

a

n -

1

a

n

a

-

1

2

ˆ

˜

˜

˜

˜

˜

˜

¯

¸

Ô

Ô

Ô

˝

Ô

Ô

Ô

˛

şi BM n (). Să se arate că AB = BA, oricare ar fi AM dacă şi numai

dacă BM.

1.56. Să se arate că dacă A, BM n () sunt două matrice

inversabile cu proprietatea că AB + BA = O n şi există a, b, c, d∈ℂ a. î.

aI n +bA+cB+dAB = O n , atunci

a = b = c = d = 0.

1.57. Fie n∈ℕ, n2. Pentru orice matrice AM n (), notăm cu

m(A) numărul tuturor minorilor săi nenuli. Să se arate că:

(i) m(I n ) = 2 n -1;

(ii) dacă AM n () este nesingulară, atunci m(A)2 n -1.

1.58. Fie A, BM n (), asemenea în M n () (adică există o

matrice inversabilă PM n () a. î. AP = PB). Să se demonstreze că A şi

B sunt asemenea şi în M n ().

1.59. Fie matricele A, BM n (), care verifică relaţiile:

AB = BA, A 1997 = I n , B 1998 = I n . Să se arate că matricea A + B + I n este inversabilă.

1.60. Fie A un inel comutativ unitar şi n∈ℕ, n2. Notăm

GL n (A) = {MM n (A) | det(M) este un element inversabil în A}

SL n (A) = { MM n (A) | det(M) = 1}. Să se demonstreze că:

relativ la înmulţirea

matricelor, SL n (A) este subgrup al lui GL n (A) şi pentru orice XGL n (A)

şi orice YSL n (A) avem X -1 YXSL n (A); (ii) Dacă K este un corp finit cu p elemente, atunci GL n (K) are (p n -1)(p n -p)…(p n -p n-1 ) elemente;

atunci

(i)

GL n (A)

şi

SL n (A)

sunt

grupuri

Ê 1

Á

Á

Ë

0

1 ˆ

˜

1

¯

˜

Ê 1

Á

1

Ë

Á

0 ˆ

˜

1

¯

˜

(iii)

Dacă

U,

VM 2 (),

U=

V=

,

,

UVSL 2 () şi pentru orice MSL 2 () există matricele T 1 , …, T r {U,

V} şi numerele t 1 , …, t r ∈ℤ a. î.

M = T

1

t

1

t

T

r

r

;

(iv) Dacă mai considerăm şi WM 2 (), W=

Ê- 1

Á

Á Ë

0

0 ˆ

1

¯ ˜

˜

, atunci

WGL 2 ()

R 1 , …, R s {U, V, W} şi numerele r 1 , …, r s ∈ℤ a. î.

şi

pentru

orice

MGL 2 ()

1.61. Fie AM 3,2 (), BM 2,3 () a. î. AB=

Să se calculeze det(BA).

există

= R

M

Ê Á 1

Á

0

Á Ë

0

r

1

1

- 1

0

0

matricele

2 ˆ

˜
˜

˜

¯

2

2

.

R

r

s

s

.

1.62. Demonstraţi că dacă n-1 linii ale unui determinant D de

ordin n4 au elementele în progresie aritmetică, atunci D = 0.

1.63. Fie p şi q două numere reale a. î. p 2 -4q < 0. Să se arate că

dacă n este un număr natural impar şi AM n (), atunci

A 2 +pA+qI n O n .

1.64. Fie AM n () o matrice a. î. A n = αA, unde α∈ℝ, α±1.

Să se arate că matricea B = A+I n este inversabilă.

x

1

+

x

2

1.65. Fie x 1 , x 2 , …, x n ∈ℝ distincte două câte două a. î.

+

. Se defineşte matricea AM n (), A=(a kp ) 1k,pn ,

=

p

2

+

x

n

unde

că det(A)∈ℝ dacă şi numai dacă n este impar.

a

kp

=

cos(

x

k

- kx

p

)

+ i

sin(

x

k

- kx

p

)

, k, p{1, …, n}. Să se arate

1.66. Fie A, BM k () cu AB =BA. Să se arate că det(A+B)0

dacă şi numai dacă det(A n +B n ) 0, oricare ar fi n∈ℕ * .

1.67. Să

(A * ) * = A.

se

determine

matricele

AM n ()

cu

proprietatea

1.68. Să se arate că produsul a două matrice simetrice este o

matrice simetrică dacă şi numai dacă matricele comută.

1.69. O matrice A = (a ij )M n () se numeşte ortogonală dacă

A·A t = I n . Arătaţi că pentru ca o matrice pătratică să fie ortogonală este necesar şi suficient ca să aibă loc una dintre următoarele relaţii:

, pentru orice 1i, jn

n

Â

a)

a

ki

a

kj

= d

ij

b)

k

n

Â

k =1

=1

a

ik

a